Romanulu, ianuarie 1880 (Anul 24)
1880-01-28
ționariloră poliției sunt acelășî ca în România. Art. 34. Funcționarii administrativi și polițienesci, precum și primarii, sunt respunzători către șeful ă lorii, pentru vin! comise în exercițială funcțiuni!. Urmărirea loră înaintea justiției nu se va pute face de parchetă decâtă după prealabila încuviințare a autorității administrative superiore (Va urma). ADUNAREA DEPUTAȚILOR: 3 Ședința de Sâmbetă 26 ianuarie. Ședința se deschide la ora 1 d. a., supt președința d-lui vice-președinte N. Fleva, fiind presințî 81 d-nî deputați. Sumarului ședinței precedente se aprobă Se trămită la comisiunile respective mai multe petițiunî. Adunarea votăză apoi împământenirea d-lui Iacob Cobilovici, din Bucurescî, cu 48 voturi contra 17. Se trămite la secțiuni proiectulă de lege prin care se recunosce d-luî profesoră A. Treb. Laurianu întrega pensiune de 740 lei pe lună , transmisibilă sociei séle péne la morte și fiicei séle péne la măritșă, și se plăresce a se pune la ordinea dilei în ședința următore. Se pune la vot conclusiunea comisiunii de indigenată prin care se recunosce d-lui Ion Faur, Română din Transilvania și profesoră în Craiova, calitatea de cetățănă română și se admite cu 67 bile albe con ra 1 negru. Se procede la votarea indigenatului dluî Avram H Focșaner, din comuna Bacău. Însă votulă se declară nulă, neîntrunindă majoritatea regulamentară. Asemene se declară nulă votală asupra indigenatului d-lui Ambrosie Alecsandru Voronca, Română din Bucovina. După aceia Adunarea voteza împământenirea urmâtorilor d-nî : Samuel Goldenthal, doctoră în dreptă, din comuna Iași; Ștefană Ionescu, Română din Transilvania, stabilită din copilărie în Câmpina; Sache Alterescu, din Română; Mauriciu Fr. Remer, farmacistă din Focșani, și Nathan Weinstock din Iași. Se trimite la comisiunea financiară proiectulă de lege pentru deschiderea unui credită extraordinară de 10.000 lei pentru curățirea palatului din Iași. Se înapoieza comisiunii de indigenată proiectulă de lege prin care se acordă dlui Emanoil Vincler calitatea de cetățenă română, din cauză că e făcută în virtutea unor articole de lege care sunt abrogate. Se pune la votă proiectul de lege prin care se acordă d-lui Isac Hilel Maniah, din Bucurescu, împământenirea cu dispensa de stagiă; ense scrutinulă se declară fără resultată, neîntrunindă numărului de votanți cerută de regulamentă. Ședința se ridică la orele 5 și 40 minute, anunciându-se cea următore pe Luni, 28 Ianuarie. Imperatesa Husiei. Neue Freie Presse primeșce în privința călătoriei împărătesei Rusiei următorele amănunte din Nizza cu data de 30 ianuarie : Mâne imperatesa Rusiei va pleca la Petersburg. 11 Pacienta se află într’uă stare care prevesteșce totă ce se pate mai rău. Încă de ieri se răspândise aici scirea că mortea pusese capeta suferințelor bolnavei. Se dovedi apoi că scirea acesta fusese falsă; cu tote astea medicii nu mai dau nici uă speranță și așteptăîn totă momentulă ivirea catastrofei. Trenul specială ală împărătesei a sosită ieri aici. El constă din 15 vagone, în care se află celă mai mare comfortă. O mașină construită anume este destinată a introduce, după placă, aeră caldă sau rece în tote vagonele imperiale și în fiecare despărțământă ală loră. Vagonulă-salonă ală împărătesei este ovangiată în condițiuni potrivite stării sale suferinde. Din Paris s’a trimisă aici ună brancardă care e destinată a lua pe impératésa, cândă va trebui se fă condusă, de la villa iei péné la vagonă, peste ună mică poda improvisată. Călătoria până la Petersburg se va face în cinci zile. Cea d’ânteia popăsire se va face la Paris, cea de a doua la Berlin. Imperatesa va fi însoțită în călătoria ei de marele duce Nicolae, de ducesa de Edimburgh și de cornitele Adlerberg. Călătoria se face în urma dorinței esprese a împărătesei. De câte ori se deștăptă din somnală produsă prin infecțiunile de morfină, ea îșî exprimă dorința că nu voiesce să moră în Cannes. Faimosul trenă care va duce pe împă r) Se scie că ea a sosită deja la Petersburg. Mătăia fusese construită pentru Napoleon III care nu întrebuințase în călătoria sa până la Sedan; după ce deveni éase prisonieră acesta trenă fu vândută Curții imperiale ruseșci și la Petersburg i se aduseră numerose îmbunătățiri. Asemenea mai găsimă următorele amănunte adresate din Paris cu data de 1 Februarie : Imperatesa Rusiei a plecată din Cannes ieri după amiedi la orele 2 și jumătate, însoțită de marele duce Nicolae și de suita iei. Șinele drumului de seră fuseseră prelungite până dinaintea ușii villei numite »Les Dunes1 1 * * *, în care locuia impérátésa, și înalta pacientă a fostrădicată pe ună fotoliă în vagonă. Imperátésa părea forte suferindă și leșinâtădată în timpul acestui transportă, în care medicun de casă, dr. Botkin, nu se depărta de lângă densa. Capii autorităților, cari se adunaseră la gară, trebuiră să se mărginescă a -șî lua remasă bună în tăcere. Trenula separată a sosită astăzi după amiezii la ora 3 și jumătate la gara de Lyon în Paris și trecu apoi îndată pe linia de joncțiune la gara de Nord, unde ducele de Edinburgh și cu familia principelui Orloff avură voie să se apropie țnă momenta de augusta pacientă ; după aceia trenulü îșî continua drumul spre Berlin. NECROLOGIA Paul Devaux. Belgia a perdută pe unul din cei mai însemnați bărbați ai sei, pe Paul Devaux. Reproducemă aci, după mă diară germană, uă scurtă necrologie a eminentului bărbată de Stată belgiană. Ecă ce se scrie din Bruxelles cu data de 30 ianuarie. Încă câteva luni numai și Paul Devaux, nobilulă patriotă, veteranul luptei pentru independința Belgiei, ar fi ocupată loculă de onore, în mijloculă aclamațiunilor generale, la jubilență națională de cincizeci de ani. Acela locă i-se cuvenia; elă forma cu Charles Rogier și cu Lebeau acelă trio, care celă d’ânte să pregăti în Lüttich, în 1824, prin fundarea unui diară, lupta pentru independința și care mai în urmă, în momentulă dată, merse înainte cu cuvântulă și cu fapta. Paul Devaux avu grăua sarcină de a elabora dimpreună cu Jean Baptiste Nothomb proiectulă de Constituțiune. Amândouă crează uă capă de operă, care în Masă 1831 le procură onorabila misiune de a represinta Belgia la conferința din Londra. In Londra Paul Devaux se întâlni cu principele de Sachsen-Coburg, și se folosi de acestă întâlnire spre a câștiga pe principe pentru aă candidatură la tronul ă belgiană. Intr’ună modă în adeveră profetică Paul Devaux arăta atunci de la tribuna Congresului că un principe protestantă în Belgia catolică va apăra mai bine principiile Constituțiunii, deorece mai curendă sau mai tânără coalițiunea liberaliloră și a catoliciloră se va descompune în lupta națională comună și ultramontanismulă va ieși la ivălă cu neadmisibilile sale pretensiuni și va declara resbelă libertății. In timpă de trei deci și trei de ani Paul Devaux fu membru al Camerei deputaților și adevăratului leader al partidei dominante liberale doctrinare. Cândă în 1863 nu mai fu alesă în Brugge, în orașulăseă natală, din cauză că catolicii câștigaseră preponderența, Paul Davaux se retrase în vieța privată și nu se mai ocupa de câtă numai cu lucrări literare. Chiară în acestă momenta se află supt tipară ultima și cea mai însemnată operă a seasă istoriă politică a Romei păgâne. FELURIMI Balulu Românii în Viena. — Societatea studenților români din Viena, România Jună, va da și în anulă acesta, ca în toți anii, ună bală în folosulă cabinetului sef de lectură. Balulă va ave locă în 14 Februarie în Grand Hotel supt patronagială următorelor domne : Angelina de Balaceanu, Matilda Dumban. Germani, Barona M. Hye v, Glunecke, de Filisiano, Teresa Eduard Kanitz, Celestina de Oppolzern, Mautner-Markhof, Elena F. Suess, Aurelia Trapsia-Kron. Venitură curată e desemnată pentru susținerea „cabinetului de lectură* ale numitei societăți și pentru ajutorarea membrilor ăi ei lipsiți de mijloce. Președintele comitetului balului este d. dr. St. N. Ciurcu. * Calcularea moleculelorű. — Calculele cele mai precise au permisă de a determina numărul ă moleculelor conținute într’ună globă de sticlă. Eminentală fisică engleză, d. Crookes, a calculată că ună globă de sticlă de ună diametru de 0, 185 conține 1,000,000,000,000,000,000,000,000 adică un septilion de molecule. ROMANÜLU, 29 IANUARIÜ, 1880 leî. î.Dulapuri 16 palme lungime, unulă 12 Scânduri 12 palme lungime, una 4 sem. (Monitorulü). BULETINU METEOROLOGIGU Sâmbetă, 26 ianuariu 1880. — 12 ore noptea — înălțimea termometrică,— 4 ° R. Cerulă e norosă. Duminecă, 27 ianuariu 1880 — 7 ore dim. — înălțimea termometrică, — 2 °,5 R. Cerulă e întunecosă — 12 ore dim — înălțimea termometrică. 0 ° R. înălțimea barometrică 769ram Celulă e întunecosă SHUER, opticians. leî. leî. leî. 1 PARTEA ECONOMICA Tarifului vamală franceză. Camera franceză a începută săptămâna acesta una din gestiunile cele mai însemnate cu care de mai mulți ani eraotărîtă se se ocupe. Este vorba d despre introducerea tarifului vamală generală, care de multă era pregătită și așteptată, și pentru a cărui realizare nu numai Francia, fără poparele comerciale și industriale din totă Europa și din celelalte părți ale pământului au celă mai viă interesă. Disposițiunile tarifului vamală francesă care se vor schimba acum dateza în parte încă din anul 1791 și de aceia nu mai corespundă cerințelor actualității. Proiectul de faciă e elaborată încă de cabinetul Waddington și a fostă supusă unei cercetări forte radicale de către comisiunea respectivă a Camerei. Desbaterea s’a deschisă printr’ună discursă mai lungă ală ministrului de comerciă Tirard, care a declarată, atâta în numele seă câtă și în ală guvernului, că este ună adeptăotărîtă ală sistemei tratatelor de comerciă și a tarifelor convenționale. Este doja cestiunea de reînouire a tratatelor de comerciă cu acele State , care nu voiescă să aștepte introducerea nouei tarife. Desbaterile se crede că nu voră ave nici ună caracteră politică, case voră da locă la lupte crâncene din cauză că în Cameră suntă represintați mulți partizani pe două parte ai sistemei liberului schimbă, eră pe de alta ai sistemei protecționiste. Ministerul afacerilor străine primeșce următorulă raportă de la consulatură română din Constantinopole , 22 Januarie 1880. Prețurile cerealelor sunt următorele : Cursă turcescă. Grâă chirnova male de Brăila 6 lei libra. Grâă chirnovă mole de Galați 5 și jumătate libra. Porumbă, chila turcescă, 22—23 lei. Fasole: 100 de oca, 100 lei. Făină de grâă calitatea I, saculă de 60 oca, 140 lei. Făină de grâă, calitatea II, saculă de 60 oca, 126—128 lei. Făină de grâu, calitatea III, saculă de 60 oca, 100 lei Similă, saculă de 50 oca, 50—60 leî. Alte producte esportate din România : Cașcavale,uă oca 7—7 și jumătate lei. Dervișuri,uă oca 7—7 și jumătate lei. Târgul colonialeloră este fermă și se menține la : Oreză de Genova, saculă de 74 oca 47 lei. Oreză turcescă, saculă de 39 oca 28 si jumătate lei. Cafea, calitatea I, II, III, saculă de 100 oca. 239—318 lei. Petroleulă din România sufere uă mare concurență din partea petroleului americană. uă ameliorațiune a calității sale este indispensabilă Cu acestă condițiune petroleulă română ară deveni forte căutată și amărută face obiectul unui comerciă activă. Prețurile sunt : Petroleulă de America, uă ladă de 24 oca 11—13 lei. Petroleulă de România, uă ladă de 100 oca 25—27 lei. Zaharulă de orice provenință se vinde. Calitatea 1, ună cântară de 44 oca 50 lei. Calitatea II, ună cântară de 44 oca 45 leî. România face în Turcia una comerciă activă de lemnăria de cherestea . Catargurî rotunde No. 4 la pluta, unulă 700 lei. Catargurî rotunde No. 5 la pluta, unulă 500 leî. Catargurî rotunde No 7 la pluta, unulă 300 lei. Catargurî rotunde No. 13 la pluca, unulă 150 leî. Catargurî rotunde No. 26 la pluta, unulă 50 leî. Catargurî rotunde No. 52 la pluta, unulă 6 leî. Catargurî rotunde No. 300 la pluta, unulă 3 lei. Glile și muchi No. 22 la pluta, unulă 100 leî. Grindi, No. 32 la pluta, una 50 leî. Dulapuri 28 palme lungime, unulă 26 Dulapuri 24 palme lungime, unulă 22 Dulapuri 18 palme lungime, unulă 15 Pentru inundați. Comitetul instituită în Buzău supt președinția d-lui Neagu Constantinescu ne trimite prin d. I. R. Petcu suma de 393 lei 30 bani pentru inundații de peste Carpațî, sumă adunată prin nobila inițiativă a d-loră Ioan I. Martinovici, Maria I. Stoia și I. R. Petcu de la generoșii cetățeni din Buzeu, ale căroră nume le publicămă mai la vale. Listă de bani? adunați de la orășenii din Buzei! în folosului inundațilorti din Transilvania și Crișiana. D. D. L. Dimitrescu 10 1., Nicu Georgescu 10 1, A. G. Boteză 2 1, Oskar Cerninger 4 1., Ieromonah Rafail Ovesia 5 1., Stoian Stoicescu 5 1., Ioan Stoicescu 5 1., Iorgu Theodorescu 4 1., G. Alexandrescu 2 1., I. Săcărianu 3 1., Vasile N. Călugărianu 2 1., Andrei I. Bonțoiu 11., Adolf Veberu farmacistă 5 1., Petru Jifcovici 2 1., Sterie V. Basturescu 2 1., A. Georgescu librară 3 1. 70 b, Maer Grinberg 5 1., Leibu Grinberg 5 1., Leibu Korn 3 1. 70 b., Stefan Dobrescu 2 1., D. K. Barbulescu 4 1., Radu Serianu 3 1., H. Focșanescu 2 1. X. 2 1., D. Vernescu 2 1, M. Antoroffi 3 1., N. Paraschivescu 1 1., I. Popovici 2 ]., T. Bogdan 1 1., G. Grigorescu 2 1.Fache Argintoianu 4 1., Brumaru Lazăr 3 1. 70 b., Adolf Iacobsohn 2 1., D. Diamantenberger 2 1., David Aisenman 4 1., Dufzu R. Costescu 11., Michail T. Popescu 2 1., Friedman 2 1., A. Horovitz 2 1., Lazăr Goldenstain 11., N. Diamantenberg 1 1. 85 b., Avocatură Turcă 1 1. 50 b., Niță Jitianu 4 1., N. T. Sacelianu 3 1. 70 b., Ștefan Constantinescu 2 I., Bucură Răsnoveanu 3 1., C. Theodorescu 3 1. 70 b., Anastase I. Dimitrescu 3 1. 70 b., Grigorie Mihăiescu 2 1., Grigorie Davis 5 1., I. Erlich 1185 b., Toma Ionescu 1 1. 50 b., C. L. Rădulescu 3 170 b., loan Ioachimescu 20 1., L. Leonida 10 1., Constantin Arion 3 1. 70 b., loan Gherlomaz 8 1., G. Titu 20 1., Dionisie Procopu 10 1., C. Ialomițianu 3 1. 70 b., Fritz Schuller farmacistă 5 I, Maria I. Stoia 40 1, G. I. Giuglescu 10 1., N. loanidi 5 1., I. A. Anastasiadis 10 1., I. Clucenca 2 1., Ianuli Sima 2 1., C. Profirescu 6 1., Ilie Nedelcu 11., Fanase Mateescu 1 1. 50 b , Cotea Mihalea 2 1. 70 b., Frantz Venguginoschi 11., Temelie Manale 3 1. 70 b., Stefan Trestianu 11., Vasile Tinichigiu 11., C. Dimitrescu 3 1. 70 b., Nedelcu Stroie 1 1., Sandu Moise 1 1., loan Dragomir 1 1., Dimitrescu 2 1., I. P. Heliapu 2 1., G. Filimon dogaru 2 1., Staicu St. Șeitan 2 1., loan Radianu 2 1., loan Babeșiu 2 1., C. Ionescu 3 1. 70 b., Gheorghe R. Radianu 2 1., Iani Diamandi 2 1., Răducan Marinescu 1 L, loan M. Popia 2 1., Ferdinand Czeh 2 1., I. R. Petcu 5 1, Ioan G. Bodianu 2 1., N. G Stănescu 11., Nicolae Cioflecu 4 1., Fache Agapescu 2 1., Ștefan Căciulea 11., Neagu Constantinescu 10 1.. Suma totală leî 393, 30 bani. Din acesta sumă 245 1. au fost adunați prin d. I. I. Martinovici, 109 1. 30 b * prin d. Maria I. Stoia și 39 1. prin d. I. R. Petcu. Totală 393 1. 30 b.—Suma din urmă 2155 lei 5 b.—Suma íntrega adunată 2548 leî 35 bani. MIȘCAREA POPORAȚIUNEI CAPITALEI De 13 pene la 19 Ianuarie 1880. Poporațiune: 177,646 Namceri. Copii legitimi: 43 băieți, 45 fete; suma 88 , nelegitimi: 9 , 12 ,21 Totalii 52 , 57 , , 109 Mori 1. De sexil bărbătescul 83, de sexil femeescu 80 suma 163, dintre care 29 în spitale. 91 Sept. preced. In etate pene la 1 anii 57* 54 Rela 1 , , 5 ani 33 2) 48 , 5 , , 20 , 10 39 Totalii ... , 100 141 , 20 , 30 , 8 10 , 30 , , 40 [ 88 » 40 , , 50 „ 18 15 , 60 , , 80 , 21 14 , 80 ani în susii 107 Totalü 16ÎT 196 Principalele cause de morte: Pneumonia, Pleuropneumonia. . 40 33 Febre typhoidă.................................43 Phthista pulmonară.......................14 țy Ruseolă............................................. 3 Scarlatina.....................................13 4g Disenteria................................— ] Tuse convulsivă............................— 2 Variolă.....................................31 61 Angină diphtherică .... 3 1 Enterita................................. 6 7 Meningita.......................................4 1 Febr. puerperală...........................— 1 Reproducem următorele acrii, care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte: Serviții de telegrafică ală „Agenției Havas.* Londra, 7 Februarie.—Camera comuneloră a amânată pe Luni continuarea discuțiunii relative la afacerile Irlandei. Votarea adresei de respinsă la mesagral Reginei nu s’a făcută încă. Berlin, 7 Februarie.—Bugetul imperială, presintată consiliului federală, se echilibreză la venituri și la cheltuieli cu cifra 544, 888, 184 mărci; cheltuielele ordinare se ridică la 467 milióne și cheltuielele estraordinare la 77 milione mărci. Viena, 7 Februarie. — D. de Slhemayr, ministrul Cultelor, a vorbită în sînulă comisiunii bugetare în contra pretențiuniloră Cehiloră, pronunciându-se cu energie în favorea menținerii caracterului german în Universitatea din Praga, ca fiindă uă trebuință de Stată. Senatulă în ședința de Sâmbătă a votată indigenatulă d-lui Josef Jabloschy, în unanimitate (32), ală d-lui George Ghiorghiade, română din Macedonia, în unanimitate (30), ală d-lui Ioan Gheorghiade în unanimitate (31). De asemenea se votă că legea pentru modificarea de circumscripții comunale din județele Doljă, Suceava, Mehedinți și Vâlcea. Trenulü austro-ungară care trebuia se sosăscă la Vereiorova serî diminăță, întârziândă două ore, ambulanța poștală română a plecată fără espedițiunea din străinătate. Acesta e causa că ieri no aă venită (fiare și scrisorî)din străinătate. Ieri nópte (Vineri) a luat a focu învelitorea de la gara Albescu. Incendiulă a fost stinsă în grabă, cu tote astea gata a trebuită se sufere. Uă mare nenorocire s’a întâmplată în timpul sărbătorilor Crăciunului la Nicopoli. Faptul, pe care nu’să aflarămă de câtă acum, este următorul: : Mai mulți locuitori din Turnu-Măgurele ducându-se a doua zi de Crăciun la Nicopoli ea se petrecă și aflându-se în apropiere de fortul Bași-Tabia, unul din visitatori aruncă uă țigară, care, cădândă peste nisce munițiuni din resbelul turco-rusă, produseră esplosiune teribilă, care arunca în aeră pe toți cei din apropiere. Au fostă 9 morți sau dispăruți și 7 răniți, între cari uă făta de 14 ani, care a fostă rănită la ambele piciore și care a rămasă în spitalulă din Nicopoli. A. Totă SIROPULU și PASTA de Nafe. i lui Delangrenor din Paris, sunt de medici recunoscute ca cele mai eficace în contra guturaeloru, bronciteloru și iritațiunilor, peptulm și gâtului. bibliografia. In curendă va apare de sapt presă : Manualului oficialului de orî-ce armă, de maioră Ioan Vassiliu. Suntă dără rugați toți camaradiî cărora li s’aă naintată liste de abonamentă să binevoăscă a se înapoia la Regimentulă ală 3ea de liniă casarma Guza, spre a li se pute înainta numerulă de [esemplare cerută. TEATRU DACIA. Jouî, 31 Ianuarie, mare bală mascată cu tombolă în beneficiul d-nei Fani Ionescu. Pășunea munțiloră Câmpetulu, Sorica și Cutia din Prahova, se arendăză de la Aprile viitoră. Doritorii se vor arăta la proprietară d. N. Kretzulescu, soui la d. Victor Radovitz, la biserica Kretzulescu. 1) 49 legitimi, nelegitimi 8. 2) 29 legitimi, nelegitimi 4.