Romanulu, mai 1880 (Anul 24)

1880-05-05

ANULU DOUEPECI ȘI PATRU Redacțiunea și Admiinistrațiunica strada Daimieijle VOIESCE ȘI TEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto > » » pagina 111 — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne’ 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA ATENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU Bucuresci, Floraru. Economia națională a fost, penéă acum, ramura de administrațiune publică cea mai puțin îngrijită la noi și mai lăsată în părăsire. Nu cunoscem, în istoria nóstră contimporană, multe măsuri bine cumpănite, care să fi avută de scopu a face primii pași în calea spinosă a creării unei sisteme economice cu adevărată inspirată de ideia unei solide și necontenite înavuțiri a națiunii. Din contră găsimă mai multe măsuri, cari ducă la ună resultată cu totulă contrariă. Cu încetulă ensă, practica arătată și ne arătă că drumulă ne-a pe care amă mersă în trecută, nu ne pote duce la nici mă bine. A venită timpulă ca să deschidemă ochii, ca să cugetămă și să ne punemă pe lucru cu conștiință și stăruință, nu numai pentru a ne menține în posițiunea ce avemă, ci și pentru a ne asicurta ună viitoră prosperă. A venită timpulă de a ne convinge că nu există nici independință politică, nici libertate fără avuția publică. Poparele sărace au fostă și voră fi totădeauna nu numai ună obiectă de esploatare pentru cele avute și mai înaintate în civilisațiune, ci și prin sărăcirea necontenită, care este resultatulă imediată ală acestei esploatări—ajungă a peri, adecă a-și perde nu numai independința ci și existența. In stadiul politică în care amă ajunsă noi, și cu calitățile morale și intelectuale ale poporului, cu tendințele lui pronunțate spre progresă, suntemă datori a ne spune adevărulă verde în față, a arăta răulă fără cea mai mică cruțare și apoi a ne pune pe lucru, fără obosire, pentru a eși din pirotela economică ce ne-a cuprinsă. Vedemă cu toții, înțelegemă și simțimă că starea economică în care ne aflămă e rea, primejdiasa pentru viitoră. Agricultura lâncețesce și produsele iei, chiară cândă suntă mulțămitóre, nu numai din puntură de vedere ală cantității, ci și din ale calității nu mai găsescă cu folosă cumpărători pe piețele străine. Concurența ne omora , căci munca nostra este nearmată în lupta pentru esistență și se găsesce față în față cu națiuni care s’aă armată, în munca loră, cu totă ce geniulă omenescă a putută produce penă acumă mai perfectă. Comercială română să strige, de vreme ce a ji cu ji numărului Românilor, comercianți să împuțineză și le dă loculă străinii, cari se înavuțescă. Acestea, cumă mai diserămă, le scimă, le vedemă și le înțelegemă cu toții. Dară statistica, ne dă mijlocul de a merge și mai departe în aprecierile asupra situațiunii nóstre economice, ne dă mijlocul de a indica, într'ună modă positivă, prăpastia spre care înaintămă din causa nepăsării nóstre în privința economiei publice. Să lăsămă cuventură cifreloră. Monitorața oficială a publicată cifrele trecute statistica importului și exportului în anul 1879. Cifrele acestei statistice sunt forte elocinți. Ele dovedescă că Balanța comercială a României e forte rea și îngrijitore.a că cifrele . Importă . . 254,482,629 1. 95 b. Esportă . . 288,650,006 1. 86 b. Diferință . . 15,832,623 1. 9 b. Deci, în anul 1879, aăeșită din țară aprope 16 milione mai multă decâtă aă intrată. Mai multă , datoria publică, în acelașă ană, a absorbită enorma sumă de 49,826,83S lei. Prin urmare, în cursul anului trecută, averea publică a României a jertfită pe altarul progresului străinătății enorma sumă de aprope 66 milione lei. Oricare ar fi teoriile ce se pot face asupra Balanței comerciale, nimică nu va pute suprima faptul ă, dată pe față de aceste cifre, că producerea nóstrá nu este îndestulătore spre a acoperi chieltuielele ce facemă, că pe fiecare ană, capitalul națională se micșoreză, în locă de a cresce și în sfirșită că, mergendă totă astă-feră, vomă slăbi din ce în ce până ce vomă ajunge la inanițiune. Situațiunea e grea și perspectiva ce ne descopere din cele mai îngrozitore. Munca națională nu mai pate fi lăsată acumă în voia întâmplării , căci răulă de care suferimă va cresce și cu neputință va fi mai târestă de a-1 vindeca. De aceea repetămă din nou, cu stăruință și căldură, apelul nostru la adresa guvernului de a studia cu atențiune cestiunea încuraiării muncei naționale și a creării unei industrii naționale, care să aibe de scop transformarea materielor prime ce avemă în obiecte industriale, și prin urmare oprirea unui însemnată numără de milione de aeși din țară. Facemă asemenea apelă la toți Românii de a cerceta fiecare în parte propune relele de care suferimă și a mijlocele pe care le-ară crede mai bine, spre a stăvili răulă. In sfîrșită, facemă apelă și la presă de a-și îndrepta activitatea în acestă sensă și a căuta cu toții în unire, mijlocele de vindecare a răului. Luptele sterpe între partide și între nuanțele politice, lupte ce se urmeză de câțiva ani, n’aă nici celă mai mică folosă pentru națiune; ele nu facă decâtă să ’i distragă cugetarea și atențiunea de la Gestiunile ce cu adevărată ară trebui să vă preocupe, înavuțirea națiunii nu pate fi uă cestiune de partidă; ea nu ne pate, și nu trebuie să ne despartă în tabere vrășmașe, ci din contră, să ne găsescă pe toți uniți în lucrarea de emancipare economică a țării. Vomă reveni. p,TEnfigg TMilaTOag^i«MiflaHM Batman»iga^ SBaa SE îl INȚIULA TE LEGII A FIC U ALA AGENȚIEI HAVAS. Paris, 15 Mai.—Camera a votată legea privitóre la dreptul de întrunire, conformă cu dorințele ministerului. D. Lepère, ministru de interne, a manifestată ieri intențiunea de a ’și da demisiunea. Petersburg, 15 Mai.—Uă ordonanță imperială sancționeză sporirea provizoriă a poliției din Petersburg prin crearea a 230 nouă posturi de supraveghere, în diferitele mahalale ale capitalei. Athena, 15 Maiă.—D. Tricopis î și propune de a numi nouă funcționari în posturile de miniștri plenipotențiari a Greciei la Paris și la Roma. 1). Bizantin este numită consulă generală ală Greciei la Sofia. In corpulă diplomatică ală Greciei, aceste schimbări se privescă că consecința convingerei ce -și a dobândită-o d. Tricupis că puterile se vor ocupa în curândă cu resolvarea cestiuneî turco-grecesci, în urma inițiativei Englitezei și Franciei. Madrid, 16 Maiă.—Era a avută locă deschiderea conferințelor internaționale pentru a resolra cestiunea protectoratului ce trebuie acordată Marocului. 13 puteri au fostă represintare la prima conferință. Viena, 16 Maiă.—Revista de Luni anundță că Austria a aderată deja în principiu la circulara Englitereî, care propune a se face ună demersă colectivă la Constantinopole spre a sili pe Portă se resolve cele trei cestiune: gracă, muntenegrena și armână. Paris, 16 Maiă.—Demisiunea d-lui Lepére, ministru de interne, este oficială. Situațiunea orașelor manufacturiere de la Nord s’a mai îmbunătățită puțină ; se speră că grevele sunt pe sfîrșită. Londra, 16 Maiă.—Se telegrafieza din St. Petersburg către Times, că împăratul Rusiei a refuzată se consimtă la comutarea pedepsei de morte pronunciată de curtea marțială contra omorîtorului căpitanului Komaroff. Standard crede apei că nu este întemeiată scirea după care Englitera ar fi propusă întrunirea unei conferințe internaționale spre a dobândi esecutarea completă a tratatului de la Berlin. Acelașă fiară asigură că d. Goschen are instrucțiunea de a cere Porții convocarea Parlamentului turcescă. Ragusa, 16 Maiă.Este probabilă că comisiunea pentru delimitarea fruntarielor a Muntenegrului se va disolva din causa agitațiunii care domnesce în Albania. SUBSOIRIPTIUNSIE In folosulu incendiațilorii din FOCȘANI. Suma din urmă .... 3807 1. — D. A. Catergi............50 1. — D-na Zoe Rosetti. ... 20 1. — Totală 3877 1. — Espediază comitetului după cum se vede în numărulă precedinte.................... 2500 1. — Ieri, Duminecă ală 5-lea versămânță ............................... 500 1. — Totală 3000 1. — Alegerea consilielor județene. Monitorul oficială de ieri, 4 Mai, publică decretură de convocare a colegiilor pentru consiliele județene. După acestă decretă, colegiile electorale, afară de cele din Dobrogea, sunt convocate a se întruni, la orele 10 de dimineța, în localură comunelor de reședință, spre a alege nouî membrii în consiliuri, după cum urmeza: Colegiul I, în ziua de 4 luniu viitorii, va alege trei consilieri, conformă art. 2 din legea consilielor județene. Colegială II, în diua de 6 luniu va alege asemenea trei consilieri. Colegială III, în diua de 8 luniu va alege asemenea trei consilieri. Colegială IV, în diua de 10 luniu va alege asemenea trei consilieri. In zilele de 29 și 30 Maiă, se vor alege delegații colegiului IV. LUNI, MARȚI 5, 6 MAIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: una anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul LA PARIS, lad-nil Darras-Haiegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20BANI E SEMPLABULU au esprimatu intențiunea dv. de a’mî satisface dorința mea adâncă simțită — casé personală numai a mea — și a profita de cea d’ânteiă ocasiune spre a ne spune nisce cuvinte mai liniștitore și mai lămuritore asupra spiritului acusațiunilor. dv., nisce asemenea cuvinte voră avè de sigură cea maî bună influință asupra sposițiunii mele de aici și asupra opiniunei publice din țera mea.* Fremden-Blatt, ună altă organă vienesă totă atâtă de oficiosă, reproducendă acestă comunicată fice: »Acestă comunicată care provine de sigură dintr’ună isvoră de susă, confirmă pe deplină părerea ce amă emisă încă de la începută asupra scrisorii d-lui Gladstone, și probeză ma înainte de tate câtă este de nedrepta acusațiunea cum că primul ministru engleză, prin purtarea sa, a impusă uă umilință patriei sale. Scrisorea d-lui Gladstone nu este nici de cum ună actă de Stată, ci numai că lucrare curată personală. Cornițele Karolyi n’a considerată acastă afacere ca o mare acțiune de Stată, ci mai multă ca uă afacere privată între după gentilomi. Ca atare a și fostă tratată și resolvată de ambele părți. Nu este mai puțină adevărată ánsé că scrisórea d-lui Gladstone are u mare importanță politică din causa înaltei posițiuni ce ocupă autorul ei.* Scrisórea d-lui Gladstone și presa. Tóte fiarele din Londra se ocupă de scrisórea ce d. Gladstone a adresat’o comitelui Karolyi, și unele, între care se află și Times mai alesă, vă critică într’ună chipă forte aspru. Nu este mai puțină adevărată case, că ele exagereză faptulă. Trebue să avemă în vedere că d-sea, retractândă ceea ce a disă ca candidată, a declarată totă de nă-dată că ară fi vorbită altă-felă daca ară fi fostă mai bine informată de ambasadorulă austro-ungară la Londra despre simțământele reale care inspiră politica Austro-Ungariei. Căci este ună obiceiă în Engliteza ca șefii oposițiunii să primescă, ca și membrii guvernului, comunicări oficiase și confidențiale asupra spiritului generală , celă pucină, ală politicei puterilor străine. Se pare éase că acastă împrejurare, după câtă se pate vede dintr’ună comunicații ală Corespondinței politice din Viena, nu a lăsată nici uă urmă supărătore în relațiunile noului cabinetă engleză cu Austro- Ungaria și putemă a ne felicita, împreună cu Daily News, că asprimea limbagiului d-lui Gladstone a provocată pe cornițele Karolyi să facă nisce declarațiuni satisfácțlare asupra politicei guvernului său. Mai remâne acum, spre a găsi în ele confirmarea asigurărilor date de cornițele Karolyi d-lui Gladstone, se vede că responsură ce guvernul austro-ungară va da circulăriî adresată de șeful Foreign-oficii di marilor puteri, invitându-le a uni sforțările lor cu acelea ale Englitezei, spre a obține de la Turcia esecutarea clauseloră neindeplinite încă din tractatul de la Berlin. E că acum și comunicatulü Corespondinței, politice despre care amă vorbită mai susă : »In fada presupunerii care se ivesce necontenită, că recenta publicare a scrisorii d-lui Gladstone către cornitele Karolyi, ambasadorul Austro-Ungariei la Londra, a fost provocată de negocieri care au avută locă între guvernă cu guvernă, credemă că este bine, ca, în interesul adevărului, se constatămă că esplicațiunile care au precedată acea publicațiune n’au avută decâtă caracterul unei schimbări de idei între primul- ministru engleză și ambasadorulă cesaro-regală. Despre spiritul în care s’aă făcută aceste explicațiunî, ne dă uă probă următorulă pasagiă estrasă dintr’uă scrisore a comitelui Karolyi către d. Gladstone cu data de 1 Maiă. Eco acestă pasagiă tradusă vorbă cu vorbă : «Nu potă să’mi amintescă de câtă cu un mare recunoscință despre amabilitatea cu care ’mî- Nota circulară a lordului Granville și presa englesă. Găsimă prin unele diare englese nisce comentarii destul de ciudate asupra Notei circulare a lordului Granville, deși nu se stie încă positivă daca ea a fostă deja espediată de la Londra. După corespondentul din Berlin alăsiatului Standard, lordul Granville invită pe puteri se întrebe tote pe Turcia, când are de gândă să se achite de obligațiunile impuse ei. Principele de Bismarck a făcuta deja cunoscută intențiunea sea, că, mai nainte de a răspunde la acesta Notă circulară, voea ce să se pue în acordă cu Austria. Francia și Italia ar fi aderată deja la propunerea engleză; numai singură Rusia păstrează o atitudine reservată. Zjiarului Daily Telegraph i se comunică totă din Berlin, că este forte probabilă ca filele acestea să iasă la lumină uă propunere pentru uă intervenire străină în Albania. Ar fi vorba ca Italia să fie însărcinată cu acestă misiune, ceea ce probeză destul de lămurită că idea este de origină rusăscă. Acumă câtăva timp, se aștepta ca puterile să se adreseze pentru acesta la Austro-Ungaria, însă se dicea tată de uă deta că acestă Stată nu arată un mare înclinare pentru uă asemenea însărcinare. »Inregistrămă aceste serii, dice Neue freie Presse, deja observămă că, după alte serii positive, nu există decâtă un singură circulară englesă pe care lordul Granville, după cum este obiceiulă, a trimis’o îndéta după ocuparea fotoliului ministerială. In acesta circulară elă arăta represintanțiloră Englitereî, și prin aceștia cabineteloră, schimbarea ministerială și profită de acesta ocasiune spre a da acestora din urmă asigurarea, că ministerială liberală va menține cu fidelitate obligațiunile luate de predecesorii săi și se va sforța mai cu deosebire a dobândi esecutarea complectă a tractatului de la Berlin. Se stie că lordul Granville a fost însărcinată și cu redactarea unei a doua circulare, spre a invita pe puteri la demersuri comune pentru esecutarea acelor stipulațiuni rămase neîndeplinite din tractatură de la Berlin. Dară, până la 10 ale curentei, acesta circulară nu fusese presintată nici uneia din puterile străine.