Romanulu, mai 1880 (Anul 24)
1880-05-04
ANULU DOUE ITECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTEANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Bete > > , pagina III — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et One, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Hansentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULUI Bucuresci, J Florarii. Totă lumea scie și vede că de patru ani, de cândă a venitu partida națională-liberala la putere, cele mai mari fapte naționale și politice s-au sevârșită în România. Acumü patru ani , România era considerată ca vasală; ea plătea unii triburi anuale Turciei. Astăzi România este independentă și ocupă ună locă onorată între statele Europei. Acumü patru ani, Românii erau încă desprețuiți de cea mai mare parte din celelalte națiuni. Străinii se deplânseseră a-i privi ca neapți de se apăra și de a se rădica singuri, ca ună poporă enervată, care nu scie se dobândescá ceva decâtă prin cerșetorii de la cei mai puternici. Acum Românii sunt estimați în lumea întregă, și respectați chiar de aceia cari le arătau mai multă despreță în trecută. Acestă resultată se datoreste părții însemnate și strălucite ce eită luată în resbelia din 1877-1878 și modulul în care a fostă condusă politica țarei de atunci pete astăzi. Străinii au veijura, cu uă adevărată surprindere, că poporul, pe care Tă privină ca lipsită de ori-ce vigore și vitezie, este din contra plină de vitalitate și deuă vitezie exemplară, atâtă pe câmpul de bătălie, câtă și pe câmpul luptelor politice și diplomatice. Acum patru ani, armata română era privită ca un jucărie de paradă, pentru care se făceau în deșertă cheltuieli ruinătore; străinii, ba chiar și unii Români, fie consiliaă mereă se desființămă uă armată inutilă și să ne îndreptămă astăferă financiere, cari se aflau atunci în cea mai prostă stare. Astâtji, totă lumea știmtiză și aprețuiesce cu dreptate uă armată, ce’și a făcută probele într’ună modă atâtă de strălucită; chiar puterile cele mari vă compteză pentru ceva în balanța politicei europene, și nimeni nu mai blameză chieltuelele ce se facă pentru întreținerea și rădicarea iei, din contră pentru nemică nu se acordă resurse cu mai mare tragere de inimă decâtă pentru armată. Acestă fericită resultată se datoreșee numai modului și condițiunilor, în cari armata română a fostă condusă pe câmpul de resbelă, ceea ce fără îndoială, nu s’ară fi întâmplată, daca, după cumă cerea oposițiunea în 1877, armata nostră ară fi fostă licențiată seă s’ară fi încredințată Rușiloră ună mică corpă care se fiă condusă și comandată de dânșii. Acum patru ani, apăsa încă greă asupra României acuzarea de barbarie și de netoleranța religiosă. Astăzi cestiunea Evreilor, ce se rădica ca uă fantasmă îngrozitore, este resolvată fără celă mai mică pericolă pentru țară, și astăferă încâtă să dispară și acusările de barbarie și de netoleranță religiosă. Acum patru ani, țera abia scăpase de câteva mile de suptună regimu de terore reacționară ; viața și averea cetățianilor erau neîncetată amenințate și iubite ; drepturile cetățenesci și tote libertățile publice erau nimicite în exercițială loră ; regimul constituțională ajunsese ună deplorabilă simulacru, corupătoră pentru societate. Astăii, cea mai nemărginită libertate domnesce în țară; mecanismul regimului parlamentară, cu tóte drepturile legate de densură, n’a încetată de a funcționa sinceră și regulată, chiară în mijlocul unui crâncenă resbelă, și pe cândă 300.000 de soldați străini percurgeau țera. Acum patru ani, financiele erau într’uă stare desperată și creditulă Statului ruinată. Astăzi, deși țera a avută aduce greutățile unui mare resbelă, financiele suntă în bună stare și creditată Statului mai susü decâtă oricândă. Acum patru ani tóte că i ale nóstre ferate, artere ale vieței nostru economice și sociale, instrumentă de căpetenie ală mișcărilor nóstre politice și strategice, eraă în manile străinilor, la disposițiunea și la discrețiunea loră. Astăzi, mai tóte căiele nóstre ferate suntă în mânile guvernului română, sunt esploatate și administrate de-a dreptul de către Stată, însăși proprietatea acestoră căi ferate este a Statului, și acesta nu numai fără nici ună sacrificiă materială, dară chiară și cu ună folosă de peste 32 milione. Tóte aceste sunt fapte, positive, fapte neîndouiose, fapte pe cari însăși zoua-credință nu le póte nega, fapte ce voră ocupa în istorie pagine memorabile, căci ele voră însemna uă nouă epocă, uă nouă eră pentru România. Ei bine , cândă în facia acestoră fapte, atâtă de mari și de numerose, încâtă pare de necredută că ele s’au putută sevârși în scurtulă termenă de la 1877 pene astățji, cândă în facia acestoră fapte, de cea mai înaltă însemnătate națională, vedemă organe românesc! strigândă pe totă Jiua că „suptă regimulă ce guverneză țara de patru ani, numai fapte naționale nu s’au facutü,“ ne vine se respundem” în două cuvinte : Deacr căință desgustatore! Cândă în facia unoră fapte naționale, atâtă de mărețe, pe cari nimeni nu le va pute șterge din istoria Românilor, vedemă adunându-se grupuri și grupulețe, voei se râdă în contra acelora ce au săvârșită acele fapte, și strigându-le : „Iasă de la putere, se veni mă noi,“ ne coprinde instristarea și ca Români și ca omeni. Darii cari suntă capetele de acusațiune sdrobitore , cari [suntă crimele oribile ce le au comisă omenii cari de la 1877 până astăzi diregă destinatele României, pentru ca acele crime se fi covârșită faptele mărețe , sevârșite de cândă suntă ei la putere ? Amă voi se vedemă acele capete de acuzațiune formulate în modă precisă, pe temeiulă unoră fapte; amă voi se vedemă acele crime indicate totă atâtă de lămurită cum indicarămă noi mai susü faptele cele mari naționale. Aceia cari cunoscă aceste crime sunt datori să le arete lămurită națiunii întregi, pentru ca fiecare Română se scie ce se facă, pe cine se susțină și pe cine se combată. In locă de acesta, ce vedemă ? Vedemă insulte și injurie, mai multă seă mai puțină grosolane, după educațiunea celoră ce le facă , vedemă acusațiuni generale că regimul de astăți „nu corespunde aspirațiunilor și principielor politice liberale și naționale,“ fără ca aceste acusațiunî să fiă sprijinite prin cea mai mică probă. Astăfelă se făcu la Iași, în ziua de 25 Aprile, uă întrunire politică a celoră ce se întituieză liberali independenți de peste Milcovă ; în acea întrunire fai'ă voci cari se rădicară în favorea întrunirii elementului liberală de dincolo cu celă de dincolo de Milcov, represintată prin omenii ce suntă astăzli la putere, dară mai numerose voci se rădicară spre a transporta în mijlocul acelei întruniri tote insultele și deplorabilele cestiuni personale, ce le vedhemă silnică fâcându-se prin presă. Resultatul întrunirii fu votarea de către majoritate a unor resoluțiuni; aceste resoluțiuni trebuiau neapărată se resumeze tóte acusațiunile și tóte motivele, cari desbină pe un nuanță liberală de partida liberală de la putere; ele trebuiaă asemene se resumeze tóte aspirațiunile grupului, care face o posițiune, negreșită spre a resturna guvernul și a-i lua loculiî. Ei bine cea ce jică acele resoluțiuni . »Faciă cu sistema de conducere a afacerilor politice de către guvernulii aciuări, pe care o desaprobămă intru cum nu corespunde aspirațiunilor și principiilorii nóstre politice, noi, liberalii-naționalî independințî, întruniți aslădî aici, luämți următorele resoluțiuni : »1. De a continua oposițiunea contra guvernului fusiunea de la 11 iulie, atât prin presă câtă și prin televi diócele constituționale, precum constituirea de comitete, de acțiune prin districte, provocarea de întruniri, publice, petițieni, etc. »2. De a ne sili pe tote căile constituționale se unifică că direcțiunea de acțiune a grupurilor liberale din țară, convinși firidă că numai prin concentrarea forțelor, vomü pute spera că reușită în luptă: ................................ ... „3. Nuanțele liberale din țară unite vom trebui se susție lupta fără șovăire până la deplina reușită, urmărind in deuă camdată realizarea aceloră idei și reforme liberale ce suntă mai momentoase față cu împrejurările prin care trece țara, astă-felă : sa) Dintre reformele politice vom căuta a dobândi uă nouă lege pentru consiliele județene și pentru cele comunale care să corespundă principiului de descentralizare în limitele unităței naționale române. »Asemenea în ceea ce priveșce aplicarea art. 7 din Constituțiune, vom căuta a obține legi speciale, care se reguleze în sensă națională aplicarea principielor cuprinse în acelă articolă precum e d. e. legea pentru stabilirea domiciliului străinilor în România. ,b). Dintre reformele financiare vomă urmări introducerea măsuriloră ce vomă crede necesarii pentru a pute preveni proletariatura rurală, de care suntem amenințați, dacă nu ne vomă grăbi a lua măsuri din timpă.* Ună grupă politică s’a întrunită deja spre a proclama în majoritate că guvernulă „nu corespunde aspirațiunilor și principielor sale politice“. Dară pentru ce nu corespunde ? Resoluțiunile nu dimit nimică. Deji cari suntă acele „aspirațiuni și principie“ ? Iarăși nimică. Cari suntă în fine scopurile cele mari, programa de acțiune a grupului desidentă ? I. „Uă lege comunală.“ Deja acea lege s’a votată deja de Cameră și se află acum în desbaterea Senatului. II. „Uă lege judiciară.“ Și acesta e deja propusă. III. „Uă lege pentru stabilire domiciliului străinilor“. Deja acestă lege a fost propusă de însuși d. Ion Bratianu, de mai mulți alți miniștrii din ministerială actuală, și se va face negreșită, căci o cere Constituțiunea. IV. „Introducerea măsurilorü ce se vorü crede necesare pentru a putea preveni proletariatură rurală.“ Cari suntă aceste mesuri ? Seriosele resoluțiuni nu arată nici una; aspirațiunea se traduce printr’uă frasă banală. Ei bine, partida de la putere a făcută ceva mai seriosă de câtă acésta. N’am fostă nici ună guvernă și nici uă cameră, de la 1861 până astăi, care se fi făcută atâtă de multă pentru poporațiunile rurale, câtă a făcută guvernală și Camerele actuale : împroprietărirea insurățeiloră, vânzarea de moșii ale Statului în mici loturi, înmulțirea sccleloră sătesc, și multe alte măsuri, suntă opera guvernului și a Camerelor actuale. Cine a făcută mai multă pentru poporațiunile rurale se ridice petra, cine nu, se contribuiască mai bine, la severșirea operei începute. Resoluțiunile luate în întrunirea de la Iași se reducă la nimică, ca acusațiune în contra guvernului, la nimică, ca programă de acțiune pentru viitoră ! Totă ce aceste resoluțiuni ceră se se facă, este deja făcută seă pe cale de a se face. Grupul liberală de la Iași se desbină deja de partida liberală, pentru că voiesce să se desbine, iară nu pentru că are motive seriose politice și naționale de a se desbina. Ziarele din Berlin ne facă cunoscută resultatur unui procesă intentată de casa de bancă Landau In contra societății căilor ferate române, atacândă legaltatea convențiunei pentru rescumpărarea căielor ferate. Tribunalul comercială din Berlin, a respinsă pretențiunile casei Landau, la care se asociase și d. Ulai ca acționară, și a condamnată atâtă pe jisa bancă, câtă și pe d. Ulai la plata cheltuielelor de judecată. Ce voră mai zice, în fața acestei sentințe, aceia cari făceau din procesele posibile un gogoriță îngrozitore, din causa căreia țera trebuia să renunțe de a pune mâna pe căiele sale ferate ? Aflămă că venerabilul nostru amică, bunură și neclintitură patriotă, d. Ghiță Enescu, senatore, este forte rea. Vârsta sea de 82 de ani ne lasă forte puțină speranță. SERVIȚIU.LA TELEGRAFICII ABA AGENȚIEI HAVAS. Paris, 14 Mari.—E probabilă că se va stabili înțelegere între ministeră și comisiune în privința legii privitore la drepturi de întrunire, a căreia desbatere de către Camera a fostăficiată pentru mâne. Lucrătorii s’au pusă în grevă, în mai multe orașe din Nord, și mai cu osebire la Lille și la Ronbaix. SUBSCRIPTIUNE In folosulu incendiațiloru Pene acum amă vărsată în mânile comitetului din Focșani următorele sume : din FOCSANI. Suma din urmă. . . . 3257 1. — n. Eulogio Georgief . . . 300 1. — D. M. C. Atanasiu... 40 1. — I). Scarlat Boroșnay . . 40 1. — Societatea constructor Horă Români, prin președintele iei d. M. Ion.......................... 1501. Din lista dnéí V. Zanne : D-na Maria G. Tattaranu. 5 1. — D-ra Lucia G. Tattaranu. 3 1.— D-na E. T......................... 5 1. — D-na S. T......................... 2 1.— D. A. P.......................................5 1. — 3807 1. — L. I vérsáméntö, chit post. No. 421 500 II , , 867 500 III , , 1.226 500 IV , , 1343 1000 2500 DUMINECA, 4 MAIU, 1880. LUMINEAZA-TE ȘI YEI FI.I. "„ ~ ■ [UNK] 'mU IABONAMENTE.l In Capitală și districte, unu anui 48 lei;șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 1B lei A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-nl Darras-Ha egrain, 5 rue de l’anciene comedie și Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorö Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refu să. 20 BANI E SEMPLARULU Discursulu principelui de Bismarck. Ședința Reichstagului de la 8 Main. La ordinea țilei este a doua desbatere asupra actului revizuită relativă la navigațiunea Elbei. Comisiunea propune urmatorea propunere : «Bine-voiască Reichstagulă a da aprobarea sa constituțională actului revizuită relativă la navigațiunea Elbei, sub reserva ca fruntaria vamală care există actualmente pe Elba nu pate fi strămutată decâtă printr’uă lege la ună punctă situată mai la vale de fruntaria nostră." D. Delbrück, raportoră, apără resoluțiunea propusă de comisiune. Principele de Bismarck, cancelarial imperiului, după ce discută pe lângă cestiunea legală, se exprimă în acești termeni: Entusiasmul, în favorea ideii unității germane s’a mai înmuiată puțină. (Protestări) Da, domniloră, înmuiată. Particularismulă a crescută, lupta dintre partite este mai desă, conflictul pasiuniloră este mai ardetora. Suntă autorizată a mă presinta ca martoră competinte. Deca mă veți întreba acumă de ce săă parte la acestă discuțiune, nu voiă decâtă să vă respundă acesta. »Amă simțită trebuința d’a mai vorbi încă vă déta din acestă locă Reichstagului, și d’a mai combate încă nă cință, precum amă făcut’uă d’atâtea ori, particularismul și tendințele partidului care pună pedică desvoltării imperiului. Nu seă, în adevĕrü, décâ tărâmuri Constituțiunea imperiului este deja destulă de solidă spre a putea servi de basă luptelor de partidă și tendințelor particulariste care se deslănțuiescă astăzi. Pentru prima oră ne afirmă acum în fața unei cestiuni constituționale: pentru prima oră Reichstagulă este asupra puntului (majoritatea comisioneîd-vostră a făcută deja acesta) de a imputa consiliului federală uă călcare a dreptuluî seănă călcare a Constituțiunei, cu ocasiunea unei procedări pe care guvernul prusiana este hotărîtă a o apăra în tote cozurile. Totă pentru prima oră se vede producăndu-se în consiliul federală propunerea d’a curma printr’uă voia de majoritate neînțelegerile constituționale. Voiă avea ocasiunea d’a reveni asupra pericoleloră d’a semăna între guverne germanii de discordie. Pentru momenta, mă voiă mărgini a semnala trăsura caracteristică a acestei sesiuni. Adversarul, nostru principală, este centrală. (Mișcări). El este acela care de mai multe luni, a votată, în tote cestiunile importante pentru imperiu, contra guvernului Și, centrală, cară sută de voci ale sale este destulă de tare spre a forma ună totă însemnată, avândă în vedere numerala obicinuită ală deputațiloră presinți.Acești domni seră negreșită care a fostă în acestă vota preocuparea și cugetarea loră ascunsă. Imputarea mea se adresăză acelora cari facă causă comună cu centrală. Ei au esploatată pasivuri de care este încărcată averea nostră parlamentară spre a deschide o spărtură contra guvernului și cu ajutorul centrului, pentru a ataca guvernul și a vota contra guvernului. Altă dată, cei cari votau regulată contra tuturoră proiectelor, era centrală, Polonesiî și progresiștii. Astăzî, ca în afacerea Samoa, suntemă bătuți de centru, de Polonesî, de progresiști și liderii schimbiști, prin cari se află chiar și conservatori. Principele de Bismarck, după ce reaminteste negocierile începute de densură cu curtea de la Roma, în speranța de a-și concilia sprijinul grupului Centrului, urmără astăfelă : ..»Trebuie să cunosceți intențiunile Papei. Oricum ar fi, acesta vă privesce, veți regula politica d-vostră cum veți pute. Sunteți destulă de numeroși spre a pute constitui, cu ajutorul a câtorva voturi, vă majoritate de guvernare. Ceră tate partidele care vă contribuită la întemeierea imperiului nu pot fi aliate ale centrului. »V’ațî dată sema, d-loră, despre ce este uă asemenea alianță ? Tărâmuri vostru nu este pene acumă nici destulă de tare, nici destulă de întărită care se potă face uă oposițiune sistematică guvernului. Sciă că acesta este uă tendință a spiritului germană. A combate guvernulă în tote ocasiunile, este ună dreptă fundamentală ală germanilor. (Rîsete). Nu costă nimică pe partită care este asigurată de orecare majoritate de a arunca tulburarea și confusiunea în Constituțiune. Deja întrebă pe partita liberală ce folo să găsesce într’a provoca discuțiuni asupra acestui puntă și de a le împinge la escesă? Este ore forte trebuinciosă de a susține particularismul? »Nicîitădată nu se póte ataca fără grave neajunsuri, competința Consiliului federală. Regele Prusiei a delegată consiliul federal