Romanulu, iulie 1880 (Anul 24)

1880-07-24

ANULU DOUE pECI ȘI PATRU TOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Redacțiunea și Administrațiunea strada Dovinel, 14 Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deta , , , pagina III — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. O. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Waltischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANIESEMPLARULUROMANULÜ JOUI, 24 IULIU 1880. LUMliNEAZA-TJi ȘI VEI FI. A B O N AM ENTE. hi Capitală și districte: une anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, Ii administrații!nea ijiatulul LA PARIS, la Havas, Laffite et G nie, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. (1. PopovicI, 15 Fleisch markt. IN ITALIA, la d. doclorü Gustavo Croce. Via San Uenigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancatc se re/usä. 20BANIESEMPLARULU ßururpopi ^ cupTORU DULUI Gobi, 4 AUGUSTU Scirile ce ne vinü din străinătate incepu a confirma prevederile nóstre în privința desvoltarii conflictului orientală. Răspunsul forței la nota colectivă este pretutindeni considerată ca ună redusă și propunerea Turciei de a se Întruni uă nouă conferință de ambasadori la Constantinopole pentru ficsarea liniei fruntarieloră greco-turcesc, n’a întâmpinată pe ne astă bună refusă categorică. Totuși, acea notă pare a fi produsă orecare impresiune, ore care potolire. Intr’adevără, presa francesa este din ce în ce mai categorică în limba giulăiei de pretutindeni să rădică voci care ceră ca Francia să nu fie îngagiată într’u acțiune care ară putea duce la tulburarea păcii. In Austria asemenea, fiarele oficiose facă declarațiuni, care aă de scopă de a înlătura temerea de ună resbelă întreprinsă de puteri în contra Turciei. Sremdenblatt, deși crede că propunerea făcută de Porta pentru întrunirea unei noul conferințe de ambasadori la Constantinopole nu e discutabilă, afirmă totuși că puterile nu vor declara rebelă Turciei. „Uă conferință de ambasadori la Constantinopole, care ară fi însărcinată de a revizui opera conferinței de la Berlin, n’ar ave sensă,fice oficiosală austriacă;otărîrea conferinței este ună verdict și europeană dată în unanimitate, verdictă pe care puterile îl fi voră mănține în orice împrejurări și care se va esecuta mai curîndă scă mai târziu. Cu câtă aceta s’ar face mai grabnică și cu pace, cu atâtă va fi mai bine pentru Turcia. Dacă Porta va urma de a opune un non possumus la consiliele Europei, puterile nu vor declara, într’adevără, resbelă Turciei pentru a pune pe Grecia în posesiunea teritorielor și ce i-au fostă concedate, decă voră urma în liniște, cu arma la mână, progresul descompunerii imperiului otomană. Orice s-ară întâmplat și orice față ar lua în cele din urmă lucrurile, e sigură că Turcia, care a respinsă consiliele Europei, nu se va pute aștepta să fie ajutată de nimeni. Europa va trebui să încerce atunci de a resolve cestiunea Orientului fără Turcia.“ Cu totu amenințarea ce conține acestă articolă, din ele pare a resulta că Austro-Ungaria înclină nu cu părere de rest la amânarea resolvării cestiunii turco-grece la calendarele greceșci; căci descompunerea imperiului otomană, adecă evenimentul pe care foia austriacă îl fi desemneză ca termenul finală ar fi resolvării acestei cestiuni, nu e tocmai forte apropiată și trimiterea de funcționari germani în Turcia e de natură de a lă depărta și mai multă. In momentele de față mai cu osebire, că declarațiune ca acesta nu póte fi lipsită de însemnătate ; însă ea nu e singură de acestă natură în articolul ce reproduseră că. Articolul de mai sus și spune clară că pentru punerea Greciei în posesiunea teritorielor și ce i s’aă concedată, puterile nu vor declara rebelă Turciei. Uă lumină și mai vină aduce în acestă cestiune un telegramă din Viena sosită aseră. Ca resunetă al fi notei turcesc!, scirea dată de acestă telegramă ară putea fi privită ca un succes și pentru Turcia, de vreme ce admite vederile iei în privința separării cestiunii Greciei de cestiunea Muntenegrului. Ece în întregul tiei acea telegramă : „In acestă momenta, se face a afi schimbă de idei între Puteri în privința atitudinii de luată în fața refusulul Porței de-a se supune otărîrilor conferinții din Berlin. Se zice că, daci Porta va reuși după cum pretinde, a esecuta convențiunea Corti relativă la Muntenegru. Puterile vor abandona proiectul unei demonstrațiuni navale în apele turcesce și vor căuta alte mijloce de acțiune pentru soluțiunea Gestiunii grecesc!.“ Decădară Turcia va pune pe Muntenegreni în posesiunea teritorielorfi concedate, demonstrațiunea de hote nu s-ară mai face și puterile ară căuta alte miijloce de acțiune pentru resolvarea cestiunii fruntarielor greco-turcescă. Gazeta Germaniei de Nord, organă care-și primește inspirațiunile de la guvernul germană, confirmă despărțirea cestiunii Greciei de la Muntenegrului, anunțându că se face mă schimbă de vederi între puteri în privința unei nouă note identice asupra Muntenegrului. Telegrama de care vorbimă adauge énsé : „Se mai zice că d. Gladstone ar fi otărîtă, cu sex fără aliați, de a sili pe Partu a se supune otărîrii Europei. Flota engleză ar avea sarcina de a împedeca transporturile de trupe și de munițiuni turcesci.“ Gravitatea acestei sciri nu pate fi contestată , căci e sigură pentru oricine că resbelulă în contra Turciei vă dată începută, fiă chiar numai de una din puterile apusane. Intrega peninsula balcanică va intra în focă, căci tóte poftele își vor căuta satisfacere pe calea armeloră și tratatulă de la Berlin, acea lucrare pentru întocmirea căreia s’aă comisă atâtea nedreptăți strigătore în speranța că va fi ună espedientă care va garanta pacea, va fi cu totulă nimicită. Voi-va scă celă puțină permite va concertului europeană acesta ? Evenimentele singure ne pot fi respunde cu siguranță ; înse de pe acumă încep și a se vede manifestările tendinței de a înlătura uă asemenea eventualitate. Ună fiară din Paris, Le Grand Journal anunță, contraria cu scirea dată de telegrama de mai sus și, că „circulă scomptulă că guvernul engleză, protestândă cuprinsulă notei turcesc!, oferă în realitate din causa evenimentelor din Afganistan, se arată dispusă de a renunța la demonstrațiunea navală în contra Porții și de a favoriza escluderea Ianinei din teritoriile cedată a se ceda Greciei.“ Pe de altă parte, un telegramă din Berlin zice că „se vorbesce în mai multe părți că Francia consideră respunsul Porții ca un basă favorabilă pentru negocierile viitore, și că prin urmare proiectul demonstrațiunii de flote, pentru cestiunea grecă, a căzută de tată. De faptă se consideră ca probabilă, că și alte puteri susțină a se începe unei negoțieri.“ Aceste sciii sunt fi într’adevĕrfi péne acum si numai nisce scomote, înse ele dovedescă că a trecută deja în cea mai mare parte acea crisă de surescitare, care făcea să se audă mai pretutindeni îndemnuri de a nu permite Turciei să lovescă demnitatea Europei prin nesupunerea necondiționată la otărîrile conferinței și de a o aduce la ascultare chiară prin violență. Opiniunea publică a revenită la simțimile mai bune și dorința de pace câștigă din ce în ce preponderanța în consiliele cabinetelor europene. Grecia énse și Muntenegru sără concentrata, Turcia își întăresce fruntariile și se pregătesce de a întâmpina cu oaare atacurile ce Grecii și Muntenegrații ar fi ispitiți să începă în contra iei. Cu tote acestea, deca Turcia va ceda Muntenegrului, și ca consecință Europa va renunța de a o forța să cedeze și Greciei, e aprope sigură că Grecia, care a așteptată doai ani, nu se va asvîrli într'uă aventură ală căreia resultată nu póte fi de mai nainte cunoscută, ci reservăndu-șî drepturile, va aștepta timpuri mai favorabile. Cu modulă acesta dorința de pace a Europei va fi satisfăcută și Grecia va dobândi noul titluri în fața opiniunii publice europeane, pe cândă, decă ară redeschide uă o stimne pe care cele mai multe puteri caută să o lași adormită penă la timpuri mai opirtune, ea ară putea nu numai se perdă în luptă, ci și se indispuse si contră-I opiniunea publică. »Cu data de 29 Iulie se telegrafieză următorele din Simla către Biuroulît Reuter. Se dovedeșce acum că a fost d exagerată anteia scrie dată despre nimicirea brigadei generalului Burrow. Sir R. Sandeman relateza, că, pené la întreruperea comunicațiunilor telegrafice cu Kandaharul, adică pené la 11 ore dimineța, 28 iulie, generalul Primrose n’avea nici uă cunoscință despre mărimea înfrîngerii, oară în cea din urmă depeșă primită de la d-sea, generalului anuncia că nenorocirea nu este atâtă de mare precum se presupunea la începută. Totuși, adaogă elă, perderile englesenă fostă seriese, și inamiculă era tare în artileriă, care era forte bine servită. Trupele englese n’au fostă urmărite de câtă pe oă întindere de patru mile aprope. Numai două tunuri au fost luate de inamică, și se aștepta ca celelalte să fie aduse astăzi la Kandahar , unde au sosită mai multe detașamente din trupele generalului Burrow. Colonelul Brooke a plecată spre a veni în ajutorul fugariloră de noptea. Cantonamentele din orașă au fost evacuate și trupele s’au retrasă în citadelă. Ajutorele pornite se află deja între Quetta și Kandahar. Tóte trupele înșiruite d'a lungul drumului de seră vor fi concentrate în Pisin, spre a putea înainta cu grabă. Sir R. Sandeman și generalului Phayre facă totă ce le stă prin putință spre a împinge înainte tote trupele disponibile, și oă parte din ele se află deja pe drumul spre Kandahar. Alte două regimente trebuie să fi sosită în acestă momenta în Kandahar, și două brigade mari cu artilerie și cavaleriă voră fi trimise din Indii. Ajutore vor sosi și din Englitera. Khanulă din Kerată, aflândă de nenorocirea de care au fostă isbite armele englese, a oferita guvernului englesă concursului sefi și i-a pusă la disposițiune tote isvarele Statului seö. Infrîngerea a avută locă în apropiere de Kushk-i-Nahkud, la jumătatea drumului între Kandahar și Ghirisk. Intrucâtă se sciă pene acum, au rămasă șase oficiali și cinci răniți. Generalul Burrow și colonelul St. John (oficialulă politică) au sosita în Kandahar. Valiulă din Kandahar nu se găsesce.* Telegramele vice-regelui către ministerul Indiiloră confirmă în mare parte relațiunile din depeșa de mai sus a Biuroului Reuter. In ședința de sora a Camerei Comunelorfi, sir Henry Wolff întrebă pe ministrului Indiilor, deca, după primirea scrrii despre starea lucrurilor din Kandahar, a dată deja ordine pentru întărirea garnisonei de acolo și asigurarea legăturei cu orașul și când voră ajunge ajutorele. Marchizală de Hartington răspunse la acestea în următorii termeni: «Depeșile sosite astăzji diminâță suntă forte satisfăcetóre și probeza, după părerea mea, că a fostă exagerată relațiunea telegrafică sosită era diminuță asupra nimicirii trupelor generalului Burrow. Cu voia Camerei voră ceti ună estrasă din depeșa sosită astă cjî de diminâță.* Ministrul îi citește apoi estrasură din telegramele care au apărută în ziarele de dimineță și sera de astă dî adăogândă și lista oficială despre perdere și apoi continuă : »Ceea ce am fi comunicată era asupra stării trupelor generalului Prim -rose, s’a confirmata; numerului soră este evaluată aprópe la 2400 omeni. I se va părea lesne de înțeles a Camerei ca generalulă Primrose ve fi rugată din Kandahar pe generalului Phayre de a veni în ajutorul- sefi, și se pare că elăa corespunsă dorință sale. Afară de relațiunile comunicate deja, noi nu mai avem și alte amănunte. Afară de acestea guvernul Indiiloră a întrebată pe guvernorulă din Bombay, ce ajutare ară putea să ’i procure la casă de trebuință ; din răspunsul ei telegrafică ce s’a primita, Camera va vedea că el este gata a trimete la trebuință mă ajutoră forte însemnată. Pot fi se mai adaogă numai că, cu tóte scirile sinișcitore de astăzî diminuță, nu póte să mai esiste nici índuoiela că n’ama suferită uă înfrângere cam seriosă și că încă suntă órecari motive de îngrijire spre a ne teme și d’aci ’ncolo că acesta nenorocita evenimentă va concura la prelungirea resbelului. Astăfel îifundă Impregiurările, amă crezută de trebuință ca, după ce m’amă sfătuită cu ministrul de resbelă și cu comandantului supremă, să se ia cu antipare măsurile trebuinciose pentru îmbarcarea trupelor englese care trebuiau și fără de acesta să se ducă în Indii spre a schimba pe cele de acolo. Asupra stării actuale a întăririlor din Kandahar, nu pot fi să facă Camerei nici uă comunicare. * Se telegrafiază următorele din Bombay, cu data de 29 Iulie, către Jiarula Standard : ,Se va ține mă consiliă estra-ordinarii spre a se lua ootărîre asupra situațiunii. Depeșile primite de guvernulă indiană probează că forțele militare și mijlocele lui Eyub Khan au fostă cu totulă reă evaluate. Scrrea a fost adusă la Kandahar de către 30 Sovarî, cari își datoresc și vieța ințeleî cailoră soră. In privința garnisonei din Kherat-i-Ghilzai sunt temeri seriose; ea se compune din două tunuri de câmpii, într’ună escadronă din ală 3- lea regimenta de cavalerie Send, din două companii din ală 66 regimentă engleză, din ală 4-lea regimentă indigenă (Bombay) și dintr’uă companie din ală 26-lea regimentfi indigenă (Bombay.) O și mai mare grijă este pentru siguranța posturilor de pe căile militare, a căroră situațiune este considerată ca forte critică, căci este probabila că se va rescula totă țară. Este de temută că înaintarea generalului Phayre spre Pisin se va efectua prea târziiă, spre a putea împedeca insurecțiunile locale care trebue să devină periculose pentru detașamentele nóstre împrăștiate. Scirile din Kabulă lipsesc și cu totul și sunt mai temeri despre impresiunea ce va produce pe acolo scirea. Se priveșce ca sigură că totă țara de la Khelat-i-Ghilzai prin Guzni până la Mardan se va rescula și va proclama pe Eyub Khan de eroă națională. Intrucâtă se sciă, pâne acum și nu s’a luată nici o hotărîre în privința trupelor engleze din Kabulă ; reclamarea pe tomna a armatei este considerată ca imposibilă prin cercurile militare. Se susține că nu trebue cu nici ună chip și să se renunțe la șederea nostră în Afghanistană, penă ce Eyub Khan nu va fi cu totulă bătuta ei supremația nostră restabilită într’ună chip fi definitivă. Se crede că în aceste împregiurărî ânsuși Abdurahman doreșce ca noi să rămâne că în Kabulă, căci evenimentele din urmă ară face pre predhiară posițiunea sea fără presința nostră în Kabulă. Autoritățile militare și de marină iau deja măsurile cele mai întinse spre a se trimite în Indii ajutorele trebuinciose. Că brigadă va părăsi pre câră se va pute mai iute Porthimutul. Ajutorele ce se trimită voră pune în posițiune pe guvernul indiană ca, pe lângă trupele obicinuite de înlocuire, să mai dispună încă de uă forță de la 8 până la 10,000 omeni. SERVIȚII] LÜ TILEGRAFICII. ALÜ AGENȚII HAVAS. Berlin, 3 Augustă. — Gazeta Germaniei de Nord observă că, cmtrarifi eserțiuriloră Nouă Prese Libere din Viena, nu s’a stabilită încă decá tote Puterile să primită noua Notă identică cerebuie să adreseze Porței în privința Muntnegrului și că prin urmare nu se pote întevede cândă va fi remisă acestă Notă la Constantinopole. 1iarulfi adauge că chiar redacțiunea Notei nu este încă adoptată în tote părțile. Paris. 3 Augustă. — In alegerile pentru reînouirea unei treimi in consiile generale, Republicanii au căștigră 240 focuri. Londra. 3 Augustă — Marchizală de Hartington ă declarată în Camera Comunelor, că nu e nemici neliniștitorii în situațiunea actuală din Caiul. Vimo, 3 Augustă. - Principele și principesa Serbiei cu prinipele moștenitori și două surori ale principsei Natalia au sosită asta-sorá la Viena; ei s-a fi scoborîtă la Otelulă Imperială. Berlin, 3 Augustă. - Cu ocasiunea aniversării fundațiunii museloră imperiele, principele moștenitoră alu Germaniei, respin jând fi la ună discursă ală directorului generală, adisă : »Asta, mai multă pate de câtă orî când fi, trebuie sĕ ținemă la bunurile nóstre ideale și sĕ r’espândimă din ce în ce mai multă dintre poporă cunoscința lor și și binefacetrea loră folosire.* Infiingerea Engesiloril în Algllílili SídlÜ. Asupra acestei înfrîgeri, găsimă în Neue Freie Presse următora relațiune ce i se trimite din Londra, data de 30 Iulie . »Scirile cele mai noi de pe câmpul de resbelă din Afghanistan ne probază sforțările ce se facă de a e proba că înfrîngerea generalului Burza este mai mică, decâtă cum a fostă în calitate. ----....——-------- Uă amenințare a presei turcești. • Ferdjumani-Hakikar,Țarului Sultanului, vorbind și despre sgomotele împrăștiate asupra aparițiunii unui manifestă imperială, pentru a ațîța pe Musulmani contra creștiniloru, publică următorulă articolă, care ne amintește plângerile de altă dată ale creștinilor și din peninsula balcanică contra Musulmanilor, și ală cărui autorfi se crede a fi uă ulema: »De la începutul resbelului cu Serbia și pénă la Congresului de la Berlin, tote actele Europei față cu noi au fosta întemeiate pe nedreptate. Diplomații au vorbita necontenita despre integritatea, progresul și independința imperiului otoman, darfi noiamă învățată prin nisce triste esperiențe ce ínsemneza tóte acestea în realitate și n’avemă trebuință de nici mă manifesta spre a vedea acesta lămurită. Chiar și animalele care suntă duse la scaun și spre a fi tăiate, aă adese ori mă presimți menta despre sorta lor. Musulmanii, car!