Romanulu, iulie 1880 (Anul 24)
1880-07-31
ANULU DOUE—DECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEL PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrații neasiarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et Gue, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. O. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tota Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei. 14 ROMANULU Riur PQCi ^ uupiORU DUtruI CbW, ii AUGUSTU Echilibrul ă este lucrulu celu mai neapératu atât a individului câtă și colectivitățiloră ; una capu și uă purtare reü echilibrată, perdu totădeauna ,chiar căușele drepte; cu câtu mai multu derűvă purtare ren echilibrată, nu ’și póte îndeplini scopurile, cândă causa ce susține este și nedreptă. Dintre organele oposițiunii, acela care se arătă mai réu echilibrată, este de bună semă Binele Publică. In ceea ce privesce violențele și necuviințele se gasesc toate alte mititele organe ale oposițiunii care se ’1e întrecă , în ceea ce privesce ense ușurința, ele dă puncte înainte la tóte cele-lalte organe. Acastă ușurință a Binelui Publică s’a dovedită în tóte cestiunile importante câte au venită la ordinea Zilei. Acum acestă triarise ilustreză ensé într’uă cestiune în care tóte cele-lalte s’au arétatü mai prudente și mai reservate; acesta este Gestiunea legării sistemei nostre de căi ferate cu Dobrogea și cu portul nostru de mare. Este sclutit că în ultima sesiune legiuitóre guvernală a dobândită în acestă scopă ună credită pentru facerea studiilor necesare. Aceste studii s’aă și începută și se urmeza cu activitate. Péne la tomnă ele voră fi terminate și in sesiunea viitóre se voră și stabili condițiunile esecuțiunii. Putemü énse spune de pe acum că dorința guvernului este de a se construi nnoele linii în regie. Esperiența făcută cu construirea liniei Mărășești-Buzău , aprobată că guvernul, lucrându de a dreptul, pate construi în condițiuni de estinătate pe care nici uă dată nu le-a dobândită și nu le-ară dobândi prin întreprinderi generale particulare. Binele Publică, voindă să se ocupe și densula de acastă importantă cestiune, nu găsesce nimică mai nemerită decâtă de a ataca pe guvernă cu injuriile și stereotipele sale calomniiară cugetase făcendu-i vă crimă că construiescă liniile Bucuresci-Cernavoda și Buzéu-Cernavoda spre a lega rețeua nostră de căi ferate cu Dobrogea. Fără multă socotelă, Binele Publică se rostește pentru că lintă Ploesci-Cernavoda și declară că guvernulă ară fi jăfuitoră, chivernisitoră pentru favoriții săi, intreprindetorii de „afaceri strălucite“ etc., etc. daca se va gândi a construită altă liniă decâtă aceea pe care bine-voeste a o desemna elă. Gestiunea, după cumă jiserămă, este încă în studiă, nu seamă la care liniă se va opri guvernulă, luminată de omenii speciali cari se ocupă de acestă afacere. Ni se pare onsé, că n’ară pute fi absurditate mai mare, din punctul de vedere economică și fiscală, decâtă de a propune linia Ploesci-Cernavoda. Uitat a ore Binele Publică lupta susținută de țara întregă în contra guvernului Catargi spre a lă opri de a înființa linia Ploesci Predeală ? Care era motivulă de căpetenie, uniculă motivă aprope pe care se întemeiaă aceia cari se opuneaă la crearea liniei Ploesci-Predeală ? Ei jdeeaă că acestă liniă va tăia țera de-a curmezișulă spre marea pagubă a liniilor nostre principale care percurgă țera în totă lungul lord. Se zicea, și acesta era și este adevărată, că mărfurile, ca și călătorii, în loc de a intra pe la Verceorova și a parcurge 500 — 600 kilometrii pe teritoriul românescă până la destinațiune, vor a intra pe la Predeală, parcurgândă astăferă în țară numai 150—200 kilometri. Paguba este vădită și ea se resimte astăzi cândă linia Ploesci-Predeală este deschisă, cu tóte silințele ce ’și dă guvernul de a favorisa traficul de la Vercedrova, în contra traficului pe la Predeală. Cei de la Binele Publică au luată parte la campania susținută în 1875 în contra liniei Ploesci-Predeal. De cândă și-am creată mă organă, ei n’aă încetată de a reaminti acea luptă și de a’î arăta logica și utilitatea. Ei bine, consecinți suntă, logici suntă, le remâne are cea mai mică umbră de bună fimță, ca, după ce aă combătută și combată crearea liniei Ploesci-Predeal, să susție acum înființarea liniei Ploesci-Cernavoda, în locul linielor Bucuresci și Buzeu-Cernavoda ! Cum de au veduta d-loră că linia Ploesci-Predeal, tăindă țera de a curmezișur ă, este fórte păgubitore pentru liniile care percurgă țera de a lungulă, și nu vede acum cără liniă Ploesci-Cernavoda ar face ca tóte mărfurile destinate marelui tranșită maritimă, să părăsescă cu desăvărșire marea linie Verciorova- Bucuresci și să intre pe la Predeal pentru a eși de a dreptur pe la Cernavoda la Constanța ? Nu vedü d-loră că cu uă asemenea soluțiune, principalele nóstre linii, ar fi cu totul părăsite ? Apoi, deosebită de tranșită, liniile de joncțiune cu Dobrogea trebuie să fie menite a deservi și interesele economice proprie ale țerei, spre a aduce la portură de mare produsele nostre agricole și a servi la importă, în tote lungile luni de iernă când Dunărea este închisă. Uă linia Ploesci-Cernavoda ar respunde ore acestei meniri ! Se ne aruncămă privirile pe hartă și vomă respunde îndată: nu, acestă liniă ară fi absurdă. In adevĕru, tóte produsele celoră 12 județe de la Bucuresci spre Vârciorova, ajungându până la Bucuresci cu calea ferată, în loc de a’și urma drumul dreptă la mare, ară fi nevoite se apuce uă direcțiune cu totulă opusă, la Ploesci, și apoi de acolo să se cobore la Constanța. Situațiunea ară deveni și mai rea pentru tote partea de peste Milcovă, precum și pentru județele Râmnicu- Sărată, Brăila și Buzău. Produsele pe care aceste părți ale țarei voră avea a le espedui la mare, ajungéndu la Buzeă, fiă pe la Mărășesel fiă pe la Brăila, în loc de a trece de aci dreptă la mare, ară avea a urma linia pene la Ploiescu și apoi de acolo s’ară întorce spre mare. Deolulă e colosală, și ară pune aceste părți ale țărei în posițiunea de a nu se putea folosi de portură de mare din causa scumpetii transportului. Prin urmare, transitulă ară fi îndemnată se apuce calea Predeal- Ploesoi-Constanța, iar produsele proprie ale țarei n’ară putea beneficia de portulă de mare din causa ocoluriloră ce li s’ară impune. Ece pentru ce liniă absurdă și nesocotită se rostesce Binele Publică, și nu se mulțămesce nici chiară a se rosti, ci declară că guvernul va fi jăfuitoră, neonestă ș. c. l. decă se va pronuncia pentru vreoă altă linie. După părerea nostră, nu potă fi în cestiune de câtă două traseuri, sau mai exactă, două variante ale aceluiași traseu. Traficulă, venindă de peste Milcovă pe la Mărășesel la Buzită, trebuie neapărate să găsescă drumulă celă mai scurtă péné la mare. Asemene traficulă, venindă de la Verciorova pe toté linia péne la Bucuresci, trebuie ca de aci se parvină pe drumul ă celă mai scurtă la mare. Astă-felă tote țera ară fi de uă potrivă servită și transitulă ară fi atrasă pe liniile nóstre principale. Câtă despre produsele din ra ja Ploesciloră, ele voră trece la mare pe la Buzeăscu pe la după cum le va veni mai Bucuresci, aprópe, fără uă așa mare ocală și în totă cașulă totă vară rămânea mai favorisate decâtă produsele din județele depărtate ale țărei. Rőmâne de la a se cumpăni decă de la Buzeu și de la Bucuresci trebuie să se facă două linii directe la Cernavoda, séu decă liniile plecând de la Bucuresci și de la Buzeu trebuie să se întrunescă la Urziceni sau mai josă și apoi de acolo să nu flă de câtă uă singură liniă pene la Cernavoda. Prima soluțiune ară da mai multă folosă traficului, căci drumul de percursă din fiecare punta pene la mare ară fi mai scurtă. A doua soluțiune ară da statului că economia de mai mulți kilometri la construcțiune. Studiul aprofundată al c Gestiunii va arăta dorade că interesul traficului merită a se face ună sacrificiă de mai mulți kilometri, sau deca acestă cheltuiele pate să fiă economisită, fără mare daună pentru trafică. Ultimele serii din Cabul spună că Ayub- Chan a sosită la șăse mile de Candahar, unde s-a închisă generalulă Primerose. Orașul este aprovisionată pentru două luni. Ischl, 10 Augustă. — 4 ore sera. — Impăratul Germaniei a sosită la Abertraun la 11 ore și jumătate. Imperatulu Austriei, care sosise deja de ună pătrară de oră, s’a suită în capeulă împăratului Wilhelm unde s’aă schimbată salutările cele mai cordiale. Cei două suverani au continuată împreună călătoria până la Ischleî au fost primiți la gară de împărătesa Austriei. Cu tóte că ploua, că mulțime imensă staționa la gară și aclamă pe Maiestățile Loră cu insusiasmă. Cherbourg, 10 Augustă. — D. Gambetta a pronunciată ună discursă în care a reamintita evenimentele de la 1870: „Speramă, acjisă elă, că reparațiunile desastreloră nóstre voră resulta numai din dreptă. Iubimă armata nu pentru resbelă, ci pentru a reînălța Francia și a ne pută bisui pe viitoră dacă diua dreptății va sosi.* SERVITIUL TELEGRAEICE ALE AGENȚIEI HAVAS. Londra, 10 Augustă. — Lordul Granville respundendă lordului Stanley, dice că răspunsul Forței privitorii la Grecia nu este decâtă ună refusă întâr dielară, — că tote puterile suntă de acordă asupra reformelor, care suntă necesare a se introduce în provinciile otomane din Europa și Asia, și că toți represintanții din Londra sunt uniți în dorința de a menține înțelegerea europeană. Toți credă, că este cu neputință ca Porta să se opună voinței unanime a Europei. Dară, dealtmintre că Englitera este forte olărită a nu se da înapoi în fața responsabilității unei acțiuni comune, spre a împedeca oă catastrofă care ară aduce complicațiuni și mai mari. Limba giulă lordului Granville a fostă forte energică. I. Gladstone este instalată de ieri la Windsor. ---------------------------— Plecarea M. M. L. L. Regale în străinătate. Măriile Lojă Regale Domnulă și Domnalu părăsită Sinaia ieri, Marți, la ora 1 după amiedi. De la Sinaia până la Predela M. M. I. L. Regale aă făcută călătoria cu unu trenă specială, fiindă însoțite de d. președinte ală consiliului și de d-niî miniștri. De acolo aă luată trenulă accelerată ără d-niî miniștri s’aă reîntorsă cu trenulă specială la Sinaia, de unde aă plecată la 3 ore spre Bucuresci. Măriile Loră călătorescă în celă mai strictă incognito la Sigamlingen. Se voră opri vă a fi în Viena, unde se voră coborî la O celulă Imperială și voră face apoi un vișită de conveniență familiei imperiale austriace la Ischl. De aici își voră urma călătoria în Germania, România și Bulgaria In Fremden-Blatt, de la 8 Augustă, găsimă următore rînduri : «Se sciă că acum câtă va timpă s’a iscată între guvernulă română și celă bulgară unu conflictă asupra esercitării jurisdicțiunii consulare a consulului română din Varna, la care s’a opusă tribunalulă de acolo Guvernulă bulgară a destituită negreșită pe președintele tribunalului din Varna, și a însărcinată pe un membru ală Curții de apelă din Rusciuk cu cercetarea acestei afaceri, déra n’a informată pe represintantulă română despre acesta și nici n’a răspunsă până acum la Nota protestă a guvernului română. Intre acestea puterile, sesizate de uă depeșă circulară a guvernului română, au luată acestă afacere în marile lor, considerândă-o ca de principia , de vreme ce este vorba de aplicarea articolului 50 din tractatul de la Berlin , care supușii români, cari locuiescă în după întrulă imperiului otomană, se vor bucura de aceleași drepturi de care se bucură și supușii celorülalte State europeane. Nu de multă, după cum se scrie către Augsburger Allgemeine Zeitung, guvernul austriacă a transmisă represintantelui română din Sofia să comunicare, cu care s’a asociată in totală și guvernulă engleză, prin care arătă că Românii, în basa mai sus a citatului articolă din tractată , potă să se bucure de jurisdicțiunea consulară, care este ună dreptă stabilită prin capitulațiune. Bulgaria n’a putut în adevera să ridice niquă obiecțiune contra drepturilor din capitulațiuni, dérü a crezută că, întru ceea ce privesce pe România, va putea să se sustragă de la acesta, tălmăcindă tractatură de la Berlin astăfelă, ca cum desemnarea de imperială otomană nu ară fi privindăși pe Bulgaria. Dérü și contra acestei tălmăciri suntă comunicările cabinetelor austriacă și engleză și România nu va mai fi împedicată de Bulgaria d’a ușa de dreptur ă săă, și pe lângă acestea guvernul bulgară va trebui să dea celui română satisfacțiunea ce acesta ’îa cerută.* JOUI, 31 IULIU 1880. INLUMINEAZA-TE ȘI YEI EI. ABONAMENTE. 4» Capitală și districte: unii ane 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei , se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. R. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce, Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLAHULU Starea lucrurilor în Rumelia Orientală. In Augsburger Allgemeine Zeitung gasimü următorea relațiune ce i se trimite acolo, cu data de 1 August : »Delegați d’ai diferiteloră comitete slave din Sudul Rusiei, facă pe aici inspecțiuni formale, pentru ca să potă raporta apoi despre starea lucrurilor». S’a găsită de cuviință a se trimite ajutorele în bani și arme directă din Rusia, fără a se mai servi, ca penă de aci, de drumul prin Bulgaria. Așa numitele societăți de gimnastică, a căroră disolvare se sclă că Porta a cerut o într’ună echipă energică, dândă în cele din urmă chiar ordine categorice guvernorului ei generală, își facă exercițiile loră cu uă activitate multă mai mare ca mai nainte, membrii societăților o facă de gardă și ajută pe miliții și gendarmeria în serviciile lor de siguranță. Tóte ordinile guvernorului său generalului nu vor putea să schimbe nimică în starea acesta de lucruri. Atâtă prefecții câtă și oficialii ruși cari, comandă, lucrăză în înțelegere și facă cele mai mari servicii agitațiunii. Aleco-pașa care se sciă că a stată câtă va timpă în Constantinopole, a trebuită să promită Porții în modă solemnă d’a apăra în modă energică autoritatea suveranului său și d’a pune prin tote mijlocele ce’i staă prin putință mă capătă curentului insurecțională din Rumelia Orientală. I s’a notificată că și fără propunerea cea specială, precum prevede statutură organică, s’ar putea bună diminăță trupe osmanice să ea într’uă intre t în Rumelia Orientală, spre a înainta apoi spre trecătorile Balcanilor, în baza dreptului ce -i dă Porții tractatur de la Berlin. Pe lângă acestea cei din Seraskerală suntă de părere că situațiunea din nord-estulă provinciei justifică trimiterea unui vasă imperială de resbelă pe castele Rumeliei Orientale, căci nu se pote priv cu ună ochiă nepăsătoră grămădirea atât și de trupe bulgare câtă și de miliții rumefiate la fruntaria balcanică despre nordă de Aidos.* Planulu campaniei europene contra Turciei. Standard face ună calculă după care planul de campaniă ală Europei contra Turciei, pentru esecutareaotărîrilor, conferințiî, va urma cursul acesta: Dăcă Porta, cu totă bunăvoința ei, nu va fi în stare să dea Muntenegrenilor până în trei săptămâni districtul. Dubigno, atunci escadra europeană, cu săă fără vasele turcescî, se va apropia la 24 Augustă de costa de nord a Albaniei. Pe timpul cândă escadra va observa țărmiî dintre Antivari, Dubigno și golful Boyana, va espira și termenul pentru predarea Thesaliei și Epirului, și fiindă că este vorba a se repeta acestă cerere printr’o nouă Notă comună care va fi înmânată Porții peste veri uă săptămână și prin care i se va acorda iărășî ună termenă de trei săptămâni pentru esecutarea otârîrilor, conferinții relative la Grecia, apoi pe la 24 Septembre va espira și acestă răstimpă. Atunci Muntenegrenii, Grecii și Bulgarii vor năvăli mai în același timpă asupra Turciei, și atâtă Engliteza câtă și Rusia voră da totă ajutorul ă loră acestei mișcări, spre a înlesni cursură naturală ală lucrurilor.* --------------waVWIB.,----------*-------STATELE UNITE. Se citesce în Courrier des Btats- Unis de la 22 Iulie : »Enorma mișcare de imigrațiunea care se face în acestă momenta continuă a ocupa presa care observă di cu di acestă fenomenă unică în istoria și caută a ’i prevedă consecințele. »Numărul de străini sosiți la New York în timpul ăceloră șase luni d’întâi ale a-