Romanulu, august 1880 (Anul 24)

1880-08-14

ANULT DOVE-pfICI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE­A MUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 leî — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea fiiarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eúgéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Voglev, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótit Germania. Articolele nepublicate se ardii. 20 BANI ESEMPLARULÜ Refracțiunea și Ad­ministrațiuunea strada Dóimici, 14 Bucuresci, H Augusta Tratatulu de la Berlin se ase­­mena forte cu pânza Penelopei. In­cheiata acum doul ani, sunt scrisa de marele puteri europeane, cu gân­­dulü nu de a pune capeta resbelu­­lui, — care resbelulu era deja sfir­­șită prin supunerea învinsului la tote condițiunile impuse prin pute­rea armelorü de către învingători, —ci de a garanta pacea, ele face astăzil ori­cul efectulu unei clădiri întemeiată pe nisipu, clădire care se platenă și amenință a se surpa la fiu­ ce ventü. Supt­ scrierile acelui do­cumentiî internaț­onalű n’apucaseră să se u­­suce și elü se găsi hărțuiții de re­­sistență unora poporațiuni de care se dispusese fără soirea lorii, și — s’ar­ putea fiice — chiar în contra voinței lorii. Nedreptățile vădite, pe care acest­ tratată se silea să le legitimeze prin aprobarea concertului euro­peană, au­ cerută și ceră satisface­re, și marile puteri se găsescă 4ri cea mai mare încurcătură, ori de câte ori se gândescă se încerce a face ca acelă tratată să devie preste tată și pretutindeni uă rea­litate. Grecia și Turcia nu suntă­­ncă satisfăcute și alte cestiuni, cum e datoria turcescă pusă în sarcina Ser­biei, apară la orizontera politică și ceră diplomației uă îngrijire egală cu cea dată fruntarielor­ turco-gre­­co-muntenegre, ca unele ce decurgă din acelașă tratată și nu se potă resolve, cum a afirmată d. Dilke în Camera Comuneloră, de­câtă de tóte puterile în unire. Situațiunea este astă­felă în cătă toți pară a se teme se privescă a­­devĕrul­ în față și să se otărască— décà într’adevĕru dorescă cu since­ritate pa;ea— de-a primi singura soluțiune de natură a satisface nu in­cema tóte interesele, ci dreptatea, soluțiune pe care toți o cunoscă și totuși se temă de-a o propune. Paliativele, jumătățile de măsuri pară a nu mai fi de ajunsă și în­trunirea unei conferințe la Berlin pentru a oțărî fruntariele greco-tur­­cesci este numai ună paliativă de a căruia ineficacitate e afiru­ată ori­cine acum, dacă Europa se­­ va mărgini a corupta numai pe forța morală a otărîrilor­ sale. De aceea, s’a vorbită despre oă demonstrațiune navală europeană în apele turcesci, înse diferențe mari s’au manifestată între puteri, în­dată ce s’a pusă înainte cestiunea de a se sei­de că acea demonstra­țiune se va mărgini la ună rolă pacifică, la ună rolă cu totulă mo­rală, seă se va întrebuința constrîn­­gerea, violența, forța brutală, spre a sili pe Turcia să se supuie la de­ciși­unile puterilor­. E adevărată, că atitudinea dibace a­ramenilor­ de stată ai Turciei a contribuită a mări neînțelegerile în­tre puteri, facîndu-le să revie asu­pra decisiunii primitive, luată de ele de a confunda cestiunea granițelor­ turco-muntenegrene cu a granițelor­ turco-grecesci și de a le despărți din nou. Acestă succesă ală politicei tur­ceșci a fostă uă încurajiare pentru diplomația otomană și de aci­a pro­venită cererea iei adresată puteri­­lor, de a-i acorda un­ noă termen, spre a ceda Muntenegrenilor­ teri­­toriile acordate sor­ de tratatul­ de la Berlin, seă cele stipulate în convențiunea Corti. Cestiunea stă astă­zii­nd­ și tra­tările între puteri, întrerupte un­ momentă în vederea speranței că Turcia va ceda Muntenegrului, în termenul­ fixată, teritoriele asupra cărora s-a recunoscută dreptul­ nu numai la Berlin, ci și în conven­țiunea Corti, sau reîncepută din uomă. Neînțelegerile asemenea s’au vită , căci pretutindeni existe con­­­­vingerea că cestiunea nu se va pu­tea resolve în modă pacînică, și nu tóte puterile voiescă a procede mai energică, a întrebuința violența. Mai multă, de astă-dată neînțe­legerea pare a fi devenită și mai accentuată . Engleteza și Rusia, du­pă cumă afirmă z­iarulü franceză Le Temps, ale căruia relațiuni ofici­­ase sunt­ cunoscute, voiescă lichi­darea Turciei, pe când­ Austria și Germania s’ară împotrivi acestei po­litice. Acesta este, în momentul­ de față, situațiunea puterilor­ occiden­tale în privința resolvării cestiunii Orientului. Tema întinderii conflic­tului peste întrega peninsulă balca­nică și pate chiar mai departe im­pune unora din puteri reserva ab­solută ce observă și nu se scre deca dorința de pace a opiniunii pu­blice generale și încurcăturile în care se găsesc. Englitera nu voră contribui a impune tuturoră se lase timpului grija de a resolve uă ces­­tiune, care a devenită din ce în ce mai gravă și mai acută prin am­es­tecul ai unor­ puteri inspirată de in­terese cu totul­ străine acelei ces­tiuni. Ori­cum­, istoria dovedesce că nici uă dată nu s’a putută întemeia ni­mica dăinuitoră pe nedreptate. Crea­­țiunea tratatului de la Berlin care este pre­cum ultima edițiune consi­derabilă înavuțită a nedreptăților­ strigătore ,comise în diferitele încer­cări de rezolvare cestiunii orientale, nu va putea scăpa de acestă regulă generală și fatală și, mai curândă seă mai târziiă, ea va rămâne nu­mai uă amintire istorică. Când­ se va întâmpla acesta ? Nimeni n’o pate spune cu siguranță, dară ceea ce s’ară putea afirma este că situațiunea de astăzi, care pre­­vestesce evenimente mari și grave, nu pare a permite uă acțiune răs­­boinică în Orientă, pentru că toți vede limpede că uă asemenea ac­țiune n’ar­ fi de­câtă prologală, pripită și neoportună din pintc de vedere ală mai multor­ puteri, ale unor­ evenimente cu scopuri multă mai întinse. Se afirmă deja că Germania și Austria ar­ fi dispuse a acorda Tur­­cilor o timpulă ce ceru din nou pen­tru esecutarea convențiunii munte­­negrene și că guvernul­ engleză ară fi declarată că, tote puterile fiindă egală interesate a vedea voința soră respectată, că acțiune isolată nu se pute să se întreprindă. Firula telegrafică ne aduse­seri cele din urmă echouri ale impre­­siunii ce­a produsă în Germania dis­­­­cursulă rostită la Cherbourg de pre­­­­ședintele Camerii francese. Gazeta Germaniei de Nord, organă autoritată ală marelui cancelară ger­­­­mană, caută a dovedi că cuvintele­­ fu­se de d. Gambetta nu sunt­ îm­­­­părtășite nici de capul­ statului fran­­­­cesă, nici de președintele cabinetu­­­­lui, de vreme ce nici unul­ din a­­­­ceste mari demnitari n’a rostită a­­­­semenea cuvinte în discursurile ce­­ aă pronunțată, și din acesta deduce că politica de răcăpătare a provin­­­cielor­­ierdute este personală a d-lui Gambetta; însă chiară oficiosală ger­mană nu póte să nu recunoscu că partida resbelului are mulți parti­­­­pani între republicani. „Cuvintele d-lui Gambetta, fiice­­ Gazeta Germaniei de Nord, nă sdro­bită încrederea în durata păcii.“ Noi regretămă, adauge numitulă or­­gană, că spiritură resboinică ală ve­­cinilor­ noștri ne silesce a ne căuta siguranța într’uă armată tare și totă­­de­una gata. Nu căutămă de câtă acestă siguranță, cn se avemă voința și încrederea că o vomă­­ găsi.“. însemnătatea unora asemenea cu­vinte, pornite mai cu semă din is­­oare ca acelea de unde Gazeta Ger­maniei de Nord își ia inspirațiunile, nu póte scăpa din vederea nimenui; de aceea, le înregistrămă chiar d aci, pentru a fixa atențiunea cititorilor­ asupra loră. SERVIȚII; LC TELEGRAFIC Ü K •» ALE AGENȚIEI HAVAS. Londra, 24 Augustă. — Se telegrafiaza din Bombay că trupele engleze închise în Garda d­ uă aă făcută uă ieșire în 18 Au­gustă. Engleszî aă avută optă oficiărî omorî­ți și cinci răniți și 150 omeni omorîțî. Ina­­micul­ susține focură de muschetăriă în contra parapeturilor­. Camera Comunelor­ a respinsă moțiunea d-lui Bartlett în favorea esecutării stipula­țiunilor a tratatului din Berlin favorabile Tur­ciei și Musulmanilor­ din Bulgaria și din Rumelia Orientală. Paris, 24 Augustă. — Cuirasatele fried­land și Suffren și o insură l’ Hirondelle au pornita de la­­ Brest, ducându-se la Tunis. țtiarele din Alger denund­ă pe ună fiiaru scrisă în limba arabă care se publică în Sicilia, că predică Arabilor­ din Algeria rescolă în contra Franciei- Ele mai fiscă că arme și­ munițiuni provenindă din Italia sunt­ introduse în Algeria. Constantinopole, 24 Augustă. — Ambasa­dorii au primită deja proiectulă Notei colec­tive care va fi remisă Forței în privința cestiunii grecesce. Copenhaga, 24 Augustă. — D. Tischer ministrulă Cult­eloră, și a dată demisiunea; elă este înlocuită prin d. Scavenius. Respinsul­ Porții în cestiunea muntenegrenii. Amă dată mai fidele trecute, după die Presse, ună resumată ală Notei turcesci în cestiunea muntenegrená. Astăzii găsimă în Berliner Tageblatt Nota în întregulă ei și o dămă aci: „Sublima Portă, în intențiunea d’a satis­face în chipulă cela mai vădită dorințele puteriloră, și inspirată de cererea d’a ajun­ge la uă soluțiune repede și satisfăcătore a acestei cestiuni, consimte în principiu la ce­darea Dub­ignei către guvernul­ muntene­­grănă. De la fruntarea dintre Podgorița și lacul­ Scutari trebue să fie trasă chiar la fața locului și după punctele stabilite de tractatură de la Berlin. »In acestă scopă Sublima Portă este gata a încheia ună aranjamentă, impunându-șî sacrificiul­ de a ceda oă posițiune atâtă de importantă ca Dub­igno, capitala unei pro­vincii îmbelșugate. »Guvernul­ imperială se sforțără numai și numai a înlătura orî­ ce nouă neînțele­gere și orî­ ce putință pentru alte compli­­cațiuni. Dară pentru ca acesta cedare să se potă face fără turburare și greutăți, este neapărata trebuincio să uă prelungire de câte­va săptămâni a restimpului, căci termenul­ de 21 fu­le ce a fostă acordată este în ade­­vără nesuficientă. » Supt-semnatură declară în acelașă timpă că Sublima Portă, consimțindă la ce­darea Dulcignei, rămâne mai înainte de tote pătrunse de dătoria iei de a ’și apăra drep­turile netăgăduite de suveranitate și n esclude prin urmare ori­ce felă de plană pentru u­ă amestecă străină. »Déca, contra tutoră așteptărilor­, pute­rile semnatare nu voru admite propunerea ce facă aci, dăca voră crede că trebuie se sé óre­ cari măsuri, care ară avea de țintă d’a ajuta pe Muntenegru să ocupe cu forța orașală Dub­igno, atunci guvernulă impe­riala va fi pusă în imposibilitatea d’a se uni cu aceste măsuri, supt ori­ce formă ară fi ele luate, și nu vor­ putea fi esecutate de câtă fără consimțimentul a iei. »Abbedin*. ■————— —~ Bulgaria, Serbia și Englitera. Sir Henry Wolff, întrebă în ședința de la 19 August­ a Camerei Comunelor, pe supt-secretarul­ de Stată de la afacerile străine, dăca guvernul­ Maj. Sele a făcută cu consimțimentul a Europei acele demer­suri, spre a provoca esecutarea tractatului de la Berlin în privința stipulațiunilor­ ar­­ticolului XI, în care se dispune ca vechile forterețe ale Bulgariei să fie dărîmate cu cheltuiala principatului în termenă de ună ană — ba chiar și mai curăndă dăca se va putea — și ca guvernală locală să ia imediată măsuri pentru dărîmarea loră, și déca guvernală Maj. Sele a făcută demer­suri spre a asigura esecutarea articolului 42 din menționatură tractată, după care Serbia trebuie să ia asupră și uă parte din datoria otomană, de vreme ce Turcia ’și-a îndeplinita tóte obligațiunile sale față cu Serbia. Sir Charles Dilke declară, că gu­­vernulu Mui Sele este decisă să stăruias­ JOUI, 14 AUGUSTU, 1880. ILU111NKAZA-T’jE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, unü anii 48 lei, șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru teie­torile Europei, trimestru 15 lei i se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, Ia d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refustt. 20BANIESEMPIAKULU Nikcu­lü Ukaz­ulii Țarului. E că testula Ukazului împăratului Alexan­dru, datată de la 18 Augustă , prin care desființăm­ secțiunea a treia : »Prin ukazulă nostru de la 24 Februa­­rie, amă instituită uă comisiune supremă și o lă-amă înzestrată pe cornițele Loris-Me­­likoff cu atribuțiuni estraordinare, în inten­țiunea de a pune m­ă capătă îndrăsnețe­­loră încercări ale rău-făcătorilor, de a res­turna ordinea de Stată și socială din Rusia­ Examinândă lucrările capului comisiunii, amă dobândita convingerea că s’a ajunsă la scopulă imediată ală eî, adică la resta­bilirea unității tutoră împiegațiloră pentru combaterea spiritului de nepăsare, astă­felă că cele­l­alte dorințe ale nóstre în privința apărării ordinei sociale voră putea fi ese­cutate prin mijilacele legale ordinare cu a­­jutorul­ unei lățiri a sferei de putere a mi­nisterului de interne. »In consecința și în scopul ă d’a întări unitatea acțiunii organelor­ esecutive exis­­tânde și a funcționarilor­, dispunem­ă : 1. —Desființarea supremei comisiuni ese­cutive și trecerea lucrărilor­ eî la ministe­­rul­ de interne. 2. —Desființarea secțiunii a treia din can­celaria nostră și trecerea lucrărilor­ eî la ministeriul­ de interne, unde se înființăză oă secție specială pentru poliția de Stată în­sărcinată de a lua asupră-î lucrările secțiunii a treia, până în momentulă când­ se va putea efectua contopirea tutoră autorități­­lor­ polițienescî ale imperiului într’uă sec­țiune a sus citatului ministeră. 3. —Comanda corpului de geandarmerie se încredințăză ministrului de interne cu drepturile unui șefă ale geandarmeriei. 4. — Ministrul­ de interne va resolva tote cestiunile care voră fi salevate în co­­misiunea supremă și are dreptul ă a con­voca pentru desbateri speciale pe membrii comisiunii esecutive care nu mai există acum. 5. — Guvernorii generali și cele­l­alte autorități voră trebui pe viitoră, pentru co­zurile în care, conformă ukr­zului de la 24 Februarie, trebuiaă să se adreseze la co­­misiunea esecutivă supremă, se voră a­­dresa d’adi ’acolo la ministrul­ de interne care este însărcinată cu conducerea su­premă a tutoră cestiunilor­, relative la cri­mele de Stată, totă în chipulă cum era însărcinata și șefulă comisiunii esecutive supreme. 0. — Spre a mai ușura ministeriului de interne de multele sarcini ce are, fără a’i vătăma énse actuala lui însemnătate legală, secțiunea poșteloră și telegrafeloră va fi des­părțită de citatură ministeră și, împreună cu secțiunea pentru afacerile bisericesce și declarațiunile din afară vor­ fi încredințate conducerii unei persone pe care o vom­ numi noi. 7. — Sarcina de a pune în aplicare cele de față este încredințată ministrului nostru de interne și ală poșteloră și telegraf­eloră, înțelegăndu-se mai întăiă cu autoritățile res­pective și cerăndă la casă de trebuință și otărîrea nostră. Alecsandru, că pentru complecta esecutare a tractatu­lui de la Berlin și nu de multă a dată or­dine agentului său din Sofia să atragă a­­tențiunea guvernului bulgară asupra stării întăririlor­ Rusciucului. Atâtă în acestă cestiune câtă și în acea ca Serbia să ia asupră­ î­nă parte din datoria Statului tur­­cescă, suntă totă atâtă de interesate și cele­l­alte puteri care au sunt­ semnată tractatură de la Berlin ; de aceea dură de­mersurile pentru esecutarea tractatului se facă în comună cu cele­l­alte puteri, fară nu numai de Englitera. Alianța defensivă și ofensivă sârbo-bulgară. Neue freie Presse, de la 23 Augustă, pu­blică supt titlul­ de corespondință din Phi­­lipopole următorulă proiectă ală unui trac­tată de alianță ofensivă și defensivă ce se fa­ce că se va încheia între Bulgaria și Serbia. Intre represintanții pârlitului pan-bul­­gară de acțiune și între conducătorii din Scupcina serbă au fost­ stipulate în Niș următorele puncte ale unei programe, care va fi supusă de organe acreditate princi­­pilor­ Serbiei și Bulgariei și care să serve de bază unei alianțe ofensive și defensive ce trebue să se încheiă între ambele prin­cipate și care este­­ orie multă susținută a­­­tată in Belgrad câtă și în Sophia. Dacă acesta proiectă de alianță, Altera­rea regală principele Serbiei și Alteța­rea regală principele Bulgariei, în recunoscerea și în vederea încurcatei și grelei situațiunii din peninsula balcanică, care pretinde uă procedare comună unani­mă și uă cooperare a poporelor­ sud-sla­­ve independinte pentru binele tutoră popo­­rațiunilor­ sud-slave, decidă și stipulăză următorele în acordă cu miniștrii respec­tivi din ambele state : §. 1. — Guvernele Serbiei și Bulgariei îșî garanteză reciprocă stăpânirea țărilor- loră. Orî-ce atacă contra loră, din orî-ce parte va veni, și supt orî-ce protestă se va face, va fi combătută cu forțe unite.­­. 2. — Guvernele Altețelor– Loră regale ale principatelor, Serbiei și Bulgariei se o­­bligă reciprocă ca, prin tote mijlocele ce le voră sta prin putință, să lupte și să exe­­cute alipirea părților­ de teritorii mărgi­­ninașe cu țările loră și locuite de slavii de Sudă. §. 3. — In specială principatulă Bulga­riei va sprijini tote planurile guvernului princiară bulgară care vor­ ținti la unirea definitivă a Rumeliei Orientale cu Bulga­ria, după ce mai antâiă se va proclama acesta unire în provincia Rum­eliei Orien­tale. §. 4. — Guvernul­ princiară bulgară se obligă ca, îndată după încorporarea Rume­liei Orientale, să întreprindă o­ nouă regu­lare a fruntariilor­ bulgaro-sârbe și încă în astă­feră de chipă, în­câtă acele dis­tricte și localități pentru care s’aă urmată negocieri în 1878, întru­câtă ele sunt­ locuite de Serbî, să fie cedate Serbiei în urma unei optări a poporațiunii. §. 5. — De asemene guvernulă prin­ciară bulgară va sprijini tóte măsurile gu­vernului princiară serbă spre întinderea fruntariiloră sărbescă în direcțiunea Mi­­troviței și spre încorporarea ținuturilor­ din Vechia­ Serbie care se mai află supt Turcia. §. 6. — Guvernele princiare bulgară și sârbă se obligă reciprocă a se opune cu tote puterile la ori­ce altă întindere a sfe­rei austriace de putere în peninsula bal­canică, și în speciala la veri­ce înaintare spre Macedonia și la casă de trebuință de a lupta pe fac­ă în unire cu un altă pu­tere mare, și atunci armatele ambelor­ principate voră merge în comună. §. 7. — Anecsarea provinciei turceșci Macedonia cu Salonicul la Bulgaria și câș­tigarea provinciei turceșci Bosnia pentru Serbia voră forma ținta comună a ambe­lor­ guverne la casă de ună resbelă con­tra Austriei. §. 8. — Chipul­ sprijinului ce trebue să se dea guvernului bulgară, îndătă ce elă va intra în resbelă cu Porta pentru a­­necsarea Rumeliei Orientale, va fi din par­tea guvernului princiară serbă în generală următorulă :

Next