Romanulu, august 1880 (Anul 24)
1880-08-14
ANULT DOVE-pfICI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTEA MUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 leî — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea fiiarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eúgéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Voglev, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótit Germania. Articolele nepublicate se ardii. 20 BANI ESEMPLARULÜ Refracțiunea și Administrațiuunea strada Dóimici, 14 Bucuresci, H Augusta Tratatulu de la Berlin se asemena forte cu pânza Penelopei. Incheiata acum doul ani, sunt scrisa de marele puteri europeane, cu gândulü nu de a pune capeta resbelului, — care resbelulu era deja sfirșită prin supunerea învinsului la tote condițiunile impuse prin puterea armelorü de către învingători, —ci de a garanta pacea, ele face astăzil oricul efectulu unei clădiri întemeiată pe nisipu, clădire care se platenă și amenință a se surpa la fiu ce ventü. Supt scrierile acelui documentiî internațonalű n’apucaseră să se usuce și elü se găsi hărțuiții de resistență unora poporațiuni de care se dispusese fără soirea lorii, și — s’ar putea fiice — chiar în contra voinței lorii. Nedreptățile vădite, pe care acest tratată se silea să le legitimeze prin aprobarea concertului europeană, au cerută și ceră satisfacere, și marile puteri se găsescă 4ri cea mai mare încurcătură, ori de câte ori se gândescă se încerce a face ca acelă tratată să devie preste tată și pretutindeni uă realitate. Grecia și Turcia nu suntăncă satisfăcute și alte cestiuni, cum e datoria turcescă pusă în sarcina Serbiei, apară la orizontera politică și ceră diplomației uă îngrijire egală cu cea dată fruntarielor turco-greco-muntenegre, ca unele ce decurgă din acelașă tratată și nu se potă resolve, cum a afirmată d. Dilke în Camera Comuneloră, decâtă de tóte puterile în unire. Situațiunea este astăfelă în cătă toți pară a se teme se privescă adevĕrul în față și să se otărască— décà într’adevĕru dorescă cu sinceritate pa;ea— de-a primi singura soluțiune de natură a satisface nu incema tóte interesele, ci dreptatea, soluțiune pe care toți o cunoscă și totuși se temă de-a o propune. Paliativele, jumătățile de măsuri pară a nu mai fi de ajunsă și întrunirea unei conferințe la Berlin pentru a oțărî fruntariele greco-turcesci este numai ună paliativă de a căruia ineficacitate e afiruată oricine acum, dacă Europa se va mărgini a corupta numai pe forța morală a otărîrilor sale. De aceea, s’a vorbită despre oă demonstrațiune navală europeană în apele turcesci, înse diferențe mari s’au manifestată între puteri, îndată ce s’a pusă înainte cestiunea de a se seide că acea demonstrațiune se va mărgini la ună rolă pacifică, la ună rolă cu totulă morală, seă se va întrebuința constrîngerea, violența, forța brutală, spre a sili pe Turcia să se supuie la decișiunile puterilor. E adevărată, că atitudinea dibace aramenilor de stată ai Turciei a contribuită a mări neînțelegerile între puteri, facîndu-le să revie asupra decisiunii primitive, luată de ele de a confunda cestiunea granițelor turco-muntenegrene cu a granițelor turco-grecesci și de a le despărți din nou. Acestă succesă ală politicei turceșci a fostă uă încurajiare pentru diplomația otomană și de acia provenită cererea iei adresată puterilor, de a-i acorda un noă termen, spre a ceda Muntenegrenilor teritoriile acordate sor de tratatul de la Berlin, seă cele stipulate în convențiunea Corti. Cestiunea stă astăziind și tratările între puteri, întrerupte un momentă în vederea speranței că Turcia va ceda Muntenegrului, în termenul fixată, teritoriele asupra cărora s-a recunoscută dreptul nu numai la Berlin, ci și în convențiunea Corti, sau reîncepută din uomă. Neînțelegerile asemenea s’au vită , căci pretutindeni existe convingerea că cestiunea nu se va putea resolve în modă pacînică, și nu tóte puterile voiescă a procede mai energică, a întrebuința violența. Mai multă, de astă-dată neînțelegerea pare a fi devenită și mai accentuată . Engleteza și Rusia, după cumă afirmă ziarulü franceză Le Temps, ale căruia relațiuni oficiase sunt cunoscute, voiescă lichidarea Turciei, pe când Austria și Germania s’ară împotrivi acestei politice. Acesta este, în momentul de față, situațiunea puterilor occidentale în privința resolvării cestiunii Orientului. Tema întinderii conflictului peste întrega peninsulă balcanică și pate chiar mai departe impune unora din puteri reserva absolută ce observă și nu se scre deca dorința de pace a opiniunii publice generale și încurcăturile în care se găsesc. Englitera nu voră contribui a impune tuturoră se lase timpului grija de a resolve uă cestiune, care a devenită din ce în ce mai gravă și mai acută prin amestecul ai unor puteri inspirată de interese cu totul străine acelei cestiuni. Oricum, istoria dovedesce că nici uă dată nu s’a putută întemeia nimica dăinuitoră pe nedreptate. Creațiunea tratatului de la Berlin care este precum ultima edițiune considerabilă înavuțită a nedreptăților strigătore ,comise în diferitele încercări de rezolvare cestiunii orientale, nu va putea scăpa de acestă regulă generală și fatală și, mai curândă seă mai târziiă, ea va rămâne numai uă amintire istorică. Când se va întâmpla acesta ? Nimeni n’o pate spune cu siguranță, dară ceea ce s’ară putea afirma este că situațiunea de astăzi, care prevestesce evenimente mari și grave, nu pare a permite uă acțiune răsboinică în Orientă, pentru că toți vede limpede că uă asemenea acțiune n’ar fi decâtă prologală, pripită și neoportună din pintc de vedere ală mai multor puteri, ale unor evenimente cu scopuri multă mai întinse. Se afirmă deja că Germania și Austria ar fi dispuse a acorda Turcilor o timpulă ce ceru din nou pentru esecutarea convențiunii muntenegrene și că guvernul engleză ară fi declarată că, tote puterile fiindă egală interesate a vedea voința soră respectată, că acțiune isolată nu se pute să se întreprindă. Firula telegrafică ne aduseseri cele din urmă echouri ale impresiunii cea produsă în Germania discursulă rostită la Cherbourg de președintele Camerii francese. Gazeta Germaniei de Nord, organă autoritată ală marelui cancelară germană, caută a dovedi că cuvintele fuse de d. Gambetta nu sunt împărtășite nici de capul statului francesă, nici de președintele cabinetului, de vreme ce nici unul din aceste mari demnitari n’a rostită asemenea cuvinte în discursurile ce aă pronunțată, și din acesta deduce că politica de răcăpătare a provincielorierdute este personală a d-lui Gambetta; însă chiară oficiosală germană nu póte să nu recunoscu că partida resbelului are mulți partipani între republicani. „Cuvintele d-lui Gambetta, fiice Gazeta Germaniei de Nord, nă sdrobită încrederea în durata păcii.“ Noi regretămă, adauge numitulă organă, că spiritură resboinică ală vecinilor noștri ne silesce a ne căuta siguranța într’uă armată tare și totădeuna gata. Nu căutămă de câtă acestă siguranță, cn se avemă voința și încrederea că o vomă găsi.“. însemnătatea unora asemenea cuvinte, pornite mai cu semă din isoare ca acelea de unde Gazeta Germaniei de Nord își ia inspirațiunile, nu póte scăpa din vederea nimenui; de aceea, le înregistrămă chiar d aci, pentru a fixa atențiunea cititorilor asupra loră. SERVIȚII; LC TELEGRAFIC Ü K •» ALE AGENȚIEI HAVAS. Londra, 24 Augustă. — Se telegrafiaza din Bombay că trupele engleze închise în Garda d uă aă făcută uă ieșire în 18 Augustă. Engleszî aă avută optă oficiărî omorîți și cinci răniți și 150 omeni omorîțî. Inamicul susține focură de muschetăriă în contra parapeturilor. Camera Comunelor a respinsă moțiunea d-lui Bartlett în favorea esecutării stipulațiunilor a tratatului din Berlin favorabile Turciei și Musulmanilor din Bulgaria și din Rumelia Orientală. Paris, 24 Augustă. — Cuirasatele friedland și Suffren și o insură l’ Hirondelle au pornita de la Brest, ducându-se la Tunis. țtiarele din Alger denundă pe ună fiiaru scrisă în limba arabă care se publică în Sicilia, că predică Arabilor din Algeria rescolă în contra Franciei- Ele mai fiscă că arme și munițiuni provenindă din Italia sunt introduse în Algeria. Constantinopole, 24 Augustă. — Ambasadorii au primită deja proiectulă Notei colective care va fi remisă Forței în privința cestiunii grecesce. Copenhaga, 24 Augustă. — D. Tischer ministrulă Culteloră, și a dată demisiunea; elă este înlocuită prin d. Scavenius. Respinsul Porții în cestiunea muntenegrenii. Amă dată mai fidele trecute, după die Presse, ună resumată ală Notei turcesci în cestiunea muntenegrená. Astăzii găsimă în Berliner Tageblatt Nota în întregulă ei și o dămă aci: „Sublima Portă, în intențiunea d’a satisface în chipulă cela mai vădită dorințele puteriloră, și inspirată de cererea d’a ajunge la uă soluțiune repede și satisfăcătore a acestei cestiuni, consimte în principiu la cedarea Dubignei către guvernul muntenegrănă. De la fruntarea dintre Podgorița și lacul Scutari trebue să fie trasă chiar la fața locului și după punctele stabilite de tractatură de la Berlin. »In acestă scopă Sublima Portă este gata a încheia ună aranjamentă, impunându-șî sacrificiul de a ceda oă posițiune atâtă de importantă ca Dubigno, capitala unei provincii îmbelșugate. »Guvernul imperială se sforțără numai și numai a înlătura orî ce nouă neînțelegere și orî ce putință pentru alte complicațiuni. Dară pentru ca acesta cedare să se potă face fără turburare și greutăți, este neapărata trebuincio să uă prelungire de câteva săptămâni a restimpului, căci termenul de 21 fule ce a fostă acordată este în adevără nesuficientă. » Supt-semnatură declară în acelașă timpă că Sublima Portă, consimțindă la cedarea Dulcignei, rămâne mai înainte de tote pătrunse de dătoria iei de a ’și apăra drepturile netăgăduite de suveranitate și n esclude prin urmare orice felă de plană pentru uă amestecă străină. »Déca, contra tutoră așteptărilor, puterile semnatare nu voru admite propunerea ce facă aci, dăca voră crede că trebuie se sé óre cari măsuri, care ară avea de țintă d’a ajuta pe Muntenegru să ocupe cu forța orașală Dubigno, atunci guvernulă imperiala va fi pusă în imposibilitatea d’a se uni cu aceste măsuri, supt orice formă ară fi ele luate, și nu vor putea fi esecutate de câtă fără consimțimentul a iei. »Abbedin*. ■————— —~ Bulgaria, Serbia și Englitera. Sir Henry Wolff, întrebă în ședința de la 19 August a Camerei Comunelor, pe supt-secretarul de Stată de la afacerile străine, dăca guvernul Maj. Sele a făcută cu consimțimentul a Europei acele demersuri, spre a provoca esecutarea tractatului de la Berlin în privința stipulațiunilor articolului XI, în care se dispune ca vechile forterețe ale Bulgariei să fie dărîmate cu cheltuiala principatului în termenă de ună ană — ba chiar și mai curăndă dăca se va putea — și ca guvernală locală să ia imediată măsuri pentru dărîmarea loră, și déca guvernală Maj. Sele a făcută demersuri spre a asigura esecutarea articolului 42 din menționatură tractată, după care Serbia trebuie să ia asupră și uă parte din datoria otomană, de vreme ce Turcia ’și-a îndeplinita tóte obligațiunile sale față cu Serbia. Sir Charles Dilke declară, că guvernulu Mui Sele este decisă să stăruias JOUI, 14 AUGUSTU, 1880. ILU111NKAZA-T’jE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, unü anii 48 lei, șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru teietorile Europei, trimestru 15 lei i se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, Ia d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refustt. 20BANIESEMPIAKULU Nikculü Ukazulii Țarului. E că testula Ukazului împăratului Alexandru, datată de la 18 Augustă , prin care desființăm secțiunea a treia : »Prin ukazulă nostru de la 24 Februarie, amă instituită uă comisiune supremă și o lă-amă înzestrată pe cornițele Loris-Melikoff cu atribuțiuni estraordinare, în intențiunea de a pune mă capătă îndrăsnețeloră încercări ale rău-făcătorilor, de a resturna ordinea de Stată și socială din Rusia Examinândă lucrările capului comisiunii, amă dobândita convingerea că s’a ajunsă la scopulă imediată ală eî, adică la restabilirea unității tutoră împiegațiloră pentru combaterea spiritului de nepăsare, astăfelă că celelalte dorințe ale nóstre în privința apărării ordinei sociale voră putea fi esecutate prin mijilacele legale ordinare cu ajutorul unei lățiri a sferei de putere a ministerului de interne. »In consecința și în scopul ă d’a întări unitatea acțiunii organelor esecutive existânde și a funcționarilor, dispunemă : 1. —Desființarea supremei comisiuni esecutive și trecerea lucrărilor eî la ministerul de interne. 2. —Desființarea secțiunii a treia din cancelaria nostră și trecerea lucrărilor eî la ministeriul de interne, unde se înființăză oă secție specială pentru poliția de Stată însărcinată de a lua asupră-î lucrările secțiunii a treia, până în momentulă când se va putea efectua contopirea tutoră autorităților polițienescî ale imperiului într’uă secțiune a sus citatului ministeră. 3. —Comanda corpului de geandarmerie se încredințăză ministrului de interne cu drepturile unui șefă ale geandarmeriei. 4. — Ministrul de interne va resolva tote cestiunile care voră fi salevate în comisiunea supremă și are dreptul ă a convoca pentru desbateri speciale pe membrii comisiunii esecutive care nu mai există acum. 5. — Guvernorii generali și celelalte autorități voră trebui pe viitoră, pentru cozurile în care, conformă ukrzului de la 24 Februarie, trebuiaă să se adreseze la comisiunea esecutivă supremă, se voră adresa d’adi ’acolo la ministrul de interne care este însărcinată cu conducerea supremă a tutoră cestiunilor, relative la crimele de Stată, totă în chipulă cum era însărcinata și șefulă comisiunii esecutive supreme. 0. — Spre a mai ușura ministeriului de interne de multele sarcini ce are, fără a’i vătăma énse actuala lui însemnătate legală, secțiunea poșteloră și telegrafeloră va fi despărțită de citatură ministeră și, împreună cu secțiunea pentru afacerile bisericesce și declarațiunile din afară vor fi încredințate conducerii unei persone pe care o vom numi noi. 7. — Sarcina de a pune în aplicare cele de față este încredințată ministrului nostru de interne și ală poșteloră și telegrafeloră, înțelegăndu-se mai întăiă cu autoritățile respective și cerăndă la casă de trebuință și otărîrea nostră. Alecsandru, că pentru complecta esecutare a tractatului de la Berlin și nu de multă a dată ordine agentului său din Sofia să atragă atențiunea guvernului bulgară asupra stării întăririlor Rusciucului. Atâtă în acestă cestiune câtă și în acea ca Serbia să ia asupră înă parte din datoria Statului turcescă, suntă totă atâtă de interesate și celelalte puteri care au sunt semnată tractatură de la Berlin ; de aceea dură demersurile pentru esecutarea tractatului se facă în comună cu celelalte puteri, fară nu numai de Englitera. Alianța defensivă și ofensivă sârbo-bulgară. Neue freie Presse, de la 23 Augustă, publică supt titlul de corespondință din Philipopole următorulă proiectă ală unui tractată de alianță ofensivă și defensivă ce se face că se va încheia între Bulgaria și Serbia. Intre represintanții pârlitului pan-bulgară de acțiune și între conducătorii din Scupcina serbă au fost stipulate în Niș următorele puncte ale unei programe, care va fi supusă de organe acreditate principilor Serbiei și Bulgariei și care să serve de bază unei alianțe ofensive și defensive ce trebue să se încheiă între ambele principate și care este orie multă susținută atată in Belgrad câtă și în Sophia. Dacă acesta proiectă de alianță, Alterarea regală principele Serbiei și Altețarea regală principele Bulgariei, în recunoscerea și în vederea încurcatei și grelei situațiunii din peninsula balcanică, care pretinde uă procedare comună unanimă și uă cooperare a poporelor sud-slave independinte pentru binele tutoră poporațiunilor sud-slave, decidă și stipulăză următorele în acordă cu miniștrii respectivi din ambele state : §. 1. — Guvernele Serbiei și Bulgariei îșî garanteză reciprocă stăpânirea țărilor- loră. Orî-ce atacă contra loră, din orî-ce parte va veni, și supt orî-ce protestă se va face, va fi combătută cu forțe unite.. 2. — Guvernele Altețelor– Loră regale ale principatelor, Serbiei și Bulgariei se obligă reciprocă ca, prin tote mijlocele ce le voră sta prin putință, să lupte și să execute alipirea părților de teritorii mărgininașe cu țările loră și locuite de slavii de Sudă. §. 3. — In specială principatulă Bulgariei va sprijini tote planurile guvernului princiară bulgară care vor ținti la unirea definitivă a Rumeliei Orientale cu Bulgaria, după ce mai antâiă se va proclama acesta unire în provincia Rumeliei Orientale. §. 4. — Guvernul princiară bulgară se obligă ca, îndată după încorporarea Rumeliei Orientale, să întreprindă o nouă regulare a fruntariilor bulgaro-sârbe și încă în astăferă de chipă, încâtă acele districte și localități pentru care s’aă urmată negocieri în 1878, întrucâtă ele sunt locuite de Serbî, să fie cedate Serbiei în urma unei optări a poporațiunii. §. 5. — De asemene guvernulă princiară bulgară va sprijini tóte măsurile guvernului princiară serbă spre întinderea fruntariiloră sărbescă în direcțiunea Mitroviței și spre încorporarea ținuturilor din Vechia Serbie care se mai află supt Turcia. §. 6. — Guvernele princiare bulgară și sârbă se obligă reciprocă a se opune cu tote puterile la orice altă întindere a sferei austriace de putere în peninsula balcanică, și în speciala la verice înaintare spre Macedonia și la casă de trebuință de a lupta pe facă în unire cu un altă putere mare, și atunci armatele ambelor principate voră merge în comună. §. 7. — Anecsarea provinciei turceșci Macedonia cu Salonicul la Bulgaria și câștigarea provinciei turceșci Bosnia pentru Serbia voră forma ținta comună a ambelor guverne la casă de ună resbelă contra Austriei. §. 8. — Chipul sprijinului ce trebue să se dea guvernului bulgară, îndătă ce elă va intra în resbelă cu Porta pentru anecsarea Rumeliei Orientale, va fi din partea guvernului princiară serbă în generală următorulă :