Romanulu, septembrie 1880 (Anul 24)
1880-09-11
ANULU COREPECI ȘI PATRU Itedacțiuniea și Administrațiunea strada Dastinei, 14 VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 Utere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 tei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Lafute et Gne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Sheet, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Waliischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU București, It Rapciune Consiliulu generali ale învățământului s’a întrunit de trei ori penă acum, și, în ședința a doua, a otoritit că înainte de a se revizui programele de studiu pentru școlele secundare, va trebui să se discute în fundă principiile după care aceste programe trebue să fie întemeiate. Acesta decisiune e logică și nemerită, deși ar fi fostă mai bine decă, se discutaă principiile înainte de a se numi comisiunile însărcinate cu studiarea programelor. Consiliul generală conține în sinulă sau mai multe somități ale învățământului nostru publică, și negreșită discuțiunea va fi din cele mai interesante; sperămă că, în același timpă, va fi și din cele mai roditore. Pe câtă ama putută afla, majoritatea consiliului generală esteotărîtă a suprima limba latină în cele patru d’ântâiă clase liceale, adică în tote clasele gimnasiale, astfelă ca școlarii, care nu mergă mai departe de câtă clasa IV, scrsă din liceă saă din gimnastă cu ună învățământă reală completă, care să fie strânsă legată de învâțământul superioră ce se va primi în clasa V, VI și VII. Orele remase libere prin desființarea limbei latine se vor da studieroru absolută trebuinciuse, cărora până astăzi nu li s’aă deschisă porțile liceelor nóstre. Acesta suntă comptabilitatea, economia politică și dreptură constituțională și administrativă. In cursură superioră ală liceului, se va stabili bifurcațiunea , școlarii care au aplecări la citiri, voră putea astăfelă să se dea cu totulă la studiarea limbelor antice, pe câtă timpă ceilalți se voră ocupa mai îndeosebi cu stiințele și cu limbele moderne. In acesta nouă organisare se presintă totuși uă dificultate, care intră pentru uă bună parte în împotrivirea ce se face de unii profesori la reforma proiectată de consiliul generală actuală : ce se va face cu profesorii de limba latină ale cărora catedre se voră desființa ? Deslegarea acestei dificultăți nu este anevoie de găsită. Se vor aficsa opt ani pentru studiarea limbelor clasice: doui ani (cl. V și VI) care vor fi de preparațiuni, și doui (cl. VII și VIII) de desvoltare. Catedrele claselor V și VI se voră în credința profesorilor de cursulă inferioră și catedrele claselor VII și VIII profesoriloră de cursulă superioră, având toți uă oră și jum. pe zi de cursă în fiecare clasă, adică totă 18 ore de clasă pe săptămână. Nu vedemă cum uă asemenea reformă ară putea să reducă vre-uă perturbațiune în scala, pe cândă vedemă bine ce folosă ’l-ară trage dintr’ânsa învățământală publică. Ni se va spune că aceste schimbări nu se potă face în anulă de față. Fórte bine, suntemă și noi de acestă părere. Se pot ă cn se face pentru anulă viitoră, și până atunci se pote pregăti transițiunea prin orecare modificări esențiale în programele învățământului secundară. — program care de altmintrerea se află în discuțiuni astăzi, și care, după mărturisirea chiar a domnilor, membri ai Consiliului permanentă, trebuie modificate în multe părți. Daci va procede astfelă, Consiliul generală va face uă lucrăre seriosă, în contra căreia nu se va putea rădica nici uă voce, afară numai de acelea cari suntă totă-d’auna gata să se rădice în contra oricărui lucru bună ce nu este eșită din inițiativa țoră. Ni se pare că s’a și începută în sînală Consiliulă generală ală învățământului discuțiunea programeloră viitoreloră licee de fete,—programe care au mai fostă discutate in parte de consiliulă generală de acum ună ană. Gestiunea e din cele mai grele și sperămă că en. Consiliu o va discuta în tote amănuntele iei, fara a se crede câtuși de puțină legată deotărîrea fostului Consiliu. Până astăzi nu amă avută nici ună felă de învățământă secundară pentru fete, nu se pute numi secundară învățământală ce se predă în școllele centrale ale Statului. Parcă societatea nu avea nevoie de câtă de institutore, și că aceloră institutore le era de ajunsă noțiuni cu totulă elementare. Astăzi se recunosce că alte sunt cerințele societății, că ea voiesce să aibă femei care să fi primită oă cultură conformă cu gradul de civilizațiune la care aspirămă, și corespund Jetare cu rolulă ce ’să are femeiă în societățile moderne. Oeră pentru cuventură că sculele ce este vorba de a se înființa purta totă numele de licee, și că învățământul, ce se va preda în aceste institute portă totă numele de învățământă secundară, nu urmeză nici decum că fetele trebuie să învață aceleași materii ca băeții, și mai alesă limbele morte. Când se cere desființarea limbelor latină și grecă în clasele inferiore ale liceului, se înțelege de sine că ar fi uă neiertată neconsecință de a voi să se introducă aceste limbi în programa învățământului de fete. Fetele, ca și băieții, du dreptul de a primi ună învățământă mai desvoltată decâtă acela ce se predă în șcalele primare. Deră precum din licee trebuie să iesă bărbați, asemenea din scólele secundare de fete, trebuie să iesă femei. Datoria Statului către ambele secte este egală; însă misiunea unuia nu este aceiași ca misiunea celuilaltă. Misiunea femeii este de a fi socră și mamă. Societatea trebuie să caute ca, prin învățământulă ce va primi, femeia să fiă socră și mamă câtă se pare mai bună. A fi sociă, va să fică a sei se judece dreptă in tóte întâmplările vieții, a sfătui pe bărbatulă săă la nevoie, a ’să reține saă a ’lă îndemna, ducândă în acelașă timpă afacerile interiore ale casei. A fi mamă, va să trică a sei să’și crescă copii, și cine nu vedi câtă de ’naltă, câtă de sfîntă, cită de grea e acea misiune de a forma la vieța pe aceea care voră fi generațiunile noui, de a deschide la totă ce e frumos, dreptă și bună aceste suflete tinere. Și la ună casă dată, cândă mare bărbatul ă se cade greă bolnavă, nu trebuie ore ca femeia să fie loculă, să porte singură sarcina familiei, să susțină cu singurele iei puteri lupta pentru esistență? Pentru acestă luptă fetele trebuescă pregătite. Ce au produsă internatele de fete? Câteva institutare, multe două rară slăbiciune. Și încă aceste institute nu erau deschise de câtă mai mică numără de bursiere, și mai neînsemnate minorități de solvente. Astăzi e vorba de a se crea licee cari vor fi deschise la tote fetele, precum liceele de băeți sunt deschise la toți. In aceste institute, din care limbele latină și grecă, câtă să fie cu totulă excluse, —remânândă ca fetele cari voră vor să trecă bacalaureatul , să urmeze cursurile liceelor de băeți — trebuie să se deauă mare intindere studierii științelor naturale, să se învețe igiena, comptabilitatea, economia domestică, celei puțină două limbi moderne cu literaturele lară, istoria și geografia, dreptur ă usuală, matematicele, pedagogia, estetica, filosofia, limba română și lucrurile de mână. Vomă stărui asupra comptabilității pentru că e neapărată la femeiă. Nu vedemă are în tote filele că, din causă că n’a scrută să înțelegă că socotelă, uă femeiă, după mortea tatălui seu bărbatului său, își perde averea seă e silită să o lase în prada unoră străini, cari o răsipescă scă ’și-o Insușescă ? Mare Iună negustoră scă ună industriași, lăsândă uă fată scă uă soțiă ; a doua și prăvăliaseă stabilimentul ă său este închisă. Pentru ce ? Pentru că fata seă soția a fostă în neputință de a conduce afacerile moștenirii. Nu de femei ideale, romantice, poetice, de femei savante avemă trebuință, ci de femei practice, judițiose, menagere. Dacă ar fi vorba de a se crea licee pentru a se îmbogăți societatea cu bacalaureate, a mă ruga pe Stată să-și păstreze mai bine banii pentru alte trebuințe mai neapărate. Încăstă dată, liceele de băieți sunt deschise la tote fetele care dorescă să dobândescă diploma ce deschide porțile Universității. Deră scólele secundare de care e vorba astăzi să țnă altă scopă; avem convingerea că actualii membrii ai Consiliului generală nu vor uita acesta și că, spre a ajunge la acestă scopă, ei vor lucra cu uă matură cugetare. Nu va fi destulă însă ca Consiliul generală să voteze uă bună programă. Luarea sea va rămâne zadarnică, dacă nu se voră lua măsuri seriose pentru recrutarea corpului profesorală ală liceelor de fete. Mai cu semă de la corp punerea corpului profesorală atârna succesulă reformei ce este de introdusă în învățământul feteloră. Profesori cari să’și înțelegă datoria și să’și să facă, cu zelulă și cu credința îndeplinirea unui apostolată, ecă ce trebuesce mai cu osebire învățământului nostru, în tote ramurile și în tote gradele lui. SERVIȚI FILÜTELE ORA FICÜALE AGENȚIEI HAVAS. Paris, 21 Septembre. — Portofoliulă afacerilor străine a fost oferită d-lui Tissot, ambasadorul Franciei la Constantinopole. Constantinopole, 21 Septembre. — Porta a adresată uă circulară către represintanții săi în străinătate în care declară că demonstrațiunea navală este oă presiune contraria drepturilor Sultanului. Ea respinge asupra Puterilor respunderea agitațiunii și a pericolelor ce ară putea să resulte din acesta. Principele de Bismarck ca ministru de comercin. piațele vienese se arătă precum ocamă îngrijate despre hotărârea luată de principele de Bismarck d’a păstra pe sema’i portofoliul ministerului de comerciă al imperiului germană. Acesta îngrijire provine mai numai din causa că acumă trebuie să se reîncăpă între Austria și Germania negociările pentru încheierea unei convențiunî vamale, negociărî cari stau suspendate de câtăva vreme din causa neînțelegerii ivită între delegații ambelor imperii. Die Presse, unul din ziarele autoritate din Viena, vorbind despre numirea principelui de Bismarck ca ministru de comerciă, scrie următorele : «Principele de Bismarck ministru de comerciă ! Aceste cuvinte procură în Germania ocasiunea la totă felulă de discuțiune. Cândă feld-mareșalul Blücher fu făcută doctoră în Oxford , elăsise : »Apoi trebuie să-mi dați acumă celă puțină pe Gneisenau ca spițeră! * Ară liderü de dorită ca principele de Bismarck, în noua sea calitate, să aibă alături cu sine ună Gneisennă. S’a amintită adesea orî despre primula și ultimul ă discursă pe care ’l-a ținută fostul ministru Hoffmann, asupra însemnătății ministerului germană de comerciă, în ședința de la 8 ianuarie trecută a Reichstagului. Elădise atunci între altele : ,Cu câtă se arăta mai vine acțiunea politico-comercială a imperiului, cu atâtă mai forte va deveni cooperarea guvernului prusiana și mai alesă aceea a ministerului de comerciă. Pentru guvernul prusiană chiară, nu pute să esiste uă politică comercială prusiană, ci numai una germană.* Astfel o deră principele de Bismarck, ca ministru de comerciă, trebue să aibă în vedere lucruri mari. Ce lucruri ? Reforme politicosociale, monopolă de tutună, etc. Se presupune totală, dară numai unulă scie ce voesce și ce are de gândă să facă.* Leford, ocupându-se și elă de acesta cestiune scrie următorele : «Numirea principelui de Bismarck ca ministru de comerciă a surprinsă cu atâtă mai multă lumea, cu câtă cancelarială s’a plânsă în diferite rânduri de munca sdrobitore ce ’î impuneaă funcțiunile sale multiple; nimeni nu se așteptase ’ră vecia întinzându-șî domeniulă. Cestiunea tratatelor de comerciă jocă negreșită țnă mare rolă înotărîrea luată de principele de Bismarck. Se mai vorbesce âncă despre in JOUI 11 SEPTEMBRE 1880. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAIDENTE. 11 Capitală și districte, unöane 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru taie țevile Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la Havas, Lafüte et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctors Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refuset. 20 BANI ESEMPIjARULÜ tențiunea ce ară fi arendă d’a reorganisa corporațiunile, d’a transforma sistemul asigurărilor, centralisându-le în mânile Statului, d’a mai elabora și uă semă de alte măsuri care ar fi mai cu sema destinate a opri progresele socialismului. »Câtă pentru regularea relațiunilor comerciale cu străinătatea, este vorba ma înainte de tale, după cum se scră, despre încheerea unui tractată de comerciă cu Austria, Cancelariulă fi vală mai norocita decâtă funcționarii cari fuseseră însărcinați penă acum cu negocierile ? Se pare forte cu greă ca protecționismul germană, combinată cu protecționismul austriacă se potă conduce la ținta ce ambele părți declară că urmărescă, adică la desvoltarea relațiunilor comerciale prin scăderea tarifelor. Adevĕrul este însé că negocierile n’au făcuta nici ună progresă, și că industrialii din cele două țări nu încetază d’a se plânge de ridicarea tacseloră de care suntă isbite produsele lor. După cum observă cu dreptă cuvântă Frankfurter Zeitung, alianța vamală ce se prevedea acum unăană s’a transformată într’ună adevărată resbelă de tarife.* Instrucțiunile date comandanților si flotei internaționale Agenția Havas comunică tiarelor francese depeșa urmatore, în care se află resumate instrucțiunile date amiralilor flotei internaționale întrunite în fața Dubignei: Viena, 15 Septembre. Instrucțiunile generale date diferiților comandanți ai flotei internaționale de către guvernele loră respective au fost pregătite și comunicate celorălalte guverne de către cabinetul engleză. Austria în înțelegere cu Germania, au presintat orecari obiecțiuni care au fostă îndată primite de Engliteza și Italia. Guvernul rusă, care aderase la primele instrucțiuni și care deja le comunicase comandantului escadrei sale, nu a făcuta nici uă obiecțiune spre a le modifica în sensulă observațiunilor presintate de Austria. Francia, care maĭ înainte ’și făcuse reserved séle, aderândă și ea, înțelegerea s’a găsită stabilită pe baza acestoră instrucțiuni, a cărei substanță eec-o. După ce reamintesce motivele care au provocată necesitatea unei demonstrațiuni navale comune, precum și scopul acestei demonstrațiuni, guvernele declară că comanda supremă flotei internaționale este dată comandantului celui mai superioră în gradă sau celui mai vechia în același gradă. Amiralul Seymour a benificiază de acesta disposițiune. Pentru tote mișcările flotei, comandanții escadrelor trebuie să se supună ordinelor ă comandantului-șefă, care nu e ținuta să consulte. Dacă va fi vorba de o operațiune militară propriu zisă, comandantul-șefă este datoră a întruni pe insulă pe comandanții escadrei și să ’î consulte asupra acestei operațiuni.. ’1 Nici uă disposițiune nu autorilă flota să bombardeze Dubigno, înse nici una nu’I interzice acesta. In casulă cândă s’arăt eventualitatea unei bombardări, cestiunea va trebui să fie supusă consiliului ținută sub președinta comandantului-șefă. Fiecare comandantă de escadră își va da părerea după instrucțiunile speciale seb puterile ce va fi avândă de la guvernul sed. Cu tote acestea, instrucțiunile declară formală într’ună preambulă că nu pote fi vorba de uă debarcare. Comandantul-șefă al Hotei trebuie se someze autoritățile din Dubigno de a preda orașul în mânile Muntenegrenilor. In casă de refulă, acești din urmă, grămădiți în vecinătate, vor ataca orașul. Somațiunea trebuie să aibă locă în curenda, pate chiară astăzi. Se pare ca autoritățile turcesc! să declare că nu ad încă instrucțiuni, și, în casulă acesta, li se va acorda un termenă scurtă, probabilă de 25 ore, spre a putea telegrafia la Constantinopole și a primi de la Portă instrucțiunile cari le lipsescă.