Romanulu, septembrie 1880 (Anul 24)

1880-09-26

A­NULTI DOVE­PECI ȘI PATRU TOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa:­N ROMANIA, la administrațiunea Țarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPII ARttLU Redacțiunea și aministrațiunea strada Domni. 14 Ru­Pl­rPQOÍ ^ RAPCIUNE. UUOUI C5W, 7 BRUMARELU. Zilele din urmă au fost­ farte a­­vute la soiri privitore la cestiunea fruntarielor­ turco-muntenegrene. Din tote acele soiri rezultă una fapta positivă, acela că Europa este acum pe deplină convinsă că nici notele, nici demonstrațiunile de flote cu intențiuni pacifice nu potu­otărî pe Turcia a ïntorce armele-r în con­tra Albanesiloru și a ceda Dub­igno Muntenegrenilogu, nici a încuragia pe Muntenegreni sé ia ofensiva în contra Albanesiloru și eventuală chiară In contra Turciloră. Declarațiunea positivă făcută de principele Nichita, în zilele din ur­mă, ca elă așteptă ca Europa să facă a i se ceda Dub­igno, a arun­cată să vină lumină asupra situa­­țiunii și a făcută pe puteri să ved­ă clară cursa în care s’aă lăsată să cadă. Uă altă eșire nu mai este acum de­câtă umilirea séu resbelulă cum amă țlisă și altă dată. Ensă uă singură putere, Engliteza, pare dis­pusă de a recurge la forț­a arme­­lor, pentru a sili pe Turcia să ese­­cute tratatul­ de la Berlin. Mai multă­­ guvernală engleză— după soliile primite—pare a nu se mulțumi numai cu dificultățile e­­sistente, ci caută a suscita și al­tele. Intr’adevéra, în consiliul­ de mi­niștri ținută luna trecută la Lon­dra, s’a tratată nu numai cestiunea turco-muntenegrena, ci și cestiunea Greciei și a Armeniei. Atitudinea acesta lasă să se vadă că actualii consilieri ai reginei Vic­toria ară voi — ca ună tirană din alte timpuri—ca Turcia să aibă nu­mai u­ă capă, pentru ca să i-să potă tăia dintr’o­ singură lovitură. Guvernul­ engleză sară fi otărîtă, se­­ zice, a lua asupră-și sarcina de a supune pe Turcia, în casulă cândă cele­l­alte poteri ară refuza de a lua parte la oă demonstrațiune navală în Dardanele și chiar la Constanti­­nopole. Otărîrea acesta e pene acum nu­mai u­ă proiectă; puterile trateză și ară fi imprudentă de a încerca să spunemă ceva ca positivă asupra re­­sultatelor­ aceloră tratări; énse sun­­temă datori să constatămă că opi­­niunea publică începe a se rosti din ce în ce mai cu putere in contra întrebuințării violenței. In Francia, aprope unanimitatea­­ ziarelor) desaprobă participarea flo­tei franceze la demonstrațiunea na­vală și cere cu stăruință rechiema­­rea sei; meetinguri s’aă convocată și marea voce a poporului va desa­­proba în curendă oă întreprindere ce tinde la subjugarea unui poporă demnă de a se bucura de uă viață liberă și independinte. In Englitera, s’aă convocată aseme­nea meetinguri, fiise de indignațiune, spre a protesta în contra acestei procederi. In sfârșită, în Germania, presa în­cepe a da ascultare puternicului cu­rentă ală opiniunii publice doritore de pace. Gazeta Națională declară într’adevără că, deci în­ Englitera și în Rusia își închipuiescă că concer­­tul­ europeana va oțărî și pe cele­­l­alte puteri a amenința Constanti­­nopole cumă au amenințată Dub­­­igno­ nu vor­ aștepta multă spre a se desamăgi. Gasetta Germaniei de Nord ține a­­própe acelașă limba giă. Intr’ună cuvântă, diplomația fra­­teză, eră poporele se mișcă. Cine­va eși triumfătură, nu se scre­­­de că nu e prea temerară de a crede că marea înrîurire a opiniu­­nei publice s’ar­ putea impune și a­­cumă, ca în alte rînduri, și diplo­mația se va vedea silită de a recurge la alte mijloce, mijloce de conciliare și de compromisă, care ară putea duce la resultatul, decă nu de a a­­plica în întregulă lui tratatul­ de la Berlin, celă puțină de a ocroti­o­­narea concertului europeană și de a­­ șterge măcară în parte roua impre­­s­siune produsă de demonstrațiunea navalii. Câtă pentru cele­l­alte scrii ce ni s’aă adusă de firură telegrafică, vomă­­ zice ca Journal des Débats: “Credemă că nu trebuie să cre­­demă nimică, ci se așteptăm­. In ceră, suntă periode proprie steleloră cocretare ; ele apară, se aprindă, stră­­lucescă țină momentă, alunecă și dispară. Constelațiunile siderale ră­mână nemișcate pentru ochii eserci­­tați. După fixitatea lor, trebuie să ne regulămă.,. Mai*ele organă europeană cuprinde chiar amenințările despre uă acțiune separată a Englitezei între stelele ce apară, strălucescă țină momentă și apoi dispară ; căci, o jice elă, d. Glad­stone ară avea nevoie de aprobarea parlamentului mai Înainte de a în­cepe u­ asemenea întreprindere. Consiliul­ generală ală învăță­­­­mântului publică a ajunsă la sfîrși­­tulă sesiunii sale. N’avemă încă supt ochi progra­mele ce elă a votată , pentru a ne­­ putea rosti în deplină cunoscință de­­ causă. Scimit éase că elă a votată I­uă programă pentru scólele secun­­­­dare de fete și că alta pentru licee. I Cea d’ânteiă, vă recunoscemn, este J­ună progresă asupra celei esistente, I și corespunde dorinței generale a o­­­piniunei publice, care veijuse cu sur­­­­prindere cerendu-se de consiliulă per­­­ menentă ca limbele morte să se in­­­­troducă și în sculele de fete. Consi­­­­liul­ a respinsă acesta ideie și bine­­ a făcută, dândă aceloră școli uă or­­i­ganisare mai compatibilă cu rolul ă ce jocă femeia în societate. Simțimă vă adâncă părere de rea că nu putemă fjice totă astă-felă și despre programa liceeloră ; acesta, din contră, ne-a adusă a­minte ver­surile lui Alesandrescu: De ’mbunătățirî rele Câtă vrei suntemă sătuî Căci ea a desființată studiul­ Um­bei francese în cl. I. și ale celei române în cl. VIII liceală, îmbunătățiri — căci îmbunătă­țiri voia să facă consiliulă și sus­ține că a făcută — îmbunătățiri mai rele de­câtă acestea nici nu puteaă fi altele. Lucrul ă este vădită pentru toți, deci nu mai stăruimă. Ense, fiindă că consiliul ă a nu­mită­uă comisiune, care se redac­teze m­ă raportă către ministru a­­supra desideratelor­ acelui consiliu, crede că — în interesul­ învăță­mântului — că elă­ară trebui să esprime dorința ca programa să nu se aplice celă puțină în cele două punte ce menționarămă. Astă­felă, scólele secundare s’ară folosi de micele îmbunătățiri aduse programei pe do­uă parte, eră pe de alta consiliulă n’ară avea să-și impute că a săpată ună abisă în­tre școlarii săraci, cari nu învăță în familiă limba francesă, și între cei avuți ce primescă acasă cunoș­­cința celă puțină practică a acelei limbi. O­ mică remaniare a pro­gramei, care s’ară putea indica chiar în raportul­ de desiderate, ară pute duce la acestă resultată. Susținemă m­ă bine ; membrii consiliului, care suntă părinți ne voră înțelege — suntemă șicuri — și se voră crede îngagiați de a­ lă face, pentru a nu lua asupră-și greua respundere a jertfirei unui bine pe altarulă, unei cestiuni de formă. SERVIȚII LA TELEGRAFICĂ ALE AGENȚIEI HAVAS. Badash­­, 6 Octombre.— Principele Da­nikl­a sosită pe vnsulă »Helicon*­ elă a făcută uă visită amiralului Seymour care se află pe insulă »Alexandra*; tóte escadrele l’aă salutată. Berlin, 6 Octombre.— Banca Imperiului a redusă dobânda scumptului scr la 5 °/o. Inmormentarea lui Manolake- Kostake. Rămășițele mortuare ale lui Manolake- Kostake au sosită luni sera în Berind, pre­­cumă anunțaseră, și au fostă depuse supt catafalcă în salonulă­gărei unde aă rămasă péné marți. Ceremonia inmormêntarii s’a făcută a doua­­, cu pompa și onorile cu­venite, în mijlocul­ unei mari mulțimi, care ținuse a face ilustrului răposată tóte ono­rile. D. colonelă Grecenu, represinta pe A. S. R. Domnulă. Guvernulă era represintată de d. Tiriachiu, ministrulă de interne,­ără partidulă conservatoră prin d-nii L. Catar­­­ gi, P. Mavrogheni, T. Rosetti, Al. Zisu, P. Teulescu și V. Hiotu. Cortegială funebru a pornită marți, la 11 ore dimineța, de la gară. Eră a străbă­tută bulevardulă, a intrată pe strada cea mare și de acolo în piața Domnescu, unde s’a oprită la biserica zidită de familia Ko­staki. Aci s’a făcută serviciulă divină, după aceea d. I. Ganea a­­­isă câte-va cuvinte în numele orașului, era d. T. Rosetti a ci­tită ună discursă. De la biserică, cortegiulă a pornită spre cimitiră, unde a ajunsă la 2 ore. După ter­minarea înmormântării, artileria a trasă trei salve. Prin tote stradele pe unde a trecută cor­­tegiulă funebru, ímbuszela era forte mare și de ambele părți ale stradelor­ erau în­șiruite garnisana locală, dorobanții, artile­ria teritorială, garda orășenescă și apoi tote sculele și corporațiunile. Ultima notă a Porții, Ifiatulă Terdjumani Hakikat de la 5 Oc­tombre, publică o­ lungă analiză a Notei transmisă la 4 Octombre de către Sublima Portă ambasadoriloră marilor­ puteri. ț)ia­­rulă turcă garanteza veracitatea versiunii sale. Eacă resumatură. *Nota este relativă la șase punte princi­pale și arătă chipulă în care Porta cugetă să resolve, fără a se abate de la spiritul­ tratatului de la Berlin, cestiunile muntene­­grená, grecă, armână, aceea a reformei provinciilor­ otomane din Turcia europena, cestiunea financiară și aceea a indemnită­ții de resbelă. *Pentru cedarea Duk­ignei, Sublima Paria mănține cele trei condițiuni puse în prece­dentă sea Notă, dintre care cea mai prin­cipală era privitore la demonstrațiunea na­vală. Dacá puterile acceptă să renunțe la demonstrațiune și să adere la cele­l­alte condițiuni, Sublima Portă este gata a preda Dub­igno.­­ Porta ia angajamentu să se reguleze ces­­tinea frontierei grece cu condițiunea că Ia­­nina, Yeni-Chehir (Larissa), Melzovo, Ciam­­lik și Preveza să remână Turciei. Puterile se voră îngagia a da aceleași asigurărî ca pentru Dub­igno în privința drepturiloră și bunurilor, poporațiunilor­ musulmane care voră rămâne în districtele cedate Greciei. »Câtă pentru reformele provinciilor­ lo­cuite de Armeni. Suplima Portă ie angagia­­mentul­ de a se conforma tratatului din Berlin. Reformele proiectate referă la zrece puncte : îmbunătățirea și rreorganisarea tri­­bunalelor­ din provinciele Diarbekir, Von, Bitlis și Erzerum ; formarea gendarmeriei într’ună termenă de trei luni,­ alegerea și­­ numirea funcționarilor­ directă de că­tre vali cu esceptarea mutessarifilorü, a meritulogi­­lor­ și a defterdariloru. »Numirea funcționarilor­ aleși de vali se va confirma de ministeriele respective după VINERI, 26 SEPTEMBRE 1880. ILUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. — — ABONAMENTE. In Capitală și districte, umți ană 48 lei; șiese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, la Havas, Lafitte et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refustt. 20BANIESEMPLAßULÜ CESTIUNEA DUNAREANA Supt acestă titlu Times publică on te­legramă din Bucuresci, cu data de 30 Sep­­tembre , din care estragemă următorele părți : »Esportările României care trecă pe la Sulina întrecă pe acelea din fotă imperială austriacă ; de aci se pote vedea că Ro­mânia are la Dunărea de josă ună interesă negreșită egală, decă nu superioră aceluia ală Austriei, care nu ținteșce de­câtă la aceea de a-și asigura monopolulă practică ală transporturiloră, care trebuie să f­ă cu totulă libere pentru tote naționalitățile. »Cifrele următore, extrase din raportul­ oficiala ală comisiunii europene pentru Du­nărea de jos­, probază că Englitera are in­terese forte însemnate angajate în acesta cestiune . In cursul­ anului 1879 aă­eșită pe gurile Dunărei 5,394,729 cuartere de cereale (ună cuarteră echivaleza cu 12 kilogr. 700), dintre care 2,625,948 cuar­tere fuseseră imbarcate la Brăila, adică în afară de jurisdicțiunea citatei comi­­siuni. Ece acum cifrele care ne aréfu proporțiunea vaselor­ englese și austri­­ace care au fost­ ocupate cu transportarea acestor­ mărfuri: corăbii austriace 54, steamere 88 , în schimb, au fostă 15 co­răbii englese și 479 steamere. Tonagiala respectivă ală acestor­ vase se respărțesce în următorulă echipă : corăbiile austriace au avută 14,965 tone, eru­steamerile 46,214; în schimbă corăbiile englese aă avută 14,214 tone, eru­steamerile 408,492; a­­dică tonagiulă vaselor­ englese a fostă a­­nulă trecuta aprope de șapte ori mai mare de­câtă acela ală raselor­ austriace, și to­nagială mijlocia ală vaselor­ acestoră două țări în cursulă celoră opt­ ani din urmă indică aprope aceiași proporțiune. »Astă­felă cei de aici se întreba déca En­glitera va fi dispusă să lase acestă comer­­ciă la disposițiunea unei comisiuni în care ea nu va fi represintată, și se afirmă că este cu putință a se menține comisiunea europena, în loc­ de a accepta pe aceea pe care o propune ante-proiectură austriacă.* ramura serviciului căruia aparțină. In ale­gerea împiegaților, nu se va căuta de­câtă capacitatea. Ori­ce deosebire de naționali­tate, de rasă și de religiune se va înlătura. Afară de coloneii­ gendarmeriei care se vor­ alege de ministerul­ de resbelă, ceilalți oficialî se vor­ alege de consiliile locale ale gendarmeriei și vor­ fi confirmați de ministerul­ de resbelă.­­ Sublima Portă promite de a îndeplini tote reformute în termenă do­uă lună și cunosce dreptul­ de supraveghiare ală Eu­ropei. Nota ie din noă ingagiam­entulă de a înzestra provinciile europene ale Turciei cu înoiile regulamente și cu legile prevă­zute în tratatul­ de la Berlin. »Nota dateză asemenea cestiunea finan­ciară, propunendă de chiema la Constanti­­nopol pe representanții de teritorilor­ euro­peni ai fondurilor si turcesei. *Afară de acesta Sublima Portă se înga­­giază a ceda­tă parte din escedentulă a­­venturiloră și de a converti în datoria con­solidată despăgubirea de resbelă*. Planurile d-lui Gladstone. Zi­atul­ Spectator, care este de ordinară forte bine informată despre planurile d-lui Gladstone, scrie următorele : «Ceea ce trebuie să facă acumă Europa constă în a declara, că prin refusului Sul­tanului s’a anulată tratatul­ de la Berlin și a reînviat a­celă de la San-Stefano. Déci Europei nu’i place acestă tratată, care este favorabilă pentru Slavii de la sudă și pen­tru Englitera, ora nefavorabilă pentru Au­stria, atunci Europa n’are de câtă se ese­­cute tratatul­ de la Berlin chiară fără voia Sultanului. Ară fi ună ce monstruosă din partea Englitezei d’a lăsa ca tratatul­ de la Berlin se moră, fără a da Muntenegrenilor­ și Grecilor, a ceea ce li s’a promisă , de vreme ce Austria a căpătată pentru adeva­­rarea s­a de la tratatul­ de la Berlin, două provincii mari, dintre care una este cea mai bogată de isoare naturale de avuție din Europa. Dară și din partea celorü-l­alte state ară fi că crimă mare deca ară pă­răsi pe Muntenegru și Grecia. Este uă ne­bunie de a se mai încurca cu Dub­igno. Trebuie ca Sultanulă să fie informată că tratatul­ de la Berlin trebuie să fie esecu­­tată pe deplină și Incheta. Refusulă séd de a’lă esecuta péné la­­ Jiua­otărîtă ară trebui considerată ca și că declarațiune de res­belă, la ceea ce va trebui să urmeze apa­­rițiunea imediată a tutoră flotelor) în fața Constantinopolului. * Francia, Engliteza și cestiunea Orientală. [Țarul ] la Liberté anunță că lordulă Ly­ons, într’uă întrevorbire ce­a avută cu d. Barthelemy St. Hilaire, a stăruită asupra rechemării câtă mai curândă a unui Con­­gresă la Berlin, care se­otărască asupra măsurilor­ ce trebuescă luate contra Tur­ciei. Lordul­ Lyons exprimă dorința, ca es­cadra franceză să rămână și d’aci ’ncolo pe lângă flota internațională, fără case ca in­­str­ucțiunile date amiralului Lafont să fie modificate. D. Barthelemy răspunse că gu­­vernul­ va discuta asupra acestei cestiuni și este probabila că Francia va merge și pe viitoră­mână în mână cu cele­l­alte pu­teri, daca acestea se voră uni între den­­sele. De altă parte Pester Lloyd, publică o­ telegramă din Londra cu data de 5 Oc­tombre, în care se anunță următorele : »Pe aici se crede că Engliteza și Rusia se vor­ duce singure în Dardanele, daca cele­l­alte puteri vor­ refusa d’a le urma.. In fine se telegrafiază urmatorele din Berlin către Gazetta de Colonia : * Intre cabinetele marilor puter­i avută loc­ulele acestea să vine schimbare de depeșî; se presupune că a fostă vorba despre vii­­torea loră atitudine față cu Turcia se zice că puterile ară fi respinsă îndemnulă En­gliterei d’a întinde eventuală acțiunea flo-

Next