Romanulu, septembrie 1880 (Anul 24)
1880-09-26
ANULTI DOVEPECI ȘI PATRU TOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa:N ROMANIA, la administrațiunea Țarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPII ARttLU Redacțiunea și aministrațiunea strada Domni. 14 RuPlrPQOÍ ^ RAPCIUNE. UUOUI C5W, 7 BRUMARELU. Zilele din urmă au fost farte avute la soiri privitore la cestiunea fruntarielor turco-muntenegrene. Din tote acele soiri rezultă una fapta positivă, acela că Europa este acum pe deplină convinsă că nici notele, nici demonstrațiunile de flote cu intențiuni pacifice nu potuotărî pe Turcia a ïntorce armele-r în contra Albanesiloru și a ceda Dubigno Muntenegrenilogu, nici a încuragia pe Muntenegreni sé ia ofensiva în contra Albanesiloru și eventuală chiară In contra Turciloră. Declarațiunea positivă făcută de principele Nichita, în zilele din urmă, ca elă așteptă ca Europa să facă a i se ceda Dubigno, a aruncată să vină lumină asupra situațiunii și a făcută pe puteri să vedă clară cursa în care s’aă lăsată să cadă. Uă altă eșire nu mai este acum decâtă umilirea séu resbelulă cum amă țlisă și altă dată. Ensă uă singură putere, Engliteza, pare dispusă de a recurge la forța armelor, pentru a sili pe Turcia să esecute tratatul de la Berlin. Mai multă guvernală engleză— după soliile primite—pare a nu se mulțumi numai cu dificultățile esistente, ci caută a suscita și altele. Intr’adevéra, în consiliul de miniștri ținută luna trecută la Londra, s’a tratată nu numai cestiunea turco-muntenegrena, ci și cestiunea Greciei și a Armeniei. Atitudinea acesta lasă să se vadă că actualii consilieri ai reginei Victoria ară voi — ca ună tirană din alte timpuri—ca Turcia să aibă numai uă capă, pentru ca să i-să potă tăia dintr’o singură lovitură. Guvernul engleză sară fi otărîtă, se zice, a lua asupră-și sarcina de a supune pe Turcia, în casulă cândă celelalte poteri ară refuza de a lua parte la oă demonstrațiune navală în Dardanele și chiar la Constantinopole. Otărîrea acesta e pene acum numai uă proiectă; puterile trateză și ară fi imprudentă de a încerca să spunemă ceva ca positivă asupra resultatelor aceloră tratări; énse suntemă datori să constatămă că opiniunea publică începe a se rosti din ce în ce mai cu putere in contra întrebuințării violenței. In Francia, aprope unanimitatea ziarelor) desaprobă participarea flotei franceze la demonstrațiunea navală și cere cu stăruință rechiemarea sei; meetinguri s’aă convocată și marea voce a poporului va desaproba în curendă oă întreprindere ce tinde la subjugarea unui poporă demnă de a se bucura de uă viață liberă și independinte. In Englitera, s’aă convocată asemenea meetinguri, fiise de indignațiune, spre a protesta în contra acestei procederi. In sfârșită, în Germania, presa începe a da ascultare puternicului curentă ală opiniunii publice doritore de pace. Gazeta Națională declară într’adevără că, deci în Englitera și în Rusia își închipuiescă că concertul europeana va oțărî și pe celelalte puteri a amenința Constantinopole cumă au amenințată Dubigno nu vor aștepta multă spre a se desamăgi. Gasetta Germaniei de Nord ține aprópe acelașă limba giă. Intr’ună cuvântă, diplomația frateză, eră poporele se mișcă. Cineva eși triumfătură, nu se screde că nu e prea temerară de a crede că marea înrîurire a opiniunei publice s’ar putea impune și acumă, ca în alte rînduri, și diplomația se va vedea silită de a recurge la alte mijloce, mijloce de conciliare și de compromisă, care ară putea duce la resultatul, decă nu de a aplica în întregulă lui tratatul de la Berlin, celă puțină de a ocrotionarea concertului europeană și de a șterge măcară în parte roua impressiune produsă de demonstrațiunea navalii. Câtă pentru celelalte scrii ce ni s’aă adusă de firură telegrafică, vomă zice ca Journal des Débats: “Credemă că nu trebuie să credemă nimică, ci se așteptăm. In ceră, suntă periode proprie steleloră cocretare ; ele apară, se aprindă, strălucescă țină momentă, alunecă și dispară. Constelațiunile siderale rămână nemișcate pentru ochii esercitați. După fixitatea lor, trebuie să ne regulămă.,. Mai*ele organă europeană cuprinde chiar amenințările despre uă acțiune separată a Englitezei între stelele ce apară, strălucescă țină momentă și apoi dispară ; căci, o jice elă, d. Gladstone ară avea nevoie de aprobarea parlamentului mai Înainte de a începe u asemenea întreprindere. Consiliul generală ală învățământului publică a ajunsă la sfîrșitulă sesiunii sale. N’avemă încă supt ochi programele ce elă a votată , pentru a ne putea rosti în deplină cunoscință de causă. Scimit éase că elă a votată Iuă programă pentru scólele secundare de fete și că alta pentru licee. I Cea d’ânteiă, vă recunoscemn, este Jună progresă asupra celei esistente, I și corespunde dorinței generale a opiniunei publice, care veijuse cu surprindere cerendu-se de consiliulă per menentă ca limbele morte să se introducă și în sculele de fete. Consiliul a respinsă acesta ideie și bine a făcută, dândă aceloră școli uă origanisare mai compatibilă cu rolul ă ce jocă femeia în societate. Simțimă vă adâncă părere de rea că nu putemă fjice totă astă-felă și despre programa liceeloră ; acesta, din contră, ne-a adusă aminte versurile lui Alesandrescu: De ’mbunătățirî rele Câtă vrei suntemă sătuî Căci ea a desființată studiul Umbei francese în cl. I. și ale celei române în cl. VIII liceală, îmbunătățiri — căci îmbunătățiri voia să facă consiliulă și susține că a făcută — îmbunătățiri mai rele decâtă acestea nici nu puteaă fi altele. Lucrul ă este vădită pentru toți, deci nu mai stăruimă. Ense, fiindă că consiliul ă a numităuă comisiune, care se redacteze mă raportă către ministru asupra desideratelor acelui consiliu, crede că — în interesul învățământului — că elăară trebui să esprime dorința ca programa să nu se aplice celă puțină în cele două punte ce menționarămă. Astăfelă, scólele secundare s’ară folosi de micele îmbunătățiri aduse programei pe două parte, eră pe de alta consiliulă n’ară avea să-și impute că a săpată ună abisă între școlarii săraci, cari nu învăță în familiă limba francesă, și între cei avuți ce primescă acasă cunoșcința celă puțină practică a acelei limbi. O mică remaniare a programei, care s’ară putea indica chiar în raportul de desiderate, ară pute duce la acestă resultată. Susținemă mă bine ; membrii consiliului, care suntă părinți ne voră înțelege — suntemă șicuri — și se voră crede îngagiați de a lă face, pentru a nu lua asupră-și greua respundere a jertfirei unui bine pe altarulă, unei cestiuni de formă. SERVIȚII LA TELEGRAFICĂ ALE AGENȚIEI HAVAS. Badash, 6 Octombre.— Principele Danikla sosită pe vnsulă »Helicon* elă a făcută uă visită amiralului Seymour care se află pe insulă »Alexandra*; tóte escadrele l’aă salutată. Berlin, 6 Octombre.— Banca Imperiului a redusă dobânda scumptului scr la 5 °/o. Inmormentarea lui Manolake- Kostake. Rămășițele mortuare ale lui Manolake- Kostake au sosită luni sera în Berind, precumă anunțaseră, și au fostă depuse supt catafalcă în salonulăgărei unde aă rămasă péné marți. Ceremonia inmormêntarii s’a făcută a doua, cu pompa și onorile cuvenite, în mijlocul unei mari mulțimi, care ținuse a face ilustrului răposată tóte onorile. D. colonelă Grecenu, represinta pe A. S. R. Domnulă. Guvernulă era represintată de d. Tiriachiu, ministrulă de interne,ără partidulă conservatoră prin d-nii L. Catar gi, P. Mavrogheni, T. Rosetti, Al. Zisu, P. Teulescu și V. Hiotu. Cortegială funebru a pornită marți, la 11 ore dimineța, de la gară. Eră a străbătută bulevardulă, a intrată pe strada cea mare și de acolo în piața Domnescu, unde s’a oprită la biserica zidită de familia Kostaki. Aci s’a făcută serviciulă divină, după aceea d. I. Ganea aisă câte-va cuvinte în numele orașului, era d. T. Rosetti a citită ună discursă. De la biserică, cortegiulă a pornită spre cimitiră, unde a ajunsă la 2 ore. După terminarea înmormântării, artileria a trasă trei salve. Prin tote stradele pe unde a trecută cortegiulă funebru, ímbuszela era forte mare și de ambele părți ale stradelor erau înșiruite garnisana locală, dorobanții, artileria teritorială, garda orășenescă și apoi tote sculele și corporațiunile. Ultima notă a Porții, Ifiatulă Terdjumani Hakikat de la 5 Octombre, publică o lungă analiză a Notei transmisă la 4 Octombre de către Sublima Portă ambasadoriloră marilor puteri. ț)iarulă turcă garanteza veracitatea versiunii sale. Eacă resumatură. *Nota este relativă la șase punte principale și arătă chipulă în care Porta cugetă să resolve, fără a se abate de la spiritul tratatului de la Berlin, cestiunile muntenegrená, grecă, armână, aceea a reformei provinciilor otomane din Turcia europena, cestiunea financiară și aceea a indemnității de resbelă. *Pentru cedarea Dukignei, Sublima Paria mănține cele trei condițiuni puse în precedentă sea Notă, dintre care cea mai principală era privitore la demonstrațiunea navală. Dacá puterile acceptă să renunțe la demonstrațiune și să adere la celelalte condițiuni, Sublima Portă este gata a preda Dubigno. Porta ia angajamentu să se reguleze cestinea frontierei grece cu condițiunea că Ianina, Yeni-Chehir (Larissa), Melzovo, Ciamlik și Preveza să remână Turciei. Puterile se voră îngagia a da aceleași asigurărî ca pentru Dubigno în privința drepturiloră și bunurilor, poporațiunilor musulmane care voră rămâne în districtele cedate Greciei. »Câtă pentru reformele provinciilor locuite de Armeni. Suplima Portă ie angagiamentul de a se conforma tratatului din Berlin. Reformele proiectate referă la zrece puncte : îmbunătățirea și rreorganisarea tribunalelor din provinciele Diarbekir, Von, Bitlis și Erzerum ; formarea gendarmeriei într’ună termenă de trei luni, alegerea și numirea funcționarilor directă de către vali cu esceptarea mutessarifilorü, a meritulogilor și a defterdariloru. »Numirea funcționarilor aleși de vali se va confirma de ministeriele respective după VINERI, 26 SEPTEMBRE 1880. ILUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. — — ABONAMENTE. In Capitală și districte, umți ană 48 lei; șiese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, la Havas, Lafitte et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refustt. 20BANIESEMPLAßULÜ CESTIUNEA DUNAREANA Supt acestă titlu Times publică on telegramă din Bucuresci, cu data de 30 Septembre , din care estragemă următorele părți : »Esportările României care trecă pe la Sulina întrecă pe acelea din fotă imperială austriacă ; de aci se pote vedea că România are la Dunărea de josă ună interesă negreșită egală, decă nu superioră aceluia ală Austriei, care nu ținteșce decâtă la aceea de a-și asigura monopolulă practică ală transporturiloră, care trebuie să fă cu totulă libere pentru tote naționalitățile. »Cifrele următore, extrase din raportul oficiala ală comisiunii europene pentru Dunărea de jos, probază că Englitera are interese forte însemnate angajate în acesta cestiune . In cursul anului 1879 aăeșită pe gurile Dunărei 5,394,729 cuartere de cereale (ună cuarteră echivaleza cu 12 kilogr. 700), dintre care 2,625,948 cuartere fuseseră imbarcate la Brăila, adică în afară de jurisdicțiunea citatei comisiuni. Ece acum cifrele care ne aréfu proporțiunea vaselor englese și austriace care au fost ocupate cu transportarea acestor mărfuri: corăbii austriace 54, steamere 88 , în schimb, au fostă 15 corăbii englese și 479 steamere. Tonagiala respectivă ală acestor vase se respărțesce în următorulă echipă : corăbiile austriace au avută 14,965 tone, erusteamerile 46,214; în schimbă corăbiile englese aă avută 14,214 tone, erusteamerile 408,492; adică tonagiulă vaselor englese a fostă anulă trecuta aprope de șapte ori mai mare decâtă acela ală raselor austriace, și tonagială mijlocia ală vaselor acestoră două țări în cursulă celoră opt ani din urmă indică aprope aceiași proporțiune. »Astăfelă cei de aici se întreba déca Englitera va fi dispusă să lase acestă comerciă la disposițiunea unei comisiuni în care ea nu va fi represintată, și se afirmă că este cu putință a se menține comisiunea europena, în loc de a accepta pe aceea pe care o propune ante-proiectură austriacă.* ramura serviciului căruia aparțină. In alegerea împiegaților, nu se va căuta decâtă capacitatea. Orice deosebire de naționalitate, de rasă și de religiune se va înlătura. Afară de coloneii gendarmeriei care se vor alege de ministerul de resbelă, ceilalți oficialî se vor alege de consiliile locale ale gendarmeriei și vor fi confirmați de ministerul de resbelă. Sublima Portă promite de a îndeplini tote reformute în termenă două lună și cunosce dreptul de supraveghiare ală Europei. Nota ie din noă ingagiamentulă de a înzestra provinciile europene ale Turciei cu înoiile regulamente și cu legile prevăzute în tratatul de la Berlin. »Nota dateză asemenea cestiunea financiară, propunendă de chiema la Constantinopol pe representanții de teritorilor europeni ai fondurilor si turcesei. *Afară de acesta Sublima Portă se îngagiază a cedată parte din escedentulă aventuriloră și de a converti în datoria consolidată despăgubirea de resbelă*. Planurile d-lui Gladstone. Ziatul Spectator, care este de ordinară forte bine informată despre planurile d-lui Gladstone, scrie următorele : «Ceea ce trebuie să facă acumă Europa constă în a declara, că prin refusului Sultanului s’a anulată tratatul de la Berlin și a reînviat acelă de la San-Stefano. Déci Europei nu’i place acestă tratată, care este favorabilă pentru Slavii de la sudă și pentru Englitera, ora nefavorabilă pentru Austria, atunci Europa n’are de câtă se esecute tratatul de la Berlin chiară fără voia Sultanului. Ară fi ună ce monstruosă din partea Englitezei d’a lăsa ca tratatul de la Berlin se moră, fără a da Muntenegrenilor și Grecilor, a ceea ce li s’a promisă , de vreme ce Austria a căpătată pentru adevararea sa de la tratatul de la Berlin, două provincii mari, dintre care una este cea mai bogată de isoare naturale de avuție din Europa. Dară și din partea celorü-lalte state ară fi că crimă mare deca ară părăsi pe Muntenegru și Grecia. Este uă nebunie de a se mai încurca cu Dubigno. Trebuie ca Sultanulă să fie informată că tratatul de la Berlin trebuie să fie esecutată pe deplină și Incheta. Refusulă séd de a’lă esecuta péné la Jiuaotărîtă ară trebui considerată ca și că declarațiune de resbelă, la ceea ce va trebui să urmeze aparițiunea imediată a tutoră flotelor) în fața Constantinopolului. * Francia, Engliteza și cestiunea Orientală. [Țarul ] la Liberté anunță că lordulă Lyons, într’uă întrevorbire cea avută cu d. Barthelemy St. Hilaire, a stăruită asupra rechemării câtă mai curândă a unui Congresă la Berlin, care seotărască asupra măsurilor ce trebuescă luate contra Turciei. Lordul Lyons exprimă dorința, ca escadra franceză să rămână și d’aci ’ncolo pe lângă flota internațională, fără case ca instrucțiunile date amiralului Lafont să fie modificate. D. Barthelemy răspunse că guvernul va discuta asupra acestei cestiuni și este probabila că Francia va merge și pe viitorămână în mână cu celelalte puteri, daca acestea se voră uni între densele. De altă parte Pester Lloyd, publică o telegramă din Londra cu data de 5 Octombre, în care se anunță următorele : »Pe aici se crede că Engliteza și Rusia se vor duce singure în Dardanele, daca celelalte puteri vor refusa d’a le urma.. In fine se telegrafiază urmatorele din Berlin către Gazetta de Colonia : * Intre cabinetele marilor puteri avută loculele acestea să vine schimbare de depeșî; se presupune că a fostă vorba despre viitorea loră atitudine față cu Turcia se zice că puterile ară fi respinsă îndemnulă Engliterei d’a întinde eventuală acțiunea flo-