Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)
1880-10-27
988 Ilit Notít-protestü turcéscá piarulu Pester-Lloyd publici urmatarea Nothr-protesta pe care Parbea a adresatü-o guvernului muntenegreanű . Constantinopole, 17 Octombre 1880. Assym-pașa către Khalid bey în Cetinje. Intr’un reclamațiune pe care plenipotențiarii emigranților!"' din Podgorița au adresat-o autorităților imperiale din Scutari, aceștia declară că autoritățile muntenegrene, culanda tratabilă , au sechestrat veniturile de pe posesiunile emigranților din Podgorița, Sput și Zabljak , că ele comitü tote feluri de vecsațiuni și de violări față cu poporul, care numără mai multe sute de case și care are drepturi , menținându-șî naționalitatea sea turcă, se mai ștea încă trei ani în sus citatele orașe ; că au închisă în fine tote drumurile și au încarcerată aprope patru-z jece indivizi. Reclamanții ceră prin urmare să se pună mă capătă acestoră acte de violațiuni și să fiă înlăturate tote pedicele ce se pune în drum emigranților. Raporturile autorităților otomane din Scutari confirmă justeța acestor reclamațiuni. Nisce asemene procedări, care nu sunt justificabile, față cu nenorociții emigranți și locuitori, nu pota decâtă se provoce cea mai mare ferbere printre concetățenii lor Albanesi și se dea ocasiune la nișce întâmplări neprevedute și regretabile , a căroră evitare, mai alesă în împrejurările de față, este în interesul comună. De aceea guvernul otomană crede că trebue să protesteze contra citatelor, acte ne-legale, care suntă uncălcare pe față a stipulațiunilor tratatului de la Berlin , și de vreme ce nu crede că guvernul muntenegreană ar putea aproba atitudinea organelor lui în acesta afacere, apoi declară în același timp că trebue să se lepede de aci înainte de orice răspundere pentru urmările ce ară putea să resulte. Assum. Espedițiunea generalului Skobeleff. Amă avută ocasiunea a vorbi adeseori despre espedițiunea generalului Skobeleff contra Tekesiloră. Astăziî găsimă în foia Ruskie Novosti, nișce informațiunî forte interesante asupra acestei espedițiuni și ne grăbimă a le da aci. Ecole . »Generalul Skobeleff, care are supt ordinile sele optö batalione din a 21-a divisiune de infanteriă, complectate actualmente, se sforțără pentru momenta a nu ține pe costa orientală a mării Caspice de câtă cantitatea de trupe absolută trebuinciuse. Generalul- șefă, mai nainte de a transporta trupele dincolo de mare, voeace a se asigura de aprovisionarea trupelor, care voră lua parte la viitorele operațiuni și a concentra provisiuni și munițiuni asupra punctelor, care formezá posițiunile înaintate ale armatei, precum și asupra punctelor care se află la spatele iei. Grămădirea de provisiuni și munițiuni nu se pote face decâtă pe calea ferată care se construesce acum, și, în privința acestei nouî căi, se spune că în trecătă că generalului Skobeleff pare a nu avea speranțe mari în acestă dramă de seră strategică : el crede că vânturile din munții îlă voră acoperi cu nisipă. .Dérö generalul Arenhoff, care este însărcinată cu direcțiunea lucrărilor, nu împărtășeșce opiniunea șefului său, consideră calea ferată ca indispensabilă și promite să ispravescu i acesta lucrare în curende. De altmintreli, determinarea acestei lucrări depânde și terminarea espedițiunii, căci pe acestă cale se conteza spre a transporta trupele de ajutor, precum și iotă ce va fi de trebuință trupelor în acele țări depărtate. »Numai după ce se voră isprăvi aceste pregătiri se va face încercarea de a două lovitură decisivă contra Tekesilor. Pénă atunci voră avea vremea se sosescá acolo și acele trupe din Stavropol și Crimea puse acum pe picioră de resbelă. In acestă momenta, aceste trupe se află încă la Petrovsk, pe costa occidentală a mării Caspice ; cu corpul d espediționară se vor uni divisiunea de dragoni din Tveră și cele patru baterii din brigadele 20 și 21 de artileria. Déca Turcomanii vor preda Geoptepe fără luptă, este probabilă că nu va fi nici on vărsare de sânge și espedițiunea se va sfirși cu ocuparea acestei localități, de vreme ce planulă ce ne propusemă a realisa a fostă forte multă redusă de când se află în Englitera guvernală liberală la puteri. »Spre a pune mâna pe Geogtepp, generalulă Skobeleff cugetă să concentreze 10,000 ómeni și 100 tunuri.» --------------------——------------------- ROMANULU 28 OCTOMBRE 1880 —— — IMBJ"" 1 11 ■" 1 Generalul Garibaldi la Milan. Corespondență particulară a ROMANULUI Milano, 1 Noembre 1880. Suntă nouăsprezzece ani de cândă ilustrată patriotă și liberatură ală Italiei, generalul G. Garibaldi, nu visitase Milano, capitala morală a Italiei. Oricâtă de puternică ară fi pana celui mai ilustru scriitoră și literată nu va putea găsi cuvinte așa de puternice, spre a descrie entusiasmulă poporului când a sosi generalulă. Voiă da uă simplă descripțiune despre primirea lui la Milano. La 8 ore dimineța totă orașul era garnisită de bandiere, tóte balcanele erau tapetate de cele mai frumóse stofe și tapete; mai la tote ferestrele se vedea espusă potretulă ilustrului generală. Orașul avea ună aspectă de uă serbătore escepțională, favorită de măsere splendită, întocmai ca uăz> de primăvară. La orele două, sosi în gară trenulă ce conducea pe ilustrulă generală și familia sa. Era așteptată la gară de tóte societățile (de lucrători) operae și de toți veteranii decorați, care au luată parte la tote resbóiele pentru liberarea și independența Italiei. Se presenta la vagonă comitetulă compusă de senatori, deputați și veterani, luată pe brațe pe ilustrulă generală, și’lă transportară la trăsura ce’i era pregătită spre a fi condusă la otelă. Entusiasmul poporului era la culme, vedenda pe părintele, ducele, eroulă, liberatorul Italiei uă strigată e și din inima tutuloră: ,Viva Garibaldi!* nu era încă așezată în trăsură, caii erau scoși și omenii erau deja înhămați. Trăsura era acoperită de flori. Cortegială se compunea 250 societăți operae (corporațiuni) venite de la Como, Piacenza, Lodi, Pania, Monza etc. Stindardurile erau peste 300, ore musi cele 60uă poporațiune de aprope 250000, forma cortegială. Stradele pe unde trecu suntă: Fobourga Garibaldi, Corso di forța Garibaldi, Via deli Orsa, piaza della Scala, Via Margherita, piazza Domului, Corso Vittorio Emanuele Hotel della Villa. La vederea Eroului, pe unde trecea, toți, aruncau flori, vientula, batistele și plângeau de emoțione. Generalul Garibaldi se vedea prea mișcată de tóte aceste manifestațiuni de iubire; din cândăin cândă ridica mâna în care ținea uă batistă cu care saluta pe poporă ; îmbrăcămintea sa era un cămașă roșie, vechia sea deviză militară. Ajunsă la hotelă, unde se aflau bătrânii veterani și companioni de arme, fu priimită de aceștia și transportată cu uă portantină pâne la etajulă nobilă. Vedea de insistența poporului de a’lă mai vedea, se presenta de două ori în balconă, mulțămindu poporul de aceste aclamațiunî. Insistența poporului era la culme de a’lă mai vedea ; atunci se presenta d. Canzio, ginerele lui Garibaldi, și, cu uă voce forte, mulțămi poporului de iubirea ce are pentru venerabilulă Eroă, și în numele lui pronunță următorele cuvinte : Generalul Garibaldi este fericită de a vedea încă vădată acestă gloriosă orașă, care a luată parte la tóte resbóiele pentru unirea, independința și liberarea Italiei, darö lupta nu este încă terminată. Generalulă speră a putea combate oă altă causă, aceea della redenzione morale della Patria.* Primarul orașului, comnitele Giulio Belinzaghi, făceadă visită generalului, acesta îî răspunse: »Spune cetățenilor Milanezi (popole Milanese) că le mulțămescă din fundul inimei. Nu ’mi-aducă aminte în viața mea d’a fi avută uă asemenea primire.* Sănătatea Generalului Garibaldi este bună, după terminarea visitelor, d-nii Bertani, Mussi, Marcara etc., consiliarâ pe Generală ca să se odihnescu; dére elă cu uă vigore de Leă, răspunse : «Nu, nu, nu voiă să mă odihnescă, nu mă puneți în pată, mă simtă fórte bine îmi este femé, dați’mi mă vermuri.* Termină, pentru a putea ajunge câtă mai în grabă acesta corespondință , pleca poșta; de sigură că cititorii diarului Romanului, ce refigiați, vor fi mulțămiți de aceste puține linii de corespondință. Mâine va fi inaugurarea monumentului celoră căduțî la Bătălia de la Mentana, în anul 1867, când Generalul Garibaldi voi a scăpa Roma din mânele guvernului papală. Catullesco. Aflămă că se va întorce în Capitală Mercuri. D. Al. Tiriachiu, ministrulă de interne, a plecată astăzi de la Romană la Bacău în inspecțiune. De la Romană, ministrulă se va duce, pe câtă aflămă, la Bârladă. D. Basile Popovici, proprietară română și comisionară din Orșova, a bine-voită a face dază pentru musculă de antichități din Bucuresci, nisce tipare de forme antice. —A spra Duminică, la Teatrală Națională, mare succesă și salat plină, cu Păstorița Carpațiloru. Mâine Marți, 28 curentă, se va da pentru a doua ora Frou-Frou și, pentru prima oră primula actă din Faust. Speramă că mare va fi numerule acelora care voră voi se esiste la acesta încercare de operă și se aplaude pe tinerii artiștii Români d. G. Gabrielescu și D. Popovici și pe distinsulă soră profesoră d. G. Ștefănescu. Faust va fi cântată în italienesce. — Publicămă mai la vale anunciată pentru întrunirea Comițiului agricolă din Ilfovă. întrunirea se va face de sori la 8 ore. Numérul membrilorö pene acum este de peste 100. SOIRI D’ALE PILEI Din Capitală. D. primă-ministru a plecată Sâmbătă la vila d-sele de lângă Piteșci. Din Județe. Mișcarea populației orașului Iași, de la 9 penă la 16 Octombre 1880, este următore : S’aă născută 41 prunci vii, ceea ce represintă socotită pe anulă întregă câte 27,33 la 1.000 de suflete; din aceștia 41 prunci, 29 au fosta legitimi, și 12 nelegitimi, 21 au fostă băeți și 20 fete. Nasceri de prunci morți s’au înregistrat fată. Mortalitatea totală se știe la 43, dintre care 20 au morită la locuințele lor, și 9 în diferite spitale civile, 4 in institutul Gregorian, și 1 în spitalul militară. 22 au fostă de secsă bărbătescă, și 21 de secsă femeescă. Mortalitatea totală reprezintă dară câte 2892 la 1.000 de suflete. Căușele principale ale morții au fostă : fusia pulmonară cu 4, emfisema pulmonară cu 3, peritonite cu 3, dysenteria cu 2, malaria cu 2, meningita cu 5, și gastro-enterite (la copii mici) cu 6 cașuri letale.Consilierii comunelor urbane și rurale din județele Tulcea și Constanța se voră întruni, în ziua de 18 Noembre, la orele 10 de diminăță, în localurile primăriilor, și vor alege, cei din comunele urbane câte trei delegați și cei din comunele rurale câte două delegați. Deosebită, consiliele comunale vor desemna: cele urbane câte doul și cele, rurale câte unulă, dintre cei mai mari contribuabili ai comunei, cari urmezi de dreptă a lua parte la alegerea consilierilor județiani. Art. II. Delegații aleși și desemnați, în modulă arătată la articolul precedentă, se voră întruni, în ziua de 22 Noembre, la reședințele ocalelor din cari face parte comuna cea Ită alesă s’aă desemnată, și voră precede, la orele 10 de diminață, in localurile primăriilor, la alegerea a câte douî membri în consiliul județeană. —Relativă la bandită Selim Arabă căutată de autoritățile române, citimă în România Transdunărină următorele : De către ună fostă căpitană turcă de gendarmi venită de curândă în Tulcea, s’aă adusă vestea că Selim Arab teribilulă bandită Dobrogean, care aă scăpată de urmăririle autorităților, se află actualmente în Constantinopole Acestă căpitană (iuz bașa) încredințază că aă vorbită chiar cu Selim Arab și că acesta ar fi scrisă unui turcă din Tulcea, se ’i trimează femeea și copila la Constantinopole. Procurorură generală a luat măsuri prin ministru de externe pentru a interveni la Constantinopole și a căpăta estradarea lui. — Pentru ajutorul incendiaților din orașul Focșani, s’a adunată cu listele de suptscripțiuni deschise in județul Dâmbovița, suma de lei 700 bani 80. — D. prefectă ală județului Dorohoiă prin raportul No. 10.335, comunică că comunitatea israelită din urbea Mihăilenî, din acelă județă, aă oferită lei 500. pentru spitalele din Dorohoiă și Mihăilenî adică lei 300 pentru celă d’ântiă spitală și lei 200 pentru cela d’ală douilea spitală și care bani s’aă și dată la destinație. — D-nii Niță Pâcleanu, primarul comunei Cândesti, județul Buzéu, Iordache Georgescu, I. Volănescu, I. Macovescu, Pr. Duță, Pr. Gr. Ionescu și Ghiță Marinaia, că bine-voită a oferi secleí din menționata comună hartele celor cinci continente, a Daciei și a județului Buzée, portretele M.M. L.L. R.R Domnule și Domna, icóna Mântuitorului și 2 tablouri de istoria naturală, contribuindă âncă la vopsirea mobilierului sculei. — Citimă în Farul Constanței: »In Megidie și Cernavoda, continuă la lucrarea frumóselor edificie, ce se construiescă pentru scólele publice. Până la finele lunei viitore, ambele edificie voră fi terminate. Se lucreza asemenea cu activitate și pentru edificiele școlare ce s’aă dispusă a se construi In comunele rurale Almasia, Garlitia, Parachioi, Carulik, Aliman și Calnia. Suntemă în posițiune a afirma că, cele mai multe dintr’aceste forte folositóre edificie voră fi terminate pénă la iarna. La Rasova, localul pentru scala de fete, va fi încă gata în curende. La Urumbeș, Topologu și lenisarai nouă localuri pentru scală sunt construite deja. Nu s’aă dată cnsé destinațiunea loră, pentru că nu s’a încuviințată pâne acumă înființarea de școlă și în aceste sate. Prefectura ense, intervenindă la onor, ministru ală instrucțiune, se spera, că în curândă se voră trimite și în aceste sate învățătorii atâtă de necesari. Cu cele optă edificie școlare, ce suntă în «instrucțiune, s’aă construita de acestă județă, de la 25 Noembre 1878, 25 de edificie școlare, mari, frumóse , lucrate cea mai mare parte după planuri în regulă Nu intră în acestă numără localurile construite totă pentru scóla, cnse după planuri mai modeste, cum suntă cele de la Topologu, Urumbeș, Ienisarai, Cusguru, etc. S’aă luată deja disposițiune a se construi și la Cara-Murată (noă sată română) și Caraemer (lângă frontiera Bulgariei) edificie pentru nouă scale. Consiliul generală, ce sta se se înființeze conformă nouei legi a FOSTA ROMANULUI 28 Octombre EGALA BĂRBATULUI Scrisore către d. Al. Dumas fiul membru al academiei francese. Tradusă de Fr. Darué. NI. (Urmare. 1) Unii congresii, care se întitula Congresulu lucratorilorü socialiști din Marsilia, s’a ținută acum unii anü, în Octombre 1879 ; fosta era impedicata de rutină, a esutata elit a recunosce și a proclama ca femeia, fiindu firesce egala bărbatului, trebue sé fie și legalicesce, trebue sé fie și după lege? — Nu. Conclusiunile séle au fost hotărîtóre, acole : »Congresul a lucratorilor socialiști din Marsilia, avendu în vedere ce folosit arții fi pentru proletariată de a’șî asigura concursul ă femeilor, în lupta sea în contra privilegiațiloră, emite dorința ca educațiunea civică a femeilor ă să fie obiectulă unei atențiuni cu totulă specială. Bărbații se vor primi în întrunirile lor, în cercurile de studio, în comințele socialiste electorale, unde voră ave voce deliberativă. »Congresul, avend în vedere că bărbatul și femeia sunt echivalenți înaintea naturii, avend în vedere că suntă atâta de neapărați unuia ca și alta pentru perpetuarea societății, declară că ei trebue să guverneze împreună acestă societate, să formeze și să împărțască exercitarea acelorași drepturi, atâtă în viața publică câtă și în viața privată. »Congresul, plecândă de la acesta principia, egalitatea absolută a celor două sensuri, recunosce femeiloră aceleași drepturi sociale și politice ca și bărbațiloră. »Congresul, aven de în vedere că prejudecățile care, supt numele de conveniențe, restrângă libertatea femeie! suntă vătămătóre emancipărea sele, dărasce că, în tóte împrejurările, femeiele vor avea ca și bărbații libertatea loră de acțiune. Acesta libertate, care le impune simțimentul responsabilității, va fi uă garanțiă de demnitate, de moralitate. »Congresul, avendă în vedere că mă rolă pentru a fi bine îndeplinită trebue să atârne de alegerile individului care îl îndeplinesce, nu stabilesc o nici ună rolă specială pentru femeiă; ea va lua în societate rolulă și locura pe care vocațiunea se află va destina. »Acum, recunoscerea drepturilor având o dreptă corolariă îndeplinirea datoriilor, congresul emite dorința ca datoriile inderente maternității să fie îndeplinite numai de mamă. Alăptarea maternă este de rigore, afară numai cândă, prin escepțiune, alăptarea mamei ară pune în pericolă sănătatea copilului. La acestă congresă de bărbați asistaă și femei, și printre ele mai alesă d-ra Hubertine Auclerc, ală căreia succesă la tribună a fostă atâtă de mare, încâtă fu ales președinte. Biurcală era reînoită în fiecare oj> și la fiecare ședință; femei luară locă la biurcă fie ca oratori fie ca secretari. Tot pe acestă timpă, în Octombre 1879, s-a ținută la Paris ună altă Congresă, Congresul de Educațiune, a cărui președențiă onorară o primit Victor Hugo cu cuvintele următore care merită a fi citate , Paris, 16 Octombre 1879. „Iubiții mei concetățeni. »îmi propuneți președențiă de onore, o primescö. Mă temă, că nu voi putea lua parte la ședințele vóstre, dare facă cele mai căldurose urări pentru isbânda ideiloră vóstre care suntă și ale mele. »Tinerimea este viitorulă: învățați tinerimea, pregătiți viitorulă. »Acesta pregătire este folositóre, ,acestă învățământă este trebuinciosă. A crea pe tinerule de astăziî, este a face pe bărbatulă de mâne. Bărbatul de mâne este Republica, aste unirea, armonia, lumina, munca creândă binele, suprimarea conflictelor între omeni și între națiuni, sfirșitul exploatărilor neomenesc, desființarea legei de morte și înființarea legei de vie á. »Cetățeni, acesa cugetare este In spiritele vóstre și nu suntă de câtă interpretul ă iei; timpurile sângeroseloră și inspăimântătoreloră necesități revoluționare nă trecută; pentru ceea ce rămâne de făcută, neînlăturabila lege a progresului e destula; d’almintrelea să facă liniștiți, totul ă combate cu noi în marile lupte ce mai avemă să dămă, lupte a căroră vădită nevoiă nu altereza seninătatea cugetatorilor ; lupte în care energia revoluționară va egala înverșunarea monarhică ; lupte în care puterea unită cu dreptul va dărâma violența aliata cu usurparea ; lupte mândre, falnice, entusiaste, otoritare, ală cărora sfîrșită nu este îndouială, și care vor fi Tolbine, Hortings și Austerlitz ale democrației. »Cetățeni, epoca disolvăreî lumea celei vechi e a sosită. Anticele despotismuri suntă osândite de legea providențială ; timpul ă acelă cioclu plecată în umbră, le îngropa , fiecare și le înfundă mai multă în neantă. »Republica este viitorulă ! »Strângă cordialele vóstre mâni. Victor Hugo. In acestă congresă s’a cji&ă : »A afirma dreptul copilului la viață, la sănătate, la învățămăntă, la desvoltarea integrală a tuturor facultăților sale, la satisfacerea legitimeloră sele trebuințe, la libertate, este a face uă operă de dreptete și de progresă.“ Și s’aă votată dorințele urmatore : »Copilul care dreptă la sănătate , la educațiunea integrală, la desvoltarea liberă și complectă a ființei lui. »Este interesată tuturoră ca aceste drepturi ale copilului se fiă respectate. Ele creeza familiei și societății datorii : 1) de ocrotire și de supraveghiare ; 2) de respectă pentru libertatea intelectuală a copilului ; și 3) de sprijină pentru slăbiciunea și sărăcia lui. »Totă felul de institute pentru copilărie, scule, ateliere, scule speciale , orfelinate . 1) A se vedea »Românului de la 26 Octombre.