Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)

1880-10-27

988 Ilit Notít-protestü turcéscá piarulu Pester-Lloyd publici ur­­matarea Nothr-protesta pe care Parbea a adresatü-o guvernului muntene­­greanű . Constantinopole, 17 Octombre 1880. Assym-pașa către Khalid bey în Cetinje. Intr’un reclamațiune pe care plenipoten­țiarii emigranților!"' din Podgorița au adre­sat­­-o autorităților­­ imperiale din Scutari, aceștia declară că autoritățile muntene­­grene, cul­anda tratabilă , au sechestrat­ veniturile de pe posesiunile emigranților­ din Podgorița, Sput și Zabljak , că ele co­­mitü tote feluri de vecsațiuni și de violări față cu poporul, care numără mai multe sute de case și care are drepturi , menți­­nându-șî naționalitatea sea turcă, se mai ștea încă trei ani în sus citatele orașe ; că au închisă în fine tote drumurile și au în­carcerată aprope patru-z jece indivizi. Recla­manții ceră prin urmare să se pună m­ă capătă acestoră acte de violațiuni și să fiă înlăturate tote pedicele ce se pune în drum emigranților­. Raporturile autorităților­ otomane din Scutari confirmă justeța acestor­ reclama­ți­uni. Nisce asemene procedări, care nu sunt­ justificabile, față cu nenorociții emigranți și locuitori, nu pota de­câtă se provoce cea mai mare ferbere printre concetățenii lor­ Albanesi și se dea ocasiune la nișce în­tâmplări nepreved­ute și regretabile , a că­­roră evitare, mai alesă în împrejurările de față, este în interesul­ comună. De aceea guvernul­ otomană crede că trebue să protesteze contra citatelor, acte ne-legale, care suntă un­călcare pe față a stipulațiunilor­ tratatului­ de la Berlin , și de vreme ce nu crede că guvernul­ mun­­tenegreană ar­ putea aproba atitudinea or­­ganelor­ lui în acesta afacere, apoi declară în același timp­ că trebue să se lepede de aci înainte de ori­ce răspundere pentru urmările ce ară putea să resulte. Assum. Espedițiunea generalului Sko­­beleff. Amă avută ocasiunea a vorbi adese­ori despre espedițiunea generalului Skobeleff contra Tekesiloră. Astăziî găsimă în foia Ruskie Novosti, nișce informațiunî forte in­teresante asupra acestei espedițiuni și ne grăbimă a le da aci. Eco­le . »Generalul­ Skobeleff, care are supt or­­dinile sele optö batalione din a 21-a divi­­siune de infanteriă, complectate actual­mente, se sforțără pentru momenta a nu ține pe costa orientală a mării Caspice de câtă cantitatea de trupe absolută trebuin­­ciuse. Generalul- șefă, mai nainte de a tran­sporta trupele din­colo de mare, voeace a se asigura de aprovisionarea trupelor, care voră lua parte la viitorele operațiuni și a concentra provisiuni și munițiuni asupra punctelor, care formezá posițiunile înain­tate ale armatei, precum și asupra punc­­telor­ care se află la spatele iei. Grămă­­direa de provisiuni și munițiuni nu se pote face de­câtă pe calea ferată care se con­struesce acum, și, în privința acestei nouî­­ căi, se spune c­ă în trecătă că generalulu­i Skobeleff pare a nu avea speranțe mari în acestă dramă de seră strategică : el­ crede că vânturile din munții îlă voră acoperi cu nisipă. .Dérö generalul­ Arenh­off, care este însărcinată cu direcțiunea lucrărilor­, nu împărtășeșce opiniunea șefului său, consi­deră calea ferată ca indispensabilă și pro­mite să ispravescu i acesta lucrare în cu­­rende. De altmintreli, de­terminarea acestei lucrări depânde și terminarea espedițiunii, căci pe acestă cale se conteza spre a tran­sporta trupele de ajutor, precum și iotă ce va fi de trebuință trupelor­ în acele țări depărtate. »Numai după ce se voră isprăvi aceste pregătiri se va face încercarea de a do­uă lovitură decisivă contra Tekesilor­. Pénă atunci voră avea vremea se sosescá acolo și acele trupe din Stavropol și Crimea puse acum pe picioră de resbelă. In acestă mo­menta, aceste trupe se află încă la Pe­­trovsk, pe costa occidentală a mării Cas­pice ; cu corpul d espediționară se vor­ uni divisiunea de dragoni din Tveră și cele patru baterii din brigadele 20 și 21 de ar­tileria. Déca Turcomanii vor­ preda Geop­­tepe fără luptă, este probabilă că nu va fi nici on vărsare de sânge și espedițiunea se va sfirși cu ocuparea acestei localități, de vreme ce planulă ce ne propusemă a rea­lisa a fostă forte multă redusă de când­ se află în Englitera guvernală liberală la puteri. »Spre a pune mâna pe Geogtepp, gene­­ralulă Skobeleff cugetă să concentreze 10,000 ómeni și 100 tunuri.» --------------------——-------------------­ ROMANULU 28 OCTOMBRE 1880 —— — IMBJ"" 1 11 ■" 1 Generalul­ Garibaldi la Milan. Corespondență particulară a ROMANULUI Milano, 1 Noembre 1880. Suntă nouă­spre­zzece ani de cândă ilus­­trată patriotă și liberatură ală Italiei, ge­­neralul­ G. Garibaldi, nu visitase Milano, capitala morală a Italiei. Ori­câtă de puternică ară fi pana celui mai ilustru scriitoră și literată nu va pu­tea găsi cuvinte așa de puternice, spre a descrie entusiasmulă poporului când a sosi generalulă. Voiă da uă simplă descripțiune despre primirea lui la Milano. La 8 ore dimineța totă orașul­ era gar­nisită de bandiere, tóte balcanele erau ta­petate de cele mai frumóse stofe și tapete; mai la tote ferestrele se vedea espusă po­­tretulă ilustrului generală. Orașul­ avea ună aspectă de uă serbătore escepțională, favorită de m­ă­sere splendită, în­tocmai ca uă­z> de primăvară. La orele două, sosi în gară trenulă ce conducea pe ilustrulă generală și familia s­a. Era așteptată la gară de tóte societă­țile (de lucrători) operae și de toți vete­ranii decorați, care au luată parte la tote resbóiele pen­tru liberarea și independența Italiei. Se presenta la vagonă comitetulă com­pusă de senatori, deputați și veterani, lu­ată pe brațe pe ilustrulă generală, și’lă transportară la trăsura ce’i era pregătită spre a fi condusă la otelă. Entusiasmul­ poporului era la culme, ved­enda pe părin­tele, ducele, eroulă, liberatorul­ Italiei u­ă strigată e și din inima tutuloră: ,Viva Garibaldi!* nu era încă așezată în trăsură, caii erau scoși și omenii erau deja înhă­mați. Trăsura era acoperită de flori. Cortegială se compunea 250 societăți o­­perae (corporațiuni) venite de la Como, Piacenza, Lodi, Pania, Monza etc. Stindar­­durile erau peste 300, ore musi cele 60­­uă poporațiune de aprope 250000, forma cor­tegială. Stradele pe unde trecu suntă: Fobourga Garibaldi, Corso di forța Garibaldi, Via deli Orsa, piaza della Scala, Via Margherita, piazza Domului, Corso Vittorio Emanuele Hotel della Villa. La vederea Eroului, pe unde trecea, toți, aruncau flori, vientula, batistele și plân­­geau de emoțione. Generalul­ Garibaldi se vedea prea miș­cată de tóte aceste manifestațiuni de iu­bire; din cândă­in cândă ridica mâna în care ținea uă batistă cu care saluta pe po­­poră ; îmbrăcămintea s­a era un cămașă roșie, vechia sea deviză militară. Ajunsă la hotelă, unde se aflau bătrânii veterani și companioni de arme, fu priimită de aceștia și transportată cu uă portantină pâne la etajulă nobilă. Vedea de insistența poporului de a’lă mai vedea, se presenta de două ori în balconă, mulțămindu popo­­rul­ de aceste aclamațiunî. Insistența po­porului era la culme de a’lă mai vedea ; atunci se presenta d. Canzio, ginerele lui Garibaldi, și, cu uă voce forte, mulțămi poporului de iubirea ce are pentru vene­­rabilulă Eroă, și în numele lui pronunță următorele cuvinte : Generalul­ Garibaldi este fericită de a vedea încă vă­dată a­­cestă gloriosă orașă, care a luată parte la tóte resbóiele pentru unirea, independința și liberarea Italiei, darö lupta nu este încă terminată. Generalulă speră a putea com­bate oă altă causă, aceea­­ della redenzione morale della Patria.* Primarul­ orașului, comnitele Giulio Belin­­zaghi, făceadă visită generalului, acesta îî răspunse: »Spune cetățenilor­ Milanezi (po­­pole Milanese) că le mulțămescă din fundul­ inimei. Nu ’mi-aducă aminte în viața mea d’a fi avută uă asemenea primire.* Sănătatea Generalului Garibaldi este bu­nă, după terminarea visitelor­, d-nii Ber­­tani, Mussi, Marcara etc., consiliarâ pe Ge­nerală ca să se odihnescu; dére elă cu uă vigore de Leă, răspunse : «Nu, nu, nu voiă să mă odihnescă, nu mă puneți în pată, mă simtă fórte bine îmi este femé, dați’mi m­ă vermuri.* Termină, pentru a putea ajunge câtă mai în grabă acesta corespondință , pleca poșta; de sigură că cititorii diarului Roma­nului, ce refigiați, vor­ fi mulțămiți de a­­ceste puține linii de corespondință. Mâine va fi inaugurarea monumentului celoră căduțî la Bătălia de la Ment­ana, în anul­ 1867, când­ Generalul­ Garibaldi voi a scăpa Roma din mânele guvernului papală. Catullesco. Aflămă că se va întorce în Capitală Mer­­curi. D. Al. Tiriachiu, ministrulă de interne, a plecată astăzi de la Romană la Bacău în inspecțiune. De la Romană, ministrulă se va duce, pe câtă aflămă, la Bârladă. D. Basile Popovici, proprietară română și comisionară din Orșova, a bine-voită a face dază pentru musculă de antichități din Bucuresci, nisce tipare de forme antice. —A spra Duminică, la Teatrală Națio­nală, mare succesă și salat plină, cu Păsto­rița Carpațiloru. Mâine Marți, 28 curentă, se va da pen­tru a doua ora Frou-Frou și, pentru prima oră primula actă din Faust. Speramă că mare va fi numerule ace­lora care voră voi se esiste la acesta în­cercare de operă și se aplaude pe tinerii artiștii Români d. G. Gabrielescu și D. Po­­povici și pe distinsulă soră profesoră d. G. Ștefănescu. Faust va fi cântată în italienesce. — Publicămă mai la vale anunciată pen­tru întrunirea Com­ițiului agricolă din Ilfovă. întrunirea se va face de sori la 8 ore. Nu­­mérul­ membrilorö pene acum este de peste 100. SOIRI D’ALE PILEI Din Capitală. D. primă-ministru a plecată Sâmbătă la vila d-sele de lângă Piteșci. Din Județe. Mișcarea populației orașului Iași, de la 9 penă la 16 Octombre 1880, este urmă­tore : S’aă născută 41 prunci vii, ceea ce re­­presintă socotită pe anulă întregă câte 27,33 la 1.000 de suflete; din aceștia 41 prunci, 29 au fosta legitimi, și 12 nelegitimi, 21 au fostă băeți și 20 fete. Nasceri de prunci morți s’au înregistra­­t fată. Mortalitatea totală se știe la 43, dintre care 20 au morită la locuințele lor­, și 9 în diferite spitale civile, 4 in institutul­ Gregorian, și 1 în spitalul­ militară. 22 au fostă de secsă bărbătescă, și 21 de secsă f­emeescă. Mortalitatea totală reprezintă dară câte 28­92 la 1.000 de suflete. Căușele principale ale morții au fostă : fu­­­sia pulmonară cu 4, emfisema pulmonară cu 3, peritonite cu 3, dysenteria cu 2, malaria cu 2, meningita cu 5, și gastro-enterite (la copii mici) cu 6 cașuri letale.­­Consilierii comunelor­ urbane și ru­rale din județele Tulcea și Constanța se voră întruni, în­­ ziua de 18 Noembre, la orele 10 de diminăță, în localurile primă­­riilor­, și vor­ alege, cei din comunele ur­bane câte trei delegați și cei din comunele rurale câte două delegați. Deosebită, con­­siliele comunale vor­ desemna: cele ur­bane câte doul și cele, rurale câte unulă, dintre cei mai mari contribuabili ai comu­nei, cari urmezi de dreptă a lua parte la alegerea consilierilor­ județiani. Art. II. Delegații aleși și desemnați, în modulă arătată la articolul­ precedentă, se voră întruni, în­­ ziua de 22 Noembre, la reședințele ocalelor­ din cari face parte comuna ce­a I­tă alesă s’aă desemnată, și voră precede, la orele 10 de diminață, in localurile primăriilor­, la alegerea a câte douî membri în consiliul­ județeană. —Relativă la bandită Selim Arabă căutată de autoritățile române, citim­ă în România Transdunărină următorele : De către ună fostă căpitană turcă de gendarmi venită de curândă în Tulcea, s’aă adusă vestea că Selim Arab teribilulă ban­dită Dobrogean, care aă scăpată de urmă­ririle autorităților­, se află actualmente în Constantinopole Acestă căpitană (iuz bașa) încredințază că aă vorbită chiar cu Selim Arab și că acesta ar­ fi scrisă unui turcă din Tulcea, se ’i trimează femeea și copila la Constantinopole. Procurorură generală a luat­ măsuri prin ministru de externe pentru a interveni la Constantinopole și a căpăta estradarea lui. — Pentru ajutorul­ incendiaților­ din orașul­ Focșani, s’a adunată cu listele de supt­scripțiuni deschise in județul­ Dâmbo­­vița, suma de lei 700 bani 80. — D. prefectă ală județului Dorohoiă prin raportul­ No. 10.335, comunică că comunitatea israelită din urbea Mihăilenî, din acelă județă, aă oferită lei 500. pentru spitalele din Dorohoiă și Mihăilenî adică lei 300 pentru celă d’ântiă spitală și lei 200 pentru cela d’ală­ douilea spitală și care bani s’aă și dată la destinație. — D-nii Niță Pâcleanu, primarul­ co­munei Cândesti, județul­ Buzéu, Iordache Georgescu, I. Volănescu, I. Macovescu, Pr. Duță, Pr. Gr. Ionescu și Ghiță Marinaia, că bine-voită a oferi secleí din mențio­nata comună hartele celor­ cinci conti­nente, a Daciei și a județului Buzée, por­tretele M.M. L.L. R.R Domnule și Domna, icóna Mântuitorului și 2 tablouri de istoria naturală, contribuindă âncă la vopsirea mo­bilierului sculei. — Citimă în Farul­ Constanței: »In Megidie și Cernavoda, continuă la lucrarea frumóselor­ edificie, ce se con­­struiescă pentru scólele publice. Până la finele lunei viitore, ambele edificie voră fi terminate. Se lucreza asemenea cu activi­tate și pentru edificiele școlare ce s’aă dis­pusă a se construi In comunele rurale Al­­masia, Garlitia, Parachioi, Caru­lik, Aliman și Calnia. Suntemă în posițiune a afirma că, cele mai multe dintr’aceste forte folo­sitóre edificie voră fi terminate pénă la iarna. La Rasova, localul­ pentru scala de fete, va fi încă gata în curende. La U­­rumbeș, Topologu și lenisarai nouă localuri pentru scală sunt­ construite deja. Nu s’aă dată cnsé destinațiunea loră, pentru că nu s’a încuviințată pâne acumă înființarea de școlă și în aceste sate. Prefectura ense, intervenindă la onor, ministru ală instruc­țiune­, se spera, că în curândă se voră trimite și în aceste sate învățătorii atâtă de necesari. Cu cele optă edificie școlare, ce suntă în «instrucțiune, s’aă construita de acestă județă, de la 25 Noembre 1878, 25 de edificie școlare, mari, frumóse , lu­crate cea mai mare parte după planuri în regulă Nu intră în acestă numără localu­rile construite totă pentru scóla, cnse după planuri mai modeste, cum suntă cele de la Topologu, Urumbeș, Ienisarai, Cusguru, etc. S’aă luată deja disposițiune a se construi și la Cara-Murată (noă sată română) și Caraemer (lângă frontiera Bulgariei) edificie pentru nouă scale. Consiliul­ generală, ce sta se se înființeze conformă nouei legi a FOSTA ROMANULUI 28 Octombre EGALA BĂRBATULUI Scrisore către d. Al. Dumas fiul membru al­ academiei francese. Tradusă de Fr. Darué. NI. (Urmare. 1) Unii congresii, care se întitula Congre­­sulu lucratorilorü socialiști din Marsilia, s’a ținută acum unii anü, în Octombre 1879 ; fosta era impedicata de rutină, a esutata elit a recunosce și a proclama ca femeia, fiindu firesce egala bărbatului, trebue sé fie și legalicesce, trebue sé fie și după lege? — Nu. Conclusiunile séle au fost h­otărî­­tóre, aco­le : »Congresul a lucratorilor­ socialiști din Marsilia, avendu în vedere ce folosit arți­i fi pentru proletariată de a’șî asigura con­­cursul ă femeilor, în lupta sea în contra privilegiațiloră, emite dorința ca educațiu­­nea civică a femeilor ă să fie obiectulă u­­nei atențiuni cu totulă specială. Bărbații se vor­ primi în întrunirile lor­, în cercu­rile de studio, în comințele socialiste elec­torale, unde voră ave voce deliberativă. »Congresul­, avend­ în vedere că băr­­batul­ și femeia sunt­ echivalenți înaintea naturii, avend­ în vedere că suntă atâta de neapărați unuia ca și alta pentru per­petuarea societății, declară că ei trebue să guverneze împreună acestă societate, să formeze și să împărțască exercitarea ace­lorași drepturi, atâtă în viața publică câtă și în viața privată. »Congresul­, plecândă de la acesta prin­cipia, egalitatea absolută a celor­ două sen­­suri, recunosce femeiloră aceleași drepturi sociale și politice ca și bărbațiloră. »Congresul­, aven de în vedere că pre­judecățile care, supt numele de conveniențe, restrângă libertatea femeie! suntă vătămă­­tóre emancipărea sele, d­ărasce că, în tóte împrejurările, femeiele vor­ avea ca și băr­bații libertatea loră de acțiune. Acesta li­­bertate, care le impune simțimentul­ res­ponsabilității, va fi uă garanțiă de demni­tate, de moralitate. »Congresul­, avendă în vedere că m­ă rolă pentru a fi bine îndeplinită trebue să atârne de alegerile individului care îl­ în­­deplinesce, nu stabilesc o nici ună rolă spe­cială pentru femeiă; ea va lua în societate rolulă și locura pe care vocațiunea se a­flă va destina. »Acum, recunoscerea drepturilor­ având o dreptă corolariă îndeplinirea datoriilor­, congresul­ emite dorința ca datoriile inde­­rente maternității să fie îndeplinite numai de mamă. Alăptarea maternă este de ri­­gore, afară numai cândă, prin escepțiune, alăptarea mamei ară pune în pericolă să­nătatea copilului.­ La acestă congresă de bărbați asistaă și femei, și printre ele mai alesă d-ra Hu­­bertine Auclerc, ală căreia succesă la tri­bună a fostă atâtă de mare, în­câtă fu a­­les­ președinte. Biurcală era reînoită în fie­care oj> și la fie­care ședință; femei luară locă la biurcă fie ca oratori fie ca secretari. Tot pe acestă timpă, în Octombre 1879, s-a ținută la Paris ună altă Congresă, Con­gresul­ de Educațiune, a­ cărui președențiă onorară o primit Victor Hugo cu cuvintele următore care merită a fi citate , Paris, 16 Octombre 1879. „Iubiții mei concetățeni. »îmi propuneți președențiă de onore, o primescö. Mă temă, că nu voi­ putea lua parte la ședințele vóstre, dare facă cele mai căldurose urări pentru isbânda ideiloră vóstre care suntă și ale m­ele. »Tinerimea este viitorulă: învățați tineri­mea, pregătiți viitorulă. »Acesta pregătire este folositóre, ,acestă învățământă este trebuinciosă. A crea pe tinerule de astăziî, este a face pe bărba­­tulă de mâne. Bărbatul­ de mâne este Re­publica, aste unirea, armonia, lumina, munca creândă binele, suprimarea conflictelor­ în­tre omeni și între națiuni, sfirșitul­ exploa­­tărilor­ neomenesc, desființarea legei de morte și înființarea legei de vie­ á. »Cetățeni, aces­a cugetare este In spiri­tele vóstre și nu suntă de câtă interpretul ă iei; timpurile sângeroseloră și inspăimân­­tătoreloră necesități revoluționare nă trecută; pentru ceea ce rămâne de făcută, neînlă­­turabila lege a progresului e destula; d’al­­mintrelea să facă liniștiți, totul ă combate cu noi în marile lupte ce mai avemă să dămă, lupte a­ căroră vădită nevoiă nu al­­tereza seninătatea cugetatorilor­ ; lupte în care energia revoluționară va egala înver­șunarea monarhică ; lupte în care puterea unită cu dreptul­ va dărâma violența aliata cu usurparea ; lupte mândre, falnice, entu­­siaste, otoritare, ală cărora sfîrșită nu este îndouială, și care vor­ fi Tolbine, Hortings și Austerlitz ale democrației. »Cetățeni, epoca disolvăreî lumea celei vechi e a sosită. Anticele despotismuri suntă osândite de legea providențială ; timpul ă a­­celă cioclu plecată în umbră, le îngropa , fie­care­­ și le înfundă mai multă în neantă. »Republica este viitorulă ! »Strângă cordialele vóstre mâni. Victor Hugo. In acestă congresă s’a cji&ă : »A afirma dreptul­ copilului la viață, la sănătate, la învățămăntă, la desvoltarea in­tegrală a tuturor­ facultăților­ sale, la sa­tisfacerea legitimeloră sele trebuințe, la li­bertate, este a face uă operă de dreptete și de progresă.“ Și s’aă votată dorințele urmatore : »Copilul c­are dreptă la sănătate , la e­­ducațiunea integrală, la desvoltarea liberă și complectă a ființei lui. »Este interesată tuturoră ca aceste drep­turi ale copilului se fiă respectate. Ele cre­­eza familiei și societății datorii : 1) de o­­crotire și de supraveghiare ; 2) de respectă pentru libertatea intelectuală a copilului ; și 3) de sprijină pentru slăbiciunea și să­răcia lui. »Totă felul­ de institute pentru copilărie, scule, ateliere, scule speciale , orfelinate . 1) A se vedea »Românului de la 26 Octombre.

Next