Romanulu, decembrie 1880 (Anul 24)

1880-12-08

ANULU DOPE—DECI ȘI PATRU Redacti mmi .? Administrațiunea strada Domnei 14 TOIESCE ȘI TEI PUTE 4 HONCIDRI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto » , » pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea 4‘arului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La FRANCFORT, S.M.G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardu. 20 BANI E SEMPLARULU La sfirși sculă anului espirândă multe abonamente și lucrarea administrațiunei fiindu mai mare, rugâmă pe domnii abonați se bine-voescu a ’și reînoui abonamentulu înainte de finele lunei curente, pentru a nu suferi întreruperi în primirea ziarului. Legea Telegrafo-Poștală în artcicoluliî 38 ljice: „Art. 38. Tóte oficiurile poștale potüa primi și efectua abonamente la jurnale atâtă interne câtă și internaționale. Pentru »cele interne se va percepe peste tacsa jurnalului și a transportului unu dreptä de »Comission de 2 la sută ín profitul ă ad[ministrației, care dreptulnse nu póte fi »mai mica de 25 centime. Pentru cele internaționale se va urma conforma Con»vențiunilor speciale.* Asta felu cu cine voește a s’abona la unu (Jiarü, merge la poștă, dedune prețulu abonamentului și mică tacsă prescrise și la timpu primesce țjiarulă ceruta. Acesta este miijloculu celu mai ușorii ce ’lü recomandamă cetățeniloru pentru abonarea la țfiare. SERVIȚI ÜLÜ TELEGRAFICÜ ALÜ AGENȚIEI HAVAS. Paris, 17 Decembre. — Suntu desmințite scomptele care s’au împrăștiată asupra unei grele bule a beiului din Tunis și asupra concentrării de trupe franceze pe fruntaria Tunisului. Cetinie, 17 Decembre. — Principele Muntenegrului a mulțămită tutoră puteriloră pentru norocita soluțiune a cestiunii Dulignei. Paris, 18 Decembre. — Se asigură că Grecia refusă de a începe negocieri directe cu Turcia. — Puterile negociezá cu activitate spre a face să isbutescă proedură de arbitragiă. Constantinopole, 18 Decembre. — [fiarele grecesci 1raki și Farul Bosforului au fostă, celă d’anteiă suprimată, celă d’ală doilea suspendată pentru trei luni. Roma, 18 Decembre. — Porta a trimisă puterilorăuă a doua circulară, cu data de 15 Decembre, confirmândă pe cea de la 14 și revenindă asupra comunicațiuneî iei precedente în privința cessiunea grecesci. Porta face se resară purtarea Greciei față cu atitudinea liniștită și impasibilă a Turciei. Ea exprimă speranța că puterile vor ține semă de sacrificiile ce șî-a impusă Sultanul, numai pentru respectă către sfaturile Europei și că ele voră se i se facă pe Grecia a avea pretențiuni mai moderate. Roma, 18 Decembre. — Senatul. — Cu ocasiunea discuțiunea bugetului ministerului afacerilor străine, d. Carroli, primul-ministru, a vorbită în termeni generali despre politica esterioră a Italiei, în același înțelesă după cum făcuse și în Camera deputaților. Apoi a disă că mulțămesce d-lui Gladstone pentru energia sea cea mare spre a menține concertulă europană și pentru demonstrațiunea navală care ’șî-a atinsă scopulă. Cu tote acestea, d. Cairoli nu’șî face ilusiunî : vede complicațiunî posibile, darii speră că înțelegerea Europei va dura. »Italia nu va uita nicînă dată, clise de sea, legăturile tradiționale de afec LUNI, MARȚI, 8, 9 DECEMBRE, 1880 ” LIMINEAZA-TE ȘI TEI FI. ABONĂMENTE In Capitală și districte, unttand 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pantru taieferita Europei, trimestru 15 lei se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmu fn I IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20BANI E SEMPLARULU Bucuresci, 26 Uniirea Ministerulu de financie a fost o nevoită a luată măsura de uă mare însemnătate, care va îmbunătăți cu multă starea actuală a circulațiunii monetare, și va contribui în același timp și la lărgirea imediată a operațiunilor Băncei Naționale. Acestă măsură este depunerea rublelor cu argintü în drugi la Banca Națională, pentru a face asupră le împrumuturile la cari tesaurulű este nevoită a recurge în urma demonetizării marei cantități de ruble ce se află în casele publice. Necesitatea acestei operațiuni este imperiósă și vedită ; tesaurulű trebuie să se considere forte fericită că, în situațiunea în care cătase să pună fatalmente demonetizarea rubleloră, a avută la disposițiunea sea Banca Națională, care ’i pote da tóte sumele de cari are trebuință pe dobândă de 4g ; altăfelă ară fi fostă nevoită să facă împrumuturi pe 7g și póte mai multă, ca să înlocuiască, până la baterea unei mai mari cantități de monetă de argintă, numerariulă imobilisată prin demonetisare. In adeverü, tesaurul, oricâtă de frumóso ară fi situațiunea în care s’ară afla, nu póte avea uă reservă de 15 sau 20 milióne, care se stea imobilisată în casele serviciulă plăților sale sale, fără ca și circulațiunea publică se sufere. De uădată cu demonetizarea rublelor, tesaurulű s’a aflată bogată, forte bogată, cuse în monetă rusescă de argintă, pe care n’o mai putea repune în circulațiune. Monetă națională de 5 lei de argintă nu avea într’ua cantitate îndestulătare, spre a înlocui printr’ânsa rublele reduse în stare de argintă brută. Din cele cinci milióne și ceva deja bătute în bucăți de cinci lei, patru milióne fuseseră întrebuințate la acoperirea celoră opt- mii acțiuni, pe care Statulă trebuia să le subscrie la Banca Națională. Deci, cu unu milionü sau două nu se puteau înlocui cele 15 sau 20 de milione retrase de uă dată din circulațiune. Acestă stare de lucruri aduse de uă dată cu demonetizarea uă lipsă atâtă de mare de mijjlace de schimbă, încâtă era uă adevărată suferință pentru publică. Cei mai mulți, și mai cu osebire lumea săracă, neavândă decâtă monetă rusescă, nu’și putea îndestula trebuințele cele mai neapărate vieței și era nevoită a lăsa oricâtă, numai să i se primesca singura monetă ce o avea. Acestă sbuciumare ținu câteva zile, până cândă guvernul a putu să fie măsuri mai întinse spre a schimba monetă rusescă pe monetă românescă. Acestă schimbă nu se putueasă face de câtă în măsura miijlocelor, de cari dispunea tesaurulu, căci, după cum jiserâmă, monetă de 5 lei nu mai avea de câtă pentru mai puțină de două milione, monetă divisionară de argint, nu se putea găsi la tesaură de câtă în mică cantitate și bilete hypothecare, totudeuna păstrate cu preferință de publică, nu se aflaă de câtă puține la tesaură. In fața acestei situațiuni, guvernul a fu nevoită să caute a înlocui într’ună modă orecare numerarială redusă de uă dată în stare de argintă brută. Daca însă ară fi contractată mă împrumută pe bonuri de tesaură, n’ar fi îmbunătățită întru nimică starea circulațiunei monetare, deorece n’ar fi înmulțită ele locu mijjlocele circulațiunei : aceleași bilete hypothecare sau monetă națională de argintă ară fi intrată la tesaură, ca să fă scóse din nacă. Singurulă mițjlocă ce rămânea dorit guvernului, spre a-și face lui însuși înlesnire în situațiunea în care se afla, și spre a înmulți circulațiunea monetară, era de a cere Băncei Naționale mă împrumută în bilete ale Băncei, nuoă agentă de schimbă, care vine acumă să înmulțescă miijlocele circulațiunei. Mulțămită Băncei, guvernul se putu împrumuta cu uă debândă de 4 la sută, deorece Banca decisese deja ca avansurile pe metale prețiose, operațiunea cea mai sigură din tóte, să se facă pe debendă de 4g numai. Din acesta operațiune profită de uă potrivă și tesaurul, și Banca, și publiculă. Tesaurul profită, după cum arăta rămă, din faptulă că în loc de a face mă împrumută pe 7 la sută cu seadințe amenințătore, își procură fondurile de care are trebuință pe 4 €, cu facultatea de a reînnoui împrumutur, până când baterea monetei de 5 lei, îi va permite să se achite. Banca profită, pentru că la începutul operațiunilor sele, face oă operațiune forte sigură de 5, 6 milione și pate mai multă. Acesta operațiune este bună nu numai prin însemnătatea iei, darii și prin mijlocul ă ce procură Băncel de a ’și pune biletele în circulațiune prin tesaurulű publică, prin tóte casele publice de prin județe. In fine, publiculă profită și dânsulă pentru că i se dăună mițjlocu de circulațiune monetară comodă și două valore sigură, cu multă superioră rubleloră rusesc demonetisate. De la experiența atâtă de reușită, făcută cu biletele hypotecare, nu mai este nimeni în țară care să nu recunoscă superioritatea bileteloră la purtătură asupra monetei de argintă, atâtă de incomodă de mănuită și de purtată în sume ceva mai mari. După acesta experiența, nu este de mirare că publicul a primită cu atâta favore biletele Băncei Naționale și că acesta instituțiune a făcută, în puținele zile de cândă și-a începută operațiunile, afaceri destul de însemnate. Acesta este încă un ocasiune de a constata marele serviciu ce le-a făcută țărei biletele hypothecare, a căroră creațiune întâmpinase totuși uă împotrivire atâtă de învierșunată, chiar și din partea omenilor, de cea mai bună credință. Operațiunea ce o face deja acum tesaurulű publică, în puterea legii promulgată la 6 Decembre curentă, are un mare însemnătate, este de mare folosă și înlesnire în tote privirile, și arată folosele pe cari uă Bancă de scumptă și circulațiune le póte procura Statului și publicului, chiară a doua ji după crearea secțiune ce o unescă cu Grecia.* Primul ă-ministru declară terminândă că proiectul de arbitragiă europeană, despre care am vorbită dîarele, pentru deslegarea cestiunei grecesci, n’a fostă propusă, dérü că póte să se propune. D. ministru Des Sanctis și d. Tenerelli, secretarul generală, ’șî aă dată demisiunea. Berlin, 18 Decembre. — țarele aă înserată uă scrisore a d-lui Rangabe , prin care ministrul Greciei la Berlin tjice că convorbirea între densură și ună redactorii ală Tribunei, publicată de acestă dată fără autorizarea sa, este cu totulă neexactă atâtă în espresiune câtă și în opiniunile ce i se atribuie, și pe cari le repudiază ca nefiindă ale sele. Viena, 19 Decembre.—Camera deputaților, în ședința iei de astă napte, a validată prin 170 voturi contra 155 alegerile făcute de colegiul marilor, proprietari ai Austriei de Susă, alegeri combătute cu vioiciune de stânga Camerei. Constantinopole, 19 Decembre. — Marția viitare, d. Tissot ambasadorul Franciei, va remite Sultanului să scrisore autografă a d-lui Jules Grévy, președintele Republicei Francese, conferindu-i marele cordonă ală Legiunea de onore, cu insignele de briliantă. Sultanul a primită în audiență pe marea Ducesă Nicolae cu cei douî fii ai sei cari prânzescă astăzî la Paiață. Pofta a adresată ambasadoriloră un notă declarândă că aderă la propunerea cuprinsă în nota loră de la 5 Decembre, relativă la delimitarea imediată a fruntariei turco-muntenegrene, de la îmbucătura Boganeî pâne la Scutari trecendă prin Lux-Sat. Paris, 19 Decembre.—Diavulă Le Temps, revenindă asupra cestiunei grece caută să demonstreze că Franța n’a voită nici uă dată întrebuințarea mijlocelor de constrângere în contra Turciei. Țara, de altmintrelea, n’ar fi permisă guvernului să urmeze uă politică resboinică. BULETINE MEDICALU (Bucuresci, 5 Dec. 1880.) D. primu-ministru, I. C. Brătianu, e cu desăvârșire bine. Ranele d-sele sunt aprópe cicatrisate. Doctorii : Marcoviă, I. Teodori, Severin, Kalenderu, A. Fotino, Sergiu, Romniceanu. ULTIME SOIRI. Serviciul telegram ca ale „Agenției Havas“ Londra, 20 Decembre.— D. O. Sullivan, deputată al comitatului Limerick din Irlanda, a declarată într’ună meetingă care s’a ținută ieri la Mullingar, că proprietarul și arendașul sunt încăierațî într'uă luptă de morte în care va trebui ca atâtă unulă câtă și cela-lalta se pierd. Roma, 20 Decembre. — miarele publică o scrisore a d-lui Menotti Garibaldi, în care zice că n’a autorizată pe nimeni a negocia în numele său cu guvernulă grecă. Senatulă, nefiindă complectă, n’a ținută ședință. Mâine ședință publică. — In ședința de astăti a Camerei s’a discutată interpelarea d-lui Isvoranu în privința regulării la pensie a căpit. Epureanu și apoi uă petițiune a mai multor advocați excluși de a pleda pe la diferite instanțe judecătoresc, de către consiliu de disciplină al advocaților. După ambele aceste interpelări s’a trecută la ordinea dilei de către d-nii miniștrii respectivi întru ceea ce privește interpelarea d-lui Lahovari în privința admiterea României în Uniunea Monetară, s’a trecută la ordinea dilei cu preferință că guvernul va face ca intrarea să nu fie în desavantagiu lă țerei. Ultima Notă a Porții. Agenția Havas ne comunică testul circulării adresată la 14 Decembre de Portă ambasadorilor otomani din Paris, Viena, Londra, Roma, Berlin și St. Petersburg și după care s’a înmânată la 15 curentă uă copia ambasadorilor din Constantinopole . Domnule ambasadorii, Cedarea Dulcignei este, în momentul de față, din domeniil faptelor. In înțelegere cu comandantul nostru de căpeteniă și cu cooperarea corpului nostru de observațiune, autoritățile muntenegrene au luată în stăpânire acestă orașă. Astăfelă dură tratatulă de la Berlin, întru ceea ce privesce cestiunea Muntenegrului, a primită uă deplină și întrăgă esecutare mulțămită spiritului de conciliațiune a înaltelor părți contractante și grăbirii reale ce a arătată Porta pentru a-șî îndeplini angagiamentele. Guvernul imperială, convinsă de apreciarea bine-voitore și echitabilă a puterilor, față cu densulă prin faptul acestei cedări, de sincera loră dorință de a înlătura orice proiectă de natură a compromite prestigiulă și inițiativa Porții în tote actele seî țintindă la esecutareaotărîrilor Congresului de la Berlin, elă acordă uă valore totă atâtă de mare soluțiunii cestiunii fruntariilor elenice. Cu dreptă curentă preocupată de regularea definitivă a rectificării acestoră fruntarii, rectificare care, de altmintrelî, nu se traduce, după cum se scră, decâtă numai printr’u simplă dorință formulată de cabinetele semnatare în protocolul al XIII-lea ală aceluiașă tratată , guvernulă otomană nespusă puterilor, chiar de la 3 Octombre anulă curentă, și ca uă ultimă concesiune, vederile și cuvintele ieî în acesta privință, arătându-le în acelașă timpă disposițiunea ieî d’a ceda Greciei ună teritoriă întinsă și roditoră. Tare în drepturile iei, în simțimentele ieî de respectă pentru otărîrile Congresului de la Berlin și, mai presusă de tote, in deplina reî încredere în echitatea și în solicitudinea cabinetelor semnatare pentru menținerea păcii în Orient. Sublima Portă are ferma speranță că buna reî voință va fi pe deplină apreciată de puteri și că înalta autoritate a consimțimentului loră se va impune guvernului Mai. Sele elenice. Atunci guvernul grecă, suntemă și cum, va trebui să adere la acestă verdictă nerevocabila ală Europei, fiindă eră însușî îngrijată de interesele bine înțelese ale celor două State mai gingașe și amice, cu tóte veleitățile și manifestațiunile de totă felulă ce se vede de câtăva timpă pe teritoriul lui spre paguba relațiunilor de bună vecinătate și a liniștei poporațiunilor a celoră două țâri. De faptă, ferberea cuprinde din ce în ce mai multă spiritele în Grecia. Se efectueza pregătiri însemnate în vederea — ceea ce nu mai este ună misteră pentru nimeni — unei apropiate campanii dincolo de fruntariile iei. S’a contractată împrumuturi și se negociază altele nioi spre a le destina pentru cheltuielile extraordinare nesesizate prin cumpărarea de arme, de munițiuni de resbelă și altele. Totă țara nu formează de câtă ună lagără întinsă și voluntarii năpâdescă acolo din tote părțile. Organele presei elenice, din partele, umplu în fiecare cji colonele loră cu articole ostili Imperiului, publicând o totă felulă de încuragiăr pentru uă luptă nejustificabilă și omorîtore contra unui poporă vecină. Afară de acestea, briganda giulă, care descléza de atâta timpă fruntariile, a luată de curândă nișce proporțiuni și mai mari, și bandele elenice multă mai bine înarmate și organisate năvălescă adese ori pe deosebite panfuri ale teritoriului nostru exercitând jafuri și violențî ne mai pomenite asupra nenorocitelor nóstre poporațiunî fără apărare.