Romanulu, ianuarie 1881 (Anul 25)

1881-01-28

86 Prin Monitorul oficial de Jour s’a promulgat și publicat legea pentru înființarea unei fabrice de hârtie. Acesta lege, ca încă alte câteva, tinde a îndrepta capitalele și inițiativa privată către ocupațiuni productive, către acele ramure de muncă ce pot pe două parte mări averea țării, ci pe de alta a adăuga buna stare a muncitorilor și veniturile capitalelor. Guvernul liberal, convins de trebuința întemeierii unei industrii naționale, a modificat legea pentru înființarea fabricei de hârtie, votată de Camerile conservatoire, așa incât acestă întreprindere să fie cu totul națională. Chiar art. 1 al legii sancționată Joul dispune ca concesiunea fabricei de hârtie să se dea unei societăți române. Mai mult, guvernul a căutat a asigura prin acestă lege viitorul fabricei de hârtie prin însemnate avantagie ce-l acordă. El se obligă, spre exemplu, ca tate serviciele Statului, județelor și comunelor să nu întrebuințeze decât hârtie de la fabrica română, garantându-i uă consumațiune anuală de cel puțin 200.000 kgr. Acestă singură disposițiune ar fi de ajuns pentru a îndemna capitalele să caute întrebuințare în acestă întreprindere, asigurate fiind de uă consumare constantă în curs de 12 ani. Legea însă, ținând pe două parte sema de scumpetea capitalelor la noi, ci pe de alta de tema ce inspiră Românilor întreprinderile industriale, acordă fabricei ce este a se înființa și alte avantagie însemnate, care ușurază într’un mod însemnat înființarea iei și-i asigură existența în condițiuni de prosperitate. Astfel, legea autorisă pe guvern a ceda de veci și gratuit societății române ce se va înființa pentru fabrica de hârtie un loc în întindere de 10 ectare, pe una din proprietățile statului, chiar daca acel loc ar fi acoperit cu pădure sau ar avea pe densul vr’uă cădere de apă sau vr'uă construcțiune neînsemnată. Când fabrica ar avea trebuință, deuă întindere de pământ de pe proprietatea statului, pentru a construi vr’un canal, guvernul e autorizat a-i ceda terenul necesar c’uă despăgubire convenabile. Deci, una din cheltuieli ce se impun neapărat celor ce vor să înființeze vr’un stabiliment industrial, adică cumpărarea unui loc potrivit pentru un asemenea stabiliment, societatea română pentru înființarea fabricii de hârtiă nu va avea s’o facă , statul îi cedeză gratis ,rece edare pe vr'una din moșiile sale. Solicitudinea represintațiunii naționale pentru întemeiarea fabricii de hârtiă nu s’a oprit însă aci, alte avantagie însemnate s’au acordat acestei întreprinderi. Astfel sunt: 1) Scutirea fabricii și dependinților iei de orice impozite directe către stat, către județ și către comună, precum și de taxele de înregistrare, în tot timpul concesiunii de 12 ani. 2) Menținerea, întru cât privesce acesta fabrică, a regimului vamale actuale. Daci în timpul celor 12 ani ai concesiunii, s’ar aduce vr’uă modificare defavorabilă societății concesionare , guvernul se obligă a-i compensa prin alte folose aceste pagube. In aceste condițiuni, este mai presus de orice îndoieli că întreprinderea pentru înființarea unei fabrice de hârtiă are vieța și prosperitatea asigurată, îndemnăm dar pe capitaliștii români a nu lăsa să le scape din mână uă întreprindere, care Îi asigură folose, și care tinde a micșora cantitatea de numerar ce esportăm pe fiecare an pentru produse industriale ce s'ar putea fabrica în țară. Numai urmând astfel vom putea reî nverteși starea economică a țării și vom eși din acea stare de pivote la care ne face contribuabili ai străinătății, în defavorea muncii naționale și a înavuțirii țării. Daci se vor perde și astfel de ocasiuni, cu drept cuvânt se va putea zice că voim să fim esploatați economicesce, că voim și că înșine ne pregătim peirea prin inanițiune. SERVICIUL TELEGRAFIC -A. r. AGENȚIEI HAVAS Viena, 7 Februarie. •— Se comunică următorele din Constantinopole (Țarului Politische Corresponded : „Capii kurzilor resculațî, se arată dispuși a se reîntorce în căminele lor din Persia, deci guvernul din Teheran le va acorda uă deplină amnistie. Au început deja negociări în acesta privință între imperiul otoman și Ambasadorul Persiei de la Constantinopole. In urma acestor negociări, Haidar Effendi a și fost trimis în calitate de comisar extraordinar și plenipotențiar al Turciei către Capii Kurzilor răsculați. POLITICA ESTEEEA. Starea armatei turcesce de la fruntaria grecă. Diarul prusian Militar Wochenblatt, primește de la uă persană care a cutreerat în aceste din urmă timpuri localități e de la fruntaria gracă, risce amănunte de cea mai mare însemnătate asupra numeralul și a valorei morale a trupelor turcesce concentrate la fruntaria gracă. Descrierea ce acesta persona face asupra armatei turcesce nu este nici decum măgulitore pentru acesta. Ea ne spune că în Tesalia se află aprópe 20,000 omeni și alți vre-uă 16,000 în Epir. Corpul principal este concentrat în lagerul întărit de la Domoko așteptând naintarea Grecilor de la Lamia prin trecăterea Furca. O parte din aceste trupe se mai află și în valea de al Tempe, probabil minte spre a împedica uă, răscolă a Grecilor. Corpul din Epir este grămădit spre sud de Ianina. La Pentipigadia, pe drumul care duce de la Arta la Ianina, s-a înființat de asemenea un lagăr întărit și în fața corpului au fost așezate tunuri grele spre a împedica veri să desbacare. Starea acestor trupe este forte nemulțămitore din cauză că soldații nu-șî au primit de mai multe luni soldele și pentrucă însă șî hrana din tote bilele nu li se dă în mod regulat. La acestea se mai adaogă și faptul că cea mai mare parte din soldați sunt Arabi, cari n’au arătat nici vă deta față cu Sultanul aceiași realitate ca poporațiunea din Asia Mică și că Albanesia refusă d’a veni supt drapel Liga albanesă a interzis recruților și reserviștilor albanesî se intre în armată. Ea a declerat că va forma însășî batalione albanese, daca Sultanul îi va acorda Albaniei drepturile unei semi-autonomii. Englitera și Irlanda. După proiectul d-lui Gladstone, al cărui test îl avem astăde sapt ochi, speakerul (președintele Camerei Comunelor) are facultatea d’a dirige în mod arbitrar desbaterile, adică d’a pronunța închiderea discuțiunilor, d’a proscrie moțiunile de amânare sau alte propuneri străine obiectului scris în capul ordinei de di. Spre acesta îi va fi de ajuns d’a dobândi autoritarea Camerei sub forma unei declarațiuni de urgință votată cu majoritatea a trei sferturi din membrii presenți. Introducerea acestui proiect de resoluțiune a fost pentru deputații irlandezi ocasiunea și protestul unui scandal ne mai pomenit, căruia nu i s’a putut pune capăt decât pronunțând espunsiunea acestor deputați cari înțeleg într’un chip atât de ciudat libertatea parlamentară. Resoluțiunea ministerială a fost adoptată apoi cu orecari modificări propuse de sir Stafford Northcote, leaderul partitei conservatore. D. Gladstone a profitat de acesta ocasiune spre a cere să se declare îndată un ROMANULUI 28 IANUARIE 1881 ginta pentru fote proiectele de care este sesizată acum Camera. De altmintre la manifestațiunile estra-parlamentare ale Irlandezilor nu sunt mai puțin violente ca acele pe care le fac în Cameră. Dar represiunea îi atinge mai lesne în afară. Astfel d. Davitt, bătrânul fenian, căruia Irlanda îi datorasce întemeiarea Ligei agrarii, și care fusese pus în libertate provisoriu cu condițiunea d’a nu întreprinde nimic contra ordinei publice, a fott arestat acum din nou pentru că a călcat angajamentul ce luase pronunțând cuvinte facțiose într’unul din cele zece meetinguri ținute mai senile trecute la Londra spre a protesta contrabilului de siluire. După otărîrea tribunalului din Banstree î naintea căruia a fost chemat, d. Davitt va trebui să-și efectueze condamnarea de patrusprezece ani de muncă silnică pronunțată contra sea în 1870. In urma arestării d-lui Davitt, fundatorul Ligei agrarii, și după ce deputații Irlandesi jură espulși din Camera Comunelor, ei ținură uă întrunire și deciseră a adresa următorul manifest către Irlandesi: „Ne temem că Irlandesii vor fi cuprinși de cea mai mare furiă prin arestarea d-lui David, care după părerea guvernului represintă una din garanțiile pentru menținerea ordinei în Irlanda, și prin despotismul Camerei Comunelor contra nostră chiar, și v’ar putea împinge póte la demersuri nebune și periculose. De aceea credem de a nostră datoria se îndemnăm pe poporul irlandei să nu trăcă cu un deget măcar peste agitațiunea constituțională și pacinică. Noi, deputații irlandesi, ne sforțăm a ne da un bun exemplu, suferind în liniște nedreptatea și, cu totă violarea drepturilor nóstre, am rămas în Cameră încercându-ne a ne îndeplini acolo dătoria.* Uă proclamațiune feniană țtlele acestea s’a împrăștiat prin câte și trele părțile ale Regatului Marei Britanii, uă proclamațiune a Fenianilor al cărei cuprins este acesta: „SENATUS CONSULTUM „ Proclamațiune „Bărbați din Irlanda! Țara trece actualminte printr’uă crrsă, care este plină de pericole pentru afacerile naționale. Procedarea guvernului englez și a ajutorelor lui este îndreptată mai cu deosebire spre acea, d’a provoca uăresistență timpurie. Asupra vostră cade der respunderea d’a înlătura înfrângerea și înjosirea. Aveți motive triste spre a ve rescula, dar nu sunteți încă pregătiți și vă înfrângere nimicnicitare ar lăsa asupra viitorei generațiuni sarcina de a reîncepe uă operă care a ajuns atât de departe. Scăparea poporului nostru se află în dobândirea independinții naționale, dar timpul de luptă n’a sosit încă. Păziți-ve dor și nu ve lăsați a fi înșelați de amici falși sau nebuni, sau de inamic spre a face uă mișcare nefolositóre. Acela, care v’ar sfătui astadi d’a face uă încercare de insurecțiune, acela lucrăză mână ’n mână cu Englitera și trebuie privit ca vinovat de trădare față cu Irlanda. Trebuie să se observe cea mai aspră disciplină și să se împedice orice mișcare parțială. Totul se nu se facă decât din ordinul oficierilor voștri." Cu tote acestea, în bugetul ministerului de culte s’a înscris suma de lei 10,000 pentru retipărirea cărților bisericesci. * * * Dintre cei trei candidați de arhiereu, aleși de Sinod, guvernul a conformat pe cuviosul arcimandrit Narcis Crețulescu, după cum anunță Ortodocsul. * * * Supt scrierile pentru înființarea unei fabrice române de hârtie despre care vorbirăm mai sus, se urmără. Ele se pot face la Banca națională, vărsându-se 1560 din suma suptscrisă și Iad. Constantin Porumbaru (str. l-ții Apostoli, 28) trimițend prin poștă 15 ° C, pentru care se va libera diitanță din registru cu matcă. * * * In ședința de ieri a Camenii s’au depus următorele raporturi, care s’au înscris la ordinea dilei și s’au trimis la tipar : 1. Asupra proiectului de lege pentru a se recunosce de către Stat primăriei urbei Buzeu, dreptul de proprietate asupra pădureî numită Crângul, situată în marginea orașului. 2. Asupra proiectului de lege relativ la convențiunea de estradițiune între România și Italia. 3. Asupra proiectului de lege relativ la convențiunea consulară și de stabilire între România și Italia. 4. Asupra proiectului de lege pentru ca creditele ministerului de resbel neîntrebuințate într’un esercițm, să se potă aplica în esercițiul viitor. 5. Asupra proiectului de lege relativ la acordarea unei pensiuni viagere d-lui A. Cantacuzino. * * * Camera lucrază astăzi în secțiuni; mâine va ține ședință publică. * * * Aflăm cu bucurie din diarul Bacăul că la Moinescu (jud. Bacau) a ’nceput a se estrage cărbuni de pământ, și că ei se ’ntrebuințeză cu succes la fabrica de gaz licid și de parafină din Valea Arinilor. Numitul chiar crede a sei că moșia Lucăcescu a statului este forte avută în minerale , rîul Tăslăul isvorasce de supt mine de sare; fundul văiiî Asculul și î mprejurimile Moinescilor sunt bogate în spetroleă și cărbuni; mijlocul e însemnat pe harta statului major austriac ca onținând mine de argint. Mai mult , tot domeniul e acoperit de păduri și petra din care s’a cioplit tóte bucățile trebuinciuse podurilor de pe linia Bacǎu-Ocna este de pe dânsul. Rugăm pe guvern a cerceta prin bărbați speciali numitul domențu a căruia esploatare — dăcă va fi avut precum se jice— nu póte fi decât folositare țării. * * * Topolnița din Severin spune că d-nii senatori și deputați din Mehedinți au ales pe d. St. Strâmbeanu ca delegat, spre a lua parte la revizuirea sentințelor date de comisiunile de apel. Curtea de apel a delegat pe d. Columbeanu membru al iei. Corespondența politică publică următorea telegramă din Petersburg : „Principele Gorceakoff se va reîntorce în Aprilie aci, pentru ca, după propria dorință a Țarului, să celebreze a 25-a aniversare a numirii sale de cancelarii al imperiului rusesc.* —x— In Pester Lloyd găsim un telegramă din Constantinopole care comunică următorele: „Scirile din Albania spun că liga albanesă, care se compune din vreoă sută capi de munte călăreți, a ocupat fără nici uă resistență cele mai însemnate orașe din Nordul și Sudul Albaniei. Valiul Osmanpașa, care le-a predat Pristina fără a le face cea mai mică resistență, a fost revocat și s-a numit un nou guvernor în locul, pe care énse Liga nu voesce a-1 recunosce. Ea și-a înființat un guvern provizoriu al iei, gonind de pretutindeni pe funcționarii Porții. Liga nu voesce a dobândită despărțire de Turcia, ci ea cere numai concesiuni de autonomie și consciinciasa lor esecutare.* —x— SCIR1 D’ALE DILEI Sâmbătă, 24 Ianuarie, la orele 81 /2 sera. MM. LL. RR. Domnul și Domnul au mers la cercul militar, unde, la fiecare 15 zile, dinî oficiări, cu demnele lor, se întrunesc de petrec împreună. La sosire, Măriile Lor Regale au fost primite, în sunetul musicei ce intona imnul național, de d. ministru de resbel și de d. general comandant al divisiel; or la intrarea în salonele cercului de tote demnele d-lor oficiări. Măriile Lor Regale au bine voit, a Se întreține, în tot timpul, în modul cel mai gracios și afabil, cu tote demnele și d-nnî oficiări presințî. La orele 9 a început danțul în ambele salone ale cercului, care a fost forte animat, și care a urmat pene după ora 1 după meciul nopței. Măriile Lor Regale S’au întors la Palat, la orele 12 din nopte, mulțumite că au putut participa la acesta veselie. Ortodocșul află că d. ministru al cultelor și învățământului public n’a aprobat regulamentul elaborat de Sinod pentru revizuirea cărților bisericesci și a decis a se înapoia Sinodului, spre a face orecare modificări pe care ministru le crede trebuinciose. «• ** DIN STRAINETATE Citim în V Independance helge de la 5 Februarie : „Vn depeșă de la Düsseldorff ne-a anunțat ieriseră un fapt straniu și neexplicabil: unul din fiii principelui ereditar de Hohenzollern, principele Wilhelm, desemnat de curând pentru succesiunea eventuală a principelui Carol la tronul României, ar fi fost furat dintr’una din dependințele palatului de la Düsseldorff de trei indivizi, a căror identitate nu s’a putut constata pene acum. Principele ar fi reușit să scape din mânele h răpitorilor lui și a se reîntorce la Düsseldorff. „Acesta este negreșit să scrie de sensațiune. Dar, o a doua telegramă, cu data de actî dimineță, o declară cu totul neîntemeiată.*—x— Se anunță din Londra, către Neue freie Presse, că totă garnisona din Londra este concentrată prin casărm, spre a preîntâmpina ori ce cas. —x— Același ziar publică on telegramă din Edinburg, cu data de 5 Februarie, prin care se anunță următorele: „Ieri napte au avut loc pe aici atacuri misteriose și omoruri în apropiere de vamă. Se zice că făptuitorii, cari s’au încercat să fugă, sunt irlandezi. —”— Die Presse publică următorea telegramă din Londra, cu data de 5 Februarie : „Midhat pașa supraveghiază în persană în Smyrna îmbarcarea redifilor. însărcinatul cu afacerile engleze din Constantinopole a primit ieri instrucțiuni să adere în mod formal la propunerile Turciei în privința negocierilor. * » Novoje Vremja a primit din Asadat, cu data de 31 ianuarie, un telegramă privată de la generalul Skobeleff, în care acesta exprimă siguranța despre oă apropiată pacificare a teritoriului Tekinzilor. —"— Dintr’uă altă telegramă a generalului Skobeleff, adresată președintelui societății Crucea Roșii, se vede ca însuși învingătorul de la Geog-Tepe se afla la 3 Februarie în Bami, ci nu numai avant-garda lui, precum se anunțase, de vreme ce acesta localitate prezintă un basă de operațiune spre a lua măsura prin care să se asigure succesele repurtate. Generalul Skobeleff a trimis la Petersburg pe însuși oficialul săf de ordonanță, ca se dea sema verbal despre asaltul de la Geog-Tepe. —x— Budgetul ministrului francez de resbel, pentru 1882, este în total de 630,594,675 franci, așadar cu 161,158,857 franci mai puțin ca cel de anul trecut. Efectivul armatei este de 471,971 omeni și 112,062 caî și prin urmare nu este decât uă mică deosebire în comparațiune cu cel de anul trecut. —x — Pall Mall Gazette publică să scrie din constantinopole, în care se sjrce că Porta a informat pe ambasadorii de acolo ai puterilor, că nu li se va supune nici un plan pentru resolvarea pacinică a cestiunii grecesc, daca Grecia nu va da asigurarea că va suspenda pregătirile militare și grămadirile de trupe la fruntarii. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 26 Ianuarie, 1881. Ședința se deschide la ora 1 d. a. supt președinția d-lui C. A. Rosetti, fiind prestați 86 d in deputați. S’acordă concediu d-lor L. Gostin, M. Petraș și I. Titulescu. D. Locusteanu cere ca comisiunea de indigenat să dea prioritate cererilor de recunoscere a calității de român. Adunarea ’ncuviințăză. Se respinge apoi cu 25 voturi în contra 44 indigenatul g-lui dr. Leon Rosental și s’admite proiectul prin care se recunosce calitatea de Român d-lui Fometescu Const, cu 59 în contra 2 voturi. D. V. A. Urechiă își desvoltă interpelarea asupra misiunii ce au avut cei doui călugări trimișî de patriarhie către guvernul român. D-sea esprimă părerea de rea că nu s’au publicat în Cartea Verde documentele privitóre la ’ncercarea d’a redeschide cestiunea monastirilor închinate. Citeza câteva acte și deduce dintr’unul că guvernul a deschis uă portiță acestei cestiuni, totuși declară că nu se ’ndoiesce că d-nu Boerescu și întregul guvern mai bine s’ar retrage decât să permită introducerea prin acea poftă a unei cestiuni definitiv resolvată și închisă. D. Ministru de externe respunde că într’adevĕr M. S. R. Domnul a primit o scrisore adresată de patru prelați în privința cestiunii monastirilor închinate. M. S. a respuns, cum politeța cerea să respundă, adăogând tot d’uă dată că cestiunea monastirilor a fost resolvată, conform dreptului țării și scopului ce l’au avut donatorii când au înzestrat monastirile. Cât pentru peti-