Romanulu, ianuarie 1881 (Anul 25)

1881-01-15

ANUL AL DOUĂ­Z­ECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. AN­UNCIURI­Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deta , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffire et C­uie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Miroudet C­ nie, 139 — 140. Fleet Street, London E C, LA VIENA, la d-n­î Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepudicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARUL Redacțiunea și Administrațiunea, strada Pdmnoi 14. BDGÜRESGI, It GALINDAR1881 După căldura, [după m­­erșunarea, am putea ]fice, cu care oposițiunea a cerut a-l­altă­ieri in Cameră în­­fățișarea bugetelor, este lesne de jîn­­țeles că ea se măgulesee cu speranța că guvernul s’a încurcat în afacerile financiare, și că n’a înfățișat încă bugetele, pentru că nu se pute des­­curca, că nu-i vine să măr­turisescă deficitul anului bugetar cu­­­­rent, și deficitul anului ce este a se­­ începe la 1 Aprilie viitor. Oposițiunea scie că un guvern nu ’și dovedeșce prin nimic mai bine incapacitatea de­cât prin noua ad­ministrare a financielor. Nici uă putere în lume nu jj res­­tornă mai lesne un minister, de­cât aă rea situațiune financiară. Aceia ce se numesc conservatori, mai cu osebire, sciu din experiență, că un­­ guvern care n’a avut înțelep­ciunea și capacitatea de a asigura ț6rei uă "bună situațiune financiară, pere prin inanițiune, cum a perit guvernul­­]is conservator în 1870. De altmintrele lucrul este natural și drept. Déca într’uă mare gospo­dărie, împărțită în felurite servicie, cu însărcinări speciale, casa in care intră și ies midin cele de a pune în mișcare tote servietele și de-a con­tribui la prosperitatea gospodăriei, este în bună stare, acesta arată fara nici uă îndo­ială buna administrare și buna stare a întregei afaceri. Când casa stă rea, totă gospodăria e în prostă stare și merge la disolvare. Ministerul de finanțe este casa marei gospodării a Statului; când el va sta­rea, acesta arată că totul se administreză rest, că gospodarii sunt incapabili și că trebuiesc schimbați fără interțiere, pentru ca întregul mecanism să nu fie compromis și ruinat. Guvernul conservator din 1871, adoptase un ast­fel de sistemă de guvernare, în­cât daca el ar fi fă­cut financie bune, daca ar fi admi­nistrat bine, numai că revoluțiune ar fi putut să sfărâme lanțul de for în care încătușase națiunea, prin fal­sificarea principiilor Constituțiunii și prin suprimarea de fapt a drepturi­lor și libertăților cetățeneșci. Din momentul ce el adoptase re­gula de a-și aduce să’l controleze nu­mai pe aceia ce’i plăceau­, înlăturând pe faclă, cu bâta și cu baioneta, pe aceia ce aveau dreptul de a’l con­trola, era natural ca el să se men­­țină ori­cât ar fi voit la putere. Acestă lipsă de control, unită­țnse cu adânca incapacitate a omenilor de la putere, făcu ca administrarea intereselor materiale ale Statului să se afunde pe căi rătăcite. Ruina ma­terială aduse marțea prin inanițiune, după o­ seriă de ani, în care se cre­ară imposite peste imposite și se contractară împrumuturi peste îm­prumuturi, ne mai putând să pună nici noui imposite, de­ore­ce chiar cele esistente nu se mai puteau încasa de la contribuabilii sleiți, ne mai putendu-se contracta nici un n­ou împrumut, creditul Statului fiind cu deseverșire ruinat, guvernul pretins conservator cătun de la putere, lă­sând un deficit de 31 mii tone. Ast­fel, speră oposițiunea în ge­nere și partida ce se intituleza con­servatoire în parte, că se va întâm­pla și guvernului partitei liberale. Uită însă acești conservatori că guvernul actual nu are nici aceeași origine, nici aceleași mijloce de sus­ținere ca guvernul d-lui Lascar Ca­tar­gi. Astă­­zi represintațiunile naționale, eșite din adevărata voință a alegă­torilor, exercită un control sever și neîncetat, mai cu osebire în ceea ce privește administrarea financielor. Astă­zi Camera dispută guvernu­lui ori­ce a­rticol al bugetului, cău­tând a rupe cât mai mult de la ch­eltuieli, și a reduce evaluarea ve­niturilor mai bine supt încasările reale, spre a se pregăti plăcuta sur­prindere a unui escedent, de­cât a se expune la amara decepțiune a unui deficit. Probă despre acesta este aplicarea bugetelor de la 1876 în­core, pe când mai nainte deficitul era regula generală, astă­zii tote bugetele se a­­plică lăsând un escedent de veni­turi, și acesta numai mulțumită gri­­jei ce o are și guvernul și Camera de a nu cădea în funesta rătăcire a guvernului dis­conservator de a îm­­fla veniturile, spre a putea cresce în proporțiune și ch­eltuielele. Cu tote aceste, cei căzuți la pu­tere în 1876 n’au încetat de a spera că și supt regimul actual, financiele vor sfârși prin a se încurca. Vedend că de cinci ani aprópe și un greu resbel s’a purtat, și mari lucrări pu­blice s’au săvârșit fără a se crea noue imposite, fără a se contracta un singur împrumut, căluții din 1876 au­ repezit de multe ori la adresa partidei de la putere : „are sé vi se înfunde uă dată.“ Acest moment de înfundare, fe­ricit pentru denșii, nefericit pentru țară, ei îl cred venit acum. Ei bine, le putem vesti că vor a­­vea uă amară dezamăgire și țara uă mare bucurie. După informațiuni positive ce a­­vem, situațiunea finnanciară a Sta­tului se pute­­ fice astăzi strălucită, în totă puterea cuvântului Bugetul pe esercițiul 1880 —1881 se aplică cu mai mare succes de­cât tote bugetele trecute. Pe do­u­ parte evaluarea tutor veniturilor se justifică mai bine de­cât în toți anii precedenți. că bu­nă cumpănire a diferitelor venituri face nu numai ca cifra lor totală să se realise, dar ca fie­care venit în parte să producă ceea ce s’a pre­văzut, și cele mai multe să dea un prisos, care va forma un frumos es­cedent. Pe de altă parte, bugetele ch­el­­tuielelor se aplică ast­fel în­cât ci­fra lor totală nu va fi depășită cu un ban. De­și în cursul aplicării s-au ivit trebuințe mai mari de­cât cele prevăzute la unele capitole, to­tuși economia fiind norma de admi­nistrare a guvernului, s-au făcut des­tule economii la alte capitole spre a se compensa tote neajunsurile. Camera a și votat uă lege de re­gulare, prin care economiele de a­­prope două milione realizate de la diferite capitole bugetare, se trec la fondul pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare, spre a se acoperi de aci tate neajunsurile. Ast­fel bugetul se va aplica în cifra lui totală în­tocmai după cum a fost votat, fără a se ține nici un semn, în efectuarea cheltuielelor, de escedentul de venituri a cărui rea­­lizare nu mai este câtuși de puțin îndouiasă. Pe când înainte guvernul ce se întitula conservator deschidea prin anticipare chiar credite asupra u­­nor pretinse escedente, cari la în­­cheiarea exercițielor se constatau că sunt grele deficite, acum guvernul și Camera radicalilor și a tulbură­torilor de meserie nu voiesc să între­buințeze nici escedentele vedite, nu voiesc să sporescă cu un ban ch­el­tuielele, de­și văd că ar avea cu ce să le acopere cu prisos din esceden­tul de venituri. Consecința acestei frumose situa­­țiuni financiare este că guvernul partitei naționale liberale a realizat deja cre­cari ușiururi de imposite. După desființarea taxei de transmi­tere, imposit asupra așezămintelor de bine­facere, guvernul ceru și des­ființarea taxei de 15 la sută asupra biletelor de cale ferată, imposit a­­supra călătorilor, adică asupra în­tregului public. Acesta credem că se pute numi cu drept cuvent­uă bună și înțelaptă administrare financiară, uă adminis­trare care nu semăna întru nimic, cu a celor ce se gratifică cu titlul de omeni de ordine și conservatori. Intru ale financielor, ca în tote acești pretinși conservatori n’au fost nici uă dată de­cât nesce risipitori. Dar^aceia ce aștepta înfundarea financielor, spre a asista în fine la căderea regimului liberal, vor avea uă desilusiune încă mult mai a­­mară de­cât aplicarea cu mare suc­ces a bugetului pe 1880—1881. Ei se așteptă la înfățișarea unui buget neechilibrat și compleză pe neputința de a ’l echilibra alt­fel de­cât printr un deficit sau prin noue imposite. Le vedem, ne-au zis că anul tre­cut, cu ce veți mai echilibra buge­tul anului viitor; acum mai aveți încă un rest de 7 milione și jumă­tate din biletele hypothecare, pen­tru anul viitor nu va mai rămâne cnse nimic. Ei mai ziceau asemene­a spre a repeți acasărele ce le făceam noi când eram în oposițiune—că la al­cătuirea bugetelor, se umilaseră ve­niturile, de unde va resulta un de­ficit care va agrava peste măsură deficitul neapărat al anului 1881 — 1882, ceea ce va aduce negreșit ca­tastrofa. Ei bine, le putem zice astăzi în cunoștință de cau să se renunțe și la acesta speranță, atât de dulce pentru dumnelor, atât de durerosă pentru țară. Bugetele se vor înfățișa Camerei pate chiar astăzi, și î­naintea oposi­­țiunii uimite, țara va vedea cu cea mai adâncă mulțămire că, pentru prima oră de forte mulți ani, buge­tele se înfățișază pe deplin și te­meinic echilibrate , echilibrate, nu prin vre­­ă resursă extraordinară, ci numai și numai prin resursele cele mai ordinare și mai moderat evaluate. In fac­a situațiunii financiare moș­tenită de partita națională liberală în 1876, strălucita situațiune finan­ciară de astăzi este, după noi, cel mai mare triumf al regimului li­beral. MANIFESTUL Atragem atențiunea cititorilor­ Românului asupra Manifestului d-lui Maiorescu pe care-1 reproducem mai la vale dupe Zi aTM! Timpul. NI reproducem în întregul sen fiind­că prin el d. Maiorescu se desemnă, în limba germană, Germaniei, Au­­stro-Ungariei ca singurul capabil de a fi astăzi ministru al afacerilor stră­ine în România și mâne președinte al partitei conservatore și al minis­­teriului iei. Recomandăm tutor românilor ci­tirea lui cu atențiune, și mâne vom începe a arăta publicului ce neade­văruri, ce contrazicem­ și prin ace­sta neapărat și ce pericole conține, după opiniunea nostră, acesta pro­gramă politică a pretinșilor con­servatori. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 25 ianuarie. — Uă nouă circu­lară a­­ 1­ l­ui Bart­h­elemy St. Hilaire, cu data de 7 ianuarie, publicată de Momim­ Rost, arătă că congresul de la Berlin a păstrat un caracter cu totul mijlocitor ne-atingând câtu­și de puțin suveranitatea Turciei și că conferința de la Berlin nu putea să trecă peste mandatul congresului; confe­rința n’a făcut de­cât să preciseze frunta­ria pe care Europa o recomanda celor două părți .Ar fi deplorabil, vice ministrul afacerilor străine al Franciei, ca pacea lu­­mei se fie compromisă de poporul grec, că ruia Europa i-a dat atâtea semne de in­teres.* Viena, 25 ianuarie. —Cornițele de Toafe, respundând la oă interpelare a d-lui Ho­henwart, anunță oă serie de proiecte fin­dend a îmbunătăți situațiunea poporațiuni­­lor agricole. Acestă declarațiune a fost primită cu vii aplause. Roma, 25 Ianuarie. — Ijiarul 11 Diritto desminte cu totul scirea dată de el ieri, că d. Maccio, consul al Italiei, ar fi strămutat în curând de la Tunis la Alesandria, s’ar duce la Marsilia. Se fa­ce că meetingul în favorea votului universal a fost amânat. Cele din urmă noutăți telegrafice din Scutari desmint sco­­mptul după care Liga albanesă ar avă de gând să călă Porții autonomia administra­tivă a Albaniei și că, în caz de refus, s’ar uni cu Grecia. Puterile n’au luat până acum nici o h­o­­tărîre în privința propunerii pentru întru­nirea unei conferințe la Constantinopole. SGIRI­U ALE­DILEI S’a distribuit d-lor deputați proiectul pen­tru asesiarea în Cameră a bustului lui Cos­­tache Negri, proiect votat deja de Senat, * * * Proiectul pentru modificarea unor articole din legea de organizare judecătorescă, a că­ruia presintare în Cameră am anunțat-o ieri, dispune că cele șase secțiuni ale trib de Ilfov își vor distribui lucrările ast­fel: patru vor fi civile corecționale, una comer­cială și una de notariat. Secțiunea comer­cială va judeca și acțiuni civile și corec­ționale, când pentru urgința cașului său proporționarea lucrărilor, primul președinte îi va trimite asemenea lucrări. La aceste afaceri nu vor lua parte judecătorii comer­ciali. Secțiunea de notariat, căreia i se păs­­trăză competința mărginită de pene acum, va fi datore de a se încredința de identi­tatea personelor, înainte de a da autenti­citatea legală actelor ce i se vor presinta. JOUI, 15 IANUARIE, 1881. Lumineazâ-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte : un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi­ San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL Acestă îndatorire se impune și celor­l­alte tribunale ce dau autenticitate actelor. Proba autenticității este lăsată, după proiect, la înțelepta aprob­are a tribunalului. Tribunalul de Iași, după acelaș proiect, să împarte în patru secțiuni, dintre care trei civile-corecționale și una de notariat. Una din cele trei va funcționa și ca sec­țiune comerciale. * * * D. ministru de resbel, în considerațiune că de când s’a scurtat termenul de servi­­ciă în armata permanente, numărul dorito­rilor de a intra la călărași s’a împuținat și fiind­că acest fapt ar­avă de efect a slăbi instituțiunea călărașilor, a depus în Cameră un proiect prin care să acordă călărașilor nouî compensări, în schimbul datoriei ce au de-a -și cumpăra și întreține cai. Acele compensări constau în: 1) A scuti pe părinții lor de darea pen­tru căile de comunicare, pe tot timpul cât fiul va fi în serviciul activ. 2) A scuti pe frate de serviciul militar, întocmai cum e prevă­iut pentru armata permanente. După intervenirea consiliului comunal din Giurgiu s’a elaborat și depus în Cameră un proiect, prin care se desființăză impositul pe metri lineari de paragiu ce se plătesce de proprietarii de case din acel oraș. El se va înlocui cu 4 la sută asupra ve­nitului net al proprietății, după chibzuirea numitului consiliu comunal. * * * Posta spune că la licitațiunea ținută Sâm­bătă în Galați pentru darea în întreprindere a tacșei asupra vinului s’a oferit prețul de 384,000 t. pe an, adecă oă urcare de 40,000 peste ceea ce plătea întreprin­iătorul de până acum. Același firar anunță că, în urma mai multor plângeri adresate ministrului, s’a nu­mit un anchetă spre a certa modul adm­i­nistrațiunii afacerilor comunei Galați. * * * D. Esra Penchas, întrepăsitorul regiei mo­nopolului tutunurilor în Teleorman, a dă­ruit după cum spune Vocea Teleormanului, 10 stânjeni de lemne, care s’au distribuit săracilor din T.­Măgurele, a dăruit asemenea îmbrăcăminte pentru 36 paturi la spitalul județean și alte obiecte. * * * Sâmbăta trecută d. Gr. Soutzu din strada Colțea, la prânzul ce a dat­ă avut întrun­it pe d. Razis, ministrul Greciei cu soția sea pe d-n­. general Slăniceanu și Angelescu cu domnele lor, pe d. colonel Jacob La­­hovari cu soția etc. în total 20 persone. * * # In fiiua de 13­.F Ianuarie d.E. Schuyler a înmânat d-lui B. Boerescu, ministru al afacerilor străine, [scrisorile prin care este acreditat de guvernul Statelor­ Unite în ca­­itate de însărcinat de afaceri pe lângă gu­vernul Român. și< ** D. G. Danielopulo trimite să scrisore fi­­­arului Binele public prin care declară că nu mai face parte din grupul d-lui G. Ver­­nescu. * * * * * * DIN STRAINETATE Pester Lloyd publică următorea telegramă din Berlin, cu data de 23 Ianuarie: »Se crede că puterile conservatore vor respunde într’un chip negativ la propunerea făcută de Italia, ca și Grecia să ia parte la ne­­gociările din Constantinopole, de vreme ce scopul acestor negociări este de a stabili mai intéia între Puteri și Portă concesiu­nile extreme ce acesta este dispusă se facă.5 —x— Un decret al regelui Greciei ordonă for­marea imediată a trei m­oi batalione de in­­fanteriă, a unui regiment de cavalerie și a unui batalion de geniu. Starea efectivă a armatei este acum de 65,000 omeni.­Mi­nistrul grec de resbel a trimis uă circulară autorităților militare pentru a forma trei deposite mari militare în Pireui, Chalcis și Misolonghi. —x— Diarul Ephimeris scrie următorele: «Mai mulți greci bogați au de gând să contribuie cu u­ sumă mare de bani spre a­­forma un corp de elită de 10.000 omeni supt co­manda generalului Coreoneos. Acest corp va desbarca în Smyrna, și unit cu resvră­­titorii greci și turci, să declare căderea di­nastiei osmane și să proclame o­ nouă di­­nastie cu Midhat pașa ca prim Sultan. Die Presse anunță din Roma că guver­nul italian a interfi­s cu asprime desfășu­rarea republicană pe timpul meetingului care se va ține acolo. —x—

Next