Romanulu, ianuarie 1881 (Anul 25)
1881-01-15
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea. ANUNCIURILinia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deta , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffire et Cuie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Miroudet C nie, 139 — 140. Fleet Street, London E C, LA VIENA, la d-nî Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepudicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARUL Redacțiunea și Administrațiunea, strada Pdmnoi 14. BDGÜRESGI, It GALINDAR1881 După căldura, [după merșunarea, am putea ]fice, cu care oposițiunea a cerut a-laltăieri in Cameră înfățișarea bugetelor, este lesne de jînțeles că ea se măgulesee cu speranța că guvernul s’a încurcat în afacerile financiare, și că n’a înfățișat încă bugetele, pentru că nu se pute descurca, că nu-i vine să mărturisescă deficitul anului bugetar curent, și deficitul anului ce este a se începe la 1 Aprilie viitor. Oposițiunea scie că un guvern nu ’și dovedeșce prin nimic mai bine incapacitatea decât prin noua administrare a financielor. Nici uă putere în lume nu jj restornă mai lesne un minister, decât aă rea situațiune financiară. Aceia ce se numesc conservatori, mai cu osebire, sciu din experiență, că un guvern care n’a avut înțelepciunea și capacitatea de a asigura ț6rei uă "bună situațiune financiară, pere prin inanițiune, cum a perit guvernul]is conservator în 1870. De altmintrele lucrul este natural și drept. Déca într’uă mare gospodărie, împărțită în felurite servicie, cu însărcinări speciale, casa in care intră și ies midin cele de a pune în mișcare tote servietele și de-a contribui la prosperitatea gospodăriei, este în bună stare, acesta arată fara nici uă îndoială buna administrare și buna stare a întregei afaceri. Când casa stă rea, totă gospodăria e în prostă stare și merge la disolvare. Ministerul de finanțe este casa marei gospodării a Statului; când el va starea, acesta arată că totul se administreză rest, că gospodarii sunt incapabili și că trebuiesc schimbați fără interțiere, pentru ca întregul mecanism să nu fie compromis și ruinat. Guvernul conservator din 1871, adoptase un astfel de sistemă de guvernare, încât daca el ar fi făcut financie bune, daca ar fi administrat bine, numai că revoluțiune ar fi putut să sfărâme lanțul de for în care încătușase națiunea, prin falsificarea principiilor Constituțiunii și prin suprimarea de fapt a drepturilor și libertăților cetățeneșci. Din momentul ce el adoptase regula de a-și aduce să’l controleze numai pe aceia ce’i plăceau, înlăturând pe faclă, cu bâta și cu baioneta, pe aceia ce aveau dreptul de a’l controla, era natural ca el să se mențină oricât ar fi voit la putere. Acestă lipsă de control, unitățnse cu adânca incapacitate a omenilor de la putere, făcu ca administrarea intereselor materiale ale Statului să se afunde pe căi rătăcite. Ruina materială aduse marțea prin inanițiune, după o seriă de ani, în care se creară imposite peste imposite și se contractară împrumuturi peste împrumuturi, ne mai putând să pună nici noui imposite, deorece chiar cele esistente nu se mai puteau încasa de la contribuabilii sleiți, ne mai putendu-se contracta nici un nou împrumut, creditul Statului fiind cu deseverșire ruinat, guvernul pretins conservator cătun de la putere, lăsând un deficit de 31 mii tone. Astfel, speră oposițiunea în genere și partida ce se intituleza conservatoire în parte, că se va întâmpla și guvernului partitei liberale. Uită însă acești conservatori că guvernul actual nu are nici aceeași origine, nici aceleași mijloce de susținere ca guvernul d-lui Lascar Catargi. Astăzi represintațiunile naționale, eșite din adevărata voință a alegătorilor, exercită un control sever și neîncetat, mai cu osebire în ceea ce privește administrarea financielor. Astăzi Camera dispută guvernului orice articol al bugetului, căutând a rupe cât mai mult de la cheltuieli, și a reduce evaluarea veniturilor mai bine supt încasările reale, spre a se pregăti plăcuta surprindere a unui escedent, decât a se expune la amara decepțiune a unui deficit. Probă despre acesta este aplicarea bugetelor de la 1876 încore, pe când mai nainte deficitul era regula generală, astăzii tote bugetele se aplică lăsând un escedent de venituri, și acesta numai mulțumită grijei ce o are și guvernul și Camera de a nu cădea în funesta rătăcire a guvernului disconservator de a îmfla veniturile, spre a putea cresce în proporțiune și cheltuielele. Cu tote aceste, cei căzuți la putere în 1876 n’au încetat de a spera că și supt regimul actual, financiele vor sfârși prin a se încurca. Vedend că de cinci ani aprópe și un greu resbel s’a purtat, și mari lucrări publice s’au săvârșit fără a se crea noue imposite, fără a se contracta un singur împrumut, căluții din 1876 au repezit de multe ori la adresa partidei de la putere : „are sé vi se înfunde uă dată.“ Acest moment de înfundare, fericit pentru denșii, nefericit pentru țară, ei îl cred venit acum. Ei bine, le putem vesti că vor avea uă amară dezamăgire și țara uă mare bucurie. După informațiuni positive ce avem, situațiunea finnanciară a Statului se pute fice astăzi strălucită, în totă puterea cuvântului Bugetul pe esercițiul 1880 —1881 se aplică cu mai mare succes decât tote bugetele trecute. Pe dou parte evaluarea tutor veniturilor se justifică mai bine decât în toți anii precedenți. că bună cumpănire a diferitelor venituri face nu numai ca cifra lor totală să se realise, dar ca fiecare venit în parte să producă ceea ce s’a prevăzut, și cele mai multe să dea un prisos, care va forma un frumos escedent. Pe de altă parte, bugetele cheltuielelor se aplică astfel încât cifra lor totală nu va fi depășită cu un ban. Deși în cursul aplicării s-au ivit trebuințe mai mari decât cele prevăzute la unele capitole, totuși economia fiind norma de administrare a guvernului, s-au făcut destule economii la alte capitole spre a se compensa tote neajunsurile. Camera a și votat uă lege de regulare, prin care economiele de aprope două milione realizate de la diferite capitole bugetare, se trec la fondul pentru deschidere de credite suplimentare și extraordinare, spre a se acoperi de aci tate neajunsurile. Astfel bugetul se va aplica în cifra lui totală întocmai după cum a fost votat, fără a se ține nici un semn, în efectuarea cheltuielelor, de escedentul de venituri a cărui realizare nu mai este câtuși de puțin îndouiasă. Pe când înainte guvernul ce se întitula conservator deschidea prin anticipare chiar credite asupra unor pretinse escedente, cari la încheiarea exercițielor se constatau că sunt grele deficite, acum guvernul și Camera radicalilor și a tulburătorilor de meserie nu voiesc să întrebuințeze nici escedentele vedite, nu voiesc să sporescă cu un ban cheltuielele, deși văd că ar avea cu ce să le acopere cu prisos din escedentul de venituri. Consecința acestei frumose situațiuni financiare este că guvernul partitei naționale liberale a realizat deja crecari ușiururi de imposite. După desființarea taxei de transmitere, imposit asupra așezămintelor de binefacere, guvernul ceru și desființarea taxei de 15 la sută asupra biletelor de cale ferată, imposit asupra călătorilor, adică asupra întregului public. Acesta credem că se pute numi cu drept cuventuă bună și înțelaptă administrare financiară, uă administrare care nu semăna întru nimic, cu a celor ce se gratifică cu titlul de omeni de ordine și conservatori. Intru ale financielor, ca în tote acești pretinși conservatori n’au fost nici uă dată decât nesce risipitori. Dar^aceia ce aștepta înfundarea financielor, spre a asista în fine la căderea regimului liberal, vor avea uă desilusiune încă mult mai amară decât aplicarea cu mare succes a bugetului pe 1880—1881. Ei se așteptă la înfățișarea unui buget neechilibrat și compleză pe neputința de a ’l echilibra altfel decât printr un deficit sau prin noue imposite. Le vedem, ne-au zis că anul trecut, cu ce veți mai echilibra bugetul anului viitor; acum mai aveți încă un rest de 7 milione și jumătate din biletele hypothecare, pentru anul viitor nu va mai rămâne cnse nimic. Ei mai ziceau asemenea spre a repeți acasărele ce le făceam noi când eram în oposițiune—că la alcătuirea bugetelor, se umilaseră veniturile, de unde va resulta un deficit care va agrava peste măsură deficitul neapărat al anului 1881 — 1882, ceea ce va aduce negreșit catastrofa. Ei bine, le putem zice astăzi în cunoștință de cau să se renunțe și la acesta speranță, atât de dulce pentru dumnelor, atât de durerosă pentru țară. Bugetele se vor înfățișa Camerei pate chiar astăzi, și înaintea oposițiunii uimite, țara va vedea cu cea mai adâncă mulțămire că, pentru prima oră de forte mulți ani, bugetele se înfățișază pe deplin și temeinic echilibrate , echilibrate, nu prin vreă resursă extraordinară, ci numai și numai prin resursele cele mai ordinare și mai moderat evaluate. In faca situațiunii financiare moștenită de partita națională liberală în 1876, strălucita situațiune financiară de astăzi este, după noi, cel mai mare triumf al regimului liberal. MANIFESTUL Atragem atențiunea cititorilor Românului asupra Manifestului d-lui Maiorescu pe care-1 reproducem mai la vale dupe Zi aTM! Timpul. NI reproducem în întregul sen fiindcă prin el d. Maiorescu se desemnă, în limba germană, Germaniei, Austro-Ungariei ca singurul capabil de a fi astăzi ministru al afacerilor străine în România și mâne președinte al partitei conservatore și al ministeriului iei. Recomandăm tutor românilor citirea lui cu atențiune, și mâne vom începe a arăta publicului ce neadevăruri, ce contrazicem și prin acesta neapărat și ce pericole conține, după opiniunea nostră, acesta programă politică a pretinșilor conservatori. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 25 ianuarie. — Uă nouă circulară a 1 lui Barthelemy St. Hilaire, cu data de 7 ianuarie, publicată de Momim Rost, arătă că congresul de la Berlin a păstrat un caracter cu totul mijlocitor ne-atingând câtuși de puțin suveranitatea Turciei și că conferința de la Berlin nu putea să trecă peste mandatul congresului; conferința n’a făcut decât să preciseze fruntaria pe care Europa o recomanda celor două părți .Ar fi deplorabil, vice ministrul afacerilor străine al Franciei, ca pacea lumei se fie compromisă de poporul grec, că ruia Europa i-a dat atâtea semne de interes.* Viena, 25 ianuarie. —Cornițele de Toafe, respundând la oă interpelare a d-lui Hohenwart, anunță oă serie de proiecte findend a îmbunătăți situațiunea poporațiunilor agricole. Acestă declarațiune a fost primită cu vii aplause. Roma, 25 Ianuarie. — Ijiarul 11 Diritto desminte cu totul scirea dată de el ieri, că d. Maccio, consul al Italiei, ar fi strămutat în curând de la Tunis la Alesandria, s’ar duce la Marsilia. Se face că meetingul în favorea votului universal a fost amânat. Cele din urmă noutăți telegrafice din Scutari desmint scomptul după care Liga albanesă ar avă de gând să călă Porții autonomia administrativă a Albaniei și că, în caz de refus, s’ar uni cu Grecia. Puterile n’au luat până acum nici o hotărîre în privința propunerii pentru întrunirea unei conferințe la Constantinopole. SGIRIU ALEDILEI S’a distribuit d-lor deputați proiectul pentru asesiarea în Cameră a bustului lui Costache Negri, proiect votat deja de Senat, * * * Proiectul pentru modificarea unor articole din legea de organizare judecătorescă, a căruia presintare în Cameră am anunțat-o ieri, dispune că cele șase secțiuni ale trib de Ilfov își vor distribui lucrările astfel: patru vor fi civile corecționale, una comercială și una de notariat. Secțiunea comercială va judeca și acțiuni civile și corecționale, când pentru urgința cașului său proporționarea lucrărilor, primul președinte îi va trimite asemenea lucrări. La aceste afaceri nu vor lua parte judecătorii comerciali. Secțiunea de notariat, căreia i se păstrăză competința mărginită de pene acum, va fi datore de a se încredința de identitatea personelor, înainte de a da autenticitatea legală actelor ce i se vor presinta. JOUI, 15 IANUARIE, 1881. Lumineazâ-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte : un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL Acestă îndatorire se impune și celorlalte tribunale ce dau autenticitate actelor. Proba autenticității este lăsată, după proiect, la înțelepta aprobare a tribunalului. Tribunalul de Iași, după acelaș proiect, să împarte în patru secțiuni, dintre care trei civile-corecționale și una de notariat. Una din cele trei va funcționa și ca secțiune comerciale. * * * D. ministru de resbel, în considerațiune că de când s’a scurtat termenul de serviciă în armata permanente, numărul doritorilor de a intra la călărași s’a împuținat și fiindcă acest fapt aravă de efect a slăbi instituțiunea călărașilor, a depus în Cameră un proiect prin care să acordă călărașilor nouî compensări, în schimbul datoriei ce au de-a -și cumpăra și întreține cai. Acele compensări constau în: 1) A scuti pe părinții lor de darea pentru căile de comunicare, pe tot timpul cât fiul va fi în serviciul activ. 2) A scuti pe frate de serviciul militar, întocmai cum e prevăiut pentru armata permanente. După intervenirea consiliului comunal din Giurgiu s’a elaborat și depus în Cameră un proiect, prin care se desființăză impositul pe metri lineari de paragiu ce se plătesce de proprietarii de case din acel oraș. El se va înlocui cu 4 la sută asupra venitului net al proprietății, după chibzuirea numitului consiliu comunal. * * * Posta spune că la licitațiunea ținută Sâmbătă în Galați pentru darea în întreprindere a tacșei asupra vinului s’a oferit prețul de 384,000 t. pe an, adecă oă urcare de 40,000 peste ceea ce plătea întrepriniătorul de până acum. Același firar anunță că, în urma mai multor plângeri adresate ministrului, s’a numit un anchetă spre a certa modul administrațiunii afacerilor comunei Galați. * * * D. Esra Penchas, întrepăsitorul regiei monopolului tutunurilor în Teleorman, a dăruit după cum spune Vocea Teleormanului, 10 stânjeni de lemne, care s’au distribuit săracilor din T.Măgurele, a dăruit asemenea îmbrăcăminte pentru 36 paturi la spitalul județean și alte obiecte. * * * Sâmbăta trecută d. Gr. Soutzu din strada Colțea, la prânzul ce a dată avut întrunit pe d. Razis, ministrul Greciei cu soția sea pe d-n. general Slăniceanu și Angelescu cu domnele lor, pe d. colonel Jacob Lahovari cu soția etc. în total 20 persone. * * # In fiiua de 13.F Ianuarie d.E. Schuyler a înmânat d-lui B. Boerescu, ministru al afacerilor străine, [scrisorile prin care este acreditat de guvernul Statelor Unite în caitate de însărcinat de afaceri pe lângă guvernul Român. și< ** D. G. Danielopulo trimite să scrisore fiarului Binele public prin care declară că nu mai face parte din grupul d-lui G. Vernescu. * * * * * * DIN STRAINETATE Pester Lloyd publică următorea telegramă din Berlin, cu data de 23 Ianuarie: »Se crede că puterile conservatore vor respunde într’un chip negativ la propunerea făcută de Italia, ca și Grecia să ia parte la negociările din Constantinopole, de vreme ce scopul acestor negociări este de a stabili mai intéia între Puteri și Portă concesiunile extreme ce acesta este dispusă se facă.5 —x— Un decret al regelui Greciei ordonă formarea imediată a trei moi batalione de infanteriă, a unui regiment de cavalerie și a unui batalion de geniu. Starea efectivă a armatei este acum de 65,000 omeni.Ministrul grec de resbel a trimis uă circulară autorităților militare pentru a forma trei deposite mari militare în Pireui, Chalcis și Misolonghi. —x— Diarul Ephimeris scrie următorele: «Mai mulți greci bogați au de gând să contribuie cu u sumă mare de bani spre aforma un corp de elită de 10.000 omeni supt comanda generalului Coreoneos. Acest corp va desbarca în Smyrna, și unit cu resvrătitorii greci și turci, să declare căderea dinastiei osmane și să proclame o nouă dinastie cu Midhat pașa ca prim Sultan. Die Presse anunță din Roma că guvernul italian a interfis cu asprime desfășurarea republicană pe timpul meetingului care se va ține acolo. —x—