Romanulu, iunie 1881 (Anul 25)
1881-06-11
512 Iunie, Tóto, nu salută în votul din ajun decât un vot de ură, de temere, sau de neîncredere în contra unui om. Nu e vorba în aceste foi, nici de virtuțile scrutinului de arondisment, nici de viciele scrutinului pe liste. Nici unul care se felicită că vede triumfând argumentele mai mult său mai puțin speciale espuse de Bousset, n raportul lui, sau desvoltate de d. Roger în discursul său, la Camera deputaților. „Cer d’acesta e vorba ! Décà triumfădă, decă sunt veseli, este pentru că s’a votat în privința d-lui Gambetta, că s’a votat în contra d-lui Gambetta, că s’a respins un proiect sprijinit de 4' Gambetta. N’a fost chiar respins de cât din acest motiv. Un membru al centrului stâng disidinte care s’a pronunțat pentru scrutinul pe liste în 1875, elicea în timpul ședinței, în galeria Busturilor : »Décât. Gambetta ar fi murit astade de dimineță, s’ar fi votat proiectul Bardoux. * »Nu se póte mărturisi cu mai mult cinism că s’a înjosit la nivelul unei intrige de coufoir cestiunea politică cea mai ’naltă. Acum trei luni, când ziarul L Figaro declară că’i este destul d’a ses că președintele Cameliî este partizan al scrutinului pe liste ca să se pronuncie în contra reformei electorale, toți omenii serioși dedeseră din umeri. Acești omeni serioși nu erau omeni perspicaci. Politica diarului le Figaro a devenit politica Senatului și acest diar este adevăratul invingător de la 9 Iunie. Mai departe d. Reinach scrie: «Cât despre revizuirea Constituțiunei, de dimineță pené séra, prin singurul fapt al votului redibitoriu al Senatului, acesta cestiune s’a găsit pretutindeni la ordinea dilei. Acum trei săptămâni, discursul de la Cahors esprima ideia că multe reforme puteau și trebuiau să precădă pe acea a Senatului, și adoptarea scrutinului pe liste ar fi permis acestă amânare. Votul Senatului a intervertit factorii programei. Reforma legii electorale a Senatului va juca unul din primele roluri în viitorele alegeri.* Redactorul Revistă politice și literare conchide că viitorea luptă electorală, fără a avea marele caracter ce dorind să-l aibă partizanii scrutinului pe liste, nu va avea mai puțin resultatele ce le pute dori partita națională. El termină dirând : »Suntem siliți a lua drumul cel mai lung, și cu tóte acestea vom ajunge la port. Descoperiri de mine în Petersburg. Neue Freie Presse publică următorea telegramă din Petersburg, cu data de 19 iunie : »Eri, la 5 ore dimineța, trei soldați d’ai poliției fluviale câutau în Canalul Catarina firele conducătore ale minelor găsite de curând, și dederă din întâmplare, cu ocasiunea acestei căutări, peste două nouă mine împreună cu despărțirile aprindetore și firele conducătore, care au fost deschise și examinate în localul comandantelui orașului. Minele au o mărime de trei sferturi de metru sunt așezate în lăci mari pătrate de gutapercă pline cu dinamită negră înmuiată în nitroglicerină. Fiecare ladă conține cutia obicinuită de sticlă cuprinzând aprope dupî funcțiî. In cutia de sticlă era vîrîtă uă altă cutie de tinichea, care conținea materia aprinde tare. Spațiul dintre amândouă aceste cutii era plin cu piroxilină. Firele conducătore, îmbrăcate în gutapercă, dedeau în cutia de tinichea închisă ermetic. Firele conducătore sunt înfășurate în pânză ceruită, legate apoi cu sferă și smolite. încărcăturile de dinamită cântărea și 3 pudi (1 pud 40 pfundi), iar încărcătura materiei aprindetóre cu oă parte a conductului cântărea 4 prunde. Omeni speciali spun că arangearea minei, din puntul de vedere tehnic, nu lasă nimic de dorit. Fabricarea materiei aprindetóre este cea mai perfectă ce a putut exista pe acest tărâm. Fiindcă așezarea conductelor făcea să fie imposibilă uă absolută închidere ermetică și cu tote acestea masa de dinamită era încă solidă, și fiind-că sforile din giurul conductelor erau cu totul moi, apoi experții își închipuesc că minile descoperite n’au fost așezate acolo de cât de puțină vreme, țiiarul Poriadok dice că aprinderea minelor n’ar fi putut să reușescă, de vreme ce spațiul ocupat de conducte era forte mic și prin urmare ar fi fost forte slab un curent galvanic spre aprinderea materiei explosibile. Ar fi trebuit se se aplice oă baterie compusă de șapte elemente și póte și mai bine sau o spirală Runkorf, căci numai astfel s’ar fi putut efectua esplosiunea, și în cașul de faclă acesta era peste putință. ROMANULU, 11 IUNIU 1881 SGIRI D ALE DILEI Em. Marți, M. S. Regele, însoțit de adjutantul maior Vlădoianu și de d. ministru al instrucțiunei publice, a asistat la esamenele de limba română în clasa IV-a la Universitate. * * * Aflăm că s’a luatotărîrea că, cu începerea de mâne, tóte esamenele de liceu se se facă la Universitate și cele de gimnasiu în localul liceului S. Sava. * * * Se încuviințază ca eforia spitalelor civile din Bucuresci să primescă donațiunea de 20.000 lei, valore în rentă a Statului, făcută de d-na Luxița Marineasca prin actul de donațiune autentificat de tribunal, secția notariatului, la No. 590, din 1881, în folosul asilului Elena Domna, și cu condițiune de a se întreține, după morte’í, cu venitul acestei sume două fete orfane din acel institut. * * * M. S. Regele, a bine-voit a da la 4 Iuniu curentele execuatore Maiestăței Sale, în virtutea căror d. Ernest de Rothmer se potă esercita funcțiunile de consul al Germaniei la Bucuresci și d. Arthur de Bary pe acelea de vice-consul al Germaniei la Iași. * * L’a numit d. Alexandru Cimbru, vechiu fupt-șef de biuron din administrațiunea centrală a ministerului afacerilor străine, în postul vacant de vice-consul cancelar la consulatul general al României la Budapesta.* * * Consiliul comunei rurale Gighera, din județul Dolj, se disolvă pentru motivele că d. prefect făcând inspecție acestei comune, a constatat că administrațiunea comunală este cu totul paralizată din causa neglijenței membrilor ce compun consiliul acelei comune. împlinirea dărilor fiscale este lăsată în părăsire din care cau să figureză asupra comunei un sumă enormă de rămășițe. Localul școlei și acela al primăriei sunt ruinate din causa vechimei și nu se ia nici uă măsură pentru repararea sau reconstrucțiunea lor, cu tote că comuna dispune de fonduri pentru efectuarea acestor lucrări. Socotelile comunei de la 1876 până acum stau neverificate și consiliul nu voiesce a se ocupa de ele, iar comptabilitatea comunei se află în cea mai mare desordine. Legea poliției rurale neexecutată și paza de di și nopte lăsată la voia întâmplării. * * * Curierul anunță că Procesul fraților Nădejde s’a judecat săptămâna trecută la Universitate de un juriu compus din mai mulți profesori de la diferitele facultăți, el a durat mai multe zile, și s’a terminat Vineri sări. Juriul, în majoritate a găsit că frații Nădejde sunt culpabili de fapta ce li se impută, adică de propagarea între elevii șcalelor unde erau profesori a ideilor socialiste, și a condamnat pe cel mai mare, d. Ion Nădejde, fost profesor la liceu, la destituire, iar pe cel mai mic, d. Gh. Nădejde, fost profesor la gimnasiul Alexandru cel Bun, la suspendarea din funcțiune pe un timp determinat. DIN STRAINETATE Uă depeșă adresată din Constantinopole diarului Daily News, zice că porta face pregătiri în tăcere ca, la cas d’uă acțiune a Italiei, să potă trimite mai mult trupe în Tripoli. —x— Se telegrafiază din Constantinopole, cu data de 16 cuvinte, către Biuroul Reuter : „Baronul de Calice, ambasadorele austriac de aici, a adresat Porții uă Notă prin care se plânge contra atitudinea delegaților turci în Conferința de patru care ține ședințe în Viena. Baronul de Calice dice că trebuie a dobândi de la Portă uă declarațiune, deca cugetă a-și îndeplini cu esactitate îndatoririle luate în privința drumurilor de fer.“ —x— plajele din Barcelona semnalezauă rescolă în armată care ar fi plănuită de Carlistî în nordul Cataloniei. Guvernul supraveghiază cu cea mai mare îngrijire tote aceste agitațiuni. —x— Wiener Allgemeine Zeitung anunciă din Londra că d. Gladstone a primit [uă telegramă a d-lui Zancoff, dar care a fost espediată din Serbia. In acestă telegramă se face apel la mărinimia Engliterei spre a scăpa libertatea Bulgariei de dictatură.* —x — Indie Presse găsim următorea telegramă din Petersburg cu data de 19 iunie : »Contrariu cu alte serii, se afirmă că Hartman a fost arestat la fruntaria germanorusă tocmai în momentul când voia s’o trecă cu un sac de drum la spinare.“ —x— Pester Lloyd publică următorea telegramă din Atena, cu data de 19 iunie . »In cursul săptămânei viitore va apare oă proclamațiune a regelui către locuitorii Tesaliei și ai Epirului de Sud, prin care li se va anuncia apropiata lor unire cu Grecia. —x— Se anunciă din Sofia către Die Presse, că generalul a respuns la telegrama ce î-au adresat Zankoff și Karavelofî. Generalul zice că Rusia remâne neutră întru ceea ce privesce afacerile bulgare din întru, dar doresce în schimb ca progresul și liniștea să domnescă în Bulgaria Cornițele Ignatieff desminte cuotărîre scriea că guvernul rus susține politica principelui Alesandru. In lagărul liberalilor domnesce din no uă mare siguranță , 99 sate din districtul Tîrnova au jurat iaintea preoților de a apăra Constituțiunea. Capii liberalilor au adresat uă telegramă d-lui Mancini, ministrul de externe al Italiei, prin care guvernul italian este rugat să susțină Constituțiunea bulgară. D’ALE AGRICULTUREI Timpul a continuat să favoriseze semănăturile în luna lui Maiü ca și în Aprilie. După informațiunile ce am primit din numerose localități, peste tot locul agricultorii se așteptă la un recoltă dintre cele mai bune, grânele de tomnă sunt în forte multe județe de uă frumuseță nespusă. Semănăturile de primăveră, orbul, ovăsurile, porumburile, fasolea ș. al. nu lasă nimic de dorit .Cu tote acestea pe alocurea mulțimea ploilor a întârziat, semănatul porumbului iar pe aiurea a produs înecăciuni vătămătore. Intru cât priveșce porumbul, după cum am dus într’una din cronicile precedinte, vina este în partea cultivatorilor. Că deprindere nenorocită face pe mulți să amâne peste măsură semănatul. Protectul este că pate să dea brumă și să degere porumbul , sau că fiind timpul rece se clocesc e sămînța in pămănt. Ambele cașuri se pot întâmpla; cu tote acestea nu este un cuvânt că dacá la câțiva ani se strică porumburile timpurii, să așteptăm să vie seceta și apoi se semănăm, sau după cum s’a întâmplat în anul acesta ca din cauza ploilor se nu se potă ara, nici semăna. Oricum ar fi, chiar pe unde nu s’a semănat, tot mai era timp, să se facă semănături. Chiar în anii când nu plouă și totuși se întârzie pe alocurea punerea porumbului până pe la Pontul Constantin. De astă-dată cel puțin pământul este sătul de apă și cu ajutorul căldurei porumburile mai că vor ajunge pe cele semănate de timpuriu. Cu privirea la înecăciune suntem informați că revărsarea apelor au produs pagube însemnate în câte-va localități. Intr’uă parte a Gorjuluî unele ape au înecat semănăturile într’atât încât omenii au fost nevoiți să întorcă porumburile și să le semene din nou. Pe alocurea casele erau în apă și locuitorii sedău prin poduri. S’a găsit prin case pesce până la cinci oca adus de apă. Locuitorii, ca să tracă la vecini pentru a lua foc sau alte trebuinciose, au fost siliți să umble cu cinul (un fel de luntrișură mică de ploop). In unele localități vite mărunte au fost luate de apă și înecate. In vecinătatea Capitalei unde pioase în de ajuns pe la Paseî, ploile au reînceput în ajunul lui 12 Maiü și au continuat până la 16. Pe alocurea grâul s’a culcat. Grindina încă a făcut stricăciuni în unele localități din Vlașca și aiurea. Viile până acum sunt forte frumóse și promit uă producțiune din cele mai abundente. Intr’un cuvânt până astăzî stăm bine și totul ne face a spera că anul acesta va fi mănos. P. S. Aurelian. PENTRU INUNDAȚII DIN TERRA Junimea din Severin s’a distins, audind despre nenorocirile ce se întâmplă pe fiecare din România cu inundațiunele, a luat inițiativa a face ceva care să producă un folos pentru acești nenorociți. Intrunindu-se în dana de 23 Mai, espirat s’a ales un comitet, compus de dol. Constantin Scăreru, Florea Dimitrescu, Simeon Negoițescu, Petre Badescu, Simeon V. Istodorescu, Nae Neta, Barbu Reculescu, Ghiță Badescu, Teca Constantinescu, Michael Beligrădeanu, Petre Stoenescu și A. Dancovici și a decis a se dauă petrecere pe verdiiță cu antre. La 1 iunie a avut loc acestă petrecere unde fiecare, depunându’șî obolul pentru săracii inundați, a putut tot două dată să și petrecă, înlocuind petrecerea tradițională de 1 Maiü, care nu s’a putut face din causa ploilor, prin aceea de la 1 Iuniu. Lume a fost îndestulă, căci și natura a ajutat pe nenorociți prin plăcuta căldură a acelei dte) îndemnând astfel pe fiecare a merge să resufle puțin pe verdețá. Acesta petrecere a produs suma de 420 lei, scoțându-se cheltuielile, care sumă s’a și înaintat de comitet d-lui ministru de interne ca să’l distribue. Asemenea faptă aduce cea mai mare laudă junimeî Severinenu, căci dovedesce că spe a răspunde la apelul ce nenorociții fac prin d. ministru de Interne. Sperăm că în curând vom avea a mai înregistra asemenea fapte. (Topolnița) FOITA ROMANULUI, 11 IUNIU REVISTA SCIINTELOR JDJES SPRE USUL TUTUNULUI . Opinia publică. — Convorbire în folosul fumătorilor. — Abusul tutunului. — Raport către Academia de medicină. — Fumul tutunului Nicotină, amoniac, oxid de carbon. — Acțiunea toxică a nicotinei pusă în contact cu perea. — Otrăvirea prin frunze de tutun. — Absorpțiunea prin căile disgestive și respiratorie. — Afecțiunile produse de tutun. Ministrul de interne frances a trimis Academiei de medicină din Paris următorea scrisóre : Domnule secretar perpetuă: »Societatea în contra abusului tutunului, stabilită la Paris, ’mi-a adresat uă cerere în scopul d’a dobândi beneficiul recunoscerei legale, înainte d’a examina urmarea ce trebuie dată acestei cereri, ași dori se aflu dăca, precum cred autorii ei, ea este justificată printr’un mare interes de igienă publică, și dăcă considerațiunile de ordine medicală ce invocă se întemeiază pe un complet de fapte și de inducțiuni dobândite chiar d’acum solinței. »V’așî fi dér forte obligat déca ați binevoi se supuneți cestiunea Academiei de medicină și a’mi adresa pe urmă părerea motivată a acestei Adunări, etc.* Examinarea cestiunii pusă de ministru fu trimisă unei comisiuni compusă din d-nii Vulpian, Peter, Villemin, Leon Colin și G. Lagneau, raportator. D. Lagneau a citit raportul său la Academiă; conclusiunile lui sunt forte lămurite și vor fi din cele mai plăcute societății în contra abusului tutunului. Ni s’a părut că este interesant pentru public d’a cunosce faptele pe care Academia își întemeiază părerea. D’altmintrelea, espunerea d-lui G. Lagneau este forte studiată, forte completă și merită din tote puntele de privire să fie analizată. Pare că va fi citită cu folos de către fumători !). Tutunul a ajuns se jace un forte mare rol în societatea modernă , un rol prea mare: el ne cotropesce mereu, transformă moravurile nostre, schimbă obiceiurile nostre și exercită asupra poporațiunilor uă influență mai adâncă decât să crede în genere. Este dar folositor de a arăta că întrebuințarea lui excesivă tărasce după densa un întreg cortegiu de bule periculose. Tutunul după provenința lui, conține de la 2. 30 până 3 la sută nicotină. »Nicotină, dice Claude Bernard, este una din cele mai violente otrăvuri ce cunoscem; câteva picături cădend pe carnea unui animal îl omoră îndată Nicotină, prin aparițța simptomatică a efectelor ei și prin activitatea sa, se apropie forte mult de acidul prusic.* Din fericire, cei cari bea tutun și trag tabac, frundele de tutun, înainte de a fi predate consumațiunea, sunt supuse unei fermentări, care le ridică un proporțiune notabilă din nicotină. In fum, se mai găsesc, după unii autori, până la 50 centigrame de nicotină pentru 100 grame de tutun și aprope aceiași closă de amoniac. Se găsesce în fum și oxid de carbon, acest produs neapărat pentru oricare combustiune incompletă, și acid carbonic. Prin urmare, afară de acțiunea toxică a nicotinei, mai trebuie adăugată influența toxică a carbonului. S-a constatat adesea accidente morbide și chiar câteva coșuri de morte la nișce persane care respiraseră câtva timp un atmosferă încărcată cu fum de tutun. D. Lagneau a uitat de a cita exemplul otrăvirea unor contrabandiere cari, spre a trece tutun la granița Spaniei, îl ascundeau direct pe pele. Poetul Santeuil a murit în suferințî nemaipomenite după ce bău un pahar de vin în care se pusese tutun. Un ceain de tutun constitue că otravă forte violente. Un fumător este expus și la alte accidente. Autorii au semnalat erythema mucose, palatine și laryngiane, stomatite, plăci epitheliale ale limbei, calasități și o presiune mult mai gravă, epithelioma sau cancerul părței inferiore a limbei. Principiile toxice ale tutunului pătrund în economie mai ales prin organele digestive și căile respiratorie. Organele digestive le absorbe disolvate în salivă; organele respiratorie le absorbe duse prin fum cu aerul inspirat. La uădusă mică, tutunul fumat care pătrunde în căile digestive pare a activa funcțiunile, însă mai adesea el le tulbură adânc. E de prisos se stăruim asupra accidentelor ce ocasionă dă la fumătorii tineri. D-niî Parent-Duchâtel, de Ruel, Husteaux, Melier, Kostial, Ygonin, Delaunay, Jacquemart, afirmă că tulburări caracteristice se produc la lucrătorii care încep a lucra în manufacturele de tutun. Cu timpul se produce la fumători uă acțiune mai durabilă și mai rea. Tutunul lucredă asupra stomacului, dire d. Peter; el provoca pe rând anoxeria (lipsa de poftă de mâncare), dispepsie flatulentă printr’u ușoră paralisie a simțirea membranei mucase și a motilității tunice musculare. Osul tutunului, dire d. Pétain, devine pentru unii fumători un izvor de dispepsie, și anemia la un orecare număr din ei ar putea prea bine să n’aibă altă causă. D-niî Druhen, Vulpian, Revilleut, Josefon Bodros, etc., au constatat cazuri de gastralgii, de dispepsii cu vărsături, eructațiuni, căldură, durere, tensiune epigastrică manifestându-se la fumătorii de mult obicinuiți cu osul tutunului; afecțiunea se vindica mai curând sau mai târziu când suferindul înceta d’a fuma, și reîncepea când fuma din nou. Tutunul lucrază tot atât de puternic asupra căilor respiratorii.D. profesor Peter dice: »Tutunul este uă adevărată otravă pentru pneumogastriă ; el lucreză tot d’uă dată asupra plămânilor, asupra cordului și a stomahului, asupra plămânilor sau mai bine asupra firelor nervoase ale membranei mucose ale căilor aerului și produce astfel de la simpla tuse până la astmă. Tutunul lucrezá asemenea asupra cordului adică asupra nervelor săle — și determină, fără a vorbi de intermitențele pulsului, palpitațiune...* »Tutunul, dice din partea sca d. d r Jacquemart, determină adesea tușă, sau mai bine să dispaeă forte penibilă și chiar durerosă, deși trecătare și fără gravitate, care se produce sera când ai fumat mult în timpul bilei.* Tulburările circulatorii produse de tutun sunt câte uă dată adânci. Beau, într-un memoriu citit la Academia de Șciințe în 1862, atribuia tutunului originea bulei de pept; acesta părere este conformă cu experiențele fisiologice realizate cu nicotină asupra animalelor de către Claude Bernard, Blalin, Juliien, Vulpian. La om, se noteza palpitațiuni, contractări thoracice, sufocări, dureri cardiace care se întind spre umeri. D. dr. E. Decaisne a constatat că, din 88 fumători, 21 presintau intermitențe ale pulsului. Mai deun dîn acelaș observator găsea că din 43 femei, având obiceiul să fumeze, 8 presintau intermitențe și alte tulburări ale circulațiunii. (Les Débats), (Sfîrșitul pe mâne.) 1) »Bulletin de PAcadémie de Medecme,* 24 Maid, 1881. Masson, éditeur.