Romanulu, iunie 1881 (Anul 25)

1881-06-11

512 Iunie, Tóto, nu salută în votul din ajun de­cât un vot de ură, de temere, sau de neîncredere în contra unui om. Nu e vor­ba în aceste foi, nici de virtuțile scrutinu­lui de arondisment, nici de viciele scruti­nului pe liste. Nici unul care se felicită că vede triumfând argumentele mai mult său mai puțin speciale espuse de Bousset, n raportul lui, sau desvoltate de d. Roger în discursul său, la Camera deputaților. „Cer d’acesta e vorba ! Décà triumfădă, decă sunt veseli, este pentru că s’a votat în privința d-lui Gambetta, că s’a votat în contra d-lui Gambetta, că s’a respins un proiect sprijinit de 4' Gambetta. N’a fost chiar respins de cât din acest motiv. Un membru al centrului stâng disidinte care s’a pronunțat pentru scrutinul pe liste în 1875, elicea în timpul ședinței, în galeria Busturilor : »Décâ­t. Gambetta ar fi murit asta­de de dimineță, s’ar fi votat proiectul Bardoux. * »Nu se póte mărturisi cu mai mult ci­nism că s’a înjosit la nivelul unei intrige de coufoir cestiunea politică cea mai ’naltă. Acum trei luni, când ziarul L Figaro de­clară că’i este destul d’a ses că președin­tele Cameliî este partizan al scrutinului pe liste ca să se pronuncie în contra reformei electorale, toți omenii serioși dedeseră din umeri. Acești omeni serioși nu erau omeni perspicaci. Politica diarului le Figaro a de­venit politica Senatului și acest diar este adevăratul invingător de la 9 Iunie. Mai departe d. Reinach scrie: «Cât despre revizuirea Constituțiunei, de dimineță pené séra, prin singurul fapt al votului redibitoriu al Senatului, acesta ces­­tiune s’a găsit pretutindeni la ordinea di­­lei. Acum trei săptămâni, discursul de la Cahors esprima ideia că multe reforme pu­­teau și trebuiau să precădă pe acea a Se­natului, și adoptarea scrutinului pe liste ar fi permis acestă amânare. Votul Sena­tului a intervertit factorii programei. Refor­ma legii electorale a Senatului va juca u­­nul din primele roluri în viitorele alegeri.* Redactorul Revistă politice și literare con­chide că viitorea luptă electorală, fără a avea marele caracter ce dorind să-l aibă partizanii scrutinului pe liste, nu va avea mai puțin resultatele ce le pute dori par­tita națională. El termină dirând : »Suntem siliți a lua drumul cel mai lung, și cu tóte acestea vom ajunge la port. Descoperiri de mine în Petersburg. Neue Freie Presse publică următorea te­legramă din Petersburg, cu data de 19 iunie : »Eri, la 5 ore dimineța, trei soldați d’ai poliției fluviale câutau în Canalul Catarina firele conducătore ale minelor găsite de cu­rând, și dederă din întâmplare, cu ocasiu­­nea acestei căutări, peste două nouă mine împreună cu despărțirile aprind­etore și fi­rele conducătore, care au fost deschise și examinate în localul comandantelui orașu­lui. Minele au o mărime de trei sferturi de metru sunt așezate în lăci­ mari pătrate de gutapercă pline cu dinamită negră înmu­iată în nitro­glicerină. Fie­care ladă con­ține cutia obicinuită de sticlă cuprinzând aprope dupî funcțiî. In cutia de sticlă era vîrîtă uă altă cutie de tinichea, care con­ținea materia aprinde tare. Spațiul dintre amândouă aceste cutii era plin cu piroxi­­lină. Firele conducătore, îmbrăcate în gu­tapercă, dedeau în cutia de tinichea închisă ermetic. Firele conducătore sunt înfășurate în pânză ceruită, legate apoi cu sferă și smolite. încărcăturile de dinamită cântărea și 3 pudi (1 pud 40 pfundi), iar încărcătura materiei aprindetóre cu oă parte a condu­ctului cântărea­ 4 prunde. Omeni speciali spun că arangearea minei, din puntul de vedere tehnic, nu lasă nimic de dorit. Fa­bricarea materiei aprindetóre este cea mai perfectă ce a putut exista pe acest tărâm. Fiind­că așezarea conductelor făcea să fie imposibilă uă absolută închidere ermetică și cu tote acestea masa de dinamită era încă solidă, și fiind-că sforile din giurul conductelor erau cu totul m­oi, apoi ex­­perții își închipuesc că minile descoperite n’au fost așezate acolo de cât de puțină vreme, țiiarul Poriadok dice că aprinderea minelor n’ar fi putut să reușescă, de vreme ce spațiul ocupat de conducte era forte mic și prin urmare ar fi fost forte slab un cu­rent galvanic spre aprinderea materiei ex­­plosibile. Ar fi trebuit se se aplice oă ba­­terie compusă de șapte elemente și póte și mai bine sau o spirală Runkorf, căci nu­mai ast­fel s’ar fi putut efectua esplosiu­­nea, și în cașul de faclă acesta era peste putință. ROMANULU, 11 IUNIU 1881 SGIRI D ALE DILEI Em­. Marți, M. S. Regele, însoțit de ad­­jutantul maior Vlădoianu și de d. ministru al instrucțiunei publice, a asistat la esa­­menele de limba română în clasa IV-a la Universitate. * * * Aflăm că s’a luat­otărîrea că, cu înce­perea de mâne, tóte esamenele de liceu se se facă la Universitate și cele de gim­­nasiu în localul liceului S. Sava. * * * Se încuviințază ca eforia spitalelor civile din Bucuresci să primescă donațiunea de 20.000 lei, valore în rentă a Statului, fă­cută de d-na Luxița Marineasca prin ac­tul de donațiune autentificat de tribunal, secția notariatului, la No. 590, din 1881, în folosul asilului Elena Domna, și cu con­­dițiune de a se întreține, după morte’í, cu venitul acestei sume două fete orfane din acel institut. * * * M. S. Regele, a bine-voit a da la 4 Iu­niu curentele execuatore Maiestăței Sale, în virtutea căror d. Ernest de Rothmer se potă esercita funcțiunile de consul al Ger­maniei la Bucuresci și d. Arthur de Bary pe acelea de vice-consul al Germaniei la Iași. * * L’a numit d. Alexandru Cimbru, vechiu fupt-șef de biuron din administrațiunea cen­trală a ministerului afacerilor străine, în postul vacant de vice-consul cancelar la consulatul general al României la Buda­pesta.* * * Consiliul comunei rurale Gighera, din ju­dețul Dolj, se disolvă pentru motivele că d. prefect făcând inspecție acestei comu­ne, a constatat că administrațiunea comu­nală este cu totul paralizată din causa ne­­glijenței membrilor ce compun consiliul a­­celei comune. împlinirea dărilor fiscale este lăsată în părăsire din care cau să figureză asupra co­munei un sumă enormă de rămășițe. Localul școlei și acela al primăriei sunt ruinate din causa vechimei și nu se ia nici uă măsură pentru repararea sau recon­­strucțiunea lor, cu tote că comuna dispune de fonduri pentru efectuarea acestor lu­crări. Socotelile comunei de la 1876 până a­­cum stau neverificate și consiliul nu voi­esce a se ocupa de ele, iar comptabilitatea comunei se află în cea mai mare desor­­dine. Legea poliției rurale neexecutată și paza de di și nopte lăsată la voia întâmplării. * * * Curierul anunță că Procesul fraților Nă­dejde s’a judecat săptămâna trecută la Uni­versitate de un juriu compus din mai mulți profesori de la diferitele facultăți, el a du­rat mai multe zile, și s’a terminat Vineri sări. Juriul, în majoritate a găsit că frații Nădejde sunt culpabili de fapta ce li se impută, adică de propagarea între elevii șcalelor unde erau profesori a ideilor so­cialiste, și a condamnat pe cel mai mare, d. Ion Nădejde, fost profesor la liceu, la destituire, iar pe cel mai mic, d. Gh. Nădejde, fost profesor la gimnasiul Ale­xandru cel Bun, la suspendarea din fun­cțiune pe un timp determinat. DIN STRAINETATE Uă depeșă adresată din Constantinopole diarului Daily News, zice că porta face pregătiri în tăcere ca, la cas d’uă acțiune a Italiei, să potă trimite mai mult trupe în Tripoli. —x— Se telegrafiază din Constantinopole, cu data de 16 cuvinte, către Biuroul Reuter : „Baronul de Calice, ambasadorele austriac de aici, a adresat Porții uă Notă prin care se plânge contra atitudinea delegaților turci în Conferința de patru care ține ședințe în Viena. Baronul de Calice dice că tre­buie a dobândi de la Portă uă declarați­­une, deca cugetă a-și îndeplini cu esacti­­tate îndatoririle luate în privința drumuri­lor de fer.“ —x— plajele din Barcelona semnaleza­uă res­­colă în armată care ar fi plănuită de Car­­listî în nordul Cataloniei. Guvernul supra­­veghiază cu cea mai mare îngrijire tote a­­ceste agitațiuni. —x— Wiener Allgemeine Zeitung anunciă din Londra că d. Gladstone a primit [uă tele­gramă a d-lui Zancoff, dar care a fost es­­pediată din Serbia. In acestă telegramă se face apel la mărinimia Engliterei spre a scăpa libertatea Bulgariei de dictatură.* —x — In­die Presse găsim următorea telegramă din Petersburg cu data de 19 iunie : »Contrariu cu alte serii, se afirmă că Har­tman a fost arestat la fruntaria germano­­rusă tocmai în momentul când voia s’o trecă cu un sac de drum la spinare.“ —x— Pester Lloyd publică următorea telegramă din Atena, cu data de 19 iunie . »In cur­sul săptămânei viitore va apare oă pro­­clamațiune a regelui către locuitorii Tesa­­liei și ai Epirului de Sud, prin care li se va anuncia apropiata lor unire cu Grecia. —x— Se anunciă din Sofia către Die Presse, că generalul a respuns la telegrama ce­­ î-au adresat Zankoff și Karavelofî. Generalul zice că Rusia remâne neutră întru ceea­ ce privesce afacerile bulgare din întru, dar do­­resce în schimb ca progresul și liniștea să domnescă în Bulgaria Cornițele Ignatieff desminte cu­otărîre scriea că guvernul rus susține politica principelui Alesandru. In lagărul liberalilor domnesce din no­ uă mare siguranță ,­­ 99 sate din districtul Tîrnova au jurat iaintea preoților de a apăra Constituțiunea.­­ Capii liberalilor au a­­dresat uă telegramă d-lui Mancini, minis­trul de externe al Italiei, prin care guvernul italian este rugat să susțină Constituțiunea bulgară. D’ALE AGRICULTUREI Timpul a continuat să favoriseze semă­năturile în luna lui Maiü ca și în Aprilie. După informațiunile ce am primit din nu­merose localități, peste tot locul agricultorii se așteptă la un recoltă dintre cele mai bune, grânele de tomnă sunt în forte multe ju­dețe de uă frumuseță nespusă. Semănătu­rile de primă­veră, orbul, ovăsurile, po­­rumburile, fasolea ș. al. nu lasă nimic de dorit .Cu tote acestea pe alocurea mul­țimea ploilor a întârziat, semănatul porum­bului iar pe aiurea a produs înecăciuni vă­­tămătore. Intru cât priveșce porumbul, după cum am dus într’una din cronicile prece­­dinte, vina este în parte­a cultivatorilor. Că deprindere nenorocită face pe mulți să amâne peste măsură semănatul. Protec­tul este că pate să dea brumă și să degere po­rumbul , sau că fiind timpul rece se clo­­cesc e sămînța in păm­ănt. Ambele cașuri se pot întâmpla; cu tote acestea nu este un cuvânt că dacá la câți­va ani se strică po­­rumburile timpurii, să așteptăm să vie se­ceta și apoi se semănăm, sau după cum s’a întâmplat în anul acesta ca din cauza ploilor se nu se potă ara, nici semăna. Ori­cum ar fi, chiar pe unde nu s’a semănat, tot mai era timp, să se facă semănături. Chiar în anii când nu plouă și totuși se în­târzie pe alocurea punerea porumbului până pe la Pontul Constantin. De astă-dată cel puțin pământul este sătul de apă și cu a­­jutorul căldurei porumburile mai că vor a­­junge pe cele semănate de timpuriu. Cu privirea la înecăciune suntem infor­mați că revărsarea apelor au produs pa­gube însemnate în câte-va localități. Intr’uă parte a Gorjuluî unele ape au înecat se­mănăturile într’atât în­cât omenii au fost nevoiți să întorcă porumburile și să le se­mene din nou. Pe alocurea casele erau în apă și locuitorii sedău­ prin poduri. S’a gă­sit prin case pesce până la cinci oca adus de apă. Locuitorii, ca să tracă la vecini pentru a lua foc sau alte trebuinciose, au fost siliți să umble cu cinul (un fel de lun­­trișură mică de ploop). In unele locali­tăți vite mărunte au fost luate de apă și înecate. In vecinătatea Capitalei unde pioase în de ajuns pe la Paseî, ploile au reînceput în ajunul lui 12 Maiü și au continuat până la 16. Pe alocurea grâul s’a culcat. Grindina încă a făcut stricăciuni în u­­nele localități din Vlașca și aiurea. Viile până acum sunt forte frumóse și pro­mit uă producțiune din cele mai abundente. Intr’un cuvânt până astă­zî stăm bine și totul ne face a spera că anul acesta va fi mănos. P. S. Aurelian. PENTRU INUNDAȚII DIN TERRA Junimea din Severin s’a distins, audind despre nenorocirile ce se întâmplă pe fie­care di­n România cu inundațiunele, a luat inițiativa a face ceva care să producă un folos pentru acești nenorociți. Intrunindu-se în dana de 23 Mai, espi­­rat s’a ales un comitet, compus de dol. Con­stantin Scăreru, Florea Dimitrescu, Simeon Negoițescu, Petre Badescu, Simeon V. Is­­todorescu, Nae Neta, Barbu Reculescu, Ghi­­ță Badescu, Teca Constantinescu, Michael Beligrădeanu, Petre Stoenescu și A. Dan­­covici și a decis a se da­uă petrecere pe verdiiță cu antre. La 1 iunie a avut loc acestă petrecere unde fie­care, depunându’șî obolul pentru săracii inundați, a putut tot do­uă dată să și petrecă, înlocuind petrecerea tradițională de 1 Maiü, care nu s’a putut face din causa ploilor, prin aceea de la 1 Iuniu. Lume a fost îndestulă, căci și natura a ajutat pe nenorociți prin plăcuta căldură a acelei d­te) îndemnând ast­fel pe fie­care a merge să resufle puțin pe verdețá. Acesta petrecere a produs suma de 420 lei, scoț­ându-se cheltuielile, care sumă s’a și înaintat de comitet d-lui ministru de in­terne ca să’l distribue. Asemenea faptă aduce cea mai mare laudă junimeî Severinenu, căci dovedesce că sp­e a răspunde la apelul ce nenorociții fac prin d. ministru de Interne. Sperăm că în curând vom avea a mai înregistra asemenea fapte. (Topolnița) FOITA ROMANULUI, 11 IUNIU REVISTA SCIINTELOR JDJES SPRE USUL TUTUNULUI . Opinia publică. — Convorbire în folosul fumă­torilor. — Abusul tutunului. — Raport către Aca­demia de medicină. — Fumul tutunului Nicotină, amoniac, oxid de carbon. — Acțiunea toxică a nicotinei pusă în contact cu perea. — Otrăvirea prin frunze de tutun. — Absorpțiunea prin căile disgestive și respiratorie. — Afecțiunile produse de tutun. Ministrul de interne frances a trimis A­­cademiei de medicină din Paris următorea scrisóre : Domnule secretar perpetuă: »Societatea în contra abusului tutunului, stabilită la Paris, ’mi-a adresat uă cerere în scopul d’a dobândi beneficiul recunoscerei legale, înainte d’a examina urmarea ce trebuie dată acestei cereri, ași dori se aflu dăca, precum cred autorii ei, ea este justificată printr’un mare interes de igienă publică, și dăcă considerațiunile de ordine medicală ce invocă se întemeiază pe un complet de fapte și de inducțiuni dobândite chiar d’a­­cum solinței. »V’așî fi dér forte obligat déca ați bine­voi se supuneți cestiunea Academiei de medicină și a’mi adresa pe urmă părerea motivată a acestei Adunări, etc.* Examinarea cestiunii pusă de ministru fu trimisă unei comisiuni compusă din d-nii Vulpian, Peter, Villemin, Leon Colin și G. Lagneau, raportator. D. Lagneau a citit raportul său la Aca­­demiă; conclusiunile lui sunt forte lămu­rite și vor fi din cele mai plăcute societății în contra abusului tutunului. Ni s’a părut că este interesant pentru public d’a cunosce faptele pe care Acade­mia își întemeiază părerea. D’altmintrelea, espunerea d-lui G. Lagneau este forte stu­diată, forte completă și merită din tote puntele de privire să fie analizată. Pare că va fi citită cu folos de către fumători !). Tutunul a ajuns se jace un forte mare rol în societatea modernă , un rol prea mare: el ne cotropesce mereu, transformă moravurile nostre, schimbă obiceiurile no­­stre și exercită asupra poporațiunilor uă in­­fluență mai adâncă de­cât să crede în ge­nere. Este dar folositor de a arăta că între­buințarea lui excesivă tărasce după densa un întreg cortegiu de bule periculose. Tutunul după provenința lui, conține de la 2. 30 până 3 la sută nicotină. »Nicotină, dice Claude Bernard, este una din cele mai violente otrăvuri ce cunoscem; câte­va picături cădend pe carnea unui a­­nimal îl omoră îndată Nicotină, prin apa­­rițța simptomatică a efectelor ei și prin activitatea s­a, se apropie forte mult de acidul prusic.* Din fericire, cei cari bea tutun și trag tabac, frundele de tutun, înainte de a fi pre­date consumațiunea, sunt supuse unei fer­mentări, care le ridică un proporțiune no­tabilă din nicotină. In fum, se mai găsesc, după unii autori, până la 50 centigrame de nicotină pentru 100 grame de tutun și aprope aceiași closă de amoniac. Se găse­­sce în fum și oxid de carbon, acest produs neapărat pentru ori­care combustiune in­completă, și acid carbonic. Prin urmare, a­­fară de acțiunea toxică a nicotinei, mai trebuie adăugată influența toxică a carbo­nului. S-a constatat adesea accidente mor­bide și chiar câte­va coșuri de morte la nișce persane care respiraseră cât­va timp un atmosferă încărcată cu fum de tutun. D. Lagneau a uitat de a cita exemplul otrăvire­­a unor contrabandiere cari, spre a trece tutun la granița Spaniei, îl ascun­­deau direct pe pele. Poetul Santeuil a murit în suferințî ne­mai­pomenite după ce bău un pahar de vin în care se pusese tutun. Un ceain de tutun constitue că otravă forte violente. Un fumător este expus și la alte acci­dente. Autorii au semnalat erythema mu­­cose, palatine și laryngiane, stomatite, plăci epitheliale ale limbei, calasități și o p­resi­­une mult mai gravă, epithelioma sau can­cerul părței inferiore a limbei. Principiile toxice ale tutunului pătrund în economie mai ales prin organele diges­tive și căile respiratorie. Organele digestive le absorbe disolvate în salivă; organele res­piratorie le absorbe duse prin fum cu aerul inspirat. La uă­dusă mică, tutunul fumat care pătrunde în căile digestive pare a activa funcțiunile, însă mai adesea el le tulbură adânc. E de prisos se stăruim asupra ac­cidentelor ce ocasionă dă la fumătorii tineri. D-niî Parent-Duchâtel, de Ruel, Husteaux, Melier, Kostial, Ygonin, Delaunay, Jacque­­mart, afirmă că tulburări caracteristice se produc la lucrătorii care încep a lucra în manufacturele de tutun. Cu timpul se produce la fumători uă ac­țiune mai durabilă și mai rea. Tutunul lu­­credă asupra stomacului, dire d. Peter; el provoca pe rând anoxeria (lipsa de poftă de mâncare), dispepsie flatulentă printr’u­ ușoră paralisie a simțirea membranei mu­­case și a motilității tunice­ musculare. O­­sul tutunului, dire d. Pétain, devine pentru unii fumători un izvor de dispepsie, și a­­nemia la un ore­care număr din ei ar pu­tea prea bine să n’aibă altă causă. D-niî Druhen, Vulpian, Revilleut, Josefon Bo­­dros, etc., au constatat cazuri de gastralgii, de dispepsii cu vărsături, eructațiuni, căldu­ră, durere, tensiune epigastrică manifestân­­du-se la fumătorii de mult obicinuiți cu osul tutunului; afecțiunea se vindica mai curând sau mai târziu când suferindul înceta d’a fuma, și reîncepea când fuma din nou. Tutunul lucrază tot atât de puternic a­­supra căilor respiratorii.D. profesor Peter dice: »Tutunul este uă adevărată otravă pentru pneumo­gastriă ; el lucreză tot d’uă dată asupra plămânilor, asupra cordului și a stomahului, asupra plămânilor sau mai bine asupra firelor nervoase ale mem­branei mucose ale căilor aerului și produce ast­fel de la simpla tuse până la astmă. Tutunul lucrezá asemenea asupra cor­dului adică asupra nervelor săle — și de­termină, fără a vorbi de intermitențele pul­sului, palpitațiune...* »Tutunul, dice din partea sca d. d­ r Jacque­­mart, determină adesea tușă, sau mai bine să dispaeă forte penibilă și chiar dure­­rosă, de­și trecătare și fără gravitate, care se produce sera când ai fumat mult în timpul bilei.* Tulburările circulatorii produse de tutun sunt câte uă­ dată adânci. Beau, într-un me­­moriu citit la Academia de Șciințe în 1862, atribuia tutunului originea bulei de pept; acesta părere este conformă cu experiențele fisiologice realizate cu nicotină asupra ani­malelor de către Claude Bernard, Blalin, Juliien, Vulpian. La om, se noteza palpi­­tațiuni, contractări thoracice, sufocări, du­reri cardiace care se întind spre umeri. D. d­r. E. Decaisne a constatat că, din 88 fumători, 21 presintau intermitențe ale pul­sului. Mai de­un­ dîn acelaș observator gă­sea că din 43 femei, având obiceiul să fu­meze, 8 presintau intermitențe și alte tul­burări ale circulațiunii. (Les Débats), (Sfîrșitul pe mâne.) 1) »Bulletin de PAcadémie de Medecme,* 24 Maid, 1881. Masson, éditeur.

Next