Romanulu, septembrie 1881 (Anul 25)
1881-09-26
ANUL AL DOUF pEGIUL CINCILE Reducțiunea și Administrațiuna* strada Odmnei 14. Foiasce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 ban Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la idministrațiunea spariolul. LA PAULS, la Havas, Laffite et Cune, 8 Placi de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London R. C. LA VIENA , la d-nii Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA FUANCKORT, S.-M.G. L. Daubeet C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepuUicaU se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL BUCIESCI, 1 brdmarIl 1881 Sunt adevăruri pe care oricât le am repeta, tot nu este prea mult. Astfel este sclutul adevcr că oportunitatea unei reforme nu trebuie judecată după impresiunea ce a produs în primul moment. Așa noi am declarat încă de mult că actuala nostră organisare judiciară nu mai póte merge și d. C. A. Rosetti a propus drept basă a viitorei organisări un principiu mare : electivitatea. Cu ce rîsete, cu ce înverșunate critice primi oposițiunea acea propunere ! Fără să-și dea sema de cestiune, personalitățile cari fac oposițiune — căci uă partită de oposițiune nu există — neacesară de detractori ai magistraților noștri, de insultători ai justiției, de demagogi cari nutriam scopul criminal d'a pune mâna pe justiție pentru totdeauna. Am mulțumit adversarilor noștri de grațiositatea ce ne făceau picând că alegotorii, adică națiunea, tot noué nu sé ne dea voturile totd’auna, dar le am arătat tot-d’uă dată că decă noi liberalii am voi sé confiscăm justiția, n’am avea de cât să umplem magistratura cu amicii noștri și se votăm inamovibilitatea, acea stare a regimului de stagnațiune. In deșert am voit să luminăm pe cei cari nu voiau să se lumineze, în deșert le am arătat că nu în interes de partită cerem controlul națiunei în tote, protivnicii noștrii n’am audit. Dar ați audit omenii de bună credință pe care electivitatea îl speriase la început, și cari după uă matură cercetare, au vedut că numai cu electivitatea intrăm în spiritul constituțiunii nóstre. Și astfel vedem că partizanii electivităței se înmulțesc pe fiecare <]i. Jurisconsulți iluștri trec supt drapelul ei și cinci din membrii comisiunei numită de Cameră pentru a resolva cestiunea, d-nii Cantili, Kițu, Fleva, Vulturescu și Giani au și primit principiul electivităței. Rare ori că idee a făcut mai mari și mai reperii progrese, nici uă dată că propunere de reformă nu a reușit mai bine. Pe noi lucrul nu ne miră, pentru că electivitatea magistraturei este desbătută d’un secol de către cei mai femininți bărbați ai lumei ș’un consecință logică a instituțiunilor democratice și a constituțiunii nóstre. Intr’adevăr trei sunt puterile statului : puterea legislativă care face legile, puterea judecătorescă care se aplică la cozuri particulare și puterea esecutivă care esecuta decisiunile puterei judiciare sau are puterei legislative sub controlul, bineînțeles, al amândurora. Din aceste trei puteri este evidente că cea mai inferioră este puterea esecutivă. Ea n’are în genere decât se esecute decisiunile altuia, și acțiunea iei este supusă la un vecinic control, la controlul puterei judiciare care judecă despre legalitatea decisiunilor sale. Pe de altă parte puterea esecutivă trebuie să mergă în acord cu puterea legislativă, căci altfel, în caz de conflict, țara, adică suveranitatea națională, este chiamată se judece. Cu mult superioră este puterea judiciară. Ea judecă actele puterei esecutive și independința iei este fără margini, căci nu este supusă la nici un control. Putem chiar fice că dintr’un punt de vedere puterea judiciară este superioră chiar puterei legiuitare, căci decisiunile unui parlament pot fi schimbate de un parlament viitor, darotărîrile justiției sunt irevocabile. Astfel fiind lucrurile două principie domină organisarea puterilor Statului: ele trebue să emane de la națiune, și sĕ fie despărțite. Se emane de la națiune pentru că numai dânsa este suverană. Așa ijice și constituția nostră. Sé fie separate pentru că altfel dăm peste tiranie. Adevăr pus în evidință de către Montesquieu, adevăr care a devenit un dogmă în tóte constituțiunile moderne. Ei bine, acut puterea judiciară nu emană de la națiune decât în al treilea grad. Ea, superiora puterii esecutive, ea care are marea misiuie să controleze puterea esecutivă, emană de la puterea esecutivă, emană de la uă putere care și dânsa nu emană direct de la națiune, ci numai în al douilea grad. Căci puterea esecutivă ar fi de și este dată regelui, totuși ea emană de la națiune căci regele nu pate face nici un act fără miniștrii cari sunt supt controlul Camerei. El bine, ar fi puterile Statului nu sunt separate, căci nu mai este separațiune atunci când puterea judiciară este la discreția puterei esecutive. Ca să reintrăm în logica constituțională trebue dar admis principiul electivității căci numai prin alegere puterea judiciară va emana de la națiune și va fi uă putere in Stat. Astfel se explică succesul nostru și de aceea obiecțiunele ridicate contra ideelor nóstre au fost și vor fi din ce în ce mai mult date în lături. S’am zis că cu electivitatea justiția va fi dată în prada facțiunelor politice. Am răspuns de mult încă la acestă temere, am arătat că două considerațiuni politice se vor ivi, acesta este un rol inevitabil, care există și ar fi, și destul de compensat de avantagele sistemei ce susținem. Unul din cei mai distinși advocați ai noștri, adversar politic care énse este un partizan decis al electivităței ne jicea :—numai atunci s ar putea zice că în colegiile electorale judiciare au să se facă aceleași partite ca în colegiile politice, când tote procesele ar fi numai între roșii și albi, dar nu este așa, și sunt procese și între albi cu albi și între roșii cu roșii. Altele dar vor fi considerantele care vor domni în alegerea judecătorilor, și toți vom avea interes să alegem omeni imparțiali. S’a zis că alegătorii sunt iresponsabili și ministrul este responsabil. Am răspuns de multe ori că răspunderea ministrului este ilustrie și am arătat că cu acestă pretinsă răspundere a ministrului a ajuns magistratura astfel încât „Timpul“, în contra celor <cise de oratorii săi cei mai cunoscuți ca d. Ion Lahovary și Peucescu, a cutezat a o descrie cu niște termeni cari-i sunt tot așa de familiari, pe cât sunt de contrarii bunei cuviințe. Unul din membrii comisiunei, d. Mârzescu, a cerut concursul ca basă a viitorei organisări judecătoresc. Un asemenea sistemă ar constitui, ce este drept, un progres asupra stărei actuale, dar nu ne satisface. Lasă că este imposibil se supui la concurs pe un om-în totă viața sea. lasă că concursul nu are nici oă seriositate când concurenții sunt oameni cunoscuți cari au avut timp să-și creeze o mulțime de relațiuni sociale, căci atunci examinatorii vin cu părerea făcută de acasă, și concursul rămâne uă formalitate pedantă, dar respingem concursul ca unica basă a organisărei judiciare pentru că este imposibil ca națiunea să supue una din puterile Statului la arbitrarul unor examinatori, oricare ar fi ei. Ne plângem aefi când puterea judiciară este dată în mâna puterei esecutive care tot este uă emanațiune a națiunei, cum am putea dar se dăm de bună-voie, puterea cea mai însemnată a Statului la discrețiunea câtorva omeni, care nu reprezintă nici măcar uă minimă porțiune a națiunei . Principiile care s’au opus la inamovibilitate adică la abdicarea drepturilor națiunei în mânele întâmplate, se opun și la concurs adică la abdicarea drepturilor națiunei în mânele câtorva persone al căror arbitrar ar putea să ne ducă la tiranie. Concursul pute să fiă unul din elementele viitorei organisări judiciare, și acesta numai la intrarea magistraților în carieră, concursul nu pute énse să flă basa chiar a organisărei judiciare căci tóte puterile Statului trebuie să emane de la națiune. Reforma se va face dor pe baza electivităței, singura posibilă, și când își va da marele iei rude, protivnicii noștri, sinceri liberali și sinceri reacționari, vor face ce aui făcut în fața tutor marilor progrese realizate de partita națională : își vor pleca capul. cinată să esprime Kedivului satisfacțiunea Sultanului pentru măsurile luate de autoritățile locale pentru menținerea ordinei și d’a ’i arăta vederile Porței în ceea ce priveșce însemnătatea cestiunea d’a asigura neîncetat linirea și siguranța Egiptului. Paris, 6 Octombre.—D. Barthélemy St. Hilaire, ministrul afacerilor străine, a înmânat d-lui Carol, ministrul justiției, să plângere în contra chiarului L’Intransigeant, fiatul d-lui Rochefort, pentru defăimarea în contra d-lui Roustan, represintantele Franciei la Tunis. D. Carol a transmis plângerea procurorului general. Se anunță că operațiunile miliare în contra Keiruanului vor începe la 12 Octombre. Roma, 0 Octombre. — Papa a primit în audiență particulară pe d. White, ministrul Angliei la Bucuresci. Agram, 6 Octombre.— Iicarul Pozar, aniunță că profesorul Stadler s-a numit episcop al Sarajevului. Londra, 6 Octombre.—Banca Angliei a ridicat scumptul său la 5 % pe an. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Cairo 6 Octombre.—Colonelul Arabi Lev, promotorul mișcărei militare din 1 Septembre a plecat era cu regimentul său la Uady, în Egiptul de sus, loc ce -i a fost desemnat ca garnisonă. înainte de plecarea sea Araby-bey a venit să prezinte omagiele sale Kedivului. Constantinopole, 6 Octombre. — Iiare e francese din Pera publică comunicarea oficiala urmatore: Kedivul Egiptului a însciințat pe Portă că incidentul din urmă de la Cairo s’a terminat din fericire. Totuși, având în vedere însemnătatea ce pune Porta la păstrarea ordinei publice în Egipt, și la menținerea iintegrale a disposițiunilor firmanelor imperiale de la 1866, 1807 și 1872, că Oradea a prescris trimiterea în Egipt a unei misiuni estra-ordinare însăr POLITICA ESTERWA. Mișcarea electorală în Germania In Germania clericalii renani au dat și ei, la rândul lor, la lumină un manifest electoral. Acest manifest s’apropie mult de acela al centrului, dar se deosebesc cu tote acestea printr-o o blamare mai caracteristică și mai formală a proiectelor Cancelarului privitore la socialismul de Stat. Centrul declarase că el ar susține proiec tele, remánénd énsé bine convins de peri colele pe care le oferă oă întindere excesivă a puterii de Stat. Clericalii renani declară categoric că ei vor opune uă resistență energică tendințelor unui socialism de Stat, care țintesce, fără dar și póte, la slăbicunea tuturor forțelor proprii ale claselor sociale și la distrugerea oricărei viețe proprii, în familie, în comună și în biserică. Printre comitetele propagandei electorale, în Germania, este unul, comitetul central conservator, care i-a însărcinat să întrunesc pe toți alegătorii din Berlin,otărîți să lupte în contra progresiștilor și socialiștilor democrați. Acest comitet a și completat organizarea a diferite circumscripțiuni electorale din Berlin. Intr’uă notă publicată de diarele conservatore, acest comitet afirmă că actuala agitațiune electorală, atât de bogată deja în resultate, a avut și pe acela d’a opera o schimbare completă în opinia politică din Berlin, dar că pentru a reuși și a se menține trebuesc sume însemnate. De aceea face un apel călduros la toți conservatorii pentru a contribui, cu cât va fi cu putință mai mult, să constitue acest fond de propagandă electorală, atât de folositor partitei. Trebue să observăm numai că comitetul nu arătă, la începutul notei sale, decât pe progresiști și pe socialiștii democrați ca inamici de luptă. Conservatorii din Berlin ar putea cre, la uă întâmplare, să se sprijine pe concursul unei partide a naționali lor liberali? Ar fi d’un óre-care interes se seim acesta. Revizuirea tratatelor de estrădare De la mortea lui Alesandru II, obiectul negocierilor constante între marile puteri este revizuirea tratatelor de estradițiune. Aceste negociațiuni ar tinde la întocmirea unei comisiuni internaționale care să facă un raport asupra actualei stări a legislațiunei și care să ’și dea avisul său asupra măsurilor eficace cari ar fi de natură să paralisese pretinsa influență a revoluționarilor internaționali. Germania, Austria și Rusia s’ar fi și înțeles deja în acestă privință, după cum spune Gazta de Colonia. Rămâne a se sei déca s’ar putea învoi și celelalte puteri cu acest mod d’a vedea. SAMBATA, 26 SEPTEMVRE 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 18 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. R. G Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Yi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusc. 20 BANI EXEMPLARUL SGIRIC ALEDILEI Erî la 4 '/, d. am., aü sosit la gara Târgoviște a MM. IL. Regele și Regina, cu A. S. R. principesa Iosefina de Nohenzolern. Pe peronul garei era înșirată o companie de gendarmerie. Clerul nalt, toți miniștrii și demnitari ai Statului, oficiări superiori ai armatei, profesori, represintanții comerciului, acceptați strânși în fața salonului de ouere. La 4 și 27 m. se anunță sosirea trenului. Atunci musica militară începu se cânte imnul național. Trenul soseste și uă imensă aclamațiune salută pe Suveranii și Augusta mamă a Regelui care coboră pe peron și sunt primiți de P. S. S. Mitropolitul primat, încongiurat de P. S. S. Episcopul Melchisedek, arhiereii Inocentie și Silivestru, și alți prelați și uă mulțime de preoți, de d-nii I. C. Brătianu, C A. Rosetti, Dim. Ghika, Cariagdi, primarul orașului, ele După binecuvântarea P. S. S. Mitropolitul, Primarul capitalei rosti un mic discurs. M. S. Regele prezintă apoi Alteței Sale Regale Principesei Mame oficerii garnisonei și mai mulți înalți funcționari. Represintanții mai multor societăți comerciale și industriale oferită A S. R Principesei de Hohenzollern buchete și corone. Cât durată prestările și felicitările, M. S. Regina convorbi cu personele prestnte cu farmecul său obicinuit. Prestările terminate, Maiestățile Lor și A. S. R. Principesa Mamă s’au suit în trăsură și au strebătut stradele: calea Târgoviște, calea Victoriei, Bulevardul, strada Colțea, strada Lipscani s’a coborît pe lată* frul național pe strada Stirbey-Vodă îndreptându-se spre Cotroceni în mijlocul aclamațiunilor mulțimea. Trăsura regâscă era urmată de două trăsuri; în cea din teia se aflau d. baron Merker, mareșalul curții de Hohenzollern cu d. Teod. Văcărescu, mareșalul curții Romănescu, în a doua se aflau adjutanții Regelui. Săra a fost iluminațiune. Toți cetățenii să grăbiseră a ilumina îndată ce a înserat, așa că capitala presinta un aspect deosebit. Tóte prăvăliele împodobite cu covore și diferite alte obiecte din prăvălie atrageau mulțimea de cetățeni, cari n’au încetat d’a se plimba péné la orele 11. — Localurile autorităților, dar mai cu sămă ministerul finanțelor, iluminat cu lampiane, se semnala printre tote. * * * Duminică, 27 Septembre, la Teatrul Național, se va da un banchet d-lui G. A. Rosetti, cu ocasiunea aniversării a 25-a a fondărei Românului. * * * Găsim în VIllustration următorea cugetare a d-lui Louis Ulbach : , Viața este uă luptă, s’a dus adesea: călătoriile în drum de fer sunt încăerări seriose ; fiecare tren ce soseșce în bună stare este uă bătălie câștigată.* * * * Monitorul oficial de aici publică Regulamentul pentru revizuirea și editarea cărților bisericescî române. Prin acest regulament se zice că cărțile bisericescî sé se tiparescá cu litere latine, dar și cu cele chirilice, după ortografia Academiei; seotărasce a se înființa oă tipografie pentru editarea acelor cărți și a se cere guvernului să prevadă în buget suma trebuinciasá pentru stabilirea acestei tipografii Articolul 3 prevede instituirea unei comisiuni speciale competeate pentru traducerea cărților bisericesci. Acelaș comitet va revizui traducerea și limba. Supraveghierea tipărirea va fi încredințată directorului tipografiei care trebuie să fie un om competinte în arta tipografică. * * * A apărut în broșură Observațiunile asupra legislațiunei și organisărei judiciare, ale