Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)
1881-10-14
912 compta în fine pe Prusia, dar Bismarck se pricepu a ’i întrebuința în loc d’a se lăsa se fie întrebuințat de el, ca cornitele Cavour. Când Napoleon 111 puse pe tapet cessiunea naționalităților spre a derima pe Austria, nu înțelese că acestă cestiune îșî va întorce vîrful contra sea și că o va costa pe Francia Alsația-Lorena. Nu mai puțin periculosă fu politica antiaustriacă și pentru Englesî. Cei de la Tamisa uitară că Englitera n’a fost uă putere mare decât numai întrucât a avut alături cu sine oă putere continentală, pe Austria. Englitera se declară contra Austriei în anul 1848 și vă lăsa singură în anul 1859. Consecința a fost că Englit era numai vădată, în resbelul Crimeii, susținută de Francia, a mai avut un vot preponderinte, că în 1864, în resbelul danemarcei, s’arăta cu totul neputinciosă, și d’atunci íicoce a fost din ce în ce mai mult scosă din posițiunea iei dominătore. In cești din urmă douăzeci de ani, Carta Europei se schimbă cu totul, fără a se ține multă sumă de vocea Englitezei. Ultimile resbele n’au făcut alt decât a schimba starea posesiunilor puterilor europeane între densele. Europa n’a câștigat nimic prin acesta. Adevărate progrese n’a realizat decât Rusia. Sunt departe de a necunosce marea misiune ce are Rusia și calitățile impunătore ale puternicului, neobositului, inteliginteluî iei popor, dar Rusia este mai mult uă putere asiatică decât europeană. De două sute de ani acestă putere asiatică s’a ’ntins din ce în ce mai mult în Europa ș’orî-ce progres al ieî este uă perdere pentru Europa. Ori-ce Stat, orî-ce bărbat de Stat, ori cât de mare a fost el, care i s’a pus nainte, a fost nu invins de ea, nu călcat în pieióre, sdrobit. Mai ântein Suedia, apoi Crimeia, apoi Polonia, Napoleon I, Persia și în fine Turcia. Precum, celei d’ântâiă împărțeli a Poloniei a urmat cea d’a doua, tot astfel și ântereî împărțeli a Turciei îî va urma cea d’a doua, și când Turcia va fi ’ncetat d’a esista. întrega peninsulă balcanică va fi guvernată de la Petersburg, și atunci — daca testamentul lui Petru cel Mare trebue în adevăr se se esecute— va urma împărțela Austriei, și dup’acesta — panslavismul, dominarea Americanilor de Nord în lumea nouă și a Slavilor în cea vecină. Déca va fi s’ajungem la una ca acesta, apoi vina va fi a zînei Delibach, care a arătat vecinie Europei relațiunile austriace cu capul în jos. A renunța la Austro-Ungaria vrea să fiică a depune armele în fața Prusiei. Este uă greșală periculosă de a crede că Austro-Ungaria s’a născut numai prin căsătorii norocite ; daca a fost vre-un stat care să fie produsul naturei, apoi este acesta. Ce s’ar întâmpla őre, déca s’ar săvârși într’adevăr împărțăta Austro-Ungariei ? Mai nainte de tóte, mai tóte poporele din monorebiă, afară de Germani și Ruteni, îșî vor perde naționalitatea. Țările germane vor trece de partea imperiului german, cu ele vor veni Cehii și Slavii supt dominațiunea germană și vorbii tot astfel de germanizațî ca și Polonii prusianî. Rusia se va mulțămi la început cu Galiția și Bucovina, și printre acesta ar nimici ultimul rest al dominațiunii polone. Ungaria ar forma un regat independinte cu țările din giurul ei. Dar pentru câtă vreme î Atunci vor veni agitațiunile panslaviste, aceleașî care vor fi distrus Turcia și care lucreza acum la mina Austriei, acestor agitațiuni le va urma intervenirea rusescă și după anteia împărțită a Austriei va veni cea de a doua. Transilvania va deveni română, Banatul și Croația sârbă. Ungaria rusă. Fiindcă rasa slavă, după date statistice care nu mai lasă nici nă ’ndoială, este mai spornică decât cea maghiară, apoi Ungaria va deveni în scurt timp slavă. Și ce va deveni Europa? Rusia, care va fi înghițit Polonia, Turcia și Austria, va înghiți apoi mai intâiu pe România și în fine Statele de la Balcani. Ea va împresura atunci pe Germania din trei părți, și cu Germania pe Europa. Pentru moment pericolul este înlăturat și pacea asigurată. Francia este ocupată cu Africa de Nord și Enghitera în Irlanda și Afghanistan, Italia s’apropie de Germania și Austria ; întâlnirea celor duoi împărați al Germaniei și Rusiei în Dantzig, dovedesce că Rusia mai are astă ciî încă trebuință de pace și de Germania. Cu acesta se câștigă vreme. Dar tot pot încă să fie ’nlăturate periculele ce amenință pe Austro-Ungaria. In ce disp ânsă, și cu ce miijloce ? Voesc a mă ’ncerca a schița trăsurile fundamentale ale unei politice interiore pentru Austro-Ungaria în acest sens. Mai nainte de fete ar trebui ca în Austria să se formeze uă mare partită liberală austriacă (nu germană) care, compunându-se din elementele progresiste ale tutor națiunilor, să stabilescă nu numai pe hârtiă egalitatea tutor confesiunilor și naționalităților, ci s’o esecute de fapt. Numai dintr’un asemene partită pate să asă în Austria un guvern tare și bun. Națiunilor se li se facă tóte concesiunile putinciose, or regatelor și țărilor precum și drepturilor lor de Stat de mult ucise, nici una. In Ungaria, transformarea actualei partite într’uă partită liberală tot atât de mare, s’ar putea esecuta prin contopirea ioi cu oposițiunea moderată. Acesteia îî incumbă misiunea pe d’uă parte d’a liniști și satisface diferitele națiuni din Ungaria, ér pe d’alta d’a pune un capăt pretutindeni acelei rele gospodării ce există, care se tărăgăesce de la un minister la cel-lalt și care semenă mult cu roua gospodăria rusăscă. Polonii să caute a ajunge la răîmpăciuire și unire completă cu Rutenii, ceea ce nu se va putea dobândi decât prin împărțirea Galiției în provincia polonă și rutână cu Landtagurî independințî și cu un Reichstag galițian comun. Pe când Rusia apesa pe Ruteni, ca și pe Poloni, îi convertesce la biserica orientală, le interdice a tipări în limba lor dliare, cărți ba chiar și cântece naționale cu note. Austro-Ungaria, prin ocrotirea acestor două națiuni inteliginte, energice și cuzapiase, ar câștiga două ajutore puternice, cu care ar putea iubi pe Rusia în cele două părți ale ei mai vulnerabile. Cu prețul acesta s’ar putea acorda Polonilor și Rutenilor împăcați chiar un minister galițian propriu și oă armată landwehr națională după modelul honvezilor. D’uă dătă cu acordarea de concesiuni celorlalte națiuni din monarhie, va fi și de datoria lealilor maghiari să renunțe pentru totdeauna la orice cugetare ascunsă pentru uă independință mai mare, care ar periclita în același mod existența atât a monarhiei cât și a Ungariei. Care va trebui en să se fiă atitudinea Europei ? Europa să se uite la Germania. Prusia, unul din cei mai periculoși vrășmași ai Austro-Ungariei a renunțat la antagonismul său mai repede decât cum s-ar fi putut crede, a trecut ca amică de partea imperiului de la Dunăre, și cu Prusia a trecut și totă Germania. Acesta este, după cum cred, cea mai strălucită probă despre depărtata vedere politică a principelui de Bismarck. Dar, ceea ce a recunoscut și făcut Germania, trebue să recunoscă și să facă întrega Europă. Europa a sacrificat Polonia, a sacrificat Turcia, nu pute sacrifica însă pe Austro-Ungaria, fără a se sacrifica pe sine. Trebuie să se admită ca dogmă că un atac contra Austro-Ungariei, ori de unde ar veni el, este un atac contra Europei, și un astfel de atac trebuie să gasescă Europa întragă supt arme. Un bărbat de Stat în retragere, tualminte pedagogă, d-ra Vasilina Rădescu cu d. Nicolae Alexandrescu. Căsătoria s’a celebrat în biserica Asilului, de preotul Georgescu, cununând d. general Davila, directorele Asilului, părintele spiritual al asilanelor, cu d. colonel Fălcoianu. Printre asistențî am observat pe d. Mihailescu, directorele ministerului cultelor, cu d-na Mihailescu, pe d-niî revisori școlari etc. După săvârșirea ceremoniei religiose, care s’a terminat la ora 4, s’a jucat până la 5 și jumătate, când d. general Davila a întrunit la masă pe toți revisorii presinți, ginerele și miresa, rudele lor, precum și alții. La masă s’au rădicat mai multe toasturi: pentru M. M. L. L. Regele și Regina, în memoria Mitropolitului Filaret, fondatorul Asilului, a d-nei Ana Davila, etc. * * * Mâne, Mercurî, la Teatrul National Caz *Ciacă și Polonii. * * * In numărul de mâne vom publica în foiță un însemnat discurs pronunciat de d. Wanderkindere, rectorele Academiei din Bruxelles, asupra rolului Istoriei în Invețământ. Cestiunea fiind din cele mai interesante, recomandăm forte mult acest studiu cititorilor noștriî. # X* D. G. Cisman, ajutorul supt-prefecturei plășei Braniștea, din județul Iași, fiind dat judecăței pentru abus, ministerul, după cererea d-lui prefect, î-a destituit de îndată din acastă funcțiune, și ’l a înlocuit cu on altă personă. * * * Circul A. Krembser urmeza a fi forte frecventat. Represintațiunile sunt din cele mai variate. Astă-sâră, mare represintațiune estra-ordinară, cu Serbarea populară Chinesă, care a sera a avut un deplin succes. * * # Mișcarea poporațiunei în cursul lunei Septembre, în Focșani, a fost următorea : Nasceri 49; morți 37; căsătorii 22. Nascerile au fost 31 ortodoxe, 1 armeană și 17 israelite. Morțile au fost 23 ordoxe, 3 catolice, 2 protestante și 5 israelite. Căsătoriile au fost 10 ortodoxe, 4 catolice, 4 armene și 4 mosaice. SOIRII ALE DILEI M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Suediei și Norvegiei un scrisore prin care ’I notifică căsătoria Fiului Său, A. S. R. Principele ereditar al Suediei și Norvegiei, cu Principesa Victoria de Baden. Asemenea, M. S Regele a primit din partea A. S. R. Marelui Duce de Baden uă scrisore prin care notifică căsătoria Fiicei Sale, Alteța Sea Mare-Ducală Principesa Victoria de Baden, cu principele ereditar al Suediei și Norvegiei. * * * La Gazette de Roumanie află că tristă scrie : d. Antonin Roques a murit în urma unei lungi bule. Literator distins, profesor iubit, d. A. Roques a lăsat în România cele mai bune suvenire. Nu trebue să uităm că d. A Roques a scris piese care vor rămâne în repertoriul național ca Martea lui Brâncoveanu și a tradus în limba francesă oă parte din poesiele lui Alexandri. Românii nu pot uita pe cei care îi au iubit și au lucrat pentru ei. D. Roques a fost din aceia, și amintirea lui va rămâne viuă între noi. * * * Duminică s’a celebrat la Asinul Elena- Domna căsătoria unei eleve din Asii,ac ROMANULU, 14 OCTOMBRE 1881 DIN STRAINETATE Se telegrafiada din Constantinopole către Pester Lloyd cu data de 21 Octombre, cu ambasadorele unei puteri mari a întrebat confidențial pe Portă, deca acesta n’ar fi dispusă se evacueze teritoriul Volo ancă ma î nainte de termenulotărît. Porta n’a răspuns încă, și de aceea se crede că trupele turcescî vor ține acest teritoriu al Tesaliei ocupat pene la 2 Noembre. —x— Uă depeșă din Viena cu data de 21 Octombre și adresată tot ziarului Pester Lloyd, afirmă că cornitele Robilant se va duce de acolo la Berlin și că regele Humbert va visita și pe împăratul Germaniei. —x — Die Presse publică următorea telegramă din Rusciuk cu data de 20 Octombre : »La Radomir, lângă Sofia, s’a iscat un încăerare seriosă între poporațiune și armată, care fusese chemată în ajutor. Perceptorii mâncaseră contribuțiunile în natură în valore de 17.000 lei și autoritățile voiau să le mai îndeplinescă vădetă. Din causa resistenței armate a poporațiunii au fost arestate 80 persone.“ împăratul Austriei a acordat d-lui Julian Klaczko, consilier aulic, marea medaliă d’aur Litteris et Artibus pentru cartea ce de curând a fost premiată de titlul Convorbiri florentine. [x— In Francia s’aü creat acum trei licee de fete, la Auxerre, la Montauban și la Montpellier. Eco cum este stabilit pentru anul viitor impositul personal mobiliar în Paris. Pentru chiriele de la 1 la 599 lei se va pl. 6% Prin valorea imposabilă se înțelege valorea reală micșorată aprope cu a cincea parte: — , 600 , 699 , — 7% — » 700 , 799 , - 8% — , 800 , 899 , 9% — , 900, 999 , — 10% — » 1000 , în sus — 10,40% —-----------«sas*-------------CRONICA ARTICOLUL 308 (Urmare și fine) 1) Tot articolelor ce am publicat dătoresc scrisorea urmatore ce am primit de la un anonim : ,țicit într’una din cronicele datele că legea română este, în acestă privință, cea mai rea din Europa. Pentru ce mă rog, acestă acusațiune când singur mărturescî că articolul 308, acea lege nelegiuită cum o numescî, este copiat din articolul 340 din codul francez, disposițiune reprodusă și în codul italian ? Ori că voescî să levesci în articolul 308 făcând pe public să credă că numai noi am oprit căutarea paternitățeî ?<! Are dreptate anonimul meu corespondent. Articolul 308 este copiat după legea franceză; căutarea paternitățeî mai este prorbită și în alte State. Francia, Belgia, Italia, Serbia, Geneva, Haiti, Polonia, Olanda, Bolivia, Neuchâtel au oprit căutarea paternităței, pe când alte state, mai cu sămă cele de rasă anglo-saxonă și germană, unde respectul către femelă este mai desvoltat, și anume : Anglia, Statele Unite, Prusia, Bavaria, Saxonia, Baden, Wurttenberg, Austria, Ungaria, Suedia, Norvegia, Elveția, Luisiana, Spania și Portugalul au admis, mai mult sau mai puțin, căutarea paternităței. Nu dar pentru că legea română opreșce căutarea paternităței am Zs că este cea mai rea dintre legi, ași fi putut duce una din cele mai rele, căci mai are uă pereche în Europa . . . legea rusă, vecinătate de care nu cred că trebuie să ne fălim ! ! Am Z's însă că legea nostră este cea mai rea dintr’altă causă pe care o voi explica pe dată, și aș fi fost în drept să zic mai mult : să zic că este oă lege monstruosă. Intr’adevăr în tote legile din lume, chiar în legile cari, din tema de decisiuni arbitrare și scandalose, au călcat în pieióre drepturile copilului natural oprind căutarea paternităței, s-a admis principiul că tatăl pare să recunoscă copilul său natural, să zică copilul acesta este al meu și în consecință să-i dea numele și averea lui. Acest principiu se impune de forța lucrurilor: orice copil are un drept natural contra celor ce i-a dat nașcere, și când acest născător se dă el singur de cunoscut, nu mai remâne nici uă dificultate pentru legiuitor ca să sancționeze dreptul copilului. Ei bine legea română nu admite acest principiu. Lucrul este indiscutabil; nu vrei și nu pot să fac aciuă discuțiune juridică în care să probez, după cum suna și cu una fac două, că așa este teoria legei nóstre, teorie atât de monstruosă că mulți n’au voit să credă ce vedeau cu ochii și curtea de casație a avut să judece și să respingă pretențiile copiilor cari fuseseră două mie de ori recunoscuți de tatăl lor. Așa car după legea nostră un om pate să recunoscă copilul lui într’un mod neîndoios, să iscălăscă actul lui de nascere, totă viața să’l considere ca al lui, se’l crésea, instruescă, dacă în lume ca fiul său; degeaba legea n’aude, nu vede. Când va voi tatăl pate să’l arunce pe ușă afară și să’l lase să moră de feme! Vă asemenea lege violeza consciința umană! Ceva mai mult, tatăl nu pate să dea copilului lui, recunoscut, soltt de toți, nici numele nici averea. Pentru a-i da averea trebuie să facă un testament, și pentru a i da numele trebuie se-l adopte, adică să fie cel puțin în etate de .... 50 ani și să nu mai aibă alți copii. Fără aceste imposibile condițiuni, omul nu are voie să-șî dea numele fiului său iubit! Rațiunea nostră și inima nostră se revoltă când vedem un asemenea nelegiuire. De unde venim în legea nostră acestă aberațiune mintală ? Cum noi, care am copiat codul francez și unde nu ar fi trebuit, tocmai nci am vrut să fim originali ? Nu din codul Calimach, care admitea chiar căutarea paternităței, s’a luat acestă criminală injustiție, ci din codul Caragea! E că modelul pe care l’au copiat legiuitorii din 18641! Nu s’au gândit că codul Caragea era uă copie servilă a dreptului roman și că în dreptul roman un asemenea legiuire era la locul iei. Căci în dreptul roman familia nu era basată pe legătura sângelui ci pe voința tatălui de familie , el putea să lepede de la el pe copilul ce nu’i plăcea și putea să adopte pe un străin oricând și oricum voia și să ’i facă copilul lui. Nu s’au gândit că în atâtea secole lumea a mers înainte! E cădor legea monstruosă, ă că legea contra căreia protestă drepturile omului pe care le am înscris pe frontispiciul Statului nostru, ăcă legea pe cari toți omenii setoși de dreptate și de morala publică trebuie s’o lovăscă Zilnic, s’o sape în fundamente până ce va cădea supt desgustul consciinței publice deșceptate! Juanera 1) Veciî »Românul1 de ero j COMUNICATEI [Marul L’Indépendance Roumaine, în numărul de la 6 Octombre curent, a împărtășit publicului informațiunea ce avea, că supt prefectul plășeî Teleorman, din județul Teleorman, ar fi bătut pe Pantazi Mateescu, notarul comuneî Zlotescu, atât de violent încât astăzi s’ar afla și în pericol de morte. Comisiunea trimisă de minister la facia locului, ca să cerceteze décá asemenea faptă neomenosă s’a petrecut într’adevăr, și care comisiune a fost compusă din d-nnu Kirițescu, prefect al județului Teleorman, M. Zenide, procuror de secțiune pe lângă curtea de apel din Bucuresci, și Economu, doctor-primar al județului, a luat următorele informațiuni: In luna Decembre anul trecut, cu ocasiunea unei inspecțiuni, notarul a pretins că a fost pălmuit de suptprefect. Nici un martor însă n’a putut produce în susținerea afirmațiunilor sale, decât pe femeia și copilul său, cari n’au făcut, de cât au repetat ceea ce le-a spus notarul Pantazi. Tot din declarațiunile lui și cercetările făcute în fața locului, resultă că a doua zi după acestă pretinsă bătae, a fost sănătos, ba âncă a treia zi a plecat la reședința plășei, unde ei au convocați primarii și notarii, și că, după primirea instrucțiunilor, s’a dus în cârciumă și s’a îmbătat în așa grad în cât a fost pus de fratele sau în trăsură, în stare de nesimțire, și transportat pe un frig intens în timp de peste patru ore până la comuna Zlotescu. A doua zi s’a înbolnăvit grav și a zăcut șase săptămâni. D. medic a constatat că astăzî notarul este fușic și că boia sea, care póte va fi avut’o de mult timp, este agravată de viciul beției de care este stăpânit și de răciala din luna Decembre, anul trecut. Din cele ce preced, dar, rezultă că nu s’a putut dovedi că notarul să fi fost maltratat și se stabilesce în destul că maladia sea nu provine din bănie. Curierul Th Balassan, din Iași, în numărul său din 11 Octombre, publică o reclamație a 18 locuitori, din cătuna Glavanești, comuna Epurenii, plasa Turia, în contra primarului acelei comune, V. Coroî, relativ la mai multe abuzuri și neomenii ce acesta comite, în același timp, d. prefect al județului Iași a înșciințat pe minister, că a luat cunostință de acea denunțare și că imediat a sesizat parchetul local. Afacerea este dor în mânile justiției. -----TM—»«gs».----------—•— Medaliile pentru concursurile agricole și industriale Ia numărul nostru de Duminică am zis că medaliile pentru concursurile agricole și industriale din țară au fost bătute la monetăria Statului și am adăugat că le vom face descripțiunea într’un număr viitor. Ne îndeplinim făgăduința. Am avut ocasiunea să visităm monetăria nostră și să ne convingem prin noi enșine de perfecțiunea mașinelor întrebuințate, de alegerea personalului monetăriei precum și de activitatea și zelul ce depune directorele ei, pentru ca lucrările ce es din aceste usine naționale să nu ne surprindă. Astfel acum câteva z^ee și moneda de 5 lei, cu inscripțiunea pe margine în relief ca moneda belgiană și francesă. Să scie că multe state, și în numărul acestora intră și vecina nostră Austria, s’a silit să perfecționeze sistemul baterei monedei prin înlocuirea inscripțiunei săpate cu inscripțiunea în relief,—pentru cuvântul puternic d’a face mai grea falsificarea monedei — și că silințile ei au rămas zadarnice, astfel că dânsa redusă categoric d’a primi comande de monetă cu inscripțiune în relief pe margini. Prin urmare noi, care n’am început a bate monetă de cât de doui ani, trebuie să ne simțim cu atât mai mut mândri de acest progres cu cât densul s’a realisat într’un timp forte scurt. Mai alaltă erî eșiră tot din monetăria Sta-