Romanulu, noiembrie 1881 (Anul 25)

1881-11-26

f Nasceri 107 Morți 98 Nascerile se ’mpart în modul următor 80 legitime, 27 nelegitime. Din acestea 12 au fost Israelite. Morțile se ’mpart în 59 bărbați, 39 femei, 27 au murit în spitale. Au fost 6 morți Israelite și 1 mahomedană. * * * Ieri, Marți, s’a deschis renumita menageriă a d-lui Kleeberg care va fi deschisă în tote zilele de la orele 9 de dimineță penă la 9 sera. De două ori pe di, adică la 4 și la 7 ore sera va fi hrana animalelor. ------—- -»a ®*- --------------*— ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 24 Noembre, 1881. Supt președința d-lui președinte D. Brătianu. Presintî 78 d-nî deputați. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. Se acordă un concediu de 34 d e d-luî Fulger, unul de 10 dile d-luî Cogâlnicenu și altul de 30 dile d-luî Titulescu. 1). I. Ionescu anunță că interpelare d-luî ministru de finance în privința disparițiunii aurului și a argintului din țeră și ’nlocuirea lor cu bilete ipotecare și de bancă, întrebând ce măsuri are să ia guvernul. D. I. C. Brătianu, ministru de finance, voind să răspundă îndată, d. Ionescu a declarat că nu este pregătit acum. D. I. Ionescu ’și desvoltă interpelarea sa în privința bătăiei ce a suferit un sătean din partea arendașului, dicănd că faptul de și l’a denunțat d-lul ministru de interne, prin cărți poștale, a rămas nepedepsit. D C. A. Rosetti, ministru de interne, declară că îndată ce i s’a adus la cunoscință faptul, îndată ce a primit carta poștală a d-lui Ionescu, a numit uă anchetă ca se cerceteze, dar nu s’a descoperit nimic din cele arătate de d Ionescu; acum când s’a anunțat acestă interpelare, d-sea a însărcinat din nou pe d. prefect cu cercetarea faptului arătat de d. Ionescu, dar nici de astă dată nu s’a putut descoperi nimic și chiar vătășelul d-lui Ionescu a declarat că n’are ce spune nici în contra arendașului, nici în contra notarului. Se cere închiderea discnsiuneî și Camera trece la ordinea deî. D. Al. Lahovari a anunțat că interpelare d-lui ministru de interne asupra faptului că ingeniarul județului R.-Vâlcea este și arendașul moșiei Statului Marcia, și se zice chiar că este o personă interpusă a prefectului. D. G. A. Rosetti răspunde că va cerceta și va face îndreptare. D. Al. Lahovari se declară satisfăcut. D. Buescu a cerut explicări asupra nestrămutării scolei d’arte și meserii în capitală, deși în anul trecut s’a prevăzut în bugetă sumă pentru acest scop. D. Maniu anunță oă interpelare în privința depunerii proiectului de lege asupra domiciliului și ’n privința regulării posițiunii Românilor stabiliți în țară înainte de 1861 la a căror protecțiune Austria a renunțat printr’u convențiune din același an. D. Fug. Stătescu răspunde că proiectul pentru domiciliu se va supune Camerii, or cestiunea a doua o va studia. D. C. A. Rosetti, ministru de interne depune proiectele de legi prin care se obligă debitanții de tutun a vinde și timbre poștale și acela pentru admiterea ca oficianți cl. I a elevilor ce vor fi trecut cursurile scalei superiore de telegrafia din Paris. La ora 2 Camera a trecut să lucreze în secțiuni. ROMANULÜ 26 NOEMBRE 1881 PARTEA SCIINTIFICA Calea metalică Barboșî-Galațî.— Sistema Serres et Battig. Scopul ce’mi propus vorbind groso modo de sistema de cale metalică de Serres et Battig este dublu : a) D’a o face cunoscută, pe cât este posibile în colonele unui ziar, tutor ómenilor speciali ce se țin în cuvinte cu progresul ce aria drumurilor de fer a făcut într’un timp așa de scurt, căci acesta sistemă nu există decât de 3 sau 4 ani. b) D’a atrage atențiunea guvernului și a societăților de construcțiuni ce vor avea în curând a construi drumuri de fer, arătând comparativ între acesta sistemă și calea ordinară cu traverse de lemn, cari sunt avantagiele acestei sisteme și ce resultate a adus în urma esperiențelor făcute în diferite țări, care a fost scopul diferiților ingeniari și constructori d’a ’nlocui calea ordinară în fer sau în oțel, printr’un cale cu totul metalică ? Acest scop a fost pe d’uă parte d’a opri devastarea în un mod barbar a pădurilor, devastare pe care Germania a simțit-o cea d’anteia, căci în anii din urmă, la epoce date, a ajuns se plătască până la 10 și 11 franci să traversă iar pe d’alta d’a evita tote defectele ce prezintă uă cale ordinară, defecte ce se pot resuma cum urmeză. Uă cale dură, fiind supusă la ondulațiune, la martelagiu, al cărui trist efect este destrucțiunea machinelor și a materialului rulant, ea devine scomotosă și obositore pentru călător, do uă ’ntreținere forte costisitore din puntul de vedere al ușurei, căci s’a vădut prin esperiență că acastă cale pe kilometri îî trebuie de la 60—80 tone de metal pentru reînouit. Legarea șinelor prin mijlocul șurupurilor și al scubelor este un sistemă cu totul primitivă, căci acestă sistemă nu pote opri șina d’a se deplasa longitudinal și transversal, în urmă partea cea mai importantă este ușura repede și prețul crescând al traverselor. Nu vom avea pretențiunea d’a compara aci tote ’ncercările infructuose făcute în vedere d’a obține uă cale metalică perfectă, voindice numai că printre tipurile zise : Rain simplu încercările făcute de Barlow în Francia și Anglia, cum și tipul Hartwick în Germania, n’au isbutit a resolve problema într’un mod complet. In urmă, încercările făcute pentru tipul dis . Rain șină) compus din 2 părți, de către Donnell, Brunei, Hill, au rămas de asemene infructuase, încercările însă făcute cu tipul dis . Raiü compus din 3 părți, au fost făcute de către Schoeffler (Brünswick), în Württemberg de către Köstlen și Battig, și ’n fine cea din urmă sistemă de Serres et Battig, care a reușit cu totul, sistemă aplicată astăzi în Austria, Belgia, Francia, Italia, Olanda (actualminte 4000 tone d’acesta cale sunt pe drum spre Galați pentru Bărboși). Să vedem acum care este adevăratul scop către care tinde un cale de drum de fer : 1) Ea trebuie se suporte, făr’ a se deforma și deplasa, greutăți considerabile supuse la iuțeli prodigiase. 2) întreținerea redusă la minimum posibile, întrebuințarea unui balast ieftin și la apropiarea tutulor, două așezare răpede și facile și două fabricațiune curinte. 3) Seomotul se fiă redus pe cât se pate; ea se nu flă dură, adică efectele reacțiunilor inevitabile produse prin neregularitate în mers să fie suportate de către materialul rulant. 4) Menținerea dilatațiunii. Aceste condițiuni sunt departe de a fi împlinite de calea ordinară; ele însă sunt pe deplin satisfăcute prin calea metalică ce face subiectul nostru. Acéstá cale metalică se compune din : a) Long rine, cu taiul de oțel séű de fer, b) Entretoise, c) Coussinet, d) Goupille. După modul de atașare al acestor bucăți tote defectele ce prezintă uă cale ordinară dispar definitiv. (Explicarea tehnică, cum și 3 modele în lemn pentru uă cale de 120 tone, 80 și 60 pe chilom., o vom trimite la Museul din Bucuresci și cu modul acesta fiăcare va putea lua cunoșcință despre acestă sistemă). Mai mult acestă sistemă este cu mult mai economică decât tóte celelalte; așa de exemplu, după esperiințele făcute asupra unei puneri de cale metalică și cale ordinară (între Pesta, la Orșova, la Simmering), s-a putut obține resultatele următore pe metru cuvinte de cale : Talul Furnitura chilogr. Infiorini Punerea Total Cale ( ordinar) 33 12.22 0.87 13.09 metalic) 19.80 13.89 0.39 14 28 Acesta diferință în avantagiul sistemei ordinare nu este decât ilusorie, căci în adevăr nu trebuie a uita, c’aceste esperiințe au fost făcute la ’nceput cu omeni neesperimentați, că legarea acestei sisteme cu cea vechiă cere un timp considerabile, că în fine acesta diferință va fi micșorată în un mod notabile, ținând compt pe d’uă parte de ne’ntrebuințarea unui balast speciale ca în calea ordinară unde câte uă dată pe metru cub sau metru curinte de cale, cifra de 5 i. este trecută, ér pe d’alta d’a evita tote inconvenientele desa strese pentru tote companiile de drumuri de fer, defecte ce nu se pot evita în calea ordinară. Diferință diminuă și mai mult când este cestiunea d’uă întindere kilometrică importantă, și când astăzi se găsesc usine pregătite pentru a fabrica acesta sistemă. In momentul acesta un cale de Stores et Battig de 80 kilom., s’a contractat în Olanda, și de 100 kilom. în Italia. Sistema de 80 tone pe kilom. îmi pare a fi cel mai avantagiosă pentru linii d’uă importanță secondară cum de exemplu, legarea salinelor, minelor, minierilor, carierelor, porturilor etc. cu liniele principale, căci acolo viteza maximă nu trece peste 25 a 30 kilom, pe oră. In resumat, se pute de acum întrevedea reușita în viitor a acestei sisteme din punt de vedere tehnic și economic. Acesta cale metalică la noi în țară va lua un avânt de desvoltare considerabile pe două parte grație administrațiunei nóstre de drumuri de fer ce se ține în cuvinte cu progresele selitei, ér pe d’alta (așteptând un mijloc d’a transforma în creditul locomotivelor nóstre, astă dî din nenorocire făcut cu lemne, cestiune forte importantă Pe ntru țara nostră, asupra căreia vom reveni), avem un mijloc eficace d’a opri devastarea pădurilor prin întrebuințarea traverselor și a podurilor, devastare a căreia Iond. Olănescu căruia detorim inițiativa la noi în țară de acésta cale, s’a înțeles cel d’ânteiű într’un mod practic. Ing. V. Stefanescu P. S. Pentru maî multe detaliurî a vedea tratatul Voie entiérement Métallique de Serres et Battig 1879. poesiî ca Rolla, Noptea din Octombrie, Noptea din Main de Alfred de Musset, și alte poesiî traduse din Victor Hugo, Lamartine, Béranger, Hégésipp Moreau * te, apărute șase ani consecutiv în cea mai eminentă revistă literară a românilor »Convorbiri Literare* supt direcțiunea d-lui Iacob Negruzzi și colaborarea societăței literare »Junimea* din Iași. Suntem convinși prin urmare, că enorma și dificila traducere în versuri a dramei Hernani, acesta nouă lucrare a d-lui Petru V. Grigoriu, va fi un succes și vă probă mai mult că domnia-mea este înzestrat de un adevărat talent poetic. ............. (GR.) Cale CRONICĂ TEATRALĂ »Hernanii românesce. — In unul din ultimele numere ale revistei literare ilustrate Familia, care apare neîntrerupte de XVII ani în sinul elementului românesc de supt dominațiunea Austro-Ungariei, citim următorele: »Hernani românesce , d. Petru V. »Grigoriu, unul din colaboratorii noștri de »la Iași a terminat traducerea sublimei »drame în versuri a lui Victor Hugo Hernani. Traducerea asemenea e făcută în »versuri pe cât se póre mai elegante și la »înălțimea autorului. Acesta frumosă traducere, una din cele mai prețiose lucrări »în acesta sferă a literaturei române se »va publica în Familia.* 1" Amatorii de bună literatură au avut adesea orî ocasiunea sa aprecieze disposițiunile poetice ale junelui ziarist și literator român primă serie de Reproduceriü urmatorele serii care au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte: Stviciul telegrafic alui Agenției Havas." Viena, 6 Decembre. — Noua presă liberă nu crede că esiste ’n Austria vr’un singur om politic care să desaprobe atitudinea monarhieî în contra României. Cestiunea Dunării, că dce acel ziar este un tărâm comun pe care să găsesc, unite tote partitele. Celelalte puteri, în asemeni împregiutrărî, și-ar fi rechiemat represintanții, dar e maî bine ca Austria a ’ntrebuințat mijlocele extreme, pentru că uă rupere a relațiunilor diplomatice între cabinetele din Viena și Bucurescî, ar fi făcut anevoiasă regularea, care e încă cu putință. Moderațiunea Austriei va sfîrși prin a convinge pe Români că guvernul vienes n’are cugete rele (anderes pensées) în privința independințiî lor. The Times, vorbind despre incidintele austro-român, zice : »Interesul tuturor este ca plutirea pe Dunăre să fie regulamentată supt președenția Austriei. Statele riverane, mai bine avisate, ar fi trebuit se’i ofere acea președențiă, dar Austria, reclamând’o ca un drept, a comis uă greșală. România și Serbia nu vor opri pe Austria d’a esercita uă suzeranitate virtuală asupra Dunării, dar Austria, căutând s’o esercite ca cum ar posede titluri pe pergament, va perde folosele posesiunii reale. Acelașî 4*ar zice că e lesne d’a ghici că cornitele Kalnoky negoțiază la Petersburg uă întrevedere a împăraților Austriei și Rusiei, și că deja e sicur c’acesta întrevedere va avea loc resultatul iei va fi d’a contrazice scomptele despre că ’acordare ’ntre aceste două țări și aproba că amândouă părțile au primit „a observa statu-quo” (trave) în afacerile orientelui. The Standard primesce din Viena spunea că Rusia a făcut de curând Italiei propuneri pentru uă alianță în contra Austriei și că Italia le-a primit. Dar principele de Bismarck informând pe Austria despre acesta, atunci Italia făcută întorcere (volte-face) și cornitele Robillant fu însărcinat a organisa întrevederea de la Viena, în care miniștrii italiani propuseră a se ceda Trentinul Italiei, promițând a lăsa Austriei libertatea în Oriiate, dar Kallay și Andrassy nu voi să s’audă d’aceste propuneri. Constantinopole, 6 Decembre. —Ieri s’a ținut cea din urmă ședință a comisiunii financiare de lichidare. Delegații otomani au adoptat într’un mod definitiv amendamentul d-lui Valfrey, care cere admiterea în principiu a regiei tutunurilor și repartițiunea beneficiilor acestei regii între Portă, Bondbolderii și concesionarii monopolului, repartițiune care se va face în nisce proporțiuni ce se vor fixa mai târziu. In urmă delegații otomani au sfîrșit citirea proiectului Iradelor imperiale, care va fi supusă sancțiunii Sultanului; acest poiect, care a fost adoptat de delegații Bondholderilor, va fi înfățișat Duminecă consiliului de miniștri Baris, 6 Decembre.—D. Ferechide a sosit a 4î dimineță. Londra, 6 Decembre.—The Globe spune crificiu îngrozitor prin acea resemnare de soțiă, sufletul lui rămăsese suptjugat d’acel amor imposibile, cu tóte legile sociale, cu tóte drepturile altuia care’I o hrăpea pentru totd’auna. Dar ce mai rămăsese acum din trecut ? Vă ilusiune, uă amăgire ! El se lepădă de totul într'un chip brusc. El deveni d’uă dată atât de nebun, atât de stupid încât își renegă tóte himerele: Ziua plecării sasi. Honorat veni să-șî ia ziua bună și el îî strânse mâna fără ură. Acastă lipsă îl lăsă nepăsător El se lecuise în fine. In viață, romanțul nu este de cât escepțiunea. Și câte uă dată, cu tóte acestea, omul sberă spre acea țără de visuri; mai curând sau mai tarelui el trebuie să se recobtore din aceste înălțimi ale idealului. El își reclădeșce atunci un cuib, lângă pământ, și, lucru melancolic și ciudat, dar forte adevărat, pute încă să fie fericit. Vă dată Albine perdută, lui Pierre îî veni fără scrie idea că fericirea era in apropierea lui pate. Frumosă, bogată, încântătore cu acea grațiă a tinereții ș’a bunătății atât de atragetóre, Claire nu părea ea are ca uă speranță care putea re’nvia sărmanarea inimă rănită, să’i dauzeze viitorul c’uă racă caldă și luminosă Făr’a-și mărturisuî ensuși nimic, făr’a băga de semă, el se duse mai des la Tour. Cu tóte înfumurările sale de îmbogățit, săpunarul era un om cum trebuie, pe care greutățile nu’l înspăimântau nicidecum. El le opunea marea sea veselia încuragiatore. Pierrre găsea la el nișce ; sfaturi minunate ș’uă amid, tot d’auna I gata a’l ajuta. D-na Remondi și Claire se interesau forte mult de întreprindere. Ea făcea obiectul principale al întrevorbirilor. Nu este pre acesta mijlocul cel mai bun de cucerire? Pierre nu maî veduse pe Albine de la plecarea lui Honorat. Scia că ea se dusese de două trei ori la castel, evitând negreșit orele ’n care ar fi putut să ’i întâi j noseu. Familia Remondi acusa pe vecină ] de sălbatică. Claire o scusa (ficând că este forte tristă din causa plecării soțului iei. — O surprind câtevă dată plângând, ei se iubesc așa de mult ! Intr’uă Duminică, după amindî, pe când Pierre vorbia cu Claire, acesta’i striga : — Cum nu cunoscî Bastida ? — Nu, răspunse el, roșind fără voie’i. — Ei bine ! te luăm cu noi. D-na Remondi juca table cu d. Massol. — Chiamă pe tată-teă, 4-se ea, este ’n grădină. Să’mi aduci pe Albine la prâiM. Lui Pierre nu ’î veni nici măcar în gând să se dea napoi. D’altmintrelî, nu era el lecuit ? Remondi alergă la ehhiemarea fetei sale și peste câteva minute câte șî trei se urcau veseli în barcă. Dusă de două perechi de lopeți, luntrea mergea iute. Claire își făcea uă petrecere muindu-șî degetele mânușii în apă. — De te-ar vedea mamă-tea, 4‘se sa_ punarul rî4end. Ei ajunseră îndată. — Barca trase la mal și cei douî tineri săriră pe țărm. — Me duc pene la un loc, c^ise Marsiliesul, și mé ’ntorc sé ve iaű d’aci. Deși mică, grădina era forte frumosă. Deși mergea alături cu Claire, totuși Pierre nu putea scăpa de orecari amintiri. Acolo, la spatele acelui gard, într’uă sera, sciind că Albine este singură, el o pândise. Ce mult era de atunci! Sufră câteva trepte ale unei scări adăpostită de viță sălbatică. Claire se repedi în sală, uă servitore tânără îi eși nainte. — Stăpâna mea e aci ? — Da, în camera mea, domnișoră. — Bine, intra ’n salon, domnule de Romaz, venim și noi îndată. Cufundat în acea semi-’ntunericime , se ’ntreține în Camargue spre a scăpa de musce și de căldură, salonul de la Bastida era răcoros, discret și ’mpodobit cu un ’ngrijire care ’i da un aspect elegant.—Pierre se puse p’un scaun. In orice locuință, esistența femeii se reflecte4ă în cele mai mici amănunte. Albine își lăsase urmele sale in acesta cameră modestă și cochetă. Pe cămin, un buchet de flori bine arangeate; între cele două ferestre, o mică bibliotecă de acaju. Pierre recunoscu în ea câteva volume date de el. Pretutindeni lucruri cusute, ghivece cu flori. Se vedea imaginea fericirii, un cuib de amanți împodobit cu plăcere.—Cu totă lecuirea sa, el simți să vie părere de reu, dar n’avu vreme să se mai gândescă. —Prea bine, domnule de Romaz, zise Albine intrând cu un aer degageat. Se pare că este vorba d’un complot. V’ați înțeles amândouă spre a veni să mă luați pe sus. Or fii liniștit, urma ea văzând un gest de ’ncurcătură al lui Pierre, causa e deja câștigată. Acestă tirană de fetiță mî’a atacat partea cea slabă, ajutându-mi săracii. Și, afară de acesta, pot ore să’i refuz ceva ? — Nimic, nici măcar un pahar de lapte, răspunse Claire redând. Draga mea, mor de sete, ți să ne serve ceva afară. 1059 c’ar fi absurd d’a presupune că România se vorscá a căuta să cârtă cu Austria, însă timpii nu sunt ordinari și incidentul Austro-Român ar putea prea bine se fiă începutul unei conflagrare generală ; acestă va depinde de modul de a vedea al cabinetelor din Petersburg, Viena și Berlin. The Raily Sens dice : »Trebuie iertat mult iritabilității unui Stat tânăr, mândru și viteza, care a luat de curând loc printre națiuni și care este în deplin încredințat că are oă misiune însemnată de îndeplinit în priinte.* INFORMATIUNI Serviciul particular al Românului* M. S. Regele a semnat decretul prin care se aprobă oferta propusă de societatea română de construcțiuni pentru facerea cheiurilor de lemn în porturile de la Calafat, Bechet și Corabia, cu prețurile de 686,621 pentru cheiul din portul Bechet, de lei 488,957, 56 pentru cheiul din portul Calafat și de lei 358,139, 42 pentru cheiul din portul Corabia. MM. LL. Regele și Regina părăsesc astăzi palatul Cotroceni și să strămută în palatul din Bucurescî. Maiestățile Lor iau prânzul la palatul din Bucurescî —X— D. Niculae Niculescu, șeful vamei de la Buliga (Gorj) se strămută la Bechet în locul vacant. —x— —x — D. Nedelea Stănescu, verificator de casierie a fost numit agent de urmărire și controlor în județul Dolj. Era fiind a treia aniversare a alipirea Dobrogei la România s-a ținut prin plășile și comunele districtului Tulcea servicii divine. Orașul Tulcea a fost împodobit cu stindarde și covore, bastimentele asemenea având în vîrful lor stindardul român. Sora s’a dat un bal în palatul administrativ, care a ținut pene la 6 ore adî dimineță. Peste 300 persóne aü luat parte la bal. —x— Ni se telegrafiază din Caracal urmâtórele : Astă-nopte s’a călcat de tâlhari conacu după moșia Potel, a d-nei Z. Puricescu, omorând epistații și ar4end catastifele moșii. —x— BULETir^' 0113 lio GrUtA. JSTîO • Alianțele Geografic, după L. Bonnefont de A. Treb. Laurian a apărut edițiunea II-a revenată cu minuțiositate. Conține 20 carte în folio și portretul M. S. Reglui. Cartonat 10 iei. Librăria co-editare, Socec & Comp. TEATRE CONCERTE Joi, 26 Noembre 1881. Teatru Dacia. — Se va juca piesa: Radu Calomfirescu și Mihaiu vitezul. Piesă spectaculosă cu cântece naționale în 5 acte.—începutul la 8 ore sera. Sala noiel.— Astă dî și în fiecare di Tomas Holdens Fantoches care în timp de 18 luni, la Paris a dat represintațiuni, garanteza pentru splendore. Mare concert de negri, Pantomime, Apotheose. Programa cu totul nouă. Cenușăria. Prețurile : Loja 20 fr.; Stal 1 4 fr.; Stal II 3 fr.; Stal III 2 fr.; Galeria, Amphiteatru 1 fr. Duminica și sărbătorea două represintații. - începutul la 8 și jum. Circul Krembser. - Represintațiuni variate în tote serile. Pantomime, exerciții ecvestre, gimnastică.- Începutul la 8 ore sera. D. S ai^ari & cu tot institutul seu s’a mutat tot în calea Rahovei, la No. 50. matTi^?pt^ig^.gBargOTjamrairocag«KyaaraiBS!eBgB*Eggatawvi».vryig*c»ii>itTM»«iaaff.Matti^tiT*iW <naa După un minut, câte șî trei erau așezați afară suptă boltă î naintea unei mese pe care servitorea pusese un taler cu smântână și altul cu pâine. — Vei crede őre, domnule de Romaz, reluă fetița, mușcând dintr’uă pară, că acestă sălbatică protestezá mii de ocupațiune spre a se ’ngropa aci ? E prea frumosă Bastida seader în fine, după ce a cunoscut’o cineva, nu’î maî rămâne decât se-șî încrucișeze piciorele și se ’ncrezneoescá în loc. Domne ! ce lungă trebuie să fiă ziua aici! — Dina nu este nici uă dată lungă când cineva scie să o petrecá, răspunse Albine. — fa’o petrecu... Gu ce ? — Ar fi uă copilăria ca să ’ncep ați povești, dar te asigur că vremea ’mi lipsesce. — De mirare! Ași 4>ce Și așa, daca aș avea în cap opera d-lui de Romaz. Nu’i așa, Albine, că e frumosă ? Spune’I o în față, tu care sciîse ’i sau4i atât de mult în lipsă. Pierre și Albine se uitară unul la altul cu orecare tulburare. (Va urma).