Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)
1882-09-15
ANUL AL XXVI-LE ** Voiesce și vei putea ANUNCIURI. .,mia de 30 litere petit, pagina IV...................... 40 bani Dato „ „ „ pagina III............................2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la adininistraținnea diaritlul. íiA PARIS!, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse GA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C ŰA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfiscbgasse 10. A FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. —Scrisorile nefrancate se reiasă — MERCURI, 15 SEPTEMBRE 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffire et Cune, 8, place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15. Genova. — Articolele nepublicate se ard — 20 BANI EXEMPLARUL 8X AUMINISTRATIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14. BliClESßli 26 RAPGIDNE1882 De câtva timp cestiunile interne, mai ales acele ce privesc reformele însemnate ce sunt de făcut, au absorbit într’atât atențiunea nóstra încât am lăsat pentru moment lauă parte aprecierile asupra situațiunei posteriore. In adevăr, nici nu puteam să intram în asemenea aprecieri pe când vorbiau în Egipet, tunurile armatei engleze, cǎci de la densa depindea în mare parte modul cum situațiunea avea să se limpezescá. Astă cl isbânda strălucită și repede a campaniei egiptene aduce de la sine pe tapet resolvarea marei cestiuni orientale. Bătălia de la Tel-el- Kebir a tăiat modul gordian al cestiunii Egipetului prin puterea armelor. Dreptul celui mai tare a învins încă uadată aspirațiunile de independință ale celui slab. Arabi-pașa, glorificat de unii ca un Washington al Egipetului, a ajuns a fi privit acum numai ca un ambițis vulgar. Aceste sunt vicisitudinile firesc ale isbândei sau ale neisbândei. Omenii de Stat și generării sunt mai totdeauna judecați după resultatul obținut. Când reușesc, sunt omeni mari și eroi, cind nu isbutesc li s’aruncă piatra și cad în marea uitării, când nu plătesc neisbândă cu viața lor. In fine suntem înaintea unui fapt îndeplinit. Aceia ce se chema rebeliunea din Egipet a fost sugrumată de brațul generarului Wolseley. Englesii sunt de fapt stăpâni în Egipet. Khedivul a devenit aprope același lucru ce este Beiul Tunisului în fața Franciei. Dar ceea ce trebuie observat este ca intervenirea Angliei în Egipet s-a făcut în timpul când Europa era adunată în giurul tapetului verde al conferinții din Constantinopole. Puterile mari discutăm cum să restabilescă ordinea în Egipet, flotele engleze și francese erau în fața Alecsandriei, și priveau cum se măcelăreau locuitorii Europeni ai acestui nenorocit oraș far’a interveni; d uă dată énse amiralele Seymur, supt jteuvent d’a împedica lucrurile de armi^e^adt^40Ttmn 1îoin.le Csandrieî, începe bombardamentul, nimicește vă o parte din oraș și debarcă putere armată care ocupă Alecsandria. Acest fapt ar fi putut fi privit ca natural, ca un act de apărare în ziua când se măcelăreau străinii, când se ardeau și se nimiceau averile lor în Alecsandria; în urmă el fu numai un fapt politic, începutul unei politice moi din partea Angliei. Bombardarea Alecsandriei de flota engleză semnifică ca Anglia a luat otărîrea de a resolva singură prin putere uă parte din cestiunea orientală. Resbelul care a urmat a fost consecința firescă a acestei otărîri. Din puntul de vedere militar resultatul era de prevăzlut. Lucrurile au mers póte mai repede decât se credea, dar acesta nu schimbă nimic în ceea ce priveșce partea politică a cestiunii. Din cliua când Englesii au pus piciorul pe pământul egiptean, era clar câ politica englesă luaseotărîrea de a resolva cestiunea egipteană în sensul intereselor englese și pure și ’n interesul occidentale. Un alt fapt, nu mai puțin însemnat, ce reiese din acțiunea singuratică și energică a politicei englese, este câ Europa a părăsit mai cu totul idea unei susțineri a imperiului otoman și al statului-quo stabilit prin tratatul din Berlin. Câci singurul act „ d’a nu se opune, d’a nu protesta măcar contra acțiunii Angliei în Egipet, arată ca puterile daseră Angliei, puterea cea mai interesată în Egipet, un mandat tacit. Are un asemene mandat putut a i se fie dat din partea celorlalte puteri fărăă speranță de compensațiuni ? Are faptul d’a lăsa pe Anglia să-și apere interesele în Egipet cum va crede mai bine, nu implică în sine și dreptul eventuale pentru alte puteri d’a face tot așa în cozuri analoge ? Desigur, da! Și pentru ca să fie așa, nu e nevoie de tratate scrise, nici de promisiuni date. Logica lucrurilor și șirul neînlăturabile al evenimentelor va aduce neapărat acest resultat. Europa nu voieșce ca cestiunea Cuiintelui să provoce oă conflagrațiune generală și să mulțămesce a o vedea resolvată încetul cu încetul prin conflagrațiuni locale, în care fiecare putere interesată vine să-și apere interesele, luând părticica ce-i convine din marea plăcintă orientală. Este cu neputință ca în acesta lichidare încată, dar sigură, poparele cele mici ale peninsulei balcanice să nu caute, fiăcare, a face să valoreze aspirațiunile sale naționale, mai mult sau mai puțin legitime. Așa vedem pe Grecia încercându-se deja a redeschide cestiunea unei rectificări de otare; pe Bulgaria și Rumelia gravitând una spre alta, pe Albanesi și pe Muntenegrini mișcându-se. Aceste elemente de fermentare nu pot se nu dea loc la esplosiuni parțiale, care vor pune în joc aspirațiunile monarhiei austro-ungare. Sosind un asemene moment, cuvântul lui Gladstone hand-off, (nu pune mâna) la adresa Austro-Ungariei putea va óre să-l mai repete acum, în urma celor petrecute în Egipet ? Austria și Germania nu vor avea are dreptul d’a duce Enediterei și Franciei . V’am lăsat să O 1 vă căutați interesele în 1unii și în Egipet; lăsați-ne și pe noi să căutăm p’ale nóstre spre Salonic? Tot așa Rusia va putea cere a-șî rotunji otarele spre Armenia, supt cuvânt d’a se apăra contra incursiunilor kurdilor. Wederat dar ne pare ca soluțiunea unilaterală a cestiunei egiptene , în favorea Angliei, va avea de resultat ne ’nlăturabile uă lichidare treptată a cestiunei orientale; câci oricât s’ar dice, este cu neputință ca sporirea enormă a puterii și a influinței britanice în Oriinte să nu silesca pe celelalte puteri orientale să caute compensări prin cari se poată contrabalanța preponderința englesă. Intr’un cuvânt se póte dérice ca starea actuală a incidintului egiptean a făcut din cestiunea oriintelui, care era latentă, uă cestiune militantă și arcjétare. Bombardamentul Alecsandriei și bătălia de la Tel-el-Kebir vor îmbrânci lichidarea problemei orientale. In fața unei asemene eventualități, care este situațiunea nostră ? E că uă cestiune ce trebuie să ne-o punem necurmat, spre a nu fi surprinși de evenimentele cari în ziua de astăi merg adeseori prea repede. România nu e un stat balcanic propriu -zis. Dânsa are u posițiune geografică escepțională ce prezintă ore cari pericole, dar, cu tote aceste, nu e lipsită și de ore care folose. Pericolul constă pentru noi în a fi puși între Slavii de Nord și de Sud; folosul în împregiurarea cu Europa e interesată să ne susțină spre a împedica întrunirea acestor două mari elemente slave peste trupul nostru. Prin acesta represintâm un element conservativ al ecilibrului european și nu mai suntem acum atât de mici încât să nu avem uă însemnătate destul de seriosă. Dar acesta ’nsemnătate n’o putem păstra decât arătând și dovedind mereu ca suntem ceva și prin noi onșine atât din puntul de vedere material cât și din cel intelectual. Seim bine ca puterile cele mari pot întră între densele întocmeli de compensari. Nu pentru prima oră să împart națiunile cele mai mici de câtre cele mari, pentru a câștiga fiecare ce pote și a scăpa de resbeîe. Mai serm ânse ca tocmai fiind ca puterile au interes să ’nlature complicările, suntem datori să desvoltâm cu tota iubirea, cu tot devotamentul și cu tata inteligința și energia de cari suntem capabili, armata și scala. Am ajuns pentru moment la ținta aspirațiunelor nóstre naționale. Nu ne gândim la cuceriri, prin urmare politica nóstra este de conservațiune. Vă dată puși pe acest tărâm nu póte exista astăzi pentru noi că altă cestiune esterara d’un caracter militante decât cestiunea Dunării. Valea Dunării de jos este tărâmul neutru indicat de natură între Orientele de Nord și Orientele de Sud al Europei. Prin posițiunea iei, călare pe ambele țărmuri ale Dunării de jos, Romănia este un ante-post al Europei apusene pe Dunăre și Marea Negră. Cestiunea Dunării este dorită cestiune de căpetenie. In deslegarea problemei orientale postul nostru de onore va fi d’a represinta națiunea dunăreană. Astăzi mai mult decât oricând e de trebuință să ne convingem d’acest adevĕr, câci de sicur cestiunea Dunărei, ce din causa incidintelui egiptian rămăsese în suspendere, va fi eră și pusă pe tapet. D’astă dată credem ca nici Francia, nici Austria nu vor lua inițiativa. Francia nu mai are nevoie d’a se servi de cestiunea Dunărei ca obiect de compensațiune, și Austria e prea direct interesată spre a nu ascunde inițiativa iei în dosul unui aliat puternic cu Germania. Este dar probabile să ne găsim acum față în față cu marele cancelar german. Deja unele ciare germane, cari în genere sunt bine informate, au început adice ca principele de Bismarck ar fi intervenit pe lângă guvernul nostru spre a’l sfătui d’a ciuma litigiul danubian prin uă atitudine mai împăciuitore. Nu se impune la ce sunt aceste informațiuni pot fi adevărate; credem chiar ca sunt simple presupuneri; dar în ori-ce cas ele arată ca campania diplomatică în cestiunea Dunărei e în ajun d’a se redeschide. Noi suntem și curi, astăzi ca totdeauna, ca oricât de putinte ar fi influințele ce vor căuta s’apese asupra otărîrilor guvernului român, el nu se va abate de la atitudinea ce a indicat’o Regele în discursul tronului din 15 Noembre 1881. Guvernul va sta neclintit pe tărâmul tratatelor și nu va face nici oă concesiune care ar putea fi păgubitore pentru interesele cele mai scumpe ale țarei. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVASI Berlin, 25 Septembre.—Comitele de Munster, ambasadorele Germaniei la Londra, a plecat ieri la Varzin, Viena, 25 Septembre. Se telegrafiază de la Belgrad câtre Politische Corresponded cu Lämderbank din Viena și Comptoir d’Escompte din Paris au dobândit de la guvernul sărbesc concesiunea de a crea la Belgrad oă instituțiune de credit supt firma socială de Banca Serbescu de Credit. Kair, 25 Septembre. —■ Redivul și toți miniștrii au sosit. DIN AFARA FRANCIA In orașul Foix s’a inaugurat statua convenționalului Lakanal, creatorul învățământului primar în Francia. Ministrul instrucțiunei publice a presidat ceremonia: „A glorifica pe Lakanal, a dis primarele orașului, este a glorifica învățământul în tote gradele și supt tote formele; este a glorifica progresele în litere, în științe, în industrie; este a glorifica tóte cuceririle spiritului omenesc !“ ITALIA Citim în Independința Belgică: Presa italiană discută cestiunea d’a se sei ce va face Englitera și ce vor putea face celelalte puteri în privința Egipetului. " II Popolo Romano declară câ Italia, cu totă dorința d’a menține bune relațiuni cu Englitera, nu-și va putea sacrifica interesele care sunt numerose și însemnate, nici a tolera ca Egipetul să devie în realitate, supt uă formă sau supt alta, că parte a imperiului britanic. Italia, adauge N Popolo, nu e singura putere mediterană sau nemediterană, care să aibă interese de ocrotit în Egipet. La Riforma, din contră, recunosce ca Englitera are dreptul d’a resolva singură cestiunea egiptena. Iltarul d-lui Crispi consilieza chiar pe cabinetul din Quirinal d’a recunosce acest fapt irevocabile. El exprimă numai dorința ca Egipetul să fia independinte dă Pórta din puntul de vedere al relațiunilor esteriare și în întru să aibă instituții mi libere. Simțimintele exprimate de Riforma apar și din partea guvernului rusesc, decă trebue credem să scrisore din St. Peterslotte Bifel Tare'l o publică corespondința politică din Viena și care atribue Rusiei disposițiunile cele mai bine-voitore în privința politicei britanice. Corespondința politică afirmă că guvernul rusesc nu s’a gândit nicî uădată d’a se împotrivi la vederile dlui Gladstones, ca se gândesce acum la acesta mai puțin decât oricând și dă se se înțeagă ca nu va fi anevoe Englizezii de a se învoi cu Turcia pentru încheiarea unui modus vivendi în Oriunte. Mai multe fiare, mergând mai repede decât evenimintele, înfățișază deja ca un fapt aprape îndeplinit încheiarea unui asemenea modus vivendi și dau amănunte asupra clauselor tratatului ce se va încheia între Englitera și Portă în privința regularii cestiunii egiptene. Aceste amănunte sunt uă curată fantastă. Pene acum pe d’altă parte nici uă putere n’a luat inițiativa pentru întrunirea unui congres . Englitera chiar n’a formulat nici uă propunere. Se crede chiar ca guvernul din Londra nu va face cunoscute vederile sale înainte de deplina potolire a visceler. ENGLITERA Se scie ca, în Statele Unite, un lege, votată de curând, interzice imigrarea lucrătorilor chinezi (coolies) care fac un concurență prea mare lucrătorilor americani. Chinezii se vede ca s’auotărît a căutată altă țeră de esploatat și au început să imigreze în Englitera. Lucrătorii si industriașii din Londra au convocat un meeting, care s’a pronunțat în unanimitate în contra imigrării lucrătorilor Chinesi în Enghitera. AUSTRO-UNGARIA Citim în Neue freie Presse . Ni se telegrafiază din Pesta cu data de 23 Septembre că consiliele de miniștrii comune au început supt președința împăratului. La conferința de astăzi au asistat numai miniștrii comuni. Mâne se va ține din nou un consiliu de miniștrii supt președinții împăratului, la care vor lua parte ambii președinți de consiliu precum și cei doi miniștrii de financie. In tot timpul zilei miniștrii au conferit între denșii. La amia ji s’a ținut un consiliu de câtre miniștrii unguri. Tot același chiar ne spune următorele : Se zice ca s’a încredințat unei comisiuni internaționale sarcina de a regula fruntariile dintre Romănia și Austro-Ungaria. După cum aflam astăzi din Bucureșci, Austria a respins propunerea României de a încredința acestei comisiuni regularea fruntariei la Suceva, precum și regularea Prutului. Cititorii noștri scrir că în comuna Capalna (Ungaria) împlinitorul de dări a fost ucis într’un mod teribile de poporațiune. Eee ce ne mai spune în acestă privință Gazeta Transilvaniei: „Mare sensațiune a produs întâmplarea de la Capalna. Nu numai diarele din patria ci și multe din cele străine au luat act despre ea, și și-a și exprimat părerea de rea ca într’un Stat, care se ține de civilisat, se pot petrece astfel de lucruri. Oficiosul Pester Lloyd dedică acestei cestiuni chiar articolul prim din numărul său de Marțea trecută și după ce desaprobă barbara purtare a celor revoltați, cată și căușele de căpetenie, care fac ca încasările dăjdiei se fiă așa de urgisite și se dea prilegiu la asemenea tulburari. piarul din capitală atribuie aceste cause mai anteier modului cum proced și cum se recruteza esecutoriî de dare, și apoi împregiurarea ca nu se pretinde de la fiă cine numai cât are se platesca, și nu i se spune lămurit pentru ce are se plătăscă. Esecutoriî de dare sunt de obicei ómeni cari nu mai au altă ocupațiune și cari prin urmare nu caută mult la mijlocele pe cari le întrebuințăză. Mai departe superiorii să uită numai și numai la sumele încasate, și nu iau în băgare de sămă și modul încasării. „Suntem și noi pe deplin învoiți cu observările lui Pester Lloyd ne permitem înse a nu ne mulțămi numai cu atât, a nu căuta numai la formă, ci a merge ceva mai departe : a cerceta și a desaproba întreg sistemul financiar. Nu numai modul în care se scote darea, ci darea enseșî, în proporțiunile ies de acum, este atât de asupritare, încât nasce nemulțămirile cele mai primejdiose în popor. In sudarea feței sale își adună bietul muncitor uă mână, două de bucate, își face căte-va parale, pe care ar voi să le pună la uă parte pentru jile negre... când celo d niî din dietă ar constateza câ Statul are vr’uă imperiosă necesitate, câ trebuie încă căte-va milione pentru politica mare bosniacă etc. și ar decreteza uă nouă dajdiă. Organele ministerului de financie i se pun din nou în mișcare și în chipul acesta munca de pe un an el se perde în vânt. Astăzi așa, mâne tot așa, pene când ajungând cuțitul la os lesne se ivesce și regretabila întâmplare de la Capalna. Se bage bine de sema d-nii din Budapesta cu modul cum chivernisesc averea publică, câci altfel pote veni uă vreme, în care nemulțămirile din Irlanda vor fi nimic pe lângă cele din Ungaria ! „Nemulțumirea cu procederea organelor ministerului de financie este generală. In 17 Septembre a. c. s’a ținut în pluș uă conferință la care au luat toți parte, fără deosebire de naționalitate, și care s’a consultat asupra modului cum se se potă delătura abuzurile ce se comit la ficsarea contribuției. S’au adus în discusiune mai multe gravamine mai ales s’a rădicat protest din causă că cuvéntul de onore al cetățianilor nu se ia de loc în considerație și din causa sistemei de spionagiu ce se practică de un timp în cace. Conferința a condamnat arbitrarietatea procederei la ficsarea și încasarea contribuției și a dat espresiune viă mare, nemulțămire, ce cresce pe di ce merge și se produce parte prin rigurositatea prea mare a legei parte prin greșita esecutare a lor. S’a otărît, ca grava mineie să se așterne intr’uă adresă dietei. „Nu de mult s’a întâmplat în Brașov orăși un cas flagrant. Un preot protestant s’a pus în lista de dare ca curelar. Ducêndu-se la inspectorat ca se protesteze și să cera să se sterga darea ce i s’a impus în acesta calitate, a fost provocat ca se dovedesca ca nu este curelar. Omul trebuie acum să alerge și să chieltuiasca din causa neghiobiei celor de la oficiu. In multe cazuri înse că asemenea dovada este greu de adus sau să întârzie și respectivul trebuie să plătescă pe nedrept!u OLANDA că mare cestiune să impune acum Olandei,jlie la France de la 22 Septembre , acea a succesiunei eventuale a tronului. Fiul cel mai mare a regelui Wilhelm III, a murit fără a lăsa copii, deși era în vîrstă; fiul al douilea, devenit la rîndul său principe moștenitor, e slab și bolnăvvicios, și ar putea muri chiar înainte de tatăl său. Din a doua căsătorie a regelui Wilhelm III cu tânăra principesă de Waldeck nu s-a născut decât un fată, principesa Wilhelmina, astăzi în vârsta de două ani. Constituțiunea olandeză a instituit legea salică în familia de Nassau, dar a hotărît ca în cazul când nu ar fi moștenitori bărbați ai lui Wilhelm I, fetele vor putea să moștenască. Acesta pare a stabili dreptul principesei Wilhelmina; însă acesta are doui concurenți puternici, principele Albert de Prusia și pe principii de Wied, toți moștenitori prin femei ai lui Wilhelm I. Dacá acești pretendințî ar fi numai membri ai familiei suverane, cestiunea ar fi de ordine curat internă, ceva mai mult, constituțiunea țarei fiind cu totul liberală, n’ar fi nici temă de vr’uă schimbare în politică. Dar ajungerea la tron a principelui Albert de Prusia, sau chiar a unuia din principii de Wied, este privită ca trăgând după sine să anecare la Germania. De altă parte, dacă principesa Wilhelmina ar moșteni tronul, în curând ar trebui uă regință, care nu s’ar putea încredința decât unui simplu burgez, și Olanda s’ar găsi astfel în republică, forma de guvern pe care a avut-o mult timp și la care mulți doresc să se întorcă. Să zice că Statele generale vor fi în curând sesizate de cestiunea moștenire a tronului. NOUL CANAL DE SUEZ The Times consacră primul sau articol cestiunea viitorului canalului de Suez. E că în resumat ce spune ziarul engles : Recentele eveniminte în Egipet au dovedit într’un mod evidente ca Engliteza, deși este în mod vădit principalul acționar al Companiei canalului de Suez, n’are în administrațiunea acestei cât de cât uă influență aprope neînsemnată. Națiunea care, mai mult decât oricare alta, asigură prosperitatea canalului, n’are decât un vot în consiliul societății, per când d. de Lesseps are 21 de membri care recunosc autoritatea lui supremă în tot ce privesce canalul. Acesta situațiune escepțională a d-lui Lesseps a fost temeiul atitudinei sale ostile autorităților engleze în tot timpul cât a stat în Egipet. După ce răspunde argumentelor unora din diarele străine, care spun ca Englitera pare să se lipsescă de canalul de Suez întrebuințând calea Capului, cum făcea altă dată, The Times jice ca trebuie căutată resolvarea dificultâților actuale într’u altă direcțiune . In adevăr, canalul de Suez este acum neîndestulător, și este vorba d’a-l lăți sau d’a se construi un alt canal, prin care ar putea trece marele vase moderne. Acesta idea a construirii unui nou canal pate să pară precum ilustriă, dar suntem în stare de a constata ca ea ocupă acum nisce spirite care nu sunt de fel dispuse a lua visuri drept realități. Însă până în momentul când un alt canal s’ar deschide circularii, avem să veghiam asupra intereselor nóstre asupra canalului actuale și a le garanta în contraatitudine autocratice a d-lui de Lesseps, și cabinetul englez se va ocupa cu acesta cestiune când cu regularea ar fi,o.per 1or Tilcmp.nn 1 mi. v.--------------- —O-JL---------------------Mai multe Ziare, între care și Vlalie, anunțase mortea socialistului german Bebel. Același chiar, după care dădusem și noi acesta scrie, publică următorele : Ziarele germane au anunțat din erere mortea lui Bebel; el a fost un adevăr greu bolnav, dar acum e pe cale de a se îndrepta. SOIRI D ALE ZILEI Astăzi 13 Sept. termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, aréta grade Réaumur . La 12 ore noptea -16. La 7 ore dim. La amiedi înălțimea barometrică 764 mm. Cerul noros. A. S. Principele Bulgariei, împreună cu d-nii Mayr, Whitte, Zancoff și capul bisericei protestante din Anglia, au plecat astă seră cu trenul ordinar din Sinaia spre Bucuresci. * * * 7.13 o