Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)

1883-01-15

39*. INTEMPLARILE ZILEI CAPITALĂ—ȚERĂ—STRĂINĂTATE Citim în Galații de la 14 Ianuarie : ți­lele aceste, d. I. Ettinger, orloger și bijutier, primi­tă scrisore prin care era poftit să pună în zidul Parcului Regal 1.000 de lei, câci la din contra viața sea este a­­menințatâ. După cât am aflat, d. Ettinger n’a de­pus banii ce i s’au cerut ci a rugat pe d. polițani­ ca să fie interpretul regretelor sale câtre societatea anonimă ce nu póte satis­face cererea ce î-a făcut. Duminecă, 9 cuvinte, pe când d. A. dim­preună cu familia mea erau duși la preum­blare, să introduse un hoț în odaia de cul­care a d-lui A. și începu a aduna din lu­cruri ce i se páreau mai de valore. Când tîlharul era pregătit de plecat, d-na A. se reîntorse singură a­casă și se îndrepta toc­mai câtre odaia de culcat a d-lui A. Mu­­­­safirul vă­ Jându-se în pericol d’a fi prins, " să furișeză repede supt privat cu obiectele ce alesese, așteptând un moment mai fa­vorabil de călătorit. Cum intra d-na A. în odaie, simți ime­diat ca trebuie să fie cineva supt pat, fară să se tulbure de loc să puse înaintea oglinzi și începu a-și face toaleta de casă vorbind singură : — „ce păcat cu am păr frumos, ochi negri, când nasul meu e mare și-mi strică totul. Ah! afurisite de nas, tu ai să mă omorî! ai să mă omorî!“ și a­­ceste cuvinte de mis omori le pronunța așa de tare, în­cât fură auzite de servitorii ca­sei, cari să grăbiră a alerga în camera de­­ unde eșau strigătele. D-na A. văd­end slu­gile înarmate, care cu ce apucase, le ordona ca să caute ce este supt crivat. Tîlharul, fără să aștepte să fie scos de supt pat, e și singur și se arunca în ge­nunchi înaintea d-nei A. implorând ertare. D-na A., vă<­ând câ hoțul era una din cunoștințele soțului iei, spuse vizitiului d’a-î da drumul pe porta, fară a-1 atinge câtuși­­ de puțin ; dar cu tota stăruința cuconei; * vizitiul aplica hoțului căte-va ciomege re­­comandându-i cea mai mare discrețiune. (­­Galații). FELURIMI Orașul Berchișel. Arderea circului. — Ecă câte­va amănunte asupra acestei ar­deri . Focul s’a declarat la 9 ore și jumătate sera, la sfirșitul represintațiunii și a fost pri­cinuit d’un foc de artificie care a aprins uă perdea. Flăcările s’au întins cu repeziciune și n’au întăripiat a ajunge la acoperemênt. Cei opt sute de spectatori presinți, se precipitază și se îngrămădiră spre ușa de intrare, care se deschidea înăuntru. Două uși care se aflau pe margine erau din nenorocire închise. Când, din afară, s’a putut isbuti a se deschide singura ușă li­beră, s’a dat peste­uă grămadă de cada­vre care ardeau încă. Pompierii care au sosit t­ă jumătate de oră după începutul arderii, se găsiră în ne­putință d’a lucra la stingerea focului, fiind cu apa îngheța în sacale și ’n țevile pom­pelor. Musicanții de la orchestră au fost cele d’intei victime ale catastrofei. Numărul total al morților nu s’a putut încă stabili într’un mod definitiv. Multe persane au putut să scape sărind prin deschizăturile practicate la partea su­­perioră a circului. Clădirea întrega precum și caii și materialul au ars. Intr’ua carte interesantă, întitulată Ru­sia și Rușii, d. Victor Tissot, care a stat mult timp în Berdutșef. Zice ca acest o­­_^raș este îngrozitor și spune câ te face să­ ți­i~"&disci a­minte de cetățile blestemate de care vorbesce Scriptura... Intr’easa și 'n giurul­iei, totul pare lo­vit de decadință, de miserie și de mérte. Casele aréta nisce fațade jupite sau pă­­tule cu plăci leprose. S’ar zice ca din no­­­­roiul în mijlocul căruia sunt clădite, se rădică nișce miasme otrăvitore, care le rod și le descompun. Oraș de noroi și de sdrențe, capharraum de murdării și putre­gai fâră nume unde jidovii, acumulând mi­­seria și murdăria, desfășură ranele și ulce­rele lor, ca lob pe gunoiul său. Nici uă­dată, afară numai de prim­ă­vara când se topeșce zăpada, nu se curăță stra­dele unde murdăriile acumulate putrezesc. La estremitatea stradei principale că ve­che biserică catolică își rătundeșce domul sau verzul peste care se rădică crucea bi­­­­­zantină cu lanțuri de metal. Dinaintea acestei biserici se concentreza te la viața și activitatea orașului. In fie­care Duminecă, se adună acolo oă mulțime de țărani soldați și Evrei, confun­dați înpreună într’uă adunătură furie, fâră culare și fâră relief. Dulgherii cu un lung topor subsóra sau cu un ferastreu atârnat de umor astepta, cu un aer nepăsător, se fiă ^"trămișî pentru săptămâna viitóre. Evreii singuri pun puțină animațiune în acesta mulțime, care are imobilitatea unei turme oprite, încărcați cu haine vechi, ei umblă în­­cace și’ncolo, propun venturi și schimburi, se furișăză prin grupuri, deșteptă prin câte un curent spus la timp, nepăsarea mojivu­lui care rîde atunci cu hohot, făcând să-i strălucască dinții săi albi. Invălit în blana s­a, bogatul comerciant israelit se plimbă cu mândrie în mijlocul mulțimii, încungiurat de clienți, urmat de samsarii­ săi, de comisionari și de băieți de prăvălie. E adevăratul Ierusalim al Rusiei Mici; ulițele nu sunt pline de­cât de prăvălii e­­vreescî, unele mai suspecte de­cât al­tele. Fete tinere cu un aer cam sălbatec, fru­musețe originale și virgine în vestmintele­­ lor d'uă murdărie respingătóre cu figura ț pe jumătate ascunsă supt nisce plete­ negre, ■i ies din umbră cu repeziciunea unei apa­­rițiuni, purtând în manile lor un farfurie acoperită séu uă­­1ă spartă din care iese fum. D. Victor Tissot a asistat la un repre­­­­sintațiune dată la teatrul din Bercu­șel sin­­­­gura podoba a acestui oraș, care n’are nici cafenele, nici restaurante, nici locuri de în­trunire. El vorbeste ast­fel de sala teatru­lui, uă vastă baracă de scânduri. Când apucase pe piața mare unde se ridica acesta construcțiune primitivă, uă mulțime însemnată staționa prin împregiu­­rimi, s’ar fi Zi s ca era uă mare. Trăsurile cari treceau pe acolo cu un vițel înădușit cu coșul rădicat, luau uă aparință vagă de gondole. In depărtare, două felinare roșii, ca acele ale unui corabie, indicau ușa tea­trului. Nisce cabriolete stäteau înșirate una după alta, și vizitiii coborîți de pe capră, se ținea și grupați de amendouă părțile ușei de la palisada care încongiura baraca ca uă curte esterioră. La biuroul de bilete, miserabilă gheretă, uă Evreică superbă, cu uă mică lădiță de fer dinaintea iei se resfăța, învălită în blâni cu brațele încărcate de brățele, cu inele la fie­care deget și cu mari cercei în urechi. Sala era pe jumătate plină, dar necon­tenit noi spectatori soseau. In fund, era a­­șezată lumea de rând. Se aflau acolo e­­vrei pe jumătate goi care miroseau a us­turoi, cu obrazul roșu, cu mânele roșii. D’asupra, într’uă bubină care se deschide ca un ferestra, cu un bucată de stofă ro­șie pe margine, se vedeau busturile unei familii israelite : tatăl, un brun frumos; mama forte grasă, în mare toletă; copiii cu părul frizat, îmbrăcați ca nisce Pa­risian­. Berditșef este, în adevăr, cuartierul ge­neral, orașul sfânt al Evreilor din Ukra­­ina, din Podolia și din Kyovia. Ținendu-se socotela de poporațiunea flo­­tantă, se evalueza la uă sută de mii nu­mărul locuitorilor israeliți din Berditșef. Aci vin colportorii care umblă prin Ba­sarabia, Polonia și Galiția. De­și fac cum­părările de giuvaeruri de chilimbar,de măr­­gian de dantelă, batiste, săpun etc. Cât despre piesele representate înaintea acestui public straniu, ele nu sunt de­cât risce farse, fără nici oă pretențiune literară. Cea de antei represintă nenorocirile recruților ji­dovi și naționalii lor rideau grozav de fle­­căriile lor. Acesta operetă, greóe și indigestă, fără uă umblă măcar de intrigă, nu era de­cât uă farsă pusă pe musică; ceea ce uă fă­cea în același timp interesantă și comică era caracterul reî, un amestec evero-german cu care era jucată, mimica actorilor făcea să reiasă cu fidelitatea unei oglinzi măritore tipurile evreilor ortodocși și talmudisti, trăind în afară de epoca lor, drapați în ta­lazul lor, mumificați în vechile lor mora­vuri și vechile lor prejudecăți. A doua piesă, Chibriturile, represintă a­­venturile de amor ale unui bogătaș evreu, bătut și nemulțămit. Succesul fu tot atât de însemnat ca și acel al operetei. ROMANULU 15 IANUARIE 1883 de 16 ani ne-a probat ca­rele sunt resulta­­tele unei asemeni legi electorale. Și nici cu putea fi alt­fel, câci legea nós­­tră electorală se baseză pe presumpțiuni, pe ficțiuni, ca spre pildă acela care are un venit funciar de trei sute galbeni în sus, este inteliginte și independinte, și câ el póte figura într’un colegiu restrîns în care fi­­gureza numai proprietatea cea mare. Dacà avuția ar fi tot­dea­una resultatul, folosul de care se bucură numai omul muncitor, așa ar fi. Din nenorocire avuția este fructul nu al omului muncitor, dar a­l muncei și se pote întămpla, cum adesea se întâmplă, ca unul să muncesca și altul să se bucure de re­sultat, de avantajele proprietaței. Drept este ? Apoi câți alegători figureza în cole­giul I cu averi fictive, câci ele sunt sau ale soțielor lor sau cu pasivul întrecând cu mult activul, acești alegători n’au în reali­tate nici atâta avere cât are un alegător din colegiul al IV. Ce Insemneza dor­ită disposițiune de lege care se baseza pe min­ciună ? Când gândim în sfîrșit la faptul a­­cesta cu proprietarii cei mari fiind puțini la număr în un județ, candidatul la depu­­tățiă sau senatorii este la capriciul alegă­torilor, cu guvernul solicitându-i se face tot felul de concesiuni, câ administrațiunea găsesce obstacole între enșii, putem evita un singur moment de , a declara că asemenea lege electorală m­orală ? Scia ca ori­care ar fi economia unei legi electorale, bunăta­tea ei depinde înainte de tate de moralita­tea alegătorului, dar tocmai pentru ca o­­mul e supus la slăbiciuni, și ca la fie­care pas independența și inteligința sea găsesce obstacole, tocmai pentru acesta Zie ne în­trebăm, cu ce lege electorală putem avea mai multe garanții de vot] sincer și inde­pendent ? cu legea actuală, cu colegii res­­trînse și arbitrarii sau cu colegii mai nu­merose ? In tot cazul, înțeleg a se critica refor­ma ce se propune, dar a susține ca legea nostra electorale este uă lege ideală, a­cesta îmi pare uă idee greșită, resultatul unei admirațiuni orbe și pasionate pen­tru Constituțiunea din 1866. Vorbind asupra principiului delegațiunii, admis pentru votarea alegătorilor din co­legiul al IV-lea, d. Meitani susține oă teo­rie greșită. La pagina 83, comentatorele afirmă că „se pronunță contra posibilității de a fi ales delegat un alegător din cele­­l­alte trei colegiuri, și, cu tote acestea, a­­cest delegat să potă vota și în colegiul al IV-lea și în unul din cele­l­alte colegii unde ar fi alegător“. Legea nu îngăduie nimănui să aibă mai mult de­cât un vot. Cred ca părerea d-lui Meitani este greșită, nu pen­tru ca articolul 2 al legii interpretative de la 23 Aprile 1878 permite ca delegatul să aparțină ori­cârui colegiu, dar fiind­ ca nu găsesc nici în Constituțiune, nici în legea electorală din 1866 vre­un articol care să proibe numirea delegaților în persona ale­gătorilor din colegiul I, II sau III. Ni se zice ca nimeni nu póte avea două voturi. Dar are delegatul voteza suo nomim ? El este — cuvântul ne spune acesta — un delegat, un mandatar; cum dar se póte sus­ține câ delegatul depune în urnă votul său propriu? Dreptate dar are d. Cretzescu când, în Comentariul său asupra legii elec­torale, afirmă câ proprietatea votului este a alegătorului­­ primar, ca exercițiul numai al acestui drept este al delegatului In acesta fasciculă a VII-a, neobositul comentatore al Constituțiunii discută con­troversa penală ce se rădică asupra înțe­lesului cuvintelor cei osândiți, din articolul 20 al legii electorale, discută principiul per­­manenței listelor, cestiunea însemnată a re­­presintațiunii minorităților în Parlament, judecarea litigiurilor electorale și cestiunea bicamerală. Neputând n­espune aici argu­­mentațiunea acestor discusiuni, îndem­nam mult pe lectori a citi paginele elociate ale interpretului nostru. Opera d-lui Meitani îmi pare folositare, câci ea îm­plinesce, formeza educațiunea politică a flă­carui cetățian. Școlarilor le póte fi de multă înlesnire în studiele lor constituționale. Intr’însa, dânșii vor găsi nu numai principiele sciinței constituționale așa cum le-au stabilit publiciștii moderni, dar și vederi istorice și personale ale autorului. Și în acesta, cartea domnului Meitani are imensă superioritate asupra celor­l­alte cârți juridice române, cari nu fac de­cât să re­producă comentariile străine. Scrier­ea ce avem supt ochii noștri este uă scriere ori­ginale. Ceea ce am dori să vedem în noile fascicule, sau în­că nouă edițiune, ar fi, lăsând la uă parte convicțiunile personale ale d-lui Meitani, pe care nu le împărtășim în tote cestiunile ce discută, ar fi, Zic, mai multă precisiune în expunerea ideilor, frasa mai scurtă și mai strânsă. Intr’un articol de gazetă pate cine­ va da drumul condeiu­lui și espune ideile sale, fară a spune mai dinainte lectorului ce vrea și ce are în gând să facă. Intr’uă carte didactică, ecsi­­gințele metodei nu trebuiesc așa de mult perdute din vedere. Cu aceste restricțiuni, mărturim mulță­­mirea plăcută ce simțim de a vedea lite­ratura juridică română îmbogățită cu un scriere în care nu lipsesc nici erudițiu­­nea, nici puterea argumentațiunii. Disescu. BIBLIOGRAFIE Studie asupra constituțiunii Românilor de­­ x.­­x. Meitani. D. Meitani,­­fost redactore al Zarului Pressa, a publicat fascicula­ jVII a studiilor sale constituționale, în care comenteza ar­ticolele 61 — 70. Multe sunt cestiunile inte­resante pe cari le studiază și discută pu­blicistul nostru. Stilul în care îmbracă ide­ile sale este ușor, însă așa de prolics, atât de mult se teme de Meitani câ nu va fi înțeles de cititori în­cât adese­ori da nisce desvoltarî ostenitate. Ceea ce iubesce cu deosebire pe lector este admirațiunea pasi­onată ce o are comentatorul pentru opera ce interpreteză, înțelegem iubire pentru le­gea Constituțională dar nu în așa grad în­cât să ne orbim și să nu vedem părțile greșite ale pactului nostru. A susține câ’n fapt nu este nemerit a schimba acum în ceva Constituțiunea din 1866, este că pă­rere, uă cestiune de consciință firescă; a­­cesta nu ne miră câtuși de puțin. Dar susține câ Constituțiunea așa cum organi- a scrit suveranitatea română și exercițiul iei este realizarea idealului și câ­n’avem a ne plânge de nimic, acesta este uă idea gre­șită. Și fiind­ câ legea electorală este la or­dinea 7*leî vom discuta de preferință cu d. Meitani teoria sea asupra legii electo­rale actuale. Mai anter d-sea stabilesce ca legea elec­torală este uă lege de ordine Constituțio­nală nu numai în ce privesce basele iei așa cum se găsesc stabilite în însuși cor­pul Constituțiunei, dar în tota cuprinde­­rea iea. Ast­fel , după domnu Meitani, chiar disposițiunile de procedură a a­­cestei legi sunt de ordine Constituțio­nale și prin urmare legea interpretativă din 23 Aprile 1878 este nulă și de nul efect, de­ore­ce ea fiind opera unei legislature ordinare n’a putut schimba întru nimic o­­pera Constituantei. Asupra acestei cestiuni noi credem, ca în teorie legea electo­rale este constituționale în partea sea de fond, în partea sea organisatrice. In partea de formă, în atât însă cât densa ne spune cum are se funcționeze corpul elec­toral, legea electorală este de natura unei legi ordinare. Prin urmare ea este de com­­petința unei legislaturi ordinare. Să vedem acum cum în teoria d-lui Mei­tani legea trebuie se organiseze corpul a­legătorilor ? Comentatorul, plecând de la ideia ca represintațiunea națională, ca se fie imagină viuă a țerei întregi, trebuie să re­­presinte tote forțele, tote interesele țarei, stabilesce ca urmezi să cerem represintanți de la tot ce constitue, tot ce ne da inte­resul general. Ori, interesul generale ni-1 da proprietatea, numărul și inteligința. Așa­dar legea electorală cea mai perfectă este aceea care face să funcționeze aceste trei elemente. Ei bine, zice d. Meitani, inteli­gința, supt forma colegiului al III-lea, nu­mărul supt forma colegiului IV, proprieta­tea supt forma colegiului I și al II-lea nu sunt consultate ? nu aceste patru colegii ne dau Adunarea națională? Da, daca ar fi posibil să contopim la un loc inteligința, proprietatea și numărul, am putea zice cu ce va produce, ce va alege acest complect este espresiunea interesului generale. Dar ast­fel se petrec lucrurile în realitate ? Câtu­și de puțin nu. Proprietatea este împărțită în trei colegii, ér inteligința voteza într’un colegiu isolat; ș’uă speraință INFORMATIUNI Serviciul particular al „Românului* SENA­­T Ședința de la 14 ianuarie Președinția d-lui D. Ghica. Se citesc adresele comunicate de Cameră pentru supunerea la revizuire a articolelor amendate de acea adunare și Senatul otă­­rasce a aștepta ,până ce se vor presinta tote amendamentele ce se va face Camera spre a le desbate uă dată pe tote. In acest moment, la orele 4 și jumătate se procede la votarea pensiei d-nei R. Stav­­rescu și la indigenatul d-lui Henik, voturi cari remăseseră nume ieri. ULTIME SCIRI Serviciul telegrafic al „Agenției Havas“ Paris, 26 Ianuarie. — Se consideră ca sigur ca Senatul va respinge proiectul co­­misiunii pentru legea escepțională privitore la membrii vechilor familii domnitore, daca Camera ar adopta o, ceea ce este îndouios. Constan­tinopole, 26 ianuarie. — Soliile din Scutari exprimă speranța că energia și dibăcia lui Bedry bei, comisarul otoman pentru delimitarea frontierei turco-munte­­­ negrene, vor fi d’ajuns pentru a aplana greutățile acestei cestiuni și va înlătura ast­fel ori­ce conflict cu Muntenegrul. Porta a trimis noul instrucțiuni în acest sens lui Bedry bei ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 1­ ianuariu, 1882. Camera a început discusiunea generală privitore la a doua citire a propunerii de modificare a unor articole din Constitu­țiune. D. Gr. Cozadini combătu propunerea de revizuire. Zicând ca ea nu este necesară, n’a scerut’o țâra. Dorința țerei este de a scote societatea din afundul compromiselor care se fac în detrimentul iei și d’a scăpa guvernământul constituționale de înrîurirea mandatarilor, de tirania majoritații. Este contra contopirii colegiilor I și II și Zice câ acesta contopire nu ar fi bagheta ma­gică d’a scote societatea din corupțiune Nu este contra sufragiului universal, dar Zice câ va trece mult până să se stabiles­­că și la noi. Exprimă dorința ca să se lase deplina libertate alegătorilor colegiului 4, pentru ca ei să -șî putá alege mandatari din sînul lor, adică sătiani. Termină declarând ca este liberal, dar voesce ca să fie liber pe opiniunile sale și ca nu vorbesce ca deputat moldovean , când Moldova sufere, sufere și Muntenia, ci s ea nu va usa de acesta armă periculosă pentru țară. Cupe d. Cozadini urma d. A. Lahovari. D-sea începe prin a spune ca revizuirea n’a fost cerută de țară și modul de prece­­dere ]în privința propunerii de revizuire este nu numai neregulat, dar și nelogic. D-sea combate propunerea de revisuire și face istoricul legii electorale. In momentul acesta (4 ore) vorbesce tot d. Lahovari. Un viscol cu zăpadă bântuie în Capitală. Porțile din partea Nord-Răsăriteană sunt góle, ora porțile opuse acoperite cu monti­­cule de zăpadă. La Severin, Craiova înce­pând de la stațiunea Borș, viscolul cu ză­padă bântuie de aZi napte, trenurile cu mare greu ’și urmeza calea. ■—x— Uă furtună mare a isbucnit pe marea Nea­gră. Vaporul rusesc „Nijni-Novgorod“, care mergea din Constantinopole la Odesa, se crede pierdut. Nici un scrie nu s’a putut culege privitóre la sorta acestui vapor, care avea pe bordul său mai mulți pasageri și un echipagiu compus din 103 persone. —x— Ni se comunică din Filipopole cu guvernul otoman a pus mâna pe un transport de arme și a­nume pusei sistemă Martini, care a fost destinat pentru a fi distribuit poporațiunii bulgare de pe la munți. Se scie ca aceste arme sunt de provenință rusă. Agintele ru­sesc, d. Krebeli, fiind întrebat de genera­­rele Becker-pașa în acesta privința, a de­clarat ca crede din contra ca armele se­­chestrate fuseseră destinate pentru a înarma pe musulmani și sunt trimise de societatea iredentă turcă cunoscută supt numele de Turcia jună. —x— Ingeniarul rus d. Șubin a sosit la Ga­lați. Se zice ° a d-sea va sosi mâne la Bu­­curesci, unde va aștepta sosirea principe­lui Urusoff, care se află la Viena. Prima societate de credit Fun­ciar Român din Bucuresci. Se aduce la cunoscința publică ca la 24 ianuarie st. v. 1883 și în zilele următore se va ține licitație publică în Bucuresci în localul societății din strada Colței, pentru a­­rendarea a mai multor moșii ipotecate Cre­ditului Funciar arătate în tabloul de mai jos. Licitațiunea începe la orele 12 din Zi- Arendarea se face pe termen de cinci ani cu începere de la 23 Aprile st. v. 1883. Condițiunile de arendare se pot vedea la societate în tote Z^ele de lucru de la 11 până la 3 ore post-meridiane. Tablou de moșiile ce sunt de arendat Argeș Gura Bascovului, proprietatea d-lui Const. D. Budisteanu. Gliganu, idem idem. Gaujanui, propr. moscen. repos. N. Cor­­nățeanu. Merișanul Păpușari, propr. moscen. repos. Al. Zisu. Racâst Silivestri, parte: propr. d-nei Rocsandra Dăscălescu. Herționa Arămesti, propr. a moscen. repos. George Meleca. Slobozia Meiului, propr. d-lui Dimitrie Paraschiv. Săndulenii, propr. a moscen. repos. Roc­sandra Sturdza. Botoșanii 1 Ștefănesciî, propr. d-neî Esmeralda Ma­­vrocordat. Buzei­ Goideștiî, proprietatea d-lor Anton și E­­liodor Carp. Calmi Pelineii-Moldoveni, propr. d-lui Andrei Buhticu. Constantinesca, propr. d-lui George Du­­mitriu. Tatar-Baurci, propr. d lui Grigore Ro­­manenco. Dâmbovița Ionesciî, proprietatea d-nei Maria Olă­­nescu. Voinescii, propr. d-nei Maria Van Saanen. Miulescu­, „ „ idem. Dolj Prodila, propr. d-lui Alecsandru Dinopolu Urzicuța, „ a minorilor Goga. Brădescii de jos, proprietatea d-lui Nicolae Greceanu. Nichitaia, propriet. d-nei Theonia Gră­­dișteanu. Sitaia, propr. d-lui C. N. Mihail. Pelestiî, propr. d-lor G. și An. Orman. Urzicuța­ Ambulestî, propr. d-nei Zoe Ri­­oseanu. Dorohoiu Iteria, propr. d-lul Panait Casimir. Fii soi­ot Râpele, propr. d-lui Mihail Kogalnicenu. Șopărlenii și Ghidisenii, idem. Gorj Frumușei și Licuriciu, propr. d lui G. și An, Orman. Iași Cârnicenii, propr. a moscen. reposatului Kornea Dimitrie. Ilfov Kitila-Mogoșăia și Zalhanaua, propr. d-lui N. G. Bibescu. 20 pog. din com. Chéjna, propr. d-nei Ralița Bentea. Stoenaia, propr. d-lui Iosif Darvaris. Măicănesciî, propr. d-luî Aristid Pascal. Daria, propr. d-luî Constantin Rădulescu. Druganesciî parte, propr. a minorilor Drugănescu. Mehedinți Cremenea de jos, propr. d-lor V. și N Cremineanu. Drancea­ Recea, propriet. d-lul Anastase Drânceanu. Plopii și Adunați Teiul, proprietatea d-nei Alecsandrina Gârleșteanu. Braniștea, proprietatea d-lui Const. C. Mihail. Corzul și Smadovița, proprietatea d-lui Nicolae Racoviță. Ciovărnășianu­, proprietatea d-lui Gr. Sâm­­boteanu. Balotescu, proprietatea d-nei Lucsița Ta­­naszy. D 1 . Momiceniî, proprietatea d lui Gr. Basa­­raba de Brancovanu. Delenil, proprietatea d nei Elena Cara­­malîu. Beria, proprietatea d-lui Constantin I. Deleanu. Floru, proprietatea d-oi Const. Guva și G. Massu. Prahova Bâicoist, proprietatea d-nei Olga Căli­­nescu. Păuleștii, proprietatea moștenitorilor rep. I. Gavrilescu, Crivina și Puchenii Miroslăvești, proprie­­atea d lui Alecsandru D. Ioanidis. Rămnicu-Sărat Socariciu, proprietatea d.d. Const. și N. Fleva. Retezații, proprietatea d-lui Alecu Oră­­șanu. Roman Crivesti­, proprietatea d-lui Inge Robert Rom­anati Rosieniî, proprietatea d-neî Ana Gardă­reanu. Crușovul și Brastavățu, proprietatea d neî Elena Slatineanu. Tecuci fi Toflea, proprietatea d-lui Stratilat N. Crăescu. Negrileștii, proprietatea d-lui Iordache Jurgea. Blăneasa Borudeștii, proprietatea d-lui Iordache Jurgea. Lărgășenii, proprietatea d-lui Constantin­­ Plitos. Buciumenii, proprietatea d-lor Ales. Em­.­­ și Cons. Radovici. Poiana, proprietatea d-nei Ecaterina și­­ N. Turculeț. Târzii, proprietatea d-lui Alecsandru Ti­­riachiu. Teleorman Podișoru, proprietatea moșteni­repos. N.­­ Bărleanu. Vâlcea Bădești Mozăceni­, proprietatea d-lui A­­nastase Simu. Ciuperceanca, proprietatea d-lui Dimitrie Iliescu. Crânjenii, proprietatea d-lui C. N. Mihail. Malu, proprietatea d-lui Marin Mălurescu. Poenile Barza, proprietatea moșnenilor Străniceni. Mândra Slobozia, proprietatea d-lui Za­­haria Mavromati. Nanovul de jos, proprietatea d-lui Marin Nănoveanu. Muții Drăgșanu, proprietatea d-lui Ion Popescu. Atârnați­, proprietatea d lui G. Scăr­­lătescu. Șelăreasca, proprietatea d-lor Felicia și Ion Papadopol. Dulceanca, Depusa și Albestri, proprieta­tea d-lor State și Ion P. Teodor. Tutova Epurenii, proprietatea d-lui I. Manolache C. Epureanu. Drăcșanii, proprietatea d-lui Iordache O­­breja, Tighina, proprietatea d-lui I. G. Rîm­­niceanu. Vaslui Buhăeștii de jos, proprietatea d-lui E­­manoil Radovici.­­ Vlașca Poenarii grosu, proprietatea d-lui Vasile Cristopol. Costieni­, proprietatea d-lui Vasile Cris­topol. Ludăneasca, proprietatea d-lui Vasile Cristopol. Brăniștarii, propr. minorilor C. Goga. Strâmba de sus, proprietatea d-lui Ema­­noil Grădișteanu. Moșiile : Fundata, a d-lui Ioan Persice­­nu, Plopii și Teișanii a d-lui Dimitrie Tei­­șanu, Brâncovenii a d-lui Grigore Basarab Brâncoveanu, Poloceanca-Căzănești a d-lui Ion Paplica, Aleși de Pasărea a d-lui C. Stefănescu, Urzicenii a moștenitorilor Ste­fan Stoica, Baldovineștii-Câmpeni a d-lui Alesandru Geblescu, Văcâreștii și Bungetul a d-lui Ion Văcărescu, Prunarul și Mereni­a domnei Smaranda Cristopolu, Gudești a fraților Anton și Eliodor Carp, Bădestiî- Motocenî a d-lui Anastase Sunu, Puchenii- Miroslăvești a d-lui Alesandru Ionid sunt scose din cele publicate spre arendare de­ore­ce proprietarii acestor moșii au achitat parte din ratele ce datoram falnica soție, fiu, frați, cumnat, cumnate, nepoți și nepote, pătrunși de cea mai adâncă durere pentru perderea iubitului soț, părinte, frate, cumnat și un­chiu Alee­ndru Lapati încetat din ora 8 și jur, ță Joi, 13 Ianuarie, la ate sera, ruga pe toți amb­ii și cunoscuții a asista la cere­monia funebră ce va avea loc Sâm­bătă la 15 Ianuarie, la orele 1. Cortegiul mortuar va porni de la biserica Slătari. Jalnica familie, pătrunsă de cea mai adâncă durere pentru perderea prea iubitului iei soț și tată, Constantin Dinicu încetat din viață la orele 6 de dimi­­neță, r<agă pe toți amicii și cunoscuții a asista la ceremonia funebră ce va avea loc Sâmbătă la 15 Ianuarie la orele 11 dimineța. Cortegiul mortuar va pleca din strada Speranței No. 11, îndreptân­­du-se spre monastirea Cernica. BURSA BUCURESCI COTA: OFICIALA . I . Cuban! Cu Oíen­te . 14 Ianuariü—4 ore p. m. termen färä ! Fonduri de Stat ---------------------------”lnp -r- Kenta română perpet. 1875-5 °/0. ~~ T . ~~ ~ Renta română amort.­6% .... “1/2 '3 ■8 „ (Sohuldversclireib.) — -------­Oblig, de Stat C.F.R. 6°/0. ... — —------­Renta rom. (Rurale conv.) 6% . -------­ împrumutul Stern 7%................. — — „ Openheim 8%............. — ~­ — ~~ — — „ Municipal 8%............. ... —-------­„ oraș: Bucuresci cu­lese -------------------­Valori diverse Scrisuri fonciare rurale 7% . . -------— — 101 3/8 » » ” 5°/o............................................................. Idem urbane 7%..........................................— — — — n . 6%...................... - - - * - -» . 5%....................................................... Idem orașului Iași.......................................................................... Oblig. Casei Pens..........................................................— — Acțiuni Banca Națională(500 1. vărs. într.) 1200 — nov 120S — — Soc. „Dacia-Rom.“ (250­1. vărs.), 385 — — — — Soc. d’Asig. „Națion.“ (200­1. vărs) — — — —-------­Banca României (500 1. vers.) . — — — —-------­ Soc. cred. mob. rom. (250 1. vărs.). — — 197 — — Soc. rom. de­construcți și lucrări publice (250­1. vărs.)................ 505.1,21/­­606,6ov.1 — — Schimb Londra cek................................. .... ... .... ... — — — 3 luni.............................. 24­97V2-------— — PariB cek...................................... .... __ — — „ 3 luni ................................. 99 15-------------------­Francia cek...................................... _ _ _ — — — „ 3 luni.............................. 99 20-----------------­ Viena cek....................................... loo 10-------------------­„ 3 luni...;.............................._ _........................... „ napoleoni........................... — — — — — — Berlin cek.................................... 123 70 — — — — „ 3 luni .............................. — —-------— — Germania cek................................. — — — —-------­„ 3 luni.............................. 122 70 ------------------­ Amsterdam 3 luni....................... — — _ —-------­ St. Petersburg 3 luni................ — — ~ —-------­Belgia 3 luni................................ 99— — —-------­ „ (scurt)................................. — — — —-------­Elveția cek............................. — — — —-------­Italia (3 luni) ................ . — — — —------­Monete Napoleon aur................................. — — — —-------­Galbeni austriaci.............................................................................. Imperiali rusesci............. — — _ _ Lire otomane.................... — — — _ Biletele Băncei Naționale — — — — Argint.................................. — — — _ Fiorini de hârtie austr. .--------— ____ Ruble hârtie....................... — — _ _ BURSE STRĂINE .Curs:­ Curs Viena 25 Ianuarie dasars Napoleon d’aur................. 9 53s 9 535 Galbenul............................. 5 64 5 94 Imperial............................. 9 81 9 79 Lira turcescă....................... 10 80 10 go Argintul contra hârtie . . 100 . 1qg __ Rubla hârtie comptant . . 117 35 117 25 Acțiuni credit anstalt. . . 279 10 279 50 Renta metalică 5% .... 77 60 77 go Renta hârtie....................... 77 20 77 20 Renta aur.......................... 95 90 95 99 Losuri turcesci................ 24 — 23 50 Schimb Londra 3 luni . 120 55 120 60 „ Paris 3 luni . . . 47 67 47 70 „ Berlin 3 luni. . . 58 90 53 90 „ Amsterdam 3­uni. 99 40 99 40 Paria Renta francesă 5% .... 114 15 04 50 Renta română 5 °­ 0............. ...­­ go __ Renta rom. 6% C.F.R . . _ — __ _ Credit mobiliar român . . _ — împrumutul elen 1879 . . . — 445 » » 1881 . .-----------------­Banca otomană................ 691 25 696 25 Datoria turcescă................. 11 32 11 37 Loje turce.......................... 51 25 50 50 Schimb Londra la vedere. 25 21 25 21 „ Amsterdam 3 luni. 205 75 205 75 „ Berlin 3 luni. . . 122 37 122 43 Berlin Napoleon............................. 16 19 16 19 Prioritățile căilor ferate . 91 20 91 — Obligațiuni idem................ — —-------­Acțiuni idem....................... — — — — Renta amorf. 5% C.F.R. . 99 99 20 Obligațiuni noul 6% . . . 102 80 102 75 Impr. Oppenheim ... . 108 20 108 70 Rubla hârtie comptant. . 199 60 199 35 Schimb Londra 3 luni . . 20 25 20 23 „ Paris 2 luni ... 80 45 80 40 „ Amsterdam 3 luni. 167 — 167 35

Next