Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)
1883-01-15
39*. INTEMPLARILE ZILEI CAPITALĂ—ȚERĂ—STRĂINĂTATE Citim în Galații de la 14 Ianuarie : țilele aceste, d. I. Ettinger, orloger și bijutier, primită scrisore prin care era poftit să pună în zidul Parcului Regal 1.000 de lei, câci la din contra viața sea este amenințatâ. După cât am aflat, d. Ettinger n’a depus banii ce i s’au cerut ci a rugat pe d. polițani ca să fie interpretul regretelor sale câtre societatea anonimă ce nu póte satisface cererea ce î-a făcut. Duminecă, 9 cuvinte, pe când d. A. dimpreună cu familia mea erau duși la preumblare, să introduse un hoț în odaia de culcare a d-lui A. și începu a aduna din lucruri ce i se páreau mai de valore. Când tîlharul era pregătit de plecat, d-na A. se reîntorse singură acasă și se îndrepta tocmai câtre odaia de culcat a d-lui A. Musafirul vă Jându-se în pericol d’a fi prins, " să furișeză repede supt privat cu obiectele ce alesese, așteptând un moment mai favorabil de călătorit. Cum intra d-na A. în odaie, simți imediat ca trebuie să fie cineva supt pat, fară să se tulbure de loc să puse înaintea oglinzi și începu a-și face toaleta de casă vorbind singură : — „ce păcat cu am păr frumos, ochi negri, când nasul meu e mare și-mi strică totul. Ah! afurisite de nas, tu ai să mă omorî! ai să mă omorî!“ și aceste cuvinte de mis omori le pronunța așa de tare, încât fură auzite de servitorii casei, cari să grăbiră a alerga în camera de unde eșau strigătele. D-na A. vădend slugile înarmate, care cu ce apucase, le ordona ca să caute ce este supt crivat. Tîlharul, fără să aștepte să fie scos de supt pat, e și singur și se arunca în genunchi înaintea d-nei A. implorând ertare. D-na A., vă<ând câ hoțul era una din cunoștințele soțului iei, spuse vizitiului d’a-î da drumul pe porta, fară a-1 atinge câtuși de puțin ; dar cu tota stăruința cuconei; * vizitiul aplica hoțului căte-va ciomege recomandându-i cea mai mare discrețiune. (Galații). FELURIMI Orașul Berchișel. Arderea circului. — Ecă câteva amănunte asupra acestei arderi . Focul s’a declarat la 9 ore și jumătate sera, la sfirșitul represintațiunii și a fost pricinuit d’un foc de artificie care a aprins uă perdea. Flăcările s’au întins cu repeziciune și n’au întăripiat a ajunge la acoperemênt. Cei opt sute de spectatori presinți, se precipitază și se îngrămădiră spre ușa de intrare, care se deschidea înăuntru. Două uși care se aflau pe margine erau din nenorocire închise. Când, din afară, s’a putut isbuti a se deschide singura ușă liberă, s’a dat pesteuă grămadă de cadavre care ardeau încă. Pompierii care au sosit tă jumătate de oră după începutul arderii, se găsiră în neputință d’a lucra la stingerea focului, fiind cu apa îngheța în sacale și ’n țevile pompelor. Musicanții de la orchestră au fost cele d’intei victime ale catastrofei. Numărul total al morților nu s’a putut încă stabili într’un mod definitiv. Multe persane au putut să scape sărind prin deschizăturile practicate la partea superioră a circului. Clădirea întrega precum și caii și materialul au ars. Intr’ua carte interesantă, întitulată Rusia și Rușii, d. Victor Tissot, care a stat mult timp în Berdutșef. Zice ca acest o_^raș este îngrozitor și spune câ te face să ții~"&disci aminte de cetățile blestemate de care vorbesce Scriptura... Intr’easa și 'n giuruliei, totul pare lovit de decadință, de miserie și de mérte. Casele aréta nisce fațade jupite sau pătule cu plăci leprose. S’ar zice ca din noroiul în mijlocul căruia sunt clădite, se rădică nișce miasme otrăvitore, care le rod și le descompun. Oraș de noroi și de sdrențe, capharraum de murdării și putregai fâră nume unde jidovii, acumulând miseria și murdăria, desfășură ranele și ulcerele lor, ca lob pe gunoiul său. Nici uădată, afară numai de primăvara când se topeșce zăpada, nu se curăță stradele unde murdăriile acumulate putrezesc. La estremitatea stradei principale că veche biserică catolică își rătundeșce domul sau verzul peste care se rădică crucea bizantină cu lanțuri de metal. Dinaintea acestei biserici se concentreza te la viața și activitatea orașului. In fiecare Duminecă, se adună acolo oă mulțime de țărani soldați și Evrei, confundați înpreună într’uă adunătură furie, fâră culare și fâră relief. Dulgherii cu un lung topor subsóra sau cu un ferastreu atârnat de umor astepta, cu un aer nepăsător, se fiă ^"trămișî pentru săptămâna viitóre. Evreii singuri pun puțină animațiune în acesta mulțime, care are imobilitatea unei turme oprite, încărcați cu haine vechi, ei umblă încace și’ncolo, propun venturi și schimburi, se furișăză prin grupuri, deșteptă prin câte un curent spus la timp, nepăsarea mojivului care rîde atunci cu hohot, făcând să-i strălucască dinții săi albi. Invălit în blana sa, bogatul comerciant israelit se plimbă cu mândrie în mijlocul mulțimii, încungiurat de clienți, urmat de samsarii săi, de comisionari și de băieți de prăvălie. E adevăratul Ierusalim al Rusiei Mici; ulițele nu sunt pline decât de prăvălii evreescî, unele mai suspecte decât altele. Fete tinere cu un aer cam sălbatec, frumusețe originale și virgine în vestmintele lor d'uă murdărie respingătóre cu figura ț pe jumătate ascunsă supt nisce plete negre, ■i ies din umbră cu repeziciunea unei aparițiuni, purtând în manile lor un farfurie acoperită séu uă1ă spartă din care iese fum. D. Victor Tissot a asistat la un represintațiune dată la teatrul din Bercușel singura podoba a acestui oraș, care n’are nici cafenele, nici restaurante, nici locuri de întrunire. El vorbeste astfel de sala teatrului, uă vastă baracă de scânduri. Când apucase pe piața mare unde se ridica acesta construcțiune primitivă, uă mulțime însemnată staționa prin împregiurimi, s’ar fi Zi s ca era uă mare. Trăsurile cari treceau pe acolo cu un vițel înădușit cu coșul rădicat, luau uă aparință vagă de gondole. In depărtare, două felinare roșii, ca acele ale unui corabie, indicau ușa teatrului. Nisce cabriolete stäteau înșirate una după alta, și vizitiii coborîți de pe capră, se ținea și grupați de amendouă părțile ușei de la palisada care încongiura baraca ca uă curte esterioră. La biuroul de bilete, miserabilă gheretă, uă Evreică superbă, cu uă mică lădiță de fer dinaintea iei se resfăța, învălită în blâni cu brațele încărcate de brățele, cu inele la fiecare deget și cu mari cercei în urechi. Sala era pe jumătate plină, dar necontenit noi spectatori soseau. In fund, era așezată lumea de rând. Se aflau acolo evrei pe jumătate goi care miroseau a usturoi, cu obrazul roșu, cu mânele roșii. D’asupra, într’uă bubină care se deschide ca un ferestra, cu un bucată de stofă roșie pe margine, se vedeau busturile unei familii israelite : tatăl, un brun frumos; mama forte grasă, în mare toletă; copiii cu părul frizat, îmbrăcați ca nisce Parisian. Berditșef este, în adevăr, cuartierul general, orașul sfânt al Evreilor din Ukraina, din Podolia și din Kyovia. Ținendu-se socotela de poporațiunea flotantă, se evalueza la uă sută de mii numărul locuitorilor israeliți din Berditșef. Aci vin colportorii care umblă prin Basarabia, Polonia și Galiția. Deși fac cumpărările de giuvaeruri de chilimbar,de mărgian de dantelă, batiste, săpun etc. Cât despre piesele representate înaintea acestui public straniu, ele nu sunt decât risce farse, fără nici oă pretențiune literară. Cea de antei represintă nenorocirile recruților jidovi și naționalii lor rideau grozav de flecăriile lor. Acesta operetă, greóe și indigestă, fără uă umblă măcar de intrigă, nu era decât uă farsă pusă pe musică; ceea ce uă făcea în același timp interesantă și comică era caracterul reî, un amestec evero-german cu care era jucată, mimica actorilor făcea să reiasă cu fidelitatea unei oglinzi măritore tipurile evreilor ortodocși și talmudisti, trăind în afară de epoca lor, drapați în talazul lor, mumificați în vechile lor moravuri și vechile lor prejudecăți. A doua piesă, Chibriturile, represintă aventurile de amor ale unui bogătaș evreu, bătut și nemulțămit. Succesul fu tot atât de însemnat ca și acel al operetei. ROMANULU 15 IANUARIE 1883 de 16 ani ne-a probat carele sunt resultatele unei asemeni legi electorale. Și nici cu putea fi altfel, câci legea nóstră electorală se baseză pe presumpțiuni, pe ficțiuni, ca spre pildă acela care are un venit funciar de trei sute galbeni în sus, este inteliginte și independinte, și câ el póte figura într’un colegiu restrîns în care figureza numai proprietatea cea mare. Dacà avuția ar fi totdeauna resultatul, folosul de care se bucură numai omul muncitor, așa ar fi. Din nenorocire avuția este fructul nu al omului muncitor, dar al muncei și se pote întămpla, cum adesea se întâmplă, ca unul să muncesca și altul să se bucure de resultat, de avantajele proprietaței. Drept este ? Apoi câți alegători figureza în colegiul I cu averi fictive, câci ele sunt sau ale soțielor lor sau cu pasivul întrecând cu mult activul, acești alegători n’au în realitate nici atâta avere cât are un alegător din colegiul al IV. Ce Insemneza dorită disposițiune de lege care se baseza pe minciună ? Când gândim în sfîrșit la faptul acesta cu proprietarii cei mari fiind puțini la număr în un județ, candidatul la deputățiă sau senatorii este la capriciul alegătorilor, cu guvernul solicitându-i se face tot felul de concesiuni, câ administrațiunea găsesce obstacole între enșii, putem evita un singur moment de , a declara că asemenea lege electorală morală ? Scia ca oricare ar fi economia unei legi electorale, bunătatea ei depinde înainte de tate de moralitatea alegătorului, dar tocmai pentru ca omul e supus la slăbiciuni, și ca la fiecare pas independența și inteligința sea găsesce obstacole, tocmai pentru acesta Zie ne întrebăm, cu ce lege electorală putem avea mai multe garanții de vot] sincer și independent ? cu legea actuală, cu colegii restrînse și arbitrarii sau cu colegii mai numerose ? In tot cazul, înțeleg a se critica reforma ce se propune, dar a susține ca legea nostra electorale este uă lege ideală, acesta îmi pare uă idee greșită, resultatul unei admirațiuni orbe și pasionate pentru Constituțiunea din 1866. Vorbind asupra principiului delegațiunii, admis pentru votarea alegătorilor din colegiul al IV-lea, d. Meitani susține oă teorie greșită. La pagina 83, comentatorele afirmă că „se pronunță contra posibilității de a fi ales delegat un alegător din celelalte trei colegiuri, și, cu tote acestea, acest delegat să potă vota și în colegiul al IV-lea și în unul din celelalte colegii unde ar fi alegător“. Legea nu îngăduie nimănui să aibă mai mult decât un vot. Cred ca părerea d-lui Meitani este greșită, nu pentru ca articolul 2 al legii interpretative de la 23 Aprile 1878 permite ca delegatul să aparțină oricârui colegiu, dar fiind ca nu găsesc nici în Constituțiune, nici în legea electorală din 1866 vreun articol care să proibe numirea delegaților în persona alegătorilor din colegiul I, II sau III. Ni se zice ca nimeni nu póte avea două voturi. Dar are delegatul voteza suo nomim ? El este — cuvântul ne spune acesta — un delegat, un mandatar; cum dar se póte susține câ delegatul depune în urnă votul său propriu? Dreptate dar are d. Cretzescu când, în Comentariul său asupra legii electorale, afirmă câ proprietatea votului este a alegătorului primar, ca exercițiul numai al acestui drept este al delegatului In acesta fasciculă a VII-a, neobositul comentatore al Constituțiunii discută controversa penală ce se rădică asupra înțelesului cuvintelor cei osândiți, din articolul 20 al legii electorale, discută principiul permanenței listelor, cestiunea însemnată a represintațiunii minorităților în Parlament, judecarea litigiurilor electorale și cestiunea bicamerală. Neputând nespune aici argumentațiunea acestor discusiuni, îndemnam mult pe lectori a citi paginele elociate ale interpretului nostru. Opera d-lui Meitani îmi pare folositare, câci ea împlinesce, formeza educațiunea politică a flăcarui cetățian. Școlarilor le póte fi de multă înlesnire în studiele lor constituționale. Intr’însa, dânșii vor găsi nu numai principiele sciinței constituționale așa cum le-au stabilit publiciștii moderni, dar și vederi istorice și personale ale autorului. Și în acesta, cartea domnului Meitani are imensă superioritate asupra celorlalte cârți juridice române, cari nu fac decât să reproducă comentariile străine. Scrierea ce avem supt ochii noștri este uă scriere originale. Ceea ce am dori să vedem în noile fascicule, sau încă nouă edițiune, ar fi, lăsând la uă parte convicțiunile personale ale d-lui Meitani, pe care nu le împărtășim în tote cestiunile ce discută, ar fi, Zic, mai multă precisiune în expunerea ideilor, frasa mai scurtă și mai strânsă. Intr’un articol de gazetă pate cine va da drumul condeiului și espune ideile sale, fară a spune mai dinainte lectorului ce vrea și ce are în gând să facă. Intr’uă carte didactică, ecsigințele metodei nu trebuiesc așa de mult perdute din vedere. Cu aceste restricțiuni, mărturim mulțămirea plăcută ce simțim de a vedea literatura juridică română îmbogățită cu un scriere în care nu lipsesc nici erudițiunea, nici puterea argumentațiunii. Disescu. BIBLIOGRAFIE Studie asupra constituțiunii Românilor de x.x. Meitani. D. Meitani,fost redactore al Zarului Pressa, a publicat fascicula jVII a studiilor sale constituționale, în care comenteza articolele 61 — 70. Multe sunt cestiunile interesante pe cari le studiază și discută publicistul nostru. Stilul în care îmbracă ideile sale este ușor, însă așa de prolics, atât de mult se teme de Meitani câ nu va fi înțeles de cititori încât adeseori da nisce desvoltarî ostenitate. Ceea ce iubesce cu deosebire pe lector este admirațiunea pasionată ce o are comentatorul pentru opera ce interpreteză, înțelegem iubire pentru legea Constituțională dar nu în așa grad încât să ne orbim și să nu vedem părțile greșite ale pactului nostru. A susține câ’n fapt nu este nemerit a schimba acum în ceva Constituțiunea din 1866, este că părere, uă cestiune de consciință firescă; acesta nu ne miră câtuși de puțin. Dar susține câ Constituțiunea așa cum organi- a scrit suveranitatea română și exercițiul iei este realizarea idealului și cân’avem a ne plânge de nimic, acesta este uă idea greșită. Și fiind câ legea electorală este la ordinea 7*leî vom discuta de preferință cu d. Meitani teoria sea asupra legii electorale actuale. Mai anter d-sea stabilesce ca legea electorală este uă lege de ordine Constituțională nu numai în ce privesce basele iei așa cum se găsesc stabilite în însuși corpul Constituțiunei, dar în tota cuprinderea iea. Astfel , după domnu Meitani, chiar disposițiunile de procedură a acestei legi sunt de ordine Constituționale și prin urmare legea interpretativă din 23 Aprile 1878 este nulă și de nul efect, deorece ea fiind opera unei legislature ordinare n’a putut schimba întru nimic opera Constituantei. Asupra acestei cestiuni noi credem, ca în teorie legea electorale este constituționale în partea sea de fond, în partea sea organisatrice. In partea de formă, în atât însă cât densa ne spune cum are se funcționeze corpul electoral, legea electorală este de natura unei legi ordinare. Prin urmare ea este de competința unei legislaturi ordinare. Să vedem acum cum în teoria d-lui Meitani legea trebuie se organiseze corpul alegătorilor ? Comentatorul, plecând de la ideia ca represintațiunea națională, ca se fie imagină viuă a țerei întregi, trebuie să represinte tote forțele, tote interesele țarei, stabilesce ca urmezi să cerem represintanți de la tot ce constitue, tot ce ne da interesul general. Ori, interesul generale ni-1 da proprietatea, numărul și inteligința. Așadar legea electorală cea mai perfectă este aceea care face să funcționeze aceste trei elemente. Ei bine, zice d. Meitani, inteligința, supt forma colegiului al III-lea, numărul supt forma colegiului IV, proprietatea supt forma colegiului I și al II-lea nu sunt consultate ? nu aceste patru colegii ne dau Adunarea națională? Da, daca ar fi posibil să contopim la un loc inteligința, proprietatea și numărul, am putea zice cu ce va produce, ce va alege acest complect este espresiunea interesului generale. Dar astfel se petrec lucrurile în realitate ? Câtuși de puțin nu. Proprietatea este împărțită în trei colegii, ér inteligința voteza într’un colegiu isolat; ș’uă speraință INFORMATIUNI Serviciul particular al „Românului* SENAT Ședința de la 14 ianuarie Președinția d-lui D. Ghica. Se citesc adresele comunicate de Cameră pentru supunerea la revizuire a articolelor amendate de acea adunare și Senatul otărasce a aștepta ,până ce se vor presinta tote amendamentele ce se va face Camera spre a le desbate uă dată pe tote. In acest moment, la orele 4 și jumătate se procede la votarea pensiei d-nei R. Stavrescu și la indigenatul d-lui Henik, voturi cari remăseseră nume ieri. ULTIME SCIRI Serviciul telegrafic al „Agenției Havas“ Paris, 26 Ianuarie. — Se consideră ca sigur ca Senatul va respinge proiectul comisiunii pentru legea escepțională privitore la membrii vechilor familii domnitore, daca Camera ar adopta o, ceea ce este îndouios. Constantinopole, 26 ianuarie. — Soliile din Scutari exprimă speranța că energia și dibăcia lui Bedry bei, comisarul otoman pentru delimitarea frontierei turco-munte negrene, vor fi d’ajuns pentru a aplana greutățile acestei cestiuni și va înlătura astfel orice conflict cu Muntenegrul. Porta a trimis noul instrucțiuni în acest sens lui Bedry bei ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 1 ianuariu, 1882. Camera a început discusiunea generală privitore la a doua citire a propunerii de modificare a unor articole din Constituțiune. D. Gr. Cozadini combătu propunerea de revizuire. Zicând ca ea nu este necesară, n’a scerut’o țâra. Dorința țerei este de a scote societatea din afundul compromiselor care se fac în detrimentul iei și d’a scăpa guvernământul constituționale de înrîurirea mandatarilor, de tirania majoritații. Este contra contopirii colegiilor I și II și Zice câ acesta contopire nu ar fi bagheta magică d’a scote societatea din corupțiune Nu este contra sufragiului universal, dar Zice câ va trece mult până să se stabilescă și la noi. Exprimă dorința ca să se lase deplina libertate alegătorilor colegiului 4, pentru ca ei să -șî putá alege mandatari din sînul lor, adică sătiani. Termină declarând ca este liberal, dar voesce ca să fie liber pe opiniunile sale și ca nu vorbesce ca deputat moldovean , când Moldova sufere, sufere și Muntenia, ci s ea nu va usa de acesta armă periculosă pentru țară. Cupe d. Cozadini urma d. A. Lahovari. D-sea începe prin a spune ca revizuirea n’a fost cerută de țară și modul de precedere ]în privința propunerii de revizuire este nu numai neregulat, dar și nelogic. D-sea combate propunerea de revisuire și face istoricul legii electorale. In momentul acesta (4 ore) vorbesce tot d. Lahovari. Un viscol cu zăpadă bântuie în Capitală. Porțile din partea Nord-Răsăriteană sunt góle, ora porțile opuse acoperite cu monticule de zăpadă. La Severin, Craiova începând de la stațiunea Borș, viscolul cu zăpadă bântuie de aZi napte, trenurile cu mare greu ’și urmeza calea. ■—x— Uă furtună mare a isbucnit pe marea Neagră. Vaporul rusesc „Nijni-Novgorod“, care mergea din Constantinopole la Odesa, se crede pierdut. Nici un scrie nu s’a putut culege privitóre la sorta acestui vapor, care avea pe bordul său mai mulți pasageri și un echipagiu compus din 103 persone. —x— Ni se comunică din Filipopole cu guvernul otoman a pus mâna pe un transport de arme și anume pusei sistemă Martini, care a fost destinat pentru a fi distribuit poporațiunii bulgare de pe la munți. Se scie ca aceste arme sunt de provenință rusă. Agintele rusesc, d. Krebeli, fiind întrebat de generarele Becker-pașa în acesta privința, a declarat ca crede din contra ca armele sechestrate fuseseră destinate pentru a înarma pe musulmani și sunt trimise de societatea iredentă turcă cunoscută supt numele de Turcia jună. —x— Ingeniarul rus d. Șubin a sosit la Galați. Se zice ° a d-sea va sosi mâne la Bucuresci, unde va aștepta sosirea principelui Urusoff, care se află la Viena. Prima societate de credit Funciar Român din Bucuresci. Se aduce la cunoscința publică ca la 24 ianuarie st. v. 1883 și în zilele următore se va ține licitație publică în Bucuresci în localul societății din strada Colței, pentru arendarea a mai multor moșii ipotecate Creditului Funciar arătate în tabloul de mai jos. Licitațiunea începe la orele 12 din Zi- Arendarea se face pe termen de cinci ani cu începere de la 23 Aprile st. v. 1883. Condițiunile de arendare se pot vedea la societate în tote Z^ele de lucru de la 11 până la 3 ore post-meridiane. Tablou de moșiile ce sunt de arendat Argeș Gura Bascovului, proprietatea d-lui Const. D. Budisteanu. Gliganu, idem idem. Gaujanui, propr. moscen. repos. N. Cornățeanu. Merișanul Păpușari, propr. moscen. repos. Al. Zisu. Racâst Silivestri, parte: propr. d-nei Rocsandra Dăscălescu. Herționa Arămesti, propr. a moscen. repos. George Meleca. Slobozia Meiului, propr. d-lui Dimitrie Paraschiv. Săndulenii, propr. a moscen. repos. Rocsandra Sturdza. Botoșanii 1 Ștefănesciî, propr. d-neî Esmeralda Mavrocordat. Buzei Goideștiî, proprietatea d-lor Anton și Eliodor Carp. Calmi Pelineii-Moldoveni, propr. d-lui Andrei Buhticu. Constantinesca, propr. d-lui George Dumitriu. Tatar-Baurci, propr. d lui Grigore Romanenco. Dâmbovița Ionesciî, proprietatea d-nei Maria Olănescu. Voinescii, propr. d-nei Maria Van Saanen. Miulescu, „ „ idem. Dolj Prodila, propr. d-lui Alecsandru Dinopolu Urzicuța, „ a minorilor Goga. Brădescii de jos, proprietatea d-lui Nicolae Greceanu. Nichitaia, propriet. d-nei Theonia Grădișteanu. Sitaia, propr. d-lui C. N. Mihail. Pelestiî, propr. d-lor G. și An. Orman. Urzicuța Ambulestî, propr. d-nei Zoe Rioseanu. Dorohoiu Iteria, propr. d-lul Panait Casimir. Fii soiot Râpele, propr. d-lui Mihail Kogalnicenu. Șopărlenii și Ghidisenii, idem. Gorj Frumușei și Licuriciu, propr. d lui G. și An, Orman. Iași Cârnicenii, propr. a moscen. reposatului Kornea Dimitrie. Ilfov Kitila-Mogoșăia și Zalhanaua, propr. d-lui N. G. Bibescu. 20 pog. din com. Chéjna, propr. d-nei Ralița Bentea. Stoenaia, propr. d-lui Iosif Darvaris. Măicănesciî, propr. d-luî Aristid Pascal. Daria, propr. d-luî Constantin Rădulescu. Druganesciî parte, propr. a minorilor Drugănescu. Mehedinți Cremenea de jos, propr. d-lor V. și N Cremineanu. Drancea Recea, propriet. d-lul Anastase Drânceanu. Plopii și Adunați Teiul, proprietatea d-nei Alecsandrina Gârleșteanu. Braniștea, proprietatea d-lui Const. C. Mihail. Corzul și Smadovița, proprietatea d-lui Nicolae Racoviță. Ciovărnășianu, proprietatea d-lui Gr. Sâmboteanu. Balotescu, proprietatea d-nei Lucsița Tanaszy. D 1 . Momiceniî, proprietatea d lui Gr. Basaraba de Brancovanu. Delenil, proprietatea d nei Elena Caramalîu. Beria, proprietatea d-lui Constantin I. Deleanu. Floru, proprietatea d-oi Const. Guva și G. Massu. Prahova Bâicoist, proprietatea d-nei Olga Călinescu. Păuleștii, proprietatea moștenitorilor rep. I. Gavrilescu, Crivina și Puchenii Miroslăvești, proprieatea d lui Alecsandru D. Ioanidis. Rămnicu-Sărat Socariciu, proprietatea d.d. Const. și N. Fleva. Retezații, proprietatea d-lui Alecu Orășanu. Roman Crivesti, proprietatea d-lui Inge Robert Romanati Rosieniî, proprietatea d-neî Ana Gardăreanu. Crușovul și Brastavățu, proprietatea d neî Elena Slatineanu. Tecuci fi Toflea, proprietatea d-lui Stratilat N. Crăescu. Negrileștii, proprietatea d-lui Iordache Jurgea. Blăneasa Borudeștii, proprietatea d-lui Iordache Jurgea. Lărgășenii, proprietatea d-lui Constantin Plitos. Buciumenii, proprietatea d-lor Ales. Em. și Cons. Radovici. Poiana, proprietatea d-nei Ecaterina și N. Turculeț. Târzii, proprietatea d-lui Alecsandru Tiriachiu. Teleorman Podișoru, proprietatea moștenirepos. N. Bărleanu. Vâlcea Bădești Mozăceni, proprietatea d-lui Anastase Simu. Ciuperceanca, proprietatea d-lui Dimitrie Iliescu. Crânjenii, proprietatea d-lui C. N. Mihail. Malu, proprietatea d-lui Marin Mălurescu. Poenile Barza, proprietatea moșnenilor Străniceni. Mândra Slobozia, proprietatea d-lui Zaharia Mavromati. Nanovul de jos, proprietatea d-lui Marin Nănoveanu. Muții Drăgșanu, proprietatea d-lui Ion Popescu. Atârnați, proprietatea d lui G. Scărlătescu. Șelăreasca, proprietatea d-lor Felicia și Ion Papadopol. Dulceanca, Depusa și Albestri, proprietatea d-lor State și Ion P. Teodor. Tutova Epurenii, proprietatea d-lui I. Manolache C. Epureanu. Drăcșanii, proprietatea d-lui Iordache Obreja, Tighina, proprietatea d-lui I. G. Rîmniceanu. Vaslui Buhăeștii de jos, proprietatea d-lui Emanoil Radovici. Vlașca Poenarii grosu, proprietatea d-lui Vasile Cristopol. Costieni, proprietatea d-lui Vasile Cristopol. Ludăneasca, proprietatea d-lui Vasile Cristopol. Brăniștarii, propr. minorilor C. Goga. Strâmba de sus, proprietatea d-lui Emanoil Grădișteanu. Moșiile : Fundata, a d-lui Ioan Persicenu, Plopii și Teișanii a d-lui Dimitrie Teișanu, Brâncovenii a d-lui Grigore Basarab Brâncoveanu, Poloceanca-Căzănești a d-lui Ion Paplica, Aleși de Pasărea a d-lui C. Stefănescu, Urzicenii a moștenitorilor Stefan Stoica, Baldovineștii-Câmpeni a d-lui Alesandru Geblescu, Văcâreștii și Bungetul a d-lui Ion Văcărescu, Prunarul și Merenia domnei Smaranda Cristopolu, Gudești a fraților Anton și Eliodor Carp, Bădestiî- Motocenî a d-lui Anastase Sunu, Puchenii- Miroslăvești a d-lui Alesandru Ionid sunt scose din cele publicate spre arendare deorece proprietarii acestor moșii au achitat parte din ratele ce datoram falnica soție, fiu, frați, cumnat, cumnate, nepoți și nepote, pătrunși de cea mai adâncă durere pentru perderea iubitului soț, părinte, frate, cumnat și unchiu Aleendru Lapati încetat din ora 8 și jur, ță Joi, 13 Ianuarie, la ate sera, ruga pe toți ambii și cunoscuții a asista la ceremonia funebră ce va avea loc Sâmbătă la 15 Ianuarie, la orele 1. Cortegiul mortuar va porni de la biserica Slătari. Jalnica familie, pătrunsă de cea mai adâncă durere pentru perderea prea iubitului iei soț și tată, Constantin Dinicu încetat din viață la orele 6 de dimineță, r<agă pe toți amicii și cunoscuții a asista la ceremonia funebră ce va avea loc Sâmbătă la 15 Ianuarie la orele 11 dimineța. Cortegiul mortuar va pleca din strada Speranței No. 11, îndreptându-se spre monastirea Cernica. BURSA BUCURESCI COTA: OFICIALA . I . Cuban! Cu Oíente . 14 Ianuariü—4 ore p. m. termen färä ! Fonduri de Stat ---------------------------”lnp -r- Kenta română perpet. 1875-5 °/0. ~~ T . ~~ ~ Renta română amort.6% .... “1/2 '3 ■8 „ (Sohuldversclireib.) — -------Oblig, de Stat C.F.R. 6°/0. ... — —------Renta rom. (Rurale conv.) 6% . ------- împrumutul Stern 7%................. — — „ Openheim 8%............. — ~ — ~~ — — „ Municipal 8%............. ... —-------„ oraș: Bucuresci culese -------------------Valori diverse Scrisuri fonciare rurale 7% . . -------— — 101 3/8 » » ” 5°/o............................................................. Idem urbane 7%..........................................— — — — n . 6%...................... - - - * - -» . 5%....................................................... Idem orașului Iași.......................................................................... Oblig. Casei Pens..........................................................— — Acțiuni Banca Națională(500 1. vărs. într.) 1200 — nov 120S — — Soc. „Dacia-Rom.“ (2501. vărs.), 385 — — — — Soc. d’Asig. „Națion.“ (2001. vărs) — — — —-------Banca României (500 1. vers.) . — — — —------- Soc. cred. mob. rom. (250 1. vărs.). — — 197 — — Soc. rom. deconstrucți și lucrări publice (2501. vărs.)................ 505.1,21/606,6ov.1 — — Schimb Londra cek................................. .... ... .... ... — — — 3 luni.............................. 2497V2-------— — PariB cek...................................... .... __ — — „ 3 luni ................................. 99 15-------------------Francia cek...................................... _ _ _ — — — „ 3 luni.............................. 99 20----------------- Viena cek....................................... loo 10-------------------„ 3 luni...;.............................._ _........................... „ napoleoni........................... — — — — — — Berlin cek.................................... 123 70 — — — — „ 3 luni .............................. — —-------— — Germania cek................................. — — — —-------„ 3 luni.............................. 122 70 ------------------ Amsterdam 3 luni....................... — — _ —------- St. Petersburg 3 luni................ — — ~ —-------Belgia 3 luni................................ 99— — —------- „ (scurt)................................. — — — —-------Elveția cek............................. — — — —-------Italia (3 luni) ................ . — — — —------Monete Napoleon aur................................. — — — —-------Galbeni austriaci.............................................................................. Imperiali rusesci............. — — _ _ Lire otomane.................... — — — _ Biletele Băncei Naționale — — — — Argint.................................. — — — _ Fiorini de hârtie austr. .--------— ____ Ruble hârtie....................... — — _ _ BURSE STRĂINE .Curs: Curs Viena 25 Ianuarie dasars Napoleon d’aur................. 9 53s 9 535 Galbenul............................. 5 64 5 94 Imperial............................. 9 81 9 79 Lira turcescă....................... 10 80 10 go Argintul contra hârtie . . 100 . 1qg __ Rubla hârtie comptant . . 117 35 117 25 Acțiuni credit anstalt. . . 279 10 279 50 Renta metalică 5% .... 77 60 77 go Renta hârtie....................... 77 20 77 20 Renta aur.......................... 95 90 95 99 Losuri turcesci................ 24 — 23 50 Schimb Londra 3 luni . 120 55 120 60 „ Paris 3 luni . . . 47 67 47 70 „ Berlin 3 luni. . . 58 90 53 90 „ Amsterdam 3uni. 99 40 99 40 Paria Renta francesă 5% .... 114 15 04 50 Renta română 5 ° 0............. ... go __ Renta rom. 6% C.F.R . . _ — __ _ Credit mobiliar român . . _ — împrumutul elen 1879 . . . — 445 » » 1881 . .-----------------Banca otomană................ 691 25 696 25 Datoria turcescă................. 11 32 11 37 Loje turce.......................... 51 25 50 50 Schimb Londra la vedere. 25 21 25 21 „ Amsterdam 3 luni. 205 75 205 75 „ Berlin 3 luni. . . 122 37 122 43 Berlin Napoleon............................. 16 19 16 19 Prioritățile căilor ferate . 91 20 91 — Obligațiuni idem................ — —-------Acțiuni idem....................... — — — — Renta amorf. 5% C.F.R. . 99 99 20 Obligațiuni noul 6% . . . 102 80 102 75 Impr. Oppenheim ... . 108 20 108 70 Rubla hârtie comptant. . 199 60 199 35 Schimb Londra 3 luni . . 20 25 20 23 „ Paris 2 luni ... 80 45 80 40 „ Amsterdam 3 luni. 167 — 167 35