Romanulu, mai 1883 (Anul 27)

1883-05-05

,'V A Y ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vel putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV...........................40 bani Deto „ „ „ n HI .... 2 lei - „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnl. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, Wajlfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 20 B­ANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA 14, STRADA. DOAMNEI, 14 V t BUCURESCI, io FLORAR 1883 Oposițiunile întrunite strigă pe totă cliva : — Mari înrîuriri și numeróse ile­galități a comis guvernul în aceste alegeri. Nu este treba nostru ci a guver­nului de a respunde. Noi am dis de la primul număr al Românului : — Nu ne ocupam de guverne ci de principii. Cerem prea puțin de la guverne căci voim ca tot ce este bun să se facă de națiune. Dă­că dar s’au comis ilegalități în alegeri, am dis și repetim. Culpa este a celor cari s’au­ supus acelor ilegalități; culpa este a celor cari nu le-au constatat, nu le-au denunțat justiției și nu le-au înlăturat prin puterea unirii celor mai mulți pe tărâmul le­galității. Décá justiția n’a voit să fie jus­­tiție, culpa este a celor cari n’au voit și nu vor să se unescă cu noi pentru a lua din mâna guvernului justiția — a patra putere a unei so­­cietăți și cea mai mare — ș’a pune ast­fel în lucrare articolul 31 al Con­­stituțiimil : — „Tóte puterile Statu­lui emană de la națiune.“ Ocupându-ne dar numai de prin­cipii și căutând logica faptelor, ur­măm d’a le studia supt ochii pu­blicului. Timpul de Marți (3 Mai), denun­țând abuzurile ce i s’au denunțat, spune între altele: „La Râmnicul Vâlcii, din majoritatea op­­ținută de d. Măldărescu de 34, erau 27 funcționari. „La Sucéva , coleg. I, 34 de alegători, dintre cari 31 funcționari. „Coleg. II, 39 alegători, dintre cari 17 funcționari, 5 rude, cu funcțiuni, fără vot. „Coleg. III, 93 alegători, dintre cari 57 funcționari. Total, 103 alegători, dintre cari 98 de funcționari. Unde vorbesc cifrele ori­ce comentar este de prisos.“ Bună este vorba cifrelor și ne su­punem. De ce și dumnelor, de la 1860 și pân’acum, nu voiesc s’asculte vor­ba cifrelor ? De ce nu voiesc să ’nțelagă ca, unde vor fi 1000 de alegători este peste putință guvernului să pue în­tre iei peste 500 de funcționari , ast­fel cu rudeniele, ast­fel și cu tote fe­lurile de corupțiune. Prin urmare, deci corupțiune este, decă înrîuriri ilegale ale administra­­țiuni au fost și sunt, culpa este a celor cari au voit și cari voiesc încă colegii restrânse. Repetim ca n’avem cea mai mică intențiune d’a susține ca administra­țiunea nu s’a mestecat nicăirî în a­­legeri; nu cunoscem în mod positiv cele ce s’au petrecut, prin unele ju­dețe și mai cu semn în alegerile colegiului al IV, când faptele vor fi denunțate și bine constatate, nu vom fi dintre cei din urmă pentru a cere pedepsirea celor culpabili. Judecând dar acum cestiunea din puntul de vedere general,­­Jicem: Membrii Camerelor trecute au fost necurmat acuzați de oposițiune câ sunt, mai în întregul lor, numiți er nu aleși. Am arătat de mai multe ori ca mai toți membrii lor au fost aceiași cari fuseseră aleși supt președința d-lui Manolach­e Kostaki, fiind ministru din întru d. Vernescu. Acusarea prin urmare a fost cu totul slabă, și cine strigă ca lupul vine, fară ca lup să fie, se espune de lup a fi măncat. Oposițiunea a strigat mereu ca mai toți foștii deputați erau pe de­plin supuși ordinilor ministrului pre­ședinte, cl. Ion Brătoianu. Studiind lista nouilor aleși, găsim în Camera alesa pentru reviețuirea legii electorale, 5­1 persone care n’au fost nici uă dată deputați. Ne ’ntrebam dér: Daca primul ministru, voia și vo­iește ca el să facă alegerile, pentru ce-a primit revizuirea legii electo­rale? Pentru ce-a voit să se prefacă uă lege atât de bună pentru a ’mrîuri cu­lesnire în colegiile cele restrânse ? Și se nu uitam c’un asemene mare reformă, pune în luptă felurite in­terese, și ’nfierbîntă tóte spiritele la luptă contra și pentru. Se nu uitam cu ori­ce guvern,—și mai mult de­cât ori­care cel care administrăză de șapte ani—fuge pe cât pote d’a provoca asemene lupte. Pentru ce apoi, d. Ion Brătianu, care le scie tóte aceste, nu numai cu primi a se face revizuirea, dor âncă dete oposițiunilor vr’uă 60 de Zie pentru a lupta în alegeri, în loc de 21 de zile numai ce după lege era dator să le­ acorde. Nimene nu pate nega c’un guvern care voiesce a face alegeri este tot­­dea­una gata , pe când oposițiunea are neapărată trebuință de timp mai lung pentru a scrie, a alerga, a vorbi ș’a ’mrîuri. Pentru ce în fine, ne-am întrebat, déci ministerul a făcut alegerile, a lăsat să cadă vechii sei aderenți și să s’alega 51 de deputați n­oî, ale că­ror simțiminte, ori ce s’ar zice , ne­cunoscute îi sunt ? Supuind aceste cugetări desbaterii publice, sfîrșim cu vechiul și nestră­mutatul nostru argument. Déci legea electorală este atât de rea în­cât nici clasele diriginte din colegiul I nu pot resiste șieptelor și înrîuririlor unui guvern, pentru ce oposițiunile n’au voit și nu vor încă să facă — cum cerem noi — uă lege electorală care să rădice un zid în giurul colegiilor, în­cât să nu puta intra în ele, cu manele ’n șolduri, administrațiunea și funcționarii pu­blici ? Cu tota buna-voință, nu putem găsi alt răspuns de­cât cu oposițiunile vor să domniască în aceste colegii spe­cula rudeniilor ; cu vor ca ele să fie supt înrîurirea administrațiunii și d’a­­ceia nu s’au ocupat în acésta cam­­panie de principii ci numai de indi­­vizi ; d’aceia n’au făcut de cât a cere alegătorilor menținerea legii actuale și ch­rămarea lor la guvern. Să privim acum cestiunea dintr’un punt de vedere mai înalt, mai te­meinic, mai instructiv și prin ur­mare mai bine-făcător. Pentru a nu osteni énse pe cititorii noștri, vom face mâne acest studiu, care va fi termenul ocupării engleze. De­peșa adauge ca un trăiris special al Sul­tanului va aduce în curând Khedivului in­signele ordinului Nidiam­-Imtiaz. Suez, 15 Mai. — Cholera se întinde la Bombay; cn carantină a fost înființată la Suez pentru tote provenințele de la Bombay. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 15 Mai.—Gazeta generală a Vienei anunță la rîndul său ca starea sănătății co­mitelui de Chambord e forte gravă și ca principii de Orléans sunt așteptați la Go­­rice. Berlin, 15 Mai.—După prânzul dat ieri la Curte în onorea d-lui Waddington, îm­păratul Wilhelm a convorbit cu multa cor­dialitate cu ambasadorele estra-ordinar al Republicei franceze, câruia i-a dat de mai multe ori în cursul seratei probe de aten­țiunea s­a bine-voitore. Primirea d-lui de Waddington la princi­pele de Bismarck a avut același caracter plăcut. Constantinopole, 15 Maî.—Lordul l­­ui fe­rimi a plecat azi la Londra, calea Varna- Bucuresci. Pesta, 15 Mai.—Cinci sute lucrători bru­tari s’au pus în grevă. Pene acum n’a fost nici un tulburare de semnalat. Paris, 15 Mai. — Camera deputaților a votat creditul cerut de guvern pentru ex­­pediția de la Tonkin. Se telegrafieza din Constantinopole Zia­rului Le Temps cu esplicațiunile date de lordul Dufferin asupra Egipetului, ji’au­­­ mulțămit pe Sultan, cu atât mai mult câ­t ambasadorele Englitezeî s’a ferit d’a declara ! DIN AFARA FRANCIA Se telegrafiază din Rochefort, cu data de 11 Mai, câ­tă parte din corpul espediționar al Tonkinului care s’a format la Rochefort este ga­ta de plecare. Se telegrafieza din Viena Ziarului Standard, cu data de 10 Mai: Mi se asigură ca respunsul împăratului Tu Duc la propunerile Franciei va sosi la Paris ade seü mâne. Daci acest respuns va fi în contra propunerilor făcute, comandan­­tele escadrei franceze va trimite un ulti­matum, și deci acest ultimatum nu va fi primit în timp de două­spre­zece ore, a­­tunci va începe îndată bombardarea capi­talei fără a se mai face nici uă înșciințare. GERMANIA L’Indépendance beige publică un co­­respondință din Berlin cu data de 10 Mai, din care estragem urmato­­rele : îndată ce Parlamentul se va deschide are se se ocupe cu interpelarea unui de­putat danez, d. Johaennsen. Acesta inter­pelare este privitore la supușii danezi în Schleswigul de Nord. Nu atinge casa de­cât într’un mod indirect cestiunea fiilor op­­tanților isgonițî pentru ca nu s’au supus la recrutare. Acesta este o­ nouă cestiune care nu fusese atinsă în negocierile diplo­matice provocate de afacerea optanților. Espunerea oficială supusă Camerilor da­neze nu face asemenea nici oă mențiune despre ea. Interpelarea deputatului danez este susținută de membrii centrului stâng și de partita progresistă. Am uitat să spun ca, la alegerea suple­­mentară pentru consiliul comunal din Berlin, a isbutit candidatul liberal. Acesta este un indiciu pentru resultatele alegerilor gene­rale cari se vor face în tomna viitare, mai înainte de disolverea consiliului esistente. TURCIA Citim în Le Temps : Este positiv câ congresul din Berlin a stipulat pentru Turcia garanții defensive, cari până acum au rămas literă marta, ca cele mai multe clause favorabile acestei puteri, cari au fost înscrise în tratatul din 13 iuliui 1878. Ast­fel art. 11, care exclu­­de armata otomană din Bulgaria, a pres­cris că fortărețele situate pe teritoriul său vor fi dărâmate, cu cheltuela principatului, „în timp de un an, sau­decă se pare și mai curând“. Art. 15 a autorizat asemenea pe sultan a întări­otarele de apă și de us­cat ale Rumeliei orientale și a întreține noi trupe. Au trecut patru ani ; guvernul tur­cesc, cedând represintarilor repetite ale ca­binetelor europene, a renunțat până acum la dreptul său de a întări trecetorile Bal­canilor și de a ține garnisonă; de altă parte însă cadrilaterul bulgar și întăririle de pe malul Dunării stau încă în piciore și nu s’a făcut nici un demers pe lângă cabine­tul din Sofia, pentru a-l angagia se esecu­­te condițiunile tratatului din Berlin. Pare ca Turcia vreace să ia act de acesta stare de lucruri pentru a se opune la facerea de drumuri de fer strategice de la Dunăre la Balcani, pe cât timp articolele cari ocro­tesc propria sea siguranță nu vor fi ese­­cutate. De altă parte Le Temps primeste urmatorea telegramă din Viena cu data de la 11 Mai: Regularea cestiunii legării drumurilor de fer turcesci, la Vrania, cu rațaua europea­nă are să fie urmată două propunere din partea Bulgariei, timjend a obține răscum­părarea drumului de fer de la Rusciuk la Vrania. Tratatul din Berlin, substituind pe Bulgaria în locul guvernului turcesc în sar­cinile și îndatoririle acestuia față cu com­pania acestui drum de fer, răscumpărarea acestei linii pare a fi oă cestiune interioră ce trebue desbătută între principatul bul­gar și compania interesată. Se crede însă câ Porta va lega acesta cestiune de aceea a esecutarii clauselor tra­tatului din Berlin, privitore la dărâmarea întăririlor de pe malul Dunării și la ocu­parea Balcanilor de trupele otomane. CESTIUNEA LIBANULUI Protocolul semnat în Constantino­pole, prin care se recunosce numi­rea lui Vasa pașa ca guvernatore al Libanului, are următorul test: De vreme ce postul de guvernatore al Libanului a rămas vacant în urma espi­­rării deplinelor puteri ale lui Rustem pașa, Sultanul a bine­voit să numescă pe Vasa pașa, actuale mutesalif al Adrianopolei, gu­vernatore al Libanului. Represintanții pu­terilor semnatare regulamentului organic pentru administrațiunea Libanului de la 9 Iunii­ 1861 și de la 6 Septembre 1864, ca și al protocolelor de la 27 Iuliu 1868 și 22 Aprile 1873, adunați în Conferință la mi­nistrul afacerilor străine al Sultanului, con­stată în unanimitate prin protocolul de față înțelegerea ce s’a stabilit în acesta privință între dânșii și Portă. Porta și represintan­ții puterilor declară ca mănțin stipulațiu­nile sus-citatelor protocole în privința du­ratei de zece ani acordată mandatului gu­­vernatorului, precum și pe acelea din sti­­­­pulațiunile celor­l­alte două protocole care­­ n’au fost modificate și care au fost consăn­­­­țite prin protocolele ulteriore. JOUI, 5 MAI 1883 Luminează-te și vei fi. A­BONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului și ofieiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C­uie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — Ea se teme ca răscumpărarea liniei Rus­­ciuk-Vrania se nu aibă ca urmare constru­irea unor ramure de drum de fer cari ar putea să aducă cu înlesnire și­­ n grabă­ră armată de cotropire până la Sofia. Stipulațiunile citate mai sus ale tratatului din Berlin având tocmai de scop a asigura teritoriul bulgar contra înlesnirii unei ase­meni agresiuni. Porta crede ca este în drept a se opune la facerea drumurilor de fer strategice proiectate, pe cât timp articolele în cestiune nu vor fi aplicate. ; RUSIA Citim în L’Italie . Cea din urmă judecată a celor opt­spre­­zece nihilisti, la Odesa, a demonstrat câ uă seriosá nemulțumire domnesce în armata rusă. Că mare parte a actului de acuzație în privința Anei Kulovna se întemeia pe fap­tul ca s’a găsit în posesia iei cinci scrisori privitore la complot; aceste scrisori fusese scrise de Alecsandru Mihailoff care, în tim­pul când ele au fost tri­mise, se afla pri­­sonier în fortăreța Petru și Pavel. Procurorul general a observat ca aceste scrisori nu ar fi putut să fie scrise nici tri­­mise­­ fâră concursul păzitorului lui Mi­­h­ailoff. Scirea cu garnison a fortăreței sântului Petru și sântului Pavel este îmbibată de idei nihiliste este prin urmare de crezut. Procesul a demonstrat asemenea câ re­voluționarii ruși au nișce facultăți mari de organizare printre conspiratori. Bogdanovici, pe care tribunalul l’a con­damnat la morte pentru participarea s­a la asasinatul lui Alecsandru II, a mărturii că a fost un afiliat al nihilismului în 1870, ca membru al comitetului „Crucea Roșie“. Acesta ramură a societății fusese fundată în scopul de a ajuta pe conspiratorii cazuțî în mânile justiției. Bogdanovici a declarat că pentru acest scop :a făcut mai multe călătorii în Siberia. Un alt prizonier, Kalușin, a mărturit câ dirigiase serviciul nihilist al pasporturilor; în alți termeni, el se afla în capul unui biuroff secret unde se fabricaie tot felul de documente trebuitore conspiratorilor pentru a călători în Rusia. El a declarat ca personalul séu fabrica nu numai b­ăi­ tii rusesc­, ci și pasparte ale ori­cârei cancelarii europene, cu timbrele și pecețile lor, și acesta într’un ast­fel de mod în­cât se se putá înșela chiar agintele de poliție cel mai dibaci. Căte­va specimene au fost supuse exper­­ților, cari au declarat ca prisonierul nu s’a lăudat de­loc. PORTUGALIA Intr’un discurs rostit în Camera deputaților de ministrul marinei Por­tugaliei, doctorul Bocage a exprimat convingerea ca negocierile între gu­vernul portuges și guvernul britanic nu vor ajunge la nici un resultat, favorabil ; el a făcut să se intreveda posibilitatea unei înțelegeri cu Fran­cia, care, în nenumărate rînduri, s’a angagiat să respecte drepturile Portu­­gesilor la Congo. Francia și Portugalia au ad­ nis ce interese comune, amenințate în același mod de Englesi. Că înțelegere între aceste două puteri este prin urmare neapărată. Norddeutsche Allgemeine Zeitung, vorbind despre acest protocol, Zice ca în numirea lui Vasa pașa se vede cu drept cuvent uă nouă dovadă des­pre unanimitatea Europei în privința afacerilor de însemnătate ester­ore, și de aceea trebuie să domnescă uă în­credere pentru viitorea desvoltare a lucrurilor orientale. Alegerile pentru consiliul ju­­dețian. Comitatul electoral al districtului Ilfov, întrunindu-se astă­zi 2 Mai 1883, după uă prealabilă chibsuire, a decis a susține urmatorele candi­daturi pentru membrii consiliului ju­­dețian : Pentru colegiul I 1. Dimitrie Gr. Ghika. 2. N. Fleva. 3. George Isvoranu. 4. loan Brezoianu. 5. At. Stolojan. 6. Dr. Rămniceanu. 7. D. Marinescu Braga dir. 8. C. S. Stoicescu. Pentru colegiul II 1. D. Voreas. 2. C. Cornescu. 3. N. Crătunescu. 4. N. Zah­ariade Olmasolu. 5. I. D. Badovici. 6. Romulus Opran. 7. Ion Dobrovici (ingeniar). 8. C. Angelescu. Cât pentru colegiul al 3-lea lista rămâne a se publica în urmă, după ce se vor consulta și țăranii. PROIECT de LEGE ELECTORALA Acest proiect de lege electorală a fost presintat de d. C. A. Rosetti locoteninței domnești și guvernului de la 1865. Guvernul în unanimita­te l’a primit și l’a trimis la consi­liul de stat, care l’a modificat ast­fel precum îl publicam aci și pre­cum s’a presintat de guvern Came­rei constituante. Trebuie să amintim cnse, ca gu­vernul a luat îngagiament să nu mai fie de­cât uă singură Cameră și d’a­­ceia s’a dat în acest proiect un mare loc proprietății și censul este atât de rădicat . TITLUL I Despre modul alegerii Art. 1. Adunarea generală a României se compune de membrii aleși de județe și orașe. Alegerea deputaților este directă. Art. 2. In fie­care județ al României vor fi trei colegii electorale. Două colegii rurale și unul urban. Art. 3. Fie­care din colegiile rurale va alege câte doui deputați. Art. 4. Colegiul alegătorilor de oraș se formeză din alegătorii tuturor orașelor din cuprinsul unui județ. Deputații ce vor da aceste [colegiuli A­­dunari] generale, vor fi în proporțiune cu poporațiunea tuturor orașelor din un județ la un loc, și vor da : Până la 15,000 loc. un deputat, „ „ 30,000 „ doar „ , „ 45,000 „ trei „ și ast­fel pentru fie­care 15,000 locuitori câte un deputat mai mult. Adunarea generală otărasce pe patru ani numărul poporațiunii orașelor. TITLUL II Despre capacitatea electorală Art. 5. Este alegător în România ori­cine, născut sau naturalis­t român, are vâr­sta de 21 ani împliniți și plătesce­u­ con­­tribuțiune directă de ori-ce natură câtre stat. Art. 6. In­fiiterul colegiu rural vor vo­ta toți alegătorii cari plătesc un imposit direct ori-care, de la cea mai de jos dare până la trei sute de lei macsimum.­­Art. 7. Sunt alegători în al doilea cole­giu rural, acei cari plătesc un imposit de la trei sute de lei în sus. Art. 8. Sunt alegători în colegiurile ur­bane toți alegătorii din orașele de reședin­ță ținutală cari plătesc un­­ imposit direct ori­care. Art. 9. Nu pot fi alegători : 1) Personele supuse vers­ unei protecțiuni străine; 2) Servitorii cu simbrii;* 3) Interzișii; 4) Faliții nereabilitați; 5) Acei ce vor fi fost osîndițî la pedep­se criminale, sau pentru furt. TITLUL III Despre domiciliul politic Art. 10. Domiciliul politic al fie­carui alegător român este în orașul în județul séu în comuna unde-și plăteșce darea di­rectă sau unde-șî are proprietatea, ori vre­un așezământ. Când cine­va plătesce dare sau are pro­prietăți sau așezeminte în mai multe lo­curi este liber a-și alege domiciliul séu po­litic în ori­care din acele locuri ar voi, neputând însă esercita dreptul său de aler­gător de­cât într’un singur colegiu. La așa cas este détor a face în scris declarațiune de alegerea domiciliului cu trei luni înain­tea termenului încheierii listelor, atât la autoritatea comunală a locului unde până atunci își avea domiciliul politic, cât și la administrațiunea locului unde voesce ar transfera. TITLUL IV Despre eligibili Art. 11. Este eligibil la adunarea gene­rală fără osebiri, în tote colegiurile electo­rale și în totă România, verî­ cine născut, împămăntenit român (cu naturalisațiunea cea mare) are vârsta de 25 ani împliniți și plătesc o­ră dare directă de ori-ce na­tură câtre stat. Art. 12. Mandatul de deputat este ne­compatibil cu ori ce funcțiune salariată a Statului, afară de miniștri. Art. 13. Alegerea unui funcționar în ju­dețul, sau orașul unde-și exercită juridic­­țiunea, este de drept nulă. Art. 14. Ori­ce deputat va primi u­ funcțiune publică salariată, se va considera printr’acesta chiar ca demisionat de mem­bru al Adunării și se va supune la uă a doua alegere. Art. 15. Preoții și cei-l-alțî clerici nu pot fi nici alegători nici eligibili. TITLUL V Despre listele electorale Art. 16. Listele alegătorilor sunt perma­­nente; ele se formeză și se revizuesc în fie­care an și în fie­care județ prin îngrijirea autorităților comunale. Aceste liste provisorii se afișeză la cea d’ante- Duminică a lunei Ianuaria în fie­care comună. Art. 17. Reclamațiunile ce ar nasce a­­supra înscrierilor sau omisiunelor ce s’ar comite în liste se vor adresa consiliului co­munale în cele d’ántei trei săptămânî de la data afișării. După ce consiliul comunale va fi­otărît asupra tuturor reclamațiunilor ivite, el în­cheia listele definitive și la publică negreșit până la cea d’ăntel Duminecă a lunei Fe­bruarii­. Art. 18. In cele trei săptămâni ce ur­­meză, nemulțămiții vor putea apela în con­tra otăr­îrilor consiliului comunale la trib. județului, ci în contra otărîrilor tribunalu­lui la Curtea de casațiune, până în trei­zeci Zile de la primirea sentinței tribunalului. Tribunalul și Curtea de casațiune statu­ez­ă de urgință în asemenea cozuri. Ori­ce persona admisă în listele electo­rale pote reclama­­ înscrierea sau ștergerea ori­caruia individ omis sau nedrept îns­cris în lista colegiului din care el însuși face parte. Art. 19. Pe temeiul unor asemenea­o­­tărîri, lista se rectifică de către consiliul comunale în termen de trei ore de la a lor pronunțare. Art. 20. La revizuirea anuală a listelor, consiliele comunale vor adăuga pe cei ce ar cunosce ca au dobândit calitățile cerute de lege. Consiliele comunale scot din liste: 1) Pe cei morți.­ 2) Pe acei a câror înscriere se va fi de­clarat nulă de autoritățile judecătoresce. Art. 21. Listele de alegători stau puru­rea deschise în cancelariele primărielor în tot timpul otărît pentru reclamațiuni spre a se putea consulta de câtre ori care va cere să le veza. Art. 22. Tóte comunele unui județ, după ce încheia definitiv listele electorale, le îna­­inteză la 15 Februarie consiliului județean sau permanente, care face ca de îndată să fie publicate prin Monitorul oficial. TITLUL VI Despre operațiunile electorale Art. 23. Colegiile electorale se convoca de puterea esecutivă cu trei săptămâni cel puțin înainte de Ziua ficsala pentru a­­legeri. Art. 24. Alegătorii fie­carui colegiu vo­­tăză în secțiuni de câte 500. Aceste sec­țiuni, locul unde au să voteze, precum și care a­nume din bi­rourile secțiunilor are se facă recensimentul generale al voturilor

Next