Romanulu, mai 1883 (Anul 27)
1883-05-05
,'V A Y ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vel putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV...........................40 bani Deto „ „ „ n HI .... 2 lei - „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnl. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, Wajlfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA 14, STRADA. DOAMNEI, 14 V t BUCURESCI, io FLORAR 1883 Oposițiunile întrunite strigă pe totă cliva : — Mari înrîuriri și numeróse ilegalități a comis guvernul în aceste alegeri. Nu este treba nostru ci a guvernului de a respunde. Noi am dis de la primul număr al Românului : — Nu ne ocupam de guverne ci de principii. Cerem prea puțin de la guverne căci voim ca tot ce este bun să se facă de națiune. Dăcă dar s’au comis ilegalități în alegeri, am dis și repetim. Culpa este a celor cari s’au supus acelor ilegalități; culpa este a celor cari nu le-au constatat, nu le-au denunțat justiției și nu le-au înlăturat prin puterea unirii celor mai mulți pe tărâmul legalității. Décá justiția n’a voit să fie justiție, culpa este a celor cari n’au voit și nu vor să se unescă cu noi pentru a lua din mâna guvernului justiția — a patra putere a unei societăți și cea mai mare — ș’a pune astfel în lucrare articolul 31 al Constituțiimil : — „Tóte puterile Statului emană de la națiune.“ Ocupându-ne dar numai de principii și căutând logica faptelor, urmăm d’a le studia supt ochii publicului. Timpul de Marți (3 Mai), denunțând abuzurile ce i s’au denunțat, spune între altele: „La Râmnicul Vâlcii, din majoritatea opținută de d. Măldărescu de 34, erau 27 funcționari. „La Sucéva , coleg. I, 34 de alegători, dintre cari 31 funcționari. „Coleg. II, 39 alegători, dintre cari 17 funcționari, 5 rude, cu funcțiuni, fără vot. „Coleg. III, 93 alegători, dintre cari 57 funcționari. Total, 103 alegători, dintre cari 98 de funcționari. Unde vorbesc cifrele orice comentar este de prisos.“ Bună este vorba cifrelor și ne supunem. De ce și dumnelor, de la 1860 și pân’acum, nu voiesc s’asculte vorba cifrelor ? De ce nu voiesc să ’nțelagă ca, unde vor fi 1000 de alegători este peste putință guvernului să pue între iei peste 500 de funcționari , astfel cu rudeniele, astfel și cu tote felurile de corupțiune. Prin urmare, deci corupțiune este, decă înrîuriri ilegale ale administrațiuni au fost și sunt, culpa este a celor cari au voit și cari voiesc încă colegii restrânse. Repetim ca n’avem cea mai mică intențiune d’a susține ca administrațiunea nu s’a mestecat nicăirî în alegeri; nu cunoscem în mod positiv cele ce s’au petrecut, prin unele județe și mai cu semn în alegerile colegiului al IV, când faptele vor fi denunțate și bine constatate, nu vom fi dintre cei din urmă pentru a cere pedepsirea celor culpabili. Judecând dar acum cestiunea din puntul de vedere general,Jicem: Membrii Camerelor trecute au fost necurmat acuzați de oposițiune câ sunt, mai în întregul lor, numiți er nu aleși. Am arătat de mai multe ori ca mai toți membrii lor au fost aceiași cari fuseseră aleși supt președința d-lui Manolache Kostaki, fiind ministru din întru d. Vernescu. Acusarea prin urmare a fost cu totul slabă, și cine strigă ca lupul vine, fară ca lup să fie, se espune de lup a fi măncat. Oposițiunea a strigat mereu ca mai toți foștii deputați erau pe deplin supuși ordinilor ministrului președinte, cl. Ion Brătoianu. Studiind lista nouilor aleși, găsim în Camera alesa pentru reviețuirea legii electorale, 51 persone care n’au fost nici uă dată deputați. Ne ’ntrebam dér: Daca primul ministru, voia și voiește ca el să facă alegerile, pentru ce-a primit revizuirea legii electorale? Pentru ce-a voit să se prefacă uă lege atât de bună pentru a ’mrîuri culesnire în colegiile cele restrânse ? Și se nu uitam c’un asemene mare reformă, pune în luptă felurite interese, și ’nfierbîntă tóte spiritele la luptă contra și pentru. Se nu uitam cu orice guvern,—și mai mult decât oricare cel care administrăză de șapte ani—fuge pe cât pote d’a provoca asemene lupte. Pentru ce apoi, d. Ion Brătianu, care le scie tóte aceste, nu numai cu primi a se face revizuirea, dor âncă dete oposițiunilor vr’uă 60 de Zie pentru a lupta în alegeri, în loc de 21 de zile numai ce după lege era dator să le acorde. Nimene nu pate nega c’un guvern care voiesce a face alegeri este totdeauna gata , pe când oposițiunea are neapărată trebuință de timp mai lung pentru a scrie, a alerga, a vorbi ș’a ’mrîuri. Pentru ce în fine, ne-am întrebat, déci ministerul a făcut alegerile, a lăsat să cadă vechii sei aderenți și să s’alega 51 de deputați noî, ale căror simțiminte, ori ce s’ar zice , necunoscute îi sunt ? Supuind aceste cugetări desbaterii publice, sfîrșim cu vechiul și nestrămutatul nostru argument. Déci legea electorală este atât de rea încât nici clasele diriginte din colegiul I nu pot resiste șieptelor și înrîuririlor unui guvern, pentru ce oposițiunile n’au voit și nu vor încă să facă — cum cerem noi — uă lege electorală care să rădice un zid în giurul colegiilor, încât să nu puta intra în ele, cu manele ’n șolduri, administrațiunea și funcționarii publici ? Cu tota buna-voință, nu putem găsi alt răspuns decât cu oposițiunile vor să domniască în aceste colegii specula rudeniilor ; cu vor ca ele să fie supt înrîurirea administrațiunii și d’aceia nu s’au ocupat în acésta campanie de principii ci numai de indivizi ; d’aceia n’au făcut de cât a cere alegătorilor menținerea legii actuale și chrămarea lor la guvern. Să privim acum cestiunea dintr’un punt de vedere mai înalt, mai temeinic, mai instructiv și prin urmare mai bine-făcător. Pentru a nu osteni énse pe cititorii noștri, vom face mâne acest studiu, care va fi termenul ocupării engleze. Depeșa adauge ca un trăiris special al Sultanului va aduce în curând Khedivului insignele ordinului Nidiam-Imtiaz. Suez, 15 Mai. — Cholera se întinde la Bombay; cn carantină a fost înființată la Suez pentru tote provenințele de la Bombay. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 15 Mai.—Gazeta generală a Vienei anunță la rîndul său ca starea sănătății comitelui de Chambord e forte gravă și ca principii de Orléans sunt așteptați la Gorice. Berlin, 15 Mai.—După prânzul dat ieri la Curte în onorea d-lui Waddington, împăratul Wilhelm a convorbit cu multa cordialitate cu ambasadorele estra-ordinar al Republicei franceze, câruia i-a dat de mai multe ori în cursul seratei probe de atențiunea sa bine-voitore. Primirea d-lui de Waddington la principele de Bismarck a avut același caracter plăcut. Constantinopole, 15 Maî.—Lordul lui ferimi a plecat azi la Londra, calea Varna- Bucuresci. Pesta, 15 Mai.—Cinci sute lucrători brutari s’au pus în grevă. Pene acum n’a fost nici un tulburare de semnalat. Paris, 15 Mai. — Camera deputaților a votat creditul cerut de guvern pentru expediția de la Tonkin. Se telegrafieza din Constantinopole Ziarului Le Temps cu esplicațiunile date de lordul Dufferin asupra Egipetului, ji’au mulțămit pe Sultan, cu atât mai mult cât ambasadorele Englitezeî s’a ferit d’a declara ! DIN AFARA FRANCIA Se telegrafiază din Rochefort, cu data de 11 Mai, câtă parte din corpul espediționar al Tonkinului care s’a format la Rochefort este gata de plecare. Se telegrafieza din Viena Ziarului Standard, cu data de 10 Mai: Mi se asigură ca respunsul împăratului Tu Duc la propunerile Franciei va sosi la Paris ade seü mâne. Daci acest respuns va fi în contra propunerilor făcute, comandantele escadrei franceze va trimite un ultimatum, și deci acest ultimatum nu va fi primit în timp de douăsprezece ore, atunci va începe îndată bombardarea capitalei fără a se mai face nici uă înșciințare. GERMANIA L’Indépendance beige publică un corespondință din Berlin cu data de 10 Mai, din care estragem urmatorele : îndată ce Parlamentul se va deschide are se se ocupe cu interpelarea unui deputat danez, d. Johaennsen. Acesta interpelare este privitore la supușii danezi în Schleswigul de Nord. Nu atinge casa decât într’un mod indirect cestiunea fiilor optanților isgonițî pentru ca nu s’au supus la recrutare. Acesta este o nouă cestiune care nu fusese atinsă în negocierile diplomatice provocate de afacerea optanților. Espunerea oficială supusă Camerilor daneze nu face asemenea nici oă mențiune despre ea. Interpelarea deputatului danez este susținută de membrii centrului stâng și de partita progresistă. Am uitat să spun ca, la alegerea suplementară pentru consiliul comunal din Berlin, a isbutit candidatul liberal. Acesta este un indiciu pentru resultatele alegerilor generale cari se vor face în tomna viitare, mai înainte de disolverea consiliului esistente. TURCIA Citim în Le Temps : Este positiv câ congresul din Berlin a stipulat pentru Turcia garanții defensive, cari până acum au rămas literă marta, ca cele mai multe clause favorabile acestei puteri, cari au fost înscrise în tratatul din 13 iuliui 1878. Astfel art. 11, care exclude armata otomană din Bulgaria, a prescris că fortărețele situate pe teritoriul său vor fi dărâmate, cu cheltuela principatului, „în timp de un an, saudecă se pare și mai curând“. Art. 15 a autorizat asemenea pe sultan a întăriotarele de apă și de uscat ale Rumeliei orientale și a întreține noi trupe. Au trecut patru ani ; guvernul turcesc, cedând represintarilor repetite ale cabinetelor europene, a renunțat până acum la dreptul său de a întări trecetorile Balcanilor și de a ține garnisonă; de altă parte însă cadrilaterul bulgar și întăririle de pe malul Dunării stau încă în piciore și nu s’a făcut nici un demers pe lângă cabinetul din Sofia, pentru a-l angagia se esecute condițiunile tratatului din Berlin. Pare ca Turcia vreace să ia act de acesta stare de lucruri pentru a se opune la facerea de drumuri de fer strategice de la Dunăre la Balcani, pe cât timp articolele cari ocrotesc propria sea siguranță nu vor fi esecutate. De altă parte Le Temps primeste urmatorea telegramă din Viena cu data de la 11 Mai: Regularea cestiunii legării drumurilor de fer turcesci, la Vrania, cu rațaua europeană are să fie urmată două propunere din partea Bulgariei, timjend a obține răscumpărarea drumului de fer de la Rusciuk la Vrania. Tratatul din Berlin, substituind pe Bulgaria în locul guvernului turcesc în sarcinile și îndatoririle acestuia față cu compania acestui drum de fer, răscumpărarea acestei linii pare a fi oă cestiune interioră ce trebue desbătută între principatul bulgar și compania interesată. Se crede însă câ Porta va lega acesta cestiune de aceea a esecutarii clauselor tratatului din Berlin, privitore la dărâmarea întăririlor de pe malul Dunării și la ocuparea Balcanilor de trupele otomane. CESTIUNEA LIBANULUI Protocolul semnat în Constantinopole, prin care se recunosce numirea lui Vasa pașa ca guvernatore al Libanului, are următorul test: De vreme ce postul de guvernatore al Libanului a rămas vacant în urma espirării deplinelor puteri ale lui Rustem pașa, Sultanul a binevoit să numescă pe Vasa pașa, actuale mutesalif al Adrianopolei, guvernatore al Libanului. Represintanții puterilor semnatare regulamentului organic pentru administrațiunea Libanului de la 9 Iunii 1861 și de la 6 Septembre 1864, ca și al protocolelor de la 27 Iuliu 1868 și 22 Aprile 1873, adunați în Conferință la ministrul afacerilor străine al Sultanului, constată în unanimitate prin protocolul de față înțelegerea ce s’a stabilit în acesta privință între dânșii și Portă. Porta și represintanții puterilor declară ca mănțin stipulațiunile sus-citatelor protocole în privința duratei de zece ani acordată mandatului guvernatorului, precum și pe acelea din stipulațiunile celorlalte două protocole care n’au fost modificate și care au fost consănțite prin protocolele ulteriore. JOUI, 5 MAI 1883 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și ofieiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et Cuie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — Ea se teme ca răscumpărarea liniei Rusciuk-Vrania se nu aibă ca urmare construirea unor ramure de drum de fer cari ar putea să aducă cu înlesnire și n grabără armată de cotropire până la Sofia. Stipulațiunile citate mai sus ale tratatului din Berlin având tocmai de scop a asigura teritoriul bulgar contra înlesnirii unei asemeni agresiuni. Porta crede ca este în drept a se opune la facerea drumurilor de fer strategice proiectate, pe cât timp articolele în cestiune nu vor fi aplicate. ; RUSIA Citim în L’Italie . Cea din urmă judecată a celor optsprezece nihilisti, la Odesa, a demonstrat câ uă seriosá nemulțumire domnesce în armata rusă. Că mare parte a actului de acuzație în privința Anei Kulovna se întemeia pe faptul ca s’a găsit în posesia iei cinci scrisori privitore la complot; aceste scrisori fusese scrise de Alecsandru Mihailoff care, în timpul când ele au fost trimise, se afla prisonier în fortăreța Petru și Pavel. Procurorul general a observat ca aceste scrisori nu ar fi putut să fie scrise nici trimise fâră concursul păzitorului lui Mihailoff. Scirea cu garnison a fortăreței sântului Petru și sântului Pavel este îmbibată de idei nihiliste este prin urmare de crezut. Procesul a demonstrat asemenea câ revoluționarii ruși au nișce facultăți mari de organizare printre conspiratori. Bogdanovici, pe care tribunalul l’a condamnat la morte pentru participarea sa la asasinatul lui Alecsandru II, a mărturii că a fost un afiliat al nihilismului în 1870, ca membru al comitetului „Crucea Roșie“. Acesta ramură a societății fusese fundată în scopul de a ajuta pe conspiratorii cazuțî în mânile justiției. Bogdanovici a declarat că pentru acest scop :a făcut mai multe călătorii în Siberia. Un alt prizonier, Kalușin, a mărturit câ dirigiase serviciul nihilist al pasporturilor; în alți termeni, el se afla în capul unui biuroff secret unde se fabricaie tot felul de documente trebuitore conspiratorilor pentru a călători în Rusia. El a declarat ca personalul séu fabrica nu numai băi tii rusesc, ci și pasparte ale oricârei cancelarii europene, cu timbrele și pecețile lor, și acesta într’un astfel de mod încât se se putá înșela chiar agintele de poliție cel mai dibaci. Căteva specimene au fost supuse experților, cari au declarat ca prisonierul nu s’a lăudat deloc. PORTUGALIA Intr’un discurs rostit în Camera deputaților de ministrul marinei Portugaliei, doctorul Bocage a exprimat convingerea ca negocierile între guvernul portuges și guvernul britanic nu vor ajunge la nici un resultat, favorabil ; el a făcut să se intreveda posibilitatea unei înțelegeri cu Francia, care, în nenumărate rînduri, s’a angagiat să respecte drepturile Portugesilor la Congo. Francia și Portugalia au ad nis ce interese comune, amenințate în același mod de Englesi. Că înțelegere între aceste două puteri este prin urmare neapărată. Norddeutsche Allgemeine Zeitung, vorbind despre acest protocol, Zice ca în numirea lui Vasa pașa se vede cu drept cuvent uă nouă dovadă despre unanimitatea Europei în privința afacerilor de însemnătate esterore, și de aceea trebuie să domnescă uă încredere pentru viitorea desvoltare a lucrurilor orientale. Alegerile pentru consiliul județian. Comitatul electoral al districtului Ilfov, întrunindu-se astăzi 2 Mai 1883, după uă prealabilă chibsuire, a decis a susține urmatorele candidaturi pentru membrii consiliului județian : Pentru colegiul I 1. Dimitrie Gr. Ghika. 2. N. Fleva. 3. George Isvoranu. 4. loan Brezoianu. 5. At. Stolojan. 6. Dr. Rămniceanu. 7. D. Marinescu Braga dir. 8. C. S. Stoicescu. Pentru colegiul II 1. D. Voreas. 2. C. Cornescu. 3. N. Crătunescu. 4. N. Zahariade Olmasolu. 5. I. D. Badovici. 6. Romulus Opran. 7. Ion Dobrovici (ingeniar). 8. C. Angelescu. Cât pentru colegiul al 3-lea lista rămâne a se publica în urmă, după ce se vor consulta și țăranii. PROIECT de LEGE ELECTORALA Acest proiect de lege electorală a fost presintat de d. C. A. Rosetti locoteninței domnești și guvernului de la 1865. Guvernul în unanimitate l’a primit și l’a trimis la consiliul de stat, care l’a modificat astfel precum îl publicam aci și precum s’a presintat de guvern Camerei constituante. Trebuie să amintim cnse, ca guvernul a luat îngagiament să nu mai fie decât uă singură Cameră și d’aceia s’a dat în acest proiect un mare loc proprietății și censul este atât de rădicat . TITLUL I Despre modul alegerii Art. 1. Adunarea generală a României se compune de membrii aleși de județe și orașe. Alegerea deputaților este directă. Art. 2. In fiecare județ al României vor fi trei colegii electorale. Două colegii rurale și unul urban. Art. 3. Fiecare din colegiile rurale va alege câte doui deputați. Art. 4. Colegiul alegătorilor de oraș se formeză din alegătorii tuturor orașelor din cuprinsul unui județ. Deputații ce vor da aceste [colegiuli Adunari] generale, vor fi în proporțiune cu poporațiunea tuturor orașelor din un județ la un loc, și vor da : Până la 15,000 loc. un deputat, „ „ 30,000 „ doar „ , „ 45,000 „ trei „ și astfel pentru fiecare 15,000 locuitori câte un deputat mai mult. Adunarea generală otărasce pe patru ani numărul poporațiunii orașelor. TITLUL II Despre capacitatea electorală Art. 5. Este alegător în România oricine, născut sau naturalist român, are vârsta de 21 ani împliniți și plătesceu contribuțiune directă de ori-ce natură câtre stat. Art. 6. Infiiterul colegiu rural vor vota toți alegătorii cari plătesc un imposit direct ori-care, de la cea mai de jos dare până la trei sute de lei macsimum.Art. 7. Sunt alegători în al doilea colegiu rural, acei cari plătesc un imposit de la trei sute de lei în sus. Art. 8. Sunt alegători în colegiurile urbane toți alegătorii din orașele de reședință ținutală cari plătesc un imposit direct oricare. Art. 9. Nu pot fi alegători : 1) Personele supuse vers unei protecțiuni străine; 2) Servitorii cu simbrii;* 3) Interzișii; 4) Faliții nereabilitați; 5) Acei ce vor fi fost osîndițî la pedepse criminale, sau pentru furt. TITLUL III Despre domiciliul politic Art. 10. Domiciliul politic al fiecarui alegător român este în orașul în județul séu în comuna unde-și plăteșce darea directă sau unde-șî are proprietatea, ori vreun așezământ. Când cineva plătesce dare sau are proprietăți sau așezeminte în mai multe locuri este liber a-și alege domiciliul séu politic în oricare din acele locuri ar voi, neputând însă esercita dreptul său de alergător decât într’un singur colegiu. La așa cas este détor a face în scris declarațiune de alegerea domiciliului cu trei luni înaintea termenului încheierii listelor, atât la autoritatea comunală a locului unde până atunci își avea domiciliul politic, cât și la administrațiunea locului unde voesce ar transfera. TITLUL IV Despre eligibili Art. 11. Este eligibil la adunarea generală fără osebiri, în tote colegiurile electorale și în totă România, verî cine născut, împămăntenit român (cu naturalisațiunea cea mare) are vârsta de 25 ani împliniți și plătesc oră dare directă de ori-ce natură câtre stat. Art. 12. Mandatul de deputat este necompatibil cu ori ce funcțiune salariată a Statului, afară de miniștri. Art. 13. Alegerea unui funcționar în județul, sau orașul unde-și exercită juridicțiunea, este de drept nulă. Art. 14. Orice deputat va primi u funcțiune publică salariată, se va considera printr’acesta chiar ca demisionat de membru al Adunării și se va supune la uă a doua alegere. Art. 15. Preoții și cei-l-alțî clerici nu pot fi nici alegători nici eligibili. TITLUL V Despre listele electorale Art. 16. Listele alegătorilor sunt permanente; ele se formeză și se revizuesc în fiecare an și în fiecare județ prin îngrijirea autorităților comunale. Aceste liste provisorii se afișeză la cea d’ante- Duminică a lunei Ianuaria în fiecare comună. Art. 17. Reclamațiunile ce ar nasce asupra înscrierilor sau omisiunelor ce s’ar comite în liste se vor adresa consiliului comunale în cele d’ántei trei săptămânî de la data afișării. După ce consiliul comunale va fiotărît asupra tuturor reclamațiunilor ivite, el încheia listele definitive și la publică negreșit până la cea d’ăntel Duminecă a lunei Februarii. Art. 18. In cele trei săptămâni ce urmeză, nemulțămiții vor putea apela în contra otărîrilor consiliului comunale la trib. județului, ci în contra otărîrilor tribunalului la Curtea de casațiune, până în treizeci Zile de la primirea sentinței tribunalului. Tribunalul și Curtea de casațiune statueză de urgință în asemenea cozuri. Orice persona admisă în listele electorale pote reclama înscrierea sau ștergerea oricaruia individ omis sau nedrept înscris în lista colegiului din care el însuși face parte. Art. 19. Pe temeiul unor asemeneaotărîri, lista se rectifică de către consiliul comunale în termen de trei ore de la a lor pronunțare. Art. 20. La revizuirea anuală a listelor, consiliele comunale vor adăuga pe cei ce ar cunosce ca au dobândit calitățile cerute de lege. Consiliele comunale scot din liste: 1) Pe cei morți. 2) Pe acei a câror înscriere se va fi declarat nulă de autoritățile judecătoresce. Art. 21. Listele de alegători stau pururea deschise în cancelariele primărielor în tot timpul otărît pentru reclamațiuni spre a se putea consulta de câtre ori care va cere să le veza. Art. 22. Tóte comunele unui județ, după ce încheia definitiv listele electorale, le înainteză la 15 Februarie consiliului județean sau permanente, care face ca de îndată să fie publicate prin Monitorul oficial. TITLUL VI Despre operațiunile electorale Art. 23. Colegiile electorale se convoca de puterea esecutivă cu trei săptămâni cel puțin înainte de Ziua ficsala pentru alegeri. Art. 24. Alegătorii fiecarui colegiu votăză în secțiuni de câte 500. Aceste secțiuni, locul unde au să voteze, precum și care anume din birourile secțiunilor are se facă recensimentul generale al voturilor