Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)
1883-09-26
anul a y =S Sc wrfl# J,’f 8. c. io. Gerate». man* ", . ~ar;>e e Um'a de 30 Iite Deto” a 1N ROMAIBA, IN PARÍS, la LA LONDON, tA VIENA, la *■4 FRANCFO’ Mill p 1 Párás i? TliSrpro ,-7 .. 10SC * ‘ - c c < e r tui' ■ l-sé <n y.m .V; ■ in catespre aX/.lU. \ am făcut în pungielor electorale ,scă și la Senat. . Aici veni deci asuene nici pentru ii, deși în traionale nu găsim singură Cameră pentru ca art. 32 care prevede ca tonală consta din supus revisuirii. Dar suntem- ui s’amintim câ propunerea pentru revisuirea articolelor privitore la întocmirea Senatului a pornit din ideia de a da și acestei Adunări legislative aceiași sorginte ca și Camerei. Senatul represintă într'adever asta di numai uă parte a națiunii. Este represintarea exclusivă a proprietarilor. Propunerea de revizuire tindea a face ca națiunea întregă să fie re___presintată în senat. ..spre, a dat mai multă tăriă și autoritate jumătății de sus a represintațiunii naționale.“ U Proiectul elaborat de comisiune păstreză case senatului caracterul restrâns ce avea. El remâne tot represintațiunea exclusivă a proprietății. Comisiunea a mers chiar mai departe. Pan’acum, cele dupe colegii de proprietari erau egal represintate. Fiecare da cate un senator. După proiect, colegiul I al proprietarilor rurali cu venit de la 1.000 lei în sus va da 60 de senatori, câte ciuci de județ. Pe când, colegiul proprietarilor urbani va da numai câte unul pentru orașele cu poporațiune pene la 40,000 locuitori și câte ciuci numai cele mai popolate. Deci, 5,901 proprietari rurali vor avea 60 senatori; 53,835 proprietari vor da 36 senatori, câci 6 sunt orașele care au peste 40,000 locuitor. Și cei 440,749 proprietari rurali, cu venit mai mic de 1.000 lei, nu vor fi de loc represintați în Senat. Prin urmare, după acesta propunere, Senatul va fi nu numai represintațiunea exclusivă a proprietarilor, ci în ciuóé din trei pârți va represinta numai pe proprietarii mari. Cu alte cuvinte, comisiunea a crezut ca asta cjí, după ce ne-am transformat în rigat, și am intrat într’uă stare normală de lucruri, nu mai e de ajuns pentru ceea ce se obicinuiesce a se numi garantarea proprietății esistența unei adunări exclusiv de proprietari, ci cere să sdrobitóre majoritate, adică duce din trei pârți, de proprietari rurali. Acesta disposițiune ne imbrâncesce napoi și nu credem ca este bine să fie admisă în timpii în care trăim. Națiunea, fiind una și aceeași, una și aceeași trebuie să fie și sorgintea represintațiunii iei, câci altfel una din adunări sau nu va avea prestigiul unei adevérate represintațiuni a națiunii și deci nu va corespunde rolului ce are dupe Constituțiune, sed strânsă în cleștele nemilose ale originer iei restrânse va lupta totdeauna numai pentru clasa ce represintă, perdend din vedere pe celelalte. Uă asemene reformă e un izvor de ne’nțelegeri și chiar de pericole. Am luat de model Constituțiunea Belgiei întru cât privesce declarațiunea drepturilor publice. De ce oare n’am urma tot astfel, când e vorba să traducem în fapte acele declarațiuni ? Belgia, cu organisarea politică ce propunem, a ajuns — în scurt timp — la cel mai nalt grad de prosperitate. Mai mult, ea nu e încercată de acele periculose svârcoliri sociale , care frământă alte națiuni, chiar mai mari, dar înfestrate cu întocmiri mai meșteșugite și destinate tocmai a preîntâmpina acele svârcoliri. Prin urmare, și buna judecată și practica ne îndemnă a adopta organisarea belgiană și a da aceeași sorginte ambelor Corpuri represintative. Urmând astfel ne-am apropia chiar de tradițiunea nóstrá națională, câci am avea un singură represintațiune națională despărțită înse în doue secțiuni, care s’ar deosebi prin vîrstă și prin condițiunile de avere ce se cer membrilor secțiunii ce ar compune Senatul. Art. 78 prevede dispensele de cens. Pe lângă cele de până acum, el acordă dispensa și membrilor Academiei române și bine face caci e de datoria tuturor și a legiuitorului, de la care trebuie să pornescá bunul exemplu mai ăntei — d’a încongiura cu respect înaltul corp care represintă solința și-și da silințe d’a o desvolta și propaga. El introduce o modificare mult mai însemnată, privitore la dispensa de cens a militarilor superiori. După legea actuală, generării și coloneii cu vechime de trei ani pot fi aleși în Senat, fără să aibă venitul de 800 galbeni. Proiectul restrânge acest drept, neacordându-i decât generărilor și colonelilor „în retragere sau în demisiune.“ Acesta disposițiune, inspirată de ideia de a depărta armata de pe arena luptelor politice, unde nu e locul iei, e fericită. Luptele politice dau loc la ure. Armata nu trebuie să fie atinsă de ure. Capii iei, acei cari sunt chiemați a o conduce pe câmpul nu de bătaie, trebuie să fie înconjurați de ură, ci de respectul și de iubirea tuturor, câci — în țara nóstra de armare generală — mai toți putem fi chemați a merge să ne versam sângele pentru țară, supt comanda acelor oficiali superiori. Art. 77 dispune ca „membrii Senatului primesc uă indemnitate, ca și deputații.“ „Este și nedrept și contrar principiilor liberale, cjice propunerea de revizuire, a se cere un sacrificiu celor cari, deși ar fi forte capabili, deși ar fi cetățianii cei mai devotați intereselor publice, nu s’ar afla casé în posițiune d'a putea face acest sacrificiu.“ încheiem aci observațiunile ce aveam de făcut asupra baselor legii electorale înscrise în Constituțiune. Vom urma, în alte articole, analiza celorlalte pârți supuse revizuirii. <______K20 BANT RRAIMPLARUL SERVICIUL TELEGI AL AGENȚIEI HAt Paris, 6 Octombre. — Amiralu ministru al marinei, e însărcinatul ministerului de resbel penerea succesorului generarului Thib Uă depeșă din Hanoi, cu dar Septembre, face cunoscut ca stea gre (Les Pavillons Noirs) sunt de<bóle și necurmatele lupte ce au francese, le silesc a-șî grăbi retra Petersburg, 6 Octombre. — L de Petersbourg desmintescompteli dite de «fiarele engleze asupra comploturi și arestări de oficiali Soda, 6 Octombre. — D. Zan, ședințele consiliului, a dat citire fie programei ministeriale, prin determină atribuțiunile puterii e sc anunță ca noul cabinet va face să fie în raport cu principiile Con de la Tirnova, restabilită de price va studia obligațiunile impuse prin contracte internaționale în le resolve. Pentru acestă parte a sele, speră în concursul binevoite terilor. Programa ministerială a fost apoi toți deputații. Camera va discuta Luni con privitore la legarea drumurilor de cea privitore la indemnitatea dato siei pentru cheltuielele de ocupați Pesta, 6 Octombre. — Spanga, Berecz, recunoscuți culpabili de președintelui de Majlath, au fost dați la morte. Camera deputaților a început nea propunerii Tisza asupra afaciției. D. Heffy presintă și desvoluțiune fiidend a blama conduita lui în cestiunea croată. D. Szilag bru al oposițiunii moderate, vorbearu respingerea propunerii Tisza. Președintele consiliului, răspums tacurile acestor duci oratori, a] duita guvernului, declară câ n comune s’au abținut cu rigore i mesteca în afacerile interiore ale Ministrul de finance declară cresce a separa causarea de aceeilalți membrii ai cabinetului cu e lidar, dar voiesce a înlătura din dificultățile rădicate de administra fanciară a Croației, de care guygiiese nu e responsabil. Discuțiunea va urma Luni. Constantinopole, 7 Octombre, a spediat ia<i ambasadorelu în Londra împuternicirile sale pentnrea tratatului din Londra din 1883, privitor la reglamentarea luiî pe Dunărea de jos. DIN AFAR GERMANIA Se anunță din Berlin Standard câ împăratul Wilhelm a conferit ordinul Vulturul Roșu de ăntâia clasă în diamante generarelui rus cornițele Șuvalof. Un depeșă a corespondintelui din Berlin al diarului Morning News anunță câ consiliul federal hotărît să prelungescá starea de asediu la Hamburg și cu cornițele de Solms, ministrul Germaniei la Madrid, a sosit la Berlin. AUSTRO-UNGARIA Neue freie Presse, publică următorea telegramă ce i se trimite din Lemberg cu data de 4 Octombre. Clubul Rutenilor din Landtag a însărcinat pe d-nii deputații Romanczuk și Leninski cu prelucrarea unei programe de acțiune, dar totuși este îndoios ca acesta programă se va publica acum, de vreme ce sesiunea Landtagului nu va dura decât căteva zile, și de aceea nu este speranță ca afară de legea asupra scólelor, vor mai fi desbătute și alte cestiuni însemnate. De altă parte Rutenii vresc a evita ca cererile lor formulate într’un chip precis se zacă prin arhive, supt cuvânt câ anul acesta nu mai este vreme pentru desbaterea unei cestiuni atât de însemnate. Astfel dar, din punt de vedere tactic, acțiunea plănuită va fi amânată acum. Totuși Rutenii, de uădată cu propunerea ce presintă profesorele și deputatul Romanczuk cerând a se da uă mai mare întindere limbei rutene în Galiția orientală, vor avea ocasiune a arăta cât de puțin dispusă este majoritatea polonă a Landtagului, de a ține sema de moderatele și justele cereri ale națiunii rutene. ITALIA Neue freie Presse publică urmatorea telegramă ce i se trimite de corespondintele său din Genua cu data de 3 Octombre : Am avut aiiluă între vorbire cu d. Baccarini, deputat progresist. In privința pro LUNI, MARȚI, 26, 27 SEPTEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sese lnni 24 lei; trei luni 12 lei; nu, lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî și oftciele postai. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gnstavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. O.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — ârii stângelor la deschiderea Camerelor, parea partitelor și posițiunea ministem- Depretis, d. Baccarini declară următo: „Actualul guvern n’are a se teme înnimic din parte-mi, și stânga moderată se găndesce nici la vr’un atac, și nici e vr’un plan. Eu nu voi face uă opâine facțiosă, ci voi vota în multe cacu guvernul, de vreme ce proiectele lege d’acum sunt în mare parte ale miezului trecut. Se póte întâmpla casé, ca Depretis să difere de vederile stângei să voiască a înscena, supt verzuială, un al doilea 19 Mai; atunci îl voia. Tocmai atunci se va descurca înîătura ce domnesce actualminte printre ile, și d. Depretis va înțelege ca mantea sea de la 19 Mai este uă ficțiune, vreme ce atunci amicii mei ș’ai d-lui ardelli au votat pentru d. Depretis, pe 1 adî sunt protivniciî lui. Se pare ca d. retis sé aibă câtăva vreme maioritacare este desbinată în deosebite fraci, pe când stânga moderată formeza un lent omogen de care d. Depretis s’a ’ăinat, câci transformismul séa însemi încurcătura.“ ». Baccarini nu cere nici cum ca sére 3 în minister, fiind-ca acesta ar fi văător proprielor séle interese. D-sea nu see se vie diva, în care, supunându-se iței, va fi nevoit sa primesca un poriiei. D. Baccarini m’anunță câ ’n cul va apare un mou fiar mare al parsele și care va fi inspirat de d-sea și I. Zanardelli. ’itim în le temps de la 5 Oc, ibre , >. Baccarini, fostul ministru de lucrări lice, a pronunțat la Genua un discurs tic în care a blamat fórte mult pe prentele consiliului, d. Depretis, câ șî-a isit partita și s’a aruncat în brațele idei. Acest discurs este considerat ca uă imapo- a oposițiunii în contra cabine în număr ore care de deputați au stânși printre ei d-nii Cairoli și Zknari, au aprobat dechiarurile d-lui Bacin. ENGLITERA ntr’uă întrunire ținută Duminecaută, d. Bradlaugh espuse atitudi, ce cugetă a avea în viitorea sene a Parlamentului D-sea decla: â este neîntemeiat scomptul cu voie a întrebuința violența spre a-șî g éndi locul în Camera Comunelor. Atitudinea mea, drice d. Bradlaugh, va depinde în cel mai mare grad de laotărîrea ce va lua tribunalul în Noembre. Daca tribunalul va decide ca Camera Comunelor este în drept a lucra contra legilor esistente, apoi va fi de datoria mea d’a me retrage din Parlament. El déca tribunalul va lua uă decisiune în favorea mea, atunci sper ca Camera Comunelor va da un bun exemplu supunându-se legilor pe care s’a încercat a le viola. Astfel se va sfîrși lupta în privința fotoliului meu. Daca în fine justiția va declara ca pretențiunile de privilegiu o împedică d’a esecuta legea, atunci va fi datoria mea d’a face acesta. Guvernul englez se isbesce de mari greutăți în esecutarea reformelor otărîte în Egipet. Mai cu deosebire îi lipsesc banii trebuinciosi pentru acesta. Sir Evily Baring, nuoul represintante al Englitezei în Cair, se plânse într’u între vorbire ce avu cu corespondintele chiarului Times, ca tesaurul egiptean este împovărat acum de mari sarcini. Campania din Sudan și armata de ocupațiune mănâncă sume colosale și, pe lângă tote acestea, mai trebuiesc plătite și despăgubirile pentru bunurile străine stricate. Ideia unei ancesari finale a Egipetului de câtre Englitera — face corespondintele ziarului Times — sau stabilirea unui protectorat englez durabil, le desemnă d. Baring ca aiurări și declarâ ca va combate din reputeri încercările de esecutare. De altă parte este de prisos d’a stărui asupra sfîrșirii reformelor. Este peste putință a face tot d’uădată. Guvernul egiptean face tot ce-i sta prin putință, și se portă destul de leal. Totuși va trebui să treca multă vreme și să se chieltuiască mulți bani, mai nainte ca reformele introduse în administrațiune să fie completate. " Se urmeza cu uă mare vioiciune campania de temno a conservatorilor pe timpul când Parlamentul este închis. Lunea trecută s-a ținut în Birmingham un mare întrunire conservatore, în care lordul Cranbrook fost de mai multe ori ministru în cabinetul Beaconsfield, se presinta ca principalele oratore. Nobilul lord arunca u o privire retrospectivă asupra evenimentelor de pe timpul ultimei sesiuni parlamentare și făcută aspră critică legii privitore la împedicarea agitațiunilor electorale. Tot cu aceiași asprime blama și purtarea guvernului în cestiunea Canalului de Suez, politica irlandeză a cabinetului, înclinările lui radicale, precum și politica sea esteriórá și colonială, care au avut de resultate resbalele din Transvaal și Egipet. TURCIA Uă depeșă din Constantinopole & la 1 Octombre anunță câ, în urma espirarii tratatelor de comercial cu Englitera și Italia, Porta a încheiat cu aceste duce țeii arangiaminte timpurare în virtutea cărora mărfurile englese și italiane vor plăti un drept de 8 la sută ad valorem ; în același timp, drepturile specifice asupra mărfurilor italiane vor fi suprimate. Lordul Dufferin și cornitele Corti au avut întrevederi cu Said pașa și cu Aamifi-pașa în acesta privință. SERBIA Intr’uă telegramă din Belgrad, cu data de 3 Octombre și publicată de Neue freie Presse, se anunță următorele : In ședința de adi a Scupcnneî s’a comunicat mai antei lista nuoului minister. După aceea se presinta ministrul-președinte, fară ca să fie întâmpinat cu cea mai mică salutare din partea Scupcineî. La acesta ședință asistă și ministrul de resbel, d. Petrovich Se citi apoi raportul comisiunii Scupcineî însărcinată cu verificarea titlurilor, care constată câ ’n recintele alegeri s’au comis neregularitațî și propune instituirea unei comisiuni care să cerceteze faptele și sé dea pe cei vinovați pe mâna justițieî. In același timp raportorul constată optsprezece alegeri neregulate și propune ca deputații respectivi să nu ia parte la desbatere pené ce Scupcina constituită nu va lua hotărîre. La alegerea președinților și vice-președinților reușiră șase candidați radicali; ei fură aleși cu majoritate de 72 penă la 89 voturi. Unii din candidații guvernamentali, și aceștia cei mai favorizațî, n’au întrunit cât 51 voturi. Cea mai mare parte din liberali aîi votat cu radicalii. Mâne se vor confirma alegerile de câtre rege. SPANIA Le Temps primesce de la cores pondintele séü din Madrid depeșa urmátóre cu data de 3 Octombre: Primirea făcută regelui, de la fruntarie și până în capitală, a luat proporția unei manifestațiuni forte vii naționale și patriotice, grație limbagiului presei tutor partitelor monarhice și cătorva organe independinte. Elementul popolar, a amestecat strigătele de : Trăiescă Spania! cu strigătele de Trăiescă regele! Deși er înaintea palatului, nu s’a aucit nici un strigăt ostil contra Franciei, măsurile luate de guvernorul civil, comiteU Xiquena, în jiurul ambasadei și desfășurarea gardei civice au împedicat reînoirea manifestațiunilor încercate în ajun și s-a părăsit proectul de serenadă naintea legațiunilor austriacă, germană și belgiană, la care renunțară membrii stângei dinastiei în fața opunerii categorice a d-lui Moret Manifestațiunea a obținut concursul autopartitelor monarhice și al elementului militar, represintat de peste 2,500 oficiali. 30,000 persone de tote rangurile au fos admise să defileze naintea regelui, în interiorul palatului. Oă altă depeșă, trimisă aceluiaș chiar cu data de 4 Octombre, anunți urmatorele: La Epoca dicect guvernorul civil a trebuit să împedice astă fi nisce demonstrațiuni în jurul ambasadei francese, ce est păzită de grandarmi, cari supraveghiezi noptea și cjima cartierul din pregiur. întrunirea studeaților a fost asemeni disolvată. Regele și regina au fost aclamați în oraș și la Retiro, unde s’va preumbla călare. Ziarele conservatore deblară ca vor suspenda atcurile lor contra guvernului până la soluțiunea cestiunii diplomatice care se află deschisă, în privința manifestațiunilor din Paris. Regele a primit telegrame de la suveranii și principii din Europa, esprimându-i simpatii și felicitându-i pentru fericita sea Intorcere la Madrid. CHINA Se telegrafieza din PIong-Kong ziarului Nete-York Herald, cu data de 3 Octombre, câ neliniștea străinilor este forte mare chiar în acest oraș și câ se iau precauțiunile cele mai seriose. S’au depus arme pentru voluntari în duóe stabilimente de bancă și numărul patrulelor de napte a crescut. Corespondintele lui Neuw York Herald (jice asemenea ca, fiind prevenit de interpretul vice-regelui ca acesta îi acorda uă audiență, a renunțat de a se duce la acesta invitare, câci vice-regele l-a făcut cunoscut ca nu putea să i garanteze viața în orașul chinez. ) UNGARIA ȘI CROAȚIA Uă telegramă din Pesta, cu data de 4 Octombre și publicată de Neue freie Presse, anunță urmatorele : In clubul estremei stânge referi astă seră d. Ignaz Heffy, în numele supt-comitatului ales ori spre a presinta uă contrapropunere în afacerea croată, și partita primi următorea resoluțiune presintată de comitat : „Contrariu propunerii presintată de ministrul președinte, Camera deputaților declară : 1) Procedarea guvernului în acțiunea provocată de tulburările croate, nu numai ca nu fi aprobată, ci din contra, ea este desjghobată cu otărîre, fiind câ pe d’ua parte e anti-constituțională, ci pe de alta jiinește demnitatea Coronei ungare ; 2) unitatea de Stat ce esită între țarele Coronei ungare, și mai ales între Ungaria și Croația, pretinde neapărat ca ea să fie exprimată prin embleme ale Statului, și de aceia guvernul este îndemnat, ca în tote autoritățile locale comune ce se află pe teritoriul Croației, să fie aplicate însemnele comune ale țarelor Coronei ungare cu inscripțiuni ungaro-croate; 3) de vreme ce fapte neîndoiose au dovedit ca causa ultimelor eveniminte nu este cestiunea însemnelor, nu se resolvă de fapt și afacerea, și pentru ca Statul ungur să nu mai fie espus la tulburare în vreuna din pârțile sale, apoi Camera deputaților crede a fi venit momentul, ca articolul 30 din legea de la 1868, care și fară de acesta n’a corespuns cu scopul, să fie supus unei revizuiri, și încă astfel, ca, pe d’uă parte drepturile autonome ale Croației să fie respectate și pe viitor, cr pe de alta se se asigure legătura lor de imperiul Sântului Ștefan precum și supremația Coronei ungare față cu tote eventualitățile și contra oricărei înduieri. “ Cu presintarea și desvoltarea acestei resoluțiuni însărcina partita pe d. deputat Ignaz Helfy. țfiarul croat Potar, din Agram, vorbind despre resoluțiunea presintată de deputații croați și în care i se zice cu ei, în urma declarațiunilor d-lui Tisza, cred ca pot lua parte la desbaterile Reichstagului, atacă cu violență pe toți deputații croați și-și încheiă articolul său cu urmatorele cuvinte: Pactul cu deputații nostrii s-a încheiat, dar la spatele lor nu se află nimeni din Croația. D. Tisza a uitat un factor, și acesta este națiunea croată, acela care a declarat: „Mai bine un sfirșit cu groză, decât uă groză fâră sfîrșit,“ aceia care pentru apărarea drepturilor și onoreíiei și a vărsat sângele și din a cârei causă d. Tisza trebuie să fie gata în Croația mii și mii de baionete. Gazeta Transilvaniei, de la 25 Septembre, vorbind despre cestiunea croată și despre concesiunile ce guvernul ungur s’a declarat dispus a face Croaților, scrie între altele: Prin urmare guvernul și majoritatea, cedând presiunii situațiunii critice provocate prin oposițiunea croată, se pune în contraizicere directă cu opiniunea publică maghiară, într’uă cestiune de naționalitate atât de însemnată. Acesta încă nu s’a mai întâmplat până