Romanulu, octombrie 1883 (Anul 27)

1883-10-27

T ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Uimia de 30 litere petit, pagina IV . . . . . 40 bani Deto „ „ n , III .... 2 lei — , A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnl. IN PARIS, la Havas, Lafâte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. =12 Scrisorile mefrancate se refasă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA DI­N LJJIVlJ[]SK­8TRA.TIXJISIE]A 14, 8 TRADA DOAMNEI, 14­ 27 BRUMAREL 8 BRUMAR Trec peste alte proiecte arginti, — între cari unele cari privesc ce­darea de câtre Stat a unor locuri pentru a servi pentru construiri de școli și de cazarme — și amintesc co­legilor mei deputați un fapt vătă­mător când este uitat. Suntem la 27 Octombre. 11 Ast­fel, până la 15 Novembre, nu 1 mai remân de­cât 19 zile de lucru. In dica de 15 Novembre începe o sesiunea ordinară.­­ In acea­­ zi se procede la alegerea c­u biuroului, a comisiunilor și la trage­rea la sorți a tutor secțiunilor. Ori­ce lucrări nu vor fi sfirșite de 1 secțiuni, de comitatele delegaților și [ depuse pe biurofi până la finele cailor ] de la 14 Novembre se retrimit la secțiuni. 1 Membrii secțiunilor fiind schimbați ] lucrările făcute de fie­care secțiune tre­buie se se refacă și se numesc[ fie­care i secțiune un alt delegat din senul iei.­­ Ast­fel, pentru tóte lucrările neter­minate, cele după-deci și nupă de ; oile trecute, oile perdute vor fi. Deputații cunoscând aceste preș- s­crieri ale regulamentului, nu pot de­cât să-și plece capul când alegătorii lor le vor­­ zice : — V’am trimis să lucrați și cu cugetare și precugetare nimic n’ați făcut. Nu póte fi nici un deputat care se nege ca prin perderea acestor 29 de zile! pagubă aduc țârei.­­ Nici unul care se nu scie cu pa­­­gubele ce aduc deputații, și dis­prețul ce arată pentru alegătorii lor ne­deplinindu-și bine datoriile, cad nu numai în sarcina lor per­sonală dar și ’n sarcina drapelului i sunt care servesc și ’n sarcina gu­vernului. .. ■ cele­ ce spui, deputa­i­­ ............ . _ pr rrlHHpPe semn de cele ce se scriu în acest ^.iariü. Ca unul énse ce sunt cel mai bă­­t­trân servitor al drapelului, pe care l’am servit și-l voi servi până la cea de pe urmă suflare, ca unul ce n’am e aspirat și nu aspir să iau locul ni­­menui, rog pe d-nii deputați să mă a­v­erte se­le <fic ca sunt datori să căș­­cige, în cele 19 zile ce-au mai ră­mas până la 15 Noembre, cele 12 n­oj­ile ce le-au risipit de la 15 Oc-L- L, tembre și până astă­­zi. Nu le vorbesc în ședință publică ,­ pentru ca nu voiesc a le răpi tim­pul. fi Nu le vorbesc în ședință publi­­c, că pentru ca nu voiesc se-i silesc î, s’asculte, de simplă politeță, idei ii cari le par cu totul rătăcite și e cel mai puțin neoportuniste și prin t­­urmare vătămătare. Cutez ânsă a-i re ruga, ca ’n minutele ce au de per­ie­dut, să-și arunce ochii ș’asupra cu­­­­­vintelor unui fost tînăr luptător ș’a­­­e­poi s’arunce, cu milă, ajurârile unui bătren. a P’aceste considerante voi <fice dor d domnilor deputați . Sunteți aleși cu mandat d’a revi­­zui legea electorală. Fie­care din voi speră — ș’acestă speranță este legitimă și nobilă — se fie reales la viitorea Adunare a deputaților. Cum dér va avea sorți d’a fi rea­les cel care nu numai nu-și depli­­nește mandatul ce i s’a dat, cel care nesocotește cele mai elementare da­­torii ne­venind la Cameră, ne­voind a lucra și făcând ca Camera să-și perta timpul prin discursuri lungi și necurmate, și acele încă în cestiuni cu totul de prisos, fiind afară din cestiunile producatore ? Cred are actualii deputați câ vor avea nainte­ de patru ani, pentru ca, perZând că sesiune seü duce, se re­­căstige pe alegătorii lor prin actele cele multe și frumuse ce vor avea timpul și putința d’a face în cele­­l­alte din urmă duce sesiuni ? Negreșit c’acesta trebue să le fie credința de vreme ce nu vor să se pue serios pe lucru pentru ca să pro­ducă mult și biner­ Pe ce s’o ’ntemeiază ânsă? Pe propunerea făcută de onorabi­lele d. Boerescu ca legea electorală cea nuuă să se pue în lucrare numai peste doo! ani de la votarea iei? Acesta propunere, de­și făcută de un bărbat care are mari merite, îmi pare mai mult uă glumă. Numerase sunt argumentele în contra iei, trec ânsă acum peste tote și-i opus numai unul. Pe drept sau pe nedrept legea actuală a fost junghiată și sfîșiată de tóte partitele; chiar cei cari n’au­­ voit revizuirea au spus c’o resping pe cuvânt ca ea trebue să se facă supt un minister compus din mem­brii tutor partitelor. Cum der Statul va putea fi con­dus în timp de după ani, de depu­tați și de senatori a câror origină s’a recunoscut de fostele duce Ca­mere, de mai tote colegiile electorale și de guvern — care a primit re­vizuirea — ca vin­dsă este ? Un asemene fapt fiind cu totul peste putință, pe alt punt cată să-și fi pus pârghia deputații cari nu vor să se ducă cât mai curând naintea națiunii. Acel punt magic nu pate fi de­cât unul singur. Năpădirea unui resbel. Se pate ca majoritatea parlamen­tului să fie bine informată. Țara ¥gr£ítí* “áutaífitfő. ca iași Negreșit câ, dupe câte vedem cu toții, ne temem forte de năpădirea unui resbel. Cu tóte­ aceste nu trebue óre ca­t deputații se dovedescă țarei câ ei au lucrat, și c’au lucrat necurmat și bine, pentru a-și deplini mandatul ? Nu trebue să-I dovedască ca ei n’au mers naintea alegătorilor de cât numai fiind câ fulgerile le-au luat vâcjul și tresnetul tunului s-a oprit în loc ? Și déci membrii majoritâții parla­mentului sciü de sicur ca resbelul va ’ncepe cu mugurul, nu au óre­uă datorie și mai mare d’a lucra mult și bine pentru a da satisfacere, pe cât este în putința omenesca, intere­selor generali cari cu sete îmbună­tățiri ascepta ? Décà vom avea nenorocirea ca cei puternii să ’ncepa resbel în curând, nu este de cel mai mare interes ca națiunea, vădând pe represintanții iei ca lucreza cu mintea și cu inima pentru interesele séle, cu credință și mai mare să ia arma în mână pen­tru apărarea căminului, pentru ono­rea, pentru mărirea și fericirea Sta­tului român ? Crezând c’am spus d’ajuns astă­z­i pentru cei cari vor voi se cugeți , fară pasiune, mă opresc­­ jicând Ca­merelor de revizuire . La lucru pentru ca toți să fiu , gata întru tote, câci ori ce s’ar cjice t nimene nu scie când va sosi ceasul nimene nu scie astă­ cji ce va aduce . cjiua de mâne. C. A. Rosetti. țiunii ungare a votat creditul cerut de gu­­­­vern pentru trupele cari ocupă Bosnia și Brzegovina. D. de Kalay, ministru de finance al im­periului, a dat cu acesta ocasiune explicare forte deslușite asupra situațiunii provinciilor c­upate. Speră câ întorcerea de bună-voie la vetrele lor a resculaților din Brzegovina, cu supunerea celor mai mulți dintre enșii, câ recrutarea regulamentară terminată, pre­cum­­ și desvoltarea instituțiunilor gendar­merie­ și a colonelor volante vor face pu­­tinciasa reducerea corpurilor de ocupațiune. Constată câ perceperea impozitelor se face­­ Ínsai în mod satisfăcător și cu starea finan­ciară­ a țarei s’a îmbunătățit; cultura înfă­­țișezâ un bun aspect și deci capitaliștii monarhiei ar îndrepta privirile lor spre a­­cele țeri, veniturile pădurilor, ale sárii ș’ale tutunului s’ar spori mult; ar fi trebuincios d’a construi drumuri de fer­mene la Adria­­tica spre a deschide cai de esportare a pro­duselor minelor cari sunt îmbelșiugate. D. de Kalay sfîrșiaște espunerea s­a, care a fost forte aplaudată, probând forțările fă­cute de guvern spre a acorda aceleași drep­turi și aceiași protecțiune la tote confesiu­nile din țară. Londra, 7 Noembre. — Se asigură ca guvernul a ordonat de a retrage îndată că mare parte din trupele cari fac parte din corpul de ocupare în Egipet. Soi­i din Teheran semnaliza că petițiune­a locuitorilor din Afganistan cerând pro­fesiunea Rusiei contra influinței engleze și declarând câ Indiile sunt gata a se rescula daca Rușii vor sosi la Herat. Fiena. 7 Noembre. —• D. Balabanoff, mi­nistru al afacerilor străine al Bulgariei, a sosit aici întorcându-se din Petersburg. Delegațiunea ungară a votat în plină șe­­dință bugetul ministerului afacerilor străine.­­­laussnein a mărturit uă mare satisfac­­țiune pentru menținerea alianței cu Ger­­mania; a exprimat dorința ca acesta alianță se ia încă întindere din puntul de vedere economic. Cornitele Panffy a arătat tre­­buința de a suprima agitările interiore în­dreptate contra alianței austro germane și a renunța la un politică de condescendință câtre Statele mici. Belgrad, 7 Noembre. — Din ordinul co­­­misarului regal șapte capi ai partitei radi­­iss­te au fost arestați și puși în închisore. f. Belgrad, 7 Noembre. — Starea de a­­s­­­il proclamată în districtul Ban (cercul Alexinatz). f.. Potsdam, 7 Noembre. — împăratul Wil­helm, arhiducele moștenitor, arhiducesa A­ustriei și pricesa Augusta Victoria au so­sit ; au fost primiți de principele Wilhelm și de colonelul regimentului gardei; un de­tașament din acest regiment a făcut ono­rurile militare și musica a căutat imnul austri­ac; împăratul și arhiducele Rudolf au asistat la dejunul oficialilor gardei. Berlin, 7 Noembre. — La prânzul ce a­­ fost dat­ori în castelul de venatóre, prin­cipele Wilhelm a rădicat un toast arhidu­celui Rudolf, care a respuns bând în sănă­tatea scumpului seü­amic și var principele Wilhelm. M­­arele de sorá observă ca principele moș­tenitor al Austriei a fost primit la Pots­dam cu onorurile militare ce nu se fac de­cât capetelor încoronate. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra. 6 Noembre. — Se telegrafiază din Berlin Ziarului Standard cu sănătatea principelui de Bismark de îngrijiri celor cari îl încongiera. Alecsandria, 6 Noembre. — In Ziua de ieri nu a fost de­cât un singur mort de h­o­­leră la Alecsandria. Constantinopole, 6 Noembre. — AmLa­lul engles Hay, comandantele scadrei din Mediteranea, a avut aZi uă audiență la Sultanul; a fost primit cu statul său major și a plănuit la palat cu lordul Dufferin. Viena. 6 Noembre. — Comitatul delega­ DIN AFARĂ GERMANIA Kölnische Zeitung spune ca, prin cercurile polone din provincia Posen și din Prusia de Vest se vede acum­­ să vine mișcare pentru înființarea­­ unei universități polone. Acesta miș­­­­care nu este nulă și încă de acum t vrouă d­ece ani a fost semnalată în [ S Landtag cu ocasiunea desbaterilor a­­­­supra bugetului. Chiar de atunci se­­ declara ministrul instrucțiunii d. Falk cu cea mai mare otărîre contra unei­­ asemene dorinți și observa într’un chip espres, ca, lăsând la uă parte , Lite cele­l­alte pedici, îi va fi forte­­ cu greu d’a găsi nnoi puteri de în­vățământ, după cum s’a dovedit deja cu ocasiunea înființării Universității din Strasburg, fară a mai ține semn­­ de cheltueli. Nu se scie în ce chip , vor fi primite acum aceste nuci si­­­ linii ale Polonilor. J ENGLITERA Mard­usul de Hartington a pus ăn­­teia petră a unui edificiu destinat pentru n­oile scule de la Buxton, și - a afișat sora la un banchet dat cu acesta ocasiune. Resjund­end la un toast, ministrul­­ a anunțat ca în puține dile­cte Glad­­­­stone­­ a avea ocasiunea să se adre­­seze cetățenilor din Londra la ban­­c­chetul lordului primar și le va vorbi­­ despre recoltă, al cârei succes nu va lipsi nici uă dată d’a exercita uă in­­d­uință fericită asupra bunului traia­u al omenirii. r De­și recolta, a adăugat marchizul de Hartington, n’a fost încă urmată d’uă ră­­­­­dicare considerabilă a comercialui sen­in* JOUI, VINERI, 27, 28 OCTOMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE. In Capitală și districte, un an 48 lei; șise luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului și oficiele poștal. LA PARIS, la Havas-Laffite et C­ nne, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Aria­sele nepublicate se ard — dustrieî, sper ca primul ministru ne va spune ca un alt element mare al prospe­rității viitore a comerciului și industriei nu va lipsi, adică cu pacea Europei, pe cât se pute prevedea, ne este asigurată pentru­­ cât­va timp. Cred ca primul ministru va fi în po3i­­țiune să spună cetățenilor din Londra cu greutățile cari, la un moment dat, au exis­­tat între noi și Republica vecină a Fran­ciei au fost sau vor fi în curând aplanate într’un mod satisfăcător. Aceste cuvinte vor fi cu atât mai satis­­facătóre, cu cât me tem după corespondin­­țele ce primim din China, ca în acesta parte, unde propriele nóstre interese sunt în groc într’un grad atât de amininte , să nu se producă un stare de lucruri care se cera totă indulgința și amiciția ce există între aceste duóé­reri pentru a înlătura complicațiunile cele mai seriose și mai de­­­­licate. BULGARIA Citim următorele în Neue freie Presse de la 6 Noembre : Scirile din Sofia spun ca în curând va sosi acolo un adjutante al împăratului A­­lecsandru III, colonelul Kaulbars. Ca bază a unei înțelegeri în cestiunea armatei vor servi negocierile directe între principele A­­lecsandru al Bulgariei și colonllul Kaul­bars. Prin cercurile din giurul principelui se asigură ca în disposițiunile luate de curând față cu ministrul bulgar de resbel nu era cea mai mică intențiune de a provo­ca uă neînțelegere, de vreme ce locotenen­­tele colonel Rödiger a fost destituit din causa unei purtări necuviinciose față cu principele și fiind ca n'a voit să esecute ordinile date de acesta. Ocuparea definitivă a postului de ministru de resbel, pe care-l gereta acum provisoriu locotenentele-colo­­nel Kotelnikov, se va face tocmai după ce se va ajunge la­ră înțelegere în privința vreunei persone între împăratul Alecsandru III și principele Alecsandru. Bulgarii cari servă în armata rusă au primit numai or­dinul de a fi gata de reîntorcere în patrie tocmai după ce se va telegrafia pentru a doua oră, și ei vor avea se înlocuiască pe oficialii ruși, la cas când aceștia vor fi re­chemați în Rusia. PORTUGALIA Citim în l’Indépendace belge de la 4 Noembre. Agitația momentană al cârei teatru este Portugalia preocupă forte mult presa spa­niolă. El Liberal pretinde ca regele Lu­dovic, obosit de manifestațiunile liberale cari se produc din timp în timp pe diverse punte ale regatului, ar voi să abdice în favorea fiului său mai mare, care a ajuns la majoritate. Același chiar și El Globo, organ al d-lui Castelar, cred câ clisa portugesă este gravă ț aceste­­ fiare exprimă părerea ca principele moștenitor nu are autoritatea­ în­­destulatare pentru a învinge greutățile și dec­lară în același timp câ ’n Portugalia de după ani în coa republicanii au câștigat mult terâm. Este evidente ca situațiunea în Portugalia, fară să fie atât de gravă după cum cred aceste­­ fiare, totu­și este îndestul de îngrijitóre; țara reclamă reforme și ca­binetul Fontes, remaniat de curând, a luat îngagiamentul d’a întră pe acesta cale, tre­buie a spera câ­­ și va ține făgăduelile; acesta ar fi cel mai bun mijloc d’a face să ’nceteze agitația­ milițielor, de vreme ce fie­care cetățean sârb, chiar pentru un timp forte scurt, trebuie se serve în armata permanente, spre a trece apoi in reservă. Conform cu acesta stipulați­une din lege, miliția se pote considera ca desființată, și încă de acum căte­va luni fostul ministru de resbel or­donă d’a se lua din mânele poporului ar­mele și d’a se face recensemântul în te­meiul nouei legi. Predarea armelor trebuia să se facă atunci mai nainte de alegerile pentru Skupcină; dar pe acea vreme poporul era forte înfuriat și declară, câ, din mai multe motive, nu voiesce să se despartă de ar­mele ce are, se susținea încă mai cu deo­sebire, câ predarea armelor avea un scop politic. Organul radical, Samuprava, publică a­­tunci asupra acestei cestiuni un articol ful­gerător, în care arata foloselc că poporul a sciut să tragă din aceste arme de la ăn­­tâia lui revoluțiune (1804) și până astă­zi, articolul amintea încă câ poporul este forte obicinuit cu armele și declara ca el nu trebuie să se despartă de dânsele. In fine, cerea ca ministrul de resbel să vân la a­­ceste arme poporului, de vreme ce Statul tot voia să cumpere altele sistemă nuoă. Articolul încheia cu aceste cuvinte: „Déca nu vă temeți de popor și déca n’aveți nis­­care­va gânduri ascunse, atunci n’aveți ni­mic de obiectat contra acestei dorințe, care este în același timp un dorință a poporului.“ Desarmarea fu de fapt amânată, dar, după sfîrșirea alegerilor, adică acum vr’un patru­sprezece zile, se dispuse din n­ou esecu­­tarea iei. Resultatul a fost, după cum se scie, puțin satisfăcător. Daci trebuie să credem cele spuse de Samuprava, apoi numai a autorităților este vina pentru resistența poporului. Când se dispuse dezarmarea mai nainte de alegeri, funcționarii cari făceau propagandă pentru guvern ziceau poporului : „După ce veți da armele napoi, vă vom învăța noi să fa­ceți oposițiune!“ Samuprava spune numele acestor funcționari și asigură ca aceste a­­menințâri împreun cu alte motive au pro­vocat acesta resistință din partea popo­rului. In districtele Boljevarz, Banjina și Kra­jina s’au întâmplat conflicte seriose. In lo­calitatea Citluk au fost luate napoi armele care fusese deja date funcționarilor și puși în libertate căți­ va arestați. Țăranii asigu­­rarâ ca nu pot trăi fară arme, cǎci au tre­buință de ele pentru propria lor apărare. Autoritățile sunt prea slabe spre a putea înfrânge acesta resistența. Deși acesta afa­cere se tărăgăieșce de după săptămâni, to­tuși guvernul n’a întrebuințat pe nicăieri violența. Ori pe unde autoritățile au invitat pe căpetenii să se prezinte naintea lor, au venit satele întregi, Z­cced : „Daca vreți să pedepsiți, apoi pedepsiți-ne pe toți.“ Au­toritățile n’au nici uă putere față cu ase­mene demonstrațiuni. ..­­ CESTIUNEA DESARMARII IN SERBIA Spre a pune pe cititorii noștri în posițiune d’a cunosce mai bine a­­cesta cestiune atât de gravă, dam aci urmatorea corespondință, cu data de 31 Octombre, trimisă din Belgrad Ziarului Neue freie Presse. Desarmarea milițiilor, ordonată de gu­vern, intémpina­ză resistența seriosă din partea marei majoritați a poporului. De după săptămâni atât autoritățile civile cât și militare își dau tote ostenelile să esecute desarmarea. In multe pârți ale Serbiei, unde s’a făcut încercare d’a procede mai energic, s’a refuzat ori­ce ascultare autori­tăților ; or acolo unde s’a întrebuințat vorba bună, nu s’a ajuns la nici un resultat. Déca nu ne înșală calculele, apoi numai uă forte mică parte a Serbiei, adică popo­­rațiunea de prin orașe, s’a supus legii. Ast­fel dar ne aflam în fața unei n­oi greutăți, despre care se zice ca nu va fi curând resolvată. Desarmarea milițielor este prevezută în nooa lege pentru r reorganisa­­rea armatei votată anul trecut de Skup­­cină. Acesta lege desființază instituțiunea SOCIALISMUL Intr’un meeting ținut ZINL aces­tea la Londra, d. Göschen, fostul ambasadore estraordinar al Englite­­zei la Constantinopole, vorbi într’un lung și interesant discurs, despre cu­­vintele timpului. Oratorele arăta mai ăntâi câ de după­ zeci ani luptă în rândurile liberalilor și apoi adaose . Să ne aruncăm uă privire restrospectivă asupra operei celor cinci­spre­zece ani din urmă, și înaintea ochilor noștrii se presin­­tă că schimbare a situațiunii politice și so­ciale, care nu póte fi desemnată de­cât cu numele de revoluțiune efectuată în liniște. Acesta schimbare, fie în bine fie în ron, probabil case în amenduoă, a fost curat democratică. Dovada despre acesta vă ve­dem pretutindeni. Starea relațiunilor dintre patron și muncitor, cestiunea îngrijirii să­nătății și a locuinței lucrătorilor, a servi­ciului militar, a legii agrarii—in tot­dea­­una și pretutindeni a predomnit puntul de vedere ca societatea are pre­cari datorii de îndeplinit față cu membrii iei fară mijloce cari trăiesc din munca mânelor lor. Acesta ideiă a devenit predomnitare și olaritate și ea este cu totul democratică. Ca și­ valurile oceanului Atlantic, demo­crația se înalță, c’uă putere ce nu póte fi ținută în respect, d’asupra societății mo­derne și numai că privire întunecată de prejudecăți nu vede în aceste valuri ceva de­cât spuma valurilor luptelor partite. Conservatorii și liberalii moderați perdut puterea lor asupra maselor popo­rului, în schimb democrații au dobândit a­­cestá putere. Și pentru ce ? Fiind­ca el an alt de an

Next