Romanulu, noiembrie 1883 (Anul 27)
1883-11-25
-4 < A A 20 BANI ESEMPLARUL RBDACTIUNBA SI MINISTRATIUNBA 14, STR. A. DA. DOAMNEI, 14 ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUN CIUR L Masa de 80 Utere petit, pagina IV . . . . . 40 bani Ceto „ „ » nul . • • • 2 lei „ A se adresa: ISI ROMANIA, la administrațiunea Țarului. £ [UNK]? PARIS, la Havas, Laffire et C nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L Daube ,et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. sar Scrisorile nefrancate se refusă — VINERI, 25 NOEMBRE 1883. Lumineaza-te și vei fi. A BONAMENTE : la Capitală și districte, un an AL lei; sfese iun! 24 lei; trai luni 12 lei; u-5 lună 4 lsi. Pentru téte țările Eusropei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, ia administraținnea (jiarnlni și oflcicle postai. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IK ITALIA, Ia d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — 24 BRUMAR 1QQQ 6 UNDREA lOuU Pacea., dis-a într’uă di România Liberă, au ridicat-o imperatorii atât de sus încât a perit dupe pământ. Am fost și... cată să mărturim, suntem încă d’aceiașî opiniune. j Pate ca credem astfel fiind câ omul fricos este fórte bănuitor. De vre câtva timp ca se pare ca pacea începe a s’apropia de pământ, și se producă o 5re care speranță ca póte vom putea s’o apucam.... măcar d’uă pulpană. Póte casa ca ș’acestă speranță să fie numai că ilusiune fiind câ omul are ș’un alt defect . Acela d’a crede lesne câ va dobândi ceia ce-î place, înlăturând cnse individualitatea — pe cât prin putința omenesca este— ne ’ncercam din tóte puterile, se ne împlinim datoria de publiciști, dând sema despre ce se dice și se face. Astfel cată se spunem astăzi publicului ca, de vre trei deci de zile, pacea pare a se scoborî pe pământ. Primul nostru ministru, revenind din Germania și din Austro-Ungaria, ne-a spus, chiar în Camere, cu cele duce mari imperii, luând și pe Italia în asociațiune, lucreza pentru pace, și numai pentru pace. Adăogând apoi—deși toți sclavii— cu guvernul român n’a contractat nici un angagiament , cuvintele lui merseră la inima tutor Românilor. învederat este cnsă câ primul nostru ministru n’a putut spune decât ceia ce — dupe tóte regulile și cuviintele — ertat îi era se spus. Puțin mai în urmă , balonul în care se urcase Pacea începu a-și înceta suirea tocmai pe când d. Gladstone lua parte, din întâmplare, la întrunirea de la Copenhaga a famiilor regale și imperiale. Balonul începu apoi a se coborî, negreșit âră și din întâmplare , tocmai când veni sângerosul conflict din Croația, când se proclamă în Serbia starea de asediu și începură conflictele din Bulgaria. Balonul Pâcii păru ca se suie din nou, când Cornițele Kalnoky vorbi, în delegațiunea Ungară, despre Russia. Pleca din Petersburg ministru Giers, negreșit numai pentru ca se veda pe fiica sea, care este în Elveția. Principele de Bismark îl pofti, negreșit de politeță, a trece pe la Friedrichsruhe. Tot de politeță îî trimise vagone princiare; îl primi însuși la gară și gustară, prăndită și cinară împreună; balonul Păcii începu din nou a se coborî. D. fie Griers pleca în Elveția, dar ambasadorele Russiei din Berlin se duse de duce ori sé viziteze pe principele de Bismark. In fine, Maiestatea Sea Imperatorele Germaniei și Rege al Prussiei, Zise, la 28 Noembre, într’un discurs oficial membrilor buroului din Landtag : „Puteți,pentru moment, considera pacea ca pe deplin asigurată, dar mai cu semn cu Russia, raporturile nóstre au luat, cu marea mea bucurie, cea mai fericită pornire.“ In urma acestor fapte și cuvinte balonul Pâcii urma a se coborî. Le vedem acum ce ne spune și organul Russiei, diariul de Nord de la 1 Decembre. „Destinderea, ce-a venit dupe visita d-lui de Giers la Berlin și la Friedrichsruhe, a fost atât de deplină pe cât se putea dori și ea promite d'astă-dată d’a fi dăinuitore. Ea se întinde de la presă în sferele diplomatice. Asigururile date de câtre ministrul afacerilor străine al Russiei despre aplecările cu tărie pacinice ale imperatorului Alecsandru, au risipit cu totul tate înduoielele ce mai puteau fi. Acesta este un resultat de mare ’nsemnatate și, se pute dice ca este nou. Pentru ca un lucru se merga la țintă nu este tot d’euna d’ajuns să fie un adevăr prin el însuși; mai trebuie încă ca el sé fie acreditat. Politica de pace a Russiei este d’acum nainte un fapt dobândit asupra căruia ori cine se póte rezima.“ Le Nord arată apoi ca regularea afacerilor din Bulgaria a fost espusă de d. Giers , câ „Germania și Austria au arătat în acesta ocasiune uă reservă ș’uă bună-voință manifeste și câ Russia s’a servit, c’uă moderațiune ș’uă lungă răbdare, aprețuită de toți, de posițiunea ielescepțională ce nimene nici c’a cugetat sĕ t-o tăgăduiască. “ „Acésta este, urmézá Le Nord, uă chezăște positivé ș’un precedinte minunat care va putea, cu variante apropiate, se servescă de tip într’uă împrejurare analogă. „Domnia pacii în Europa, ori cât de asigurată se va presupune, nu semnifică în adevăr ca nu se vor ivi greutăți în cutare sau cutare punt al curții politice ; ținând sema de nesfîrșitele încurcături ale intereselor acesta ar fi uăcurată utopic. Semnifică numai că atunci când se va presinta că greutate, ea va fi tratată, de câtre puterile diriginte, într’un spirit sincer de ’împăciuire care va conduce-o la un compromis echitabil.11 Astadar, prin aceste cuvinte ale diariului de Nord balonul Pacii va atinge pământul, acesta cnse numai fiind ca puterile diriginte s’au învoit, sau se vor învoi, a face între densele compromisuri echitabile. Sunt mulți, la noi ca pretutindine, cărora le plac compromisurile. Noi înșine la multe compromisuri am fost siliți sĕ aderam. Mărturim énse cu tare vătămătore sunt compromisurile din întru dér forte, fórte periculose sunt, pentru națiunile cele mici, compromisurile cari se fac între puterile diriginte. In starea actuală de lucruri dechiar am dar ca pentru moment nu mai vedem bine pe unde se află balonul cu Pacea. Ceia ce credem cine este ca trebue sé luptăm din tóte puterile pentru ca sé dobéndim, de se va putea, să rămânem în laturea acelor compromisuri. Ceia ce credem este ca, pentru ca s’avem orecari sorți mai buni, tre bue sé ne armâm bine pentru ca sé dovedim celor cari vor voi sé ne a tace ca nu vor isbuti, cu multă înlesnire, se ne sfîșie în compromisurile lor. Ceia ce mai credem în fine este câ trebue să luptam cu toții, cu finiseé dar cu necurmată stăruință, se stabilim în întru domnia dreptății și a legalității, pentru ca să putem, tari fiind în întru, să fim în adevăr mult mai tari în contra celor cari vor voi să ne lovescu și să ne distrugă prin ale lor înnalte compromisuri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 5 Decembre. — Adî diminață s’a celebrat în capela Română serviciul funebru al d-lui Vasile Boerescu, numerosa mulțime asista. Corpul a fost dus apoi la gara de la Est, spre a fi îndreptat spre Bucuresci. Paris, 5 Decembre. — Cartea galbenă asupra cestiunii Tonkinului s’a distribuit membrilor Parlamentului. Ultimul document ce conține este oă depeșă adresată la 30 Noembre de d. Jules Ferry marchizului de Tseng, în care președintele consiliului informa pe ambasadorul Chinei <ia guvernul francez menține vederile sale în cestiunea Tonkinului și câ nu va modifica planul campaniei începute. Declară în sfirșit pe China respunde tare de consecințele conflictului ce ar putea supraveni între densa și Francia. Berlin. 5 Decembre.—Camera deputaților Prusiei a discutat uă propunere evidend la stabilirea sistemei votului secret pentru alegerile comunale și pentru alegerile din Landtag. Ministrul de Puttkammer a combătut cu energie acesta propunere, ducând cu resultatele ce se sperau de la sistema de vot secret pentru Reichstag nu s’au realisat și ca guvernul are intențiunea d’a isamina décá chiar nu trebue d’a propune pe lângă Consiliul federal desființarea acestei sisteme de votare pentru Reichstag. Viena. 5 Decembre.—In comisiunea bugetului, membrii stângei au desciarat el, din cause politice, refuză funcțiunile de raportori pentru oricare ar fi partea bugetului. In urma unui avis contrariu al președintelui comisiunii, majoritatea membrilor a deshiarat ca acesta abținere era admisibilă după regulament. Pesta, 5 Decembre. — Camera deputaților a votat, cu 197 voturi contra 125, luarea în considerare a bugetului de venituri și a decis de a trece la desbaterea p articole. DIN AFARA GERMANIA Citim urmatorele în Neue freie Presse de la 4 Decembre : Generarele Schweinitz, ambasadorele german la Petersburg și care se află acum în Berlin, va duce Țarului uă scrisare autografă din partea împăratului Wilhelm, ca răspuns la o scrisóre a împăratului Alecsandru pe care a adus-o d. de Giers, cu ocasiunea celei din urmă veniri în Berlin, împăratului Germaniei. Se zice ca acesta scrisóre este causa repetitelor escursiuni ce generarele Schweinitz a făcut la Friedrichsruhe. AUSTRO-UNGARIA Cu ocasiunea deschiderii sesiunii Reichsrathului, chiarul polon Gazetta Narodowa, care apare îa Lemberg, dice în numărul său de la 1 Decembre, cu eșirea partitei liberale germane din Reichsrath nu mai póte fi pericolosa actualminte pentru politica polonă. De aceea minoritatea partitei polone nu trebue să se lase a fi speriată prin amenințări, cariaui de scop de a o face să renunțe la descentralizarea căilor ferate. Neue freie Presse publică urmatorea telegramă din Innsbruck cu data de 2 Decembre. In întrunirea de ori a partitei constituționale, d. deputat Wildauer se ocupa de situațiunea politică, pe care o desemna ca torte critică. Germanii sunt în minoritate, poporul și limba lor sunt aruncate la uă parte ; unitatea imperiului s’a destrăbălat. Oă mână de clericali germani s’a unit cu Slavii contra Germanilor, în loc d’a apăra cu aceștia unitatea și interesele imperiului. Majoritatea este fară să programă, dar în schimb d’un ajutor forte precios pentru guvern. Slavii au dobăndit multe, pe când clericalii au reușit a face ca legea școlară se fie și mai rea. TURCIA țiarul oficios la turguie, care apare în Constantinopole, anunță următorele: Porta a adresat de curând uă nouă Notă represintanților sei în străinătate în privința reformelor interiore. Turcia comunică represintanților sei cu e încă ocupată cu mare operă de reformă, care va fi aplicată asupra tutor provinciilor fară escepțiune. Circulara e spune apoi ca Porta va comunica puterilor amănunte despre acesta lucrare de reformă, care pretinde studii aprofundate, pe măsură ce ea va progresa. Totuși Porta se va feri d’a procede cu repeziciune sau d’a admite soluțiuni aventurose; ea se va sili a da întregei opere de reformă un caracter unitar, ținând în același timp sema de deosebitele tendințe și de adevăratele trebuințe ale poporațiunilor imperiului. Neue freie Presse, de la 4 Decembre, publică urmatorea relațiune ce i se tihmite din Constantinopole : Uă comisiune compusă din oficiali de Stat major turci și supt conducerea generărilor de divisiune Feizi pașa și Veli pașa, care avea misiunea de a presinta proiecte pentru întărirea fruntariei asiatice despre Rusia,și-a sfîrșit misiunea sa, după ce a cutreerat provinciile nord-estice ale Asiei mici și se reîntorce în curînd la Constantinopole. ENGLITERA Se telegrafiază urmatorele din Londra, cu data de 2 Decembre, diarului Neue freie Presse: Mardasul Hartington a ținut era în Accrington înaintea alegătorilor săi, un discurs în care accentua câ înțelegerea dintre Englitera și Francia n’a fost câtuși de puțin turburată. Englitera n’a încheiat nici oă alianță separată cu vr’uă putere mare. Relațiunile cu Germania sunt forte cordiale. De curând chiar Germania a arătat disposițiunea sea guvernului engles ca, la cal de trebuință, se ia împreună protegerea supușilor germani și englesi în China. SPANIA piarul le Temps primesee urmatorea depeșă de la corespondintele său din Madrid, cu data de 1 Decembre . Prelungirea șederii principelui ațîță că are care preocupare și să vină curiositate în cercurile politice din Madrid, mai cu semn de când s’a aflat limbagiul presei germane, care este ostil mareșalului Serrano și cabinetului actual, precum și predicerile sale privitore la apropiata venire în capul afacerilor a partizanilor alianței germane. El Progresso, organul d-lui Martos, El E i.ii, Organul î.v.:1 i,ii.1 ..il Muio U.1 . intere,1.. lor materiale, El Globo, El Liberal, El Porvenir, diare republicane, protesteza în contra influenței Germaniei în afacerile interiore ale Spaniei. TONKINUL ,iarele din Hong Kong publică rnsumatul următor al unui decret dat în numele împăratului Chinei: Lin, șef al Pavilianelor Negre, este numit împărat generalisim în Tonkin. Tate munițiunile de resboi vor fi procurate de guvernul chinez, după trebuință. Puterile militare din Yunnan vor fi puse supt comanda lui Tangseung, guvernator al Yunnanului și vor trebui să se ducă la frontieră pentru a se uni cu Pavilianele Negre și a combate pe Francesi. EGIPETUL Se telegrafiază din Viena (harului le Temps, cu data de 2 Decembre, cu afacerea din Sudan se desbate acum între Englitera și Turcia. Porta n’a făcut încă nici un demers oficial pe lângă puteri, dar s’aștepta la acesta în cazul în care Mahdiul ar obține nioi succese și în care Englitera s’ar opune la intervenirea trupelor otomane. HAITI Citim în le Nord de la 1 Decembre . Trupele guvernului haitian au tras asupra pavilionului englez. Bombardând orașul Ieremia, ocupat de insurgenți, ele au avut drept țintă mai cu sema clădirea consulatului engles care a suferit mari stricăciuni și a căruia drapel a fost rupt de ghiulele. Consulul englez a fost de asemene lovit de sfarămături de proiectile. NUOUL BAN SI PRESA CROATA plațele din Agram se ocupă cu numirea nuoului Ban. Narodne Novini speră ca va fi ambițiunea nuoului Ban ca Croația, al cărei fiu mai însemnat este el, să progreseze supt egidarea atât în mod material cât și spiritual. Citatul dar mai exprimă și speranța ca recintele neînțelegeri dintre Ungaria și Croația vor servi de secțiune ambelor pârți. Diferințele esistente nu sunt d’uă astfel de natură încât să nu se póta înlătura , spre mulțămirea generală, printr’u încredere reciprocă, printr’uă studiere liniștită și obiectivă a situațiunii. Cu totul altfel se exprimă Potar. El întreba : Cine este bărbatul însemnat care a fost chiemat să ocupe fotoliul lui Zrinni și Frangipani ? Și apoi răspunde tot el : Națiunea croată nu seie nimic despre dânsul. Acesta ’i semnificativ. Demnitatea de Ban este una din cele mai vechi din Europa și, după însemnătatea iui istorică, este una din cele mai considerate din monarhie , de asemene ea este cea mai însemnată din causa situațiunii Croației dintre mare Adriatică și Oriinte. In aceste posturi se numesc bărbați carî s’afi distins prin spirit sau prin fapte gloriase, cari au dobăndit uă însemnătate în națiunea croată, ca Jellach și Maturanic. Pe cornițele Khuen- Hedervary nu ’l cunosce nimeni din acesta țară, ceea ce dovedesce ca înrîurirea croată n’a fost câtuși de puțin amestecată în numirea nuoului Ban, ca prin urmare el se presinta ca străin într’oă țară străină. Potar se întorce apoi câtre ziarele ungare pentru espunerile lor asupra numirii nuoului Ban. El constată câ acastă numire este privită în Pesta ca oă victorie a puterii Ungariei asupra Croației. Acestă consciință despre victorie dovedesce ca Ungurii suntotărîți a procede într’un chip și maiotărît ca pene acum contra drepturilor Croației. Numirea acesta este uă nuoă lipsă de considerațiune față cu Croația și dovedesc hotărîrea d’a împinge lupta până la cea din urmă estremitate, „dar ne vor găsi uniți“, strigă Pozar. Vorbind apoi despre misiunea d-lui Kimen, citatul chiar încheiă astfel : Ar fi bine ca Maghiarii se nu se amagesca, câci ei nu vor putea găsi a fi în Croația, întrebuințând chiar mijlacele lui Raab, omeni fieufxul intențiunilor lor, și dovada despre acesta este, câ el n’au putut descoperi în Croația un Ban și câ au fost nevoiți se ’l ia din Raab. Déca se va adeveri vorba despre modificarea legală a actualelor legi constituționale, și noi înșiși vom zori la acesta, apoi Croații vor fi găsiți uniți în aceea, de a se înlătura contra-semnătura ministruluipreședinte ungur de pe numirea Banului și ca Banul, represintantele autonomiei Croației, să fie făcut independinte de orice înrîurire ungară: ce întâlnea, caută să ne facă șicană, a ne lovi și umili chiar la ori ce ocasie, așa ca pe d’uă parte era la mijloc cestiunea Dunării, ci pe d’aîta un sistem întreg de vecsațiuni. Cel antei semnat pe calea acesta din partea Austro-Ungariei ni-î da la Ițcani. Acest fapt nu s’ar fi întămplat déca n’am fi lăsat ca vama nostră romanesca să fie pe pământul Austro-Ungar. Pe când s’a întămplat acest incidinte, pe când funcționarii noștri erau duși și arestați la Sucéva, la Iași se serba sărbătorea lui Ștefan cel Mare, a marelui erou al Moldovei, al cărui scaun din vechime era la Sucéva. Craterele amintesce incidentul produs cu ocasiunea acelei serbări și cuvintele rostite de d. P. Grădișteanu. Furtuna s’a rădicat de vecinii noștri, numai spre a provoca un incident cu ocasiunea căruia d. ministru de externe a dat uă notă în manele ministrului austriac din Bucuresci, uă notă care jicnesce în gradul cel mai mare simțimintele cele mai scumpe târei nu numai de patriotism, ci de demnitate națională. Prin acea notă nu se fac numai scuze, ci se amestecă chiar numele Maiestăți Sale Regele. Ministrul a făcut un mare greșelă când a amestecat acest nume într’un cestiune atât de delicată. D. ministru de externe spune ca nu avem dreptul de a ne servi de cuvântul de Rege, și acesta însă notă adresată ministrului Austro-Ungar. Vorbind de călătoria Regelui la Viena și Berlin și d’a d-luî Brătianu la Gastein și Viena, ci sea credea ca nici uă dată că visită nu procedeză uă înțelegere, ci totd’ana înțelegerea precedăză visita. Motivul care 1 a dat d. prim-ministru în răspunsul său la interpelarea d-lui Stolojanu nu pare temeinic. Cum ? D. prim-ministru voiagază pentru bâi, în drum se întălnesce —din întâmplare negreșit—eu un diplomat german care spune d-lui prim-ministru ca tota lumea este în contra nostră, deorece voim să trecem Carpații sau Dunărea. Și când d. ministru protestă, diplomatul îî replică ca am votat 500 milione pentru fortificația Bucurescilor. Cum, acesta este un motiv de a face pe M. S. Regele se căsătorască ? D. prim-ministru, răspunzând d-lui Stolojanu, a zis : „Eu am luat de macsimă cuvintele ropatite îții după rânduri de principele Bismarck, și Zic , noi suntem pentru pace și oricine ar provoca resbelul sau va face invasiune, vom fi inimicii lui.“ Aceste cuvinte au fost spuse în mod amenințător, ceea ce nu este nemerit pentru declarări de pace. Singurul resultat practic ce ar putea aduce țârei călătoria M. Sele și a d-lui primministru ar fi restabilirea bunelor raporturi cu Austro-Ungaria, daca ar fi adus acest resultat definitiv, categoric, fară reserve, ar fi mult și n’ar mai fi făcut acesta a doua parte a interpelării. Dar d-sea susține, cu tóte declarațiunile ce s’au făcut, ca raporturile cele bune nu s’au stabilit încă și póte dovedi acesta prin fapte. Pentru ca se dispară neînțelegerile dintre noi și Austro-Ungaria, trebuie să dispară obiectul neînțelegerilor ; cât timp obiectul neînțelegerilor va exista, bunele ra Iporturi nu sunt stabilite. Ceea ce ne desparte azi este cestiunea Dunării. I Obiectul cel mare al litigiului care ne-a separat pe noi de Austria și care a dat nascere la atâtea discusiuni, acela ca Austria se nu intre în comisiunea miestă, acela I I supt d. Statescu rămâne neatins. Imediat după venirea d-lui Sturdza ve I demnă notă din partea noului ministru de externe în care se face uă concesiune și în privința acesta, d. ministru admite ca din comisiunea dunărenă să intre în comisiunea miestă dupî membrii, unul ă tour de role, și altul ca delegat permaninte al comisiunii dunărene, pentru cât timp va ține comisiunea... I Va se zică după cea din urma concesiune Austria intră definitiv ca delegat per maninte al comisiunii dunărene în comisiuinea miestă, lucru ce până la venirea d-lui I . Sturdza nu concedasem. Póte ea cestiunea de formă este salvată, c cestiunea de fond cum ne-o închipuim noi este tranșată, și tranșată în contra nostră. Acesta am ZS-o incidental ca să trag uă linie de demarcațiune între cestiunea până unde a mers d. Stătescu cu ferma se hotărîre și între un pas maî nainte care-1 face , d. ministru de externe actual. Déca cestiunea remâne întrega între noî, cum e cu putință înțelegerea? Din Cartea verde se vede ca cestiunea Dunării e perdută pentru noi, după declarațiunea comitelui Kalnoky să vede ca Gestiunea Dunării române în privința aplicării în suspens. Va să facă o c cestiune amănată, nu este resolvată. Va se Zi că obiectul litigiului nu a dispărut? Atunci cum e cu putință înțelegerea ? Conchizând, oratorelegice : In ceea ce privesce situațiunea interioră ea observ uă linie care, după mine, nu pate să ne ducă la întărirea regimului consitituțional, uă linie care nu pate să aducă uă îmbunătățire în administrațiune și uă întărire în respectul legilor. De altă parte, în politica externă, ved un fel de trecere de la uă atitudine la alta, ved óre care schimbări formulate, devenite caracteristice ; înse, în realitate nu ved nici uă soluțiune practică și acesta n’o ved nici în perspectivă. De aceea aștept pe d. prim-ministru ca să bine-voiască a ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA Urmarea ședință de la 22 Noembre 1883. Am dat în numărul de la 22 Noembre, în ultime serii, un resumat din partea ăntei a discursului d-lui Panu. Monitorul publicând numai acî urmarea acelui discurs, n’am putut pune acum da sema de a doua parte pe care o resumam aci. D. Panu, abordând politica esternă a guvernului, crede câ dânsul n’a ținut necontenită linie fermă și prudinte. Purtarea guvernului este forte confusă. Relațiunile nóstre, mai cu sema cu imperiul Austro Ungar, au avut după fase. Fasa ănteia este forte încordată, fasa a duoa este de raporturi dulci, blânde, domele, mai mult decât domele. Fasa ănteia este fasa de mândrie, de independință și trebue să o spunem, și de o provocare chiar pene la orecare punt. Este epoca eroică a politicei nóstre esterne. Fasa a duoa este epoca de cuminție, ași putea-o compara cu un bătrân care deja nu mai are nici uă ilusiune, nici puterea de a mai lupta, care a avut decepțiuni în tot ce a întreprins și în asemene stare de spirit se lasă tîrît de eveniminte. Fasa anteia a început la 1881 cu ocasiunea Mesagiului regal câtre Cameră, în care este pasagiul următor : „îngrijirile cari au deșteptat în țară cestiunea Dunării... (Citesce). Limbagiul este fórte ferm; sunt lăsate chiar regulele diplomației, ale meșteșugirii fraselor de a sei să spue un lucru fară să-l spună în formă. S’a cTLis ea s’a tradus în franțuzesce téti vorbele „supt cuvent“ prin cuvintele „spus pretexte“, în realitate toți seim câ nu este mai nici uă deosebire. De aici începe tasa raporturilor încordate. S’a mai aplanat lucrurile în urma unei declarațiuni ce d. prim-ministru a făcut în Cameră, prin care lăuda dinastia Habsburgilor. Raporturile nu puteau să se îmbunătățăscă și din alte motive : că dată cu declarațiunea acesta din Mesagia, sau ceva mai nainte, cestiunea Dunării venise pe tapet și de atunci de la 1881 a ținut pene mai acum căteva luni. Austro-Ungaria iritată, die, de resistența