Romanulu, decembrie 1883 (Anul 27)
1883-12-04
ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 liters petit, pagina IV . . . »•*«> » » n III ... . . . 40 bani 2 lei . A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea isiarului. IN PARIS, la Havas, Laffira et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L Daube et C nie, 130, Fleet Street E 0. LA VIENA, la d-nil Haasenstein «t Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANOFORT, S. — M. G. L. Daube et C-une, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America, la Scrisorile nefrancate se reiasă — mmm, â dndrea m Sunt omeni cari] se tem de reforme salutarii, acuzându-le ca sunt radicale ; cu alte cuvinte, real nu trebue radical stîrpit. Omenii cu asemene idei sunt un fel de omeopațî cari, când bolnavul trage să merfi, continuă să-i administreze în aceleași close neînsemnate, medicamentele ce, administrate la timp și o nuă closă cuviinciosă, ar fi îmbunătățit starea bolnavului și ar fi redat vieței. Asemene medici din fericire n’avem ; politici tinse avem cu prisosință. Acest adevăr s’a constatat de câte ori, în urma unei trebuinți general simțită de câtre națiune, s’a propus în Camere reforme mai fundamentale. Așa s’a întâmplat cu ocasiunea inițiativei luată pentru reorganisarea magistraturei, așa cu cea pentru vîndarea băuturilor spirtase prin comunele rurale, așa cu legea numită Habeas corpus. Intr’un cuvânt, nu s’a emis uă ideia progresistă care să nu se isbesca de ciudata acuzare de radicalism. Cei cari combat reformele seriose , siliți fiind se recunoscu ca râul esistă, găsesc metoda d’a-1 susține (b când ca binele nu trebue pus în locul râului decât treptat ; așa — d’uă-dată, ar fi pré mult bine*; și celor i*ai, le trebue timp se se familiariseze cu binele. Reformele fundamentale,fie ei, nu se fac dintr’uă ji într’alta; în Anglia bunăoară, a trebuit timp până să se ajungă la oă schimbare a legii electorale; a trebuit uă jumătate de secol, etc., etc. Prin urmare, deși legea noutru electorală este rea , deși s’a recunoscut câ densa a fost nămnărtă de falsificări și de necontenite violind în mâna guvernelor, suntem datori totuși, se mai așteptăm uă jumătate de secol,—pentru ca atât le-a trebuit Englezilor—spre a face speranțe asupra legii ce aveau, și asupra îmbunătățirii ce trebuiai să-i aducă ! Până atunci, să facem numai câteva modificări, de ochii lumii — precum făcu mai de unăji on. d. Chițu cu administrarea closelor celor mici prin proiectele ce depuse pentru reorganisarea puterii judecătoresc!—și să urmăm esperimintele actualei legi electorale, ce toți recunoscură ca supt tote guvernele corupțiune și vătămătore ingerinți administrative a produs. Din fericire cu, cu totă iubirea doselor celor mici ce predomnește printre bărbații noștrii politici, cei tineri sunt, în parte, feriți d’aceată molimă. Astfel, un număr de deputați s’au și pus la lucru, pentru a căuta o lege mai bună, far’a ține sema de timpul ce a trebuit diferitelor națiuni pentru a ’și îmbunătăți legislațiunea lor. Am arătat, într’unul din numerile trecute, puntele asupra cărora ei s’au oprit și ce ne par menite a rupe cu vechia sistemă de fraude, de violind și de uneltiri electorale. Studiile, ce în diferite rânduri s’au făcut în acest diar, asupra foloselor și chiezășuirilor ce înfățișază admiterea unui mare colegiu electoral, ne scutesc d’a mai intra acum în desbaterea cestiunii , când vom vedea producându-se argumente seriose în contra sistemei ce susținem, vom căuta să dovedim din nou, de care parte este binele și adevărul. Ne mărginim pentru astăi s’amintim, celor cari să tem de reforme mai fundamentale, deplinite intr’un timp mai scurt, ca, decâ România, ar fi stat să cugete câte uă jumătate de secul asupra fiecarui pas ce a făcut, dânsa ar fi încă în aceiași stare de înapoiare ca ceia în care s’afla înainte de anul 1848; cei cari vorbesc astăzi de modul cum ’și-a îmbunătățit Anglia legislațiunea, ar purta încă anterie, ar fi încinși cu brâne galbene sau verdji ș’ar învăța carte pe psaltire, ci de Englesi și de legile lor nici vorbă cu puțin de tot ar sei să spună. De asemene decâ Francia ar fi urmat în același mod, fără îndoială cât Bastilia ar fi încă în pieióre, și câ Regele, purtând perucă pudrată și pantaloni scurți, ar striga încă, intrând în Statele generale, cu biciușca în mână și bătând din picior : „Statul sunt eu!“ Singurul progres ar fi numai ca astă c ci ar trebui să le facă tote aceste dând brațul ilustrului și a tot puțintelul judecător de instrucțiune. Vorbind de reforma legii electorale ea ne amintește, firește, pe cei cari au combătut și combat orice propășire seriosă, pe cei cari, ne mai putând să se opue unei reforme, cere ca ea să se facă încet, forte încet. . astfel încât nimene să n’o simtă. Când a ’nceput la noi să se schimbe hainele cari să chiamau turcești , cu cele cari se chiamau nemțești, avurăm îndată, chiar în acestă privință, radicali, moderați și ultra-moderați. Intre radicali avurăm pe marele boier Grigore Philippescu care, puind hainele nemțești, ș’a ras nu numai barba dar și chiar mustațele. Avurăm pe cei moderați, cari purtară, pentru câtva timp, dulamă și șapcă. Avurăm în fine și un ultra moderat-conservator, care păstra tote hainele turcești de a adopta pălăria nemțescă cea cu forma coșului. Nu fac óre tot astfel moderații și ’nțielepții de astăji, cu reforma legii electorale ? Aceste amintiri ne conduc la un articol forte instructiv al Independenței române de Mercurea trecută. Confrații de la Independența adresându-se câtre amicii lor din osebitele partite cu alisate le spun, cu multă inteligință și iubire, unele din greșialele ce-au făcut și stăruiesc în a le face. E că, în scurt ce loric : „Sunt șapte ani de când pivotiți, astfel ca sunteți, pentru cei pe cari îi combateți, uă petrecere, uă jucărie nevotamatore, bucuria copiilor, liniștea părinților. „Voi, sinceri liberali, conservatori, liberali independinți și alte grupuri, unite pentru luptă, ne duceți : „Nu putem lupta cum luptaț cei cari n’aveau nimic a perde. „Noi, suntem mai toți mari proprietari, avem interese ce nu le putem compromite în întreprinderi d’aventurari. „Deci, daci ne ertați vă vom spune .... „Vă este d’ajuns să voiți în fine să intrați cu seriositate în arenă, otărîți a lupta cu energie, otărîți a birui. In cele din urmă alegeri n’ați luptat, unirea vóstra a fost numai un simplu cuvânt și mijjlacele vóstre de acțiune au fost nule. „Sunteți cei mai mari proprietari ai țarei, voi aveți încă averea imp 20 BAI TIl&DACTIONE SA. 14, 8 TB, biliară și averea mobiliară. De< neți cât ați cheltuit în cea urmă campanie electorală ? „ Cu toții împreună n’ați dat 1 de lei. Și voiați să ’nvingeți d’ăntâi condițiunea isbândei tóte, d’a-i da prețul. „Nu fic ca trebuie să cur pe alegători dér afirm câ trebluminați, să fundați islamiî, și conferinți, întruniri publice centrurile. „Trebuia să faceți în Bucur comitat central, un altul în f județ și să le puneți pe tote lațiune între dânsele. „In fine, pe totá jiua, în 1zus cât a ținut lupta electoribuia se organisați, în tote f țile însemnate ale țarei, întlectorale. „Nimic din tóte aceste nu cut V’ați economisat și avere, tenela, v’ați arătat sgîrciți timp și de bani. „Astfel, ne semănând nu vă puteați aștepta la uă recoșiugată. “ Reproduserăm aceste frățeșuri și inteliginte sfaturi ale pendinței câtre cei cualisați, nu ca să ne servim cu densele d de combatere ci pentru ca să comandăm celor cari sunt, o ceritate și cu credință, menit unei partite într’adever liber. Prima imputare ce face licența cualisaților este ca ei și în lupta lor să nu-și comp interesele lor personali în înt deri de aventurări.11 Este uă mare greșială, le d pentru bărbații politici d’a pnteresele lor personale, mai pre interesele generali. A doua greșială, care decurpurat din cea d’ăntâi, este cu cari n’au încredere în națiunea lor, pentru ca n’o cred capabilă de idei nobile și de acte mari, au numit și numesc aventurări pe cei cari, pentru ca au crezut, au luptat, încă de la Cămpineanu, fară a cruța nici un sacrificii, pentru unirea principatelor, pentru libertatea și propășirea Statului român. A treia imputare ce se face este cu unirea acestor partite „a fost numai un simplu curent,“ și prin urmare nule au fost și mijlocele lor de acțiune. A patra imputare ce se face este ca n’au format comitate în tóte județele, cari tóte să fie în comună înțțelegere; câ n’au organisat întruniri publice pentru a lumina națiunea; c’au fost sgbîrciți de timp și de bani; și ’n fine ca, cei cari nu semănă nimic, nimic vor culege. Aceste adevăruri într’unul se însumă. Cei cari nu sunt întruniți într’u singură credință, cari n’au un singur drapel pe care să fie scrise, în mod clar și positiv, principiile lor, nu pot întruni în juru le decât simplii individ, nu pot lumina pe nimeni pentru ca n’au ei înșii nici uă lumină, nu pot s’adune nici uă recoltă bună pentru ca n’au nici uă semență bună, națională, propositare pentru a semăna. Sunt peste trei ani de când adese diserăm și noi aci aceste adevăruri partitei nóstre. Atrăgendu-î dér astă cel din nou atențiunea asupra sfaturilor ce da Independența amicilor iei, cjicem din nou partitei naționale-liberale : cei PLARUL MINISTRATII ISTMA. IMNEI, 14 e ți-ai făcut drapelul? 3 mai ai scris pe dânsul ? t care întrunim, în care cjiarii, ari discursuri îl desfâșiarî în fanațiunii Nimic nu mai seim; și mărturim, nare îngrijire, cu necurmat ne n și nicăirî nu-1 mai vedem în rasa, în nobila, în patriotica și bine-cuventata lui fîlfîire. AVICIUL TELEGRAFIC •AX. AGtKOMypXEÍI HAVAS I*is, 14 Decembre. — Mai multe tele,e din Hong-Kong și din Saigon aăcâtă revoluțiune a isbucnit la Hue instigațiunea Chinei; mandarinii orăș- Franciei ar fi arestat pe noul rege namului.uvernul francez n’a primit încă confira oficială a acestei solii. Igl’ad, 14 Decembre.— Generarele Iovici s’a ’ntors era din Alecsinaț cu un fon de infanterie și duce batalione de .•1. Rsserva de ănteia clasă, ce a fost inuințată pentru serviciul garnisonel, a concediată adj. his. 14 Decembre. — Trimiterea de întăriri la Tonkin e imininte. ratarea unei revoluțiuni la Hue n’aonfirmată oficial péné acum, 10 ore íéra cursul discuțiunii bugetului ministeafacerilor străine, Camera deputaților apins amendamentul presintat de est stângă timjend la supresiunea amiei Franciei pe lângă Vatican, oricui Henri Martin a murit. la Cesona, 14 Decembre. — Principele suitor al Germaniei a sosit acut dimila Barcelona, unde poporațiunea la uă primire respectuosa. Altețarea a [UNK]ială s’a imbarcat spre sără pentru ma, 14 Decembre. — După moutacreditate, visita principelui Fredericden la Papa n’ar fi âncăotărîtă în piu: împăratul și cancelaria din Bera fi lăsat totă latitudinea principelui iar d’a oțărî el însușî, când va fi la daca e oportun d’a face sou d’a ce uă visită Papei, alia, 14 Decembre. — Parlamentul i e convocat pentru 5 Febrariit. DIN AFARA FRANCIA câteva sute de alegători pentru senatori din Paris s’au întrunit Dumineca trecută în sala de la „le grand Orient,“ unde maiorul Labordere, senator e ales în Paris, le-a dat sema despre chipul cum și-a deplinit mandatul sâu. D-sea aminti ca a fost însărcinat de alegători să lupte pentru revizuirea Constituțiunii, pentru desființarea Senatului, modificarea Concordatului, desființarea bugetului cultelor, etc., și ca nu numai a esecutat cu credință acesta însărcinare, dor âncă, ori de câte ori a fost vorba despre interesele poporului, c-sea s’a aflat în rîndurile partitei progresiste. Senatul nu este compus din Orleaniști, dar din nenorocire el cugetă ca aceștia. In cele din urmă d. maior Labordere vorbi despre modificarea Constituțiunii, a cârei consecință imediată va fi desființarea Senatului. Se adopta apoi în unanimitate uă ordine de cei în care se esprimă dorința d’a se amnestia condamnații politici și d’a se grăbi întrunirea Congresului pentru revizuirea Constituțiunii. țfiarul le Cri du peuple, din Paris, scrie urmatorele : Prin cvartalele mărginașe au fost împrăștiate noptea acesta apeluri, prin care se convoca lucrătorii la un nuuă manifestațiune, care de astă dată este forte seriosă, dar a câreia zi și oră vor fi anunțate la timpul oportun. Tot d’uă dată organul d-lui Rochefort, VIntransigeant , anunță ca după sfîrșirea desbaterilor asupra Tonkinului, d. Clovis ITugues, deputat din estrema stângă, va face oă interpelare în privința măsurilor preventive luate de guvern și a „arestărilor efectuate cu ocasiunea manifestațiunii făcută de poliție pe piața Bursei. “ GERMANIA Am anunțat ori, după uă telegramă din Berlin, cu ambasadorele francez de acolo a fost invitat la DUMINECA, 4 DECEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE . In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lunii 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul și oflcielc posti LA PARIS, la Havas-Lafflte et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cay, Gustavo Croce, Via San Frai cesoo da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele uepnblicate se ard — . Friedrichsruhe. Astăzi găsim în Neue , duce prin Viena călătoria principelui impe frete Presse urmatorea telegramă din , bal german la Roma, dér ama putea s’e Paris, cu data de 12 Decembre, care j ghicim. Ea dovedește ca un suveran posi * completeza acesta scrie : In privința ducerii ambasadorului francez din Berlin la Friedrichsruhe s’a împrăștiat pe aici versiunea cu principele de Bismarck se ocupă cu aplanarea conflictului franco-chineiscă ce se zice despre acesta : După reîntorcerea sea la Berlin, baronul de Courcel fu primit de împăratul Wilhelm. Cu acesta ocasiune se vorbi despre cestiunea Tonkinului, și ambasadorele francez aveta atunci mulțumirea ce a produs atitudinea Germaniei în acesta afacere prin cercurile conducătore din Paris, împăratul se simți forte satisfăcut de acesta declarațiune, și nu mult după aceea sosită invitațiune prin care principele de Bismarck ruga pe ambasadorele frances să -l visiteze, și atunci baronul de Courcel se duce la Friedrichsruhe. Sunt motive care fac a se crede câ întrevorbirea principelui de Bismarck cu baronul de Courcel are oă însemnare pacinică, deși Germania nu cugetă a se amesteca direct, prea bine să vină la Roma și să visiteze atât pe rege cât și pe Papă. In același timp un ziar berlinez susține ca, de vreme ce principele imperial german, ca represintante al împăratului Wilhelm locueșce în Quirinal și e primit de Papă, și împăratul Francisc Iosif pate, ca ospe al regelui Humbert, să tragă la Quirinal să insite pe Papă și să renunțe la un contra visita a acestuia, fără ca prin acesta să fie atinsă eticheta, care a format până acum cea mai vedică seriosă,pentru visita atât de dorită a împăratului Austriei la Roma. SERBIA Un telegramă din Belgrad, cu data de 12 Decembre și publicată de Nene freie Presse, anunță urmatorele : Sa vorbesce câ’n aceste din urmă ,j.ü. d. Risticî a avut după lungi conferințe cu regele Milan. Se fice d. Risticî a pus ca condițiune, pentru luarea ministerului, órecari modificări în Constituțiune ș’uă Amnestie generală. Se sice ânse cu aceste negocieri stau pe loc din causa cererii d-lui Risticî d’a se amnestia fostul mitropolit Mihail. Am vorbit ieri despre uă circulară pe care ministrul sârb de externe a trimis-o represintanților sârbi în străinătate și’n care se face să dare de semn despre căușele recintei revoluțiuni. Astăzil găsim în Neue freie Presse urmatorele amănunte asupra acestei circulare : Circulara declară mai ăntei cǎ rescula n’a fost nici cum provocată de cestiunea predării armelor, ci numai de înrîuriri din afară. Rescula a fost acum cu totul năbucnită, starea de asediu va fi în curând revocată, cr trupele mobilizate se vor reîntorce prin garnizonele lor. Astfel dar nimic nu mai împedică revenirea la uă stare de lucruri normală, dar totuși guvernul se crede nevoit, în vederea menținerii ordinii și liniștii în rigat, se ia orecari măsuri excepționale. El trebue se suspende legea pentru întruniri, cr legea în privința presei s’o modifice în sensul aceleia ce exista mai nainte de resbel. Guvernul crede însă ca cea mai însemnată și mai principală datorie a sea este reforma contribuțiunilor, de care depinde bunăstarea și prosperitatea Serbiei. Acesta circulară, care este redactată în forma unei Note verbale, a fost înmânată de represintanții șerbi miniștrilor din afară ai puterilor semnatare tratatului de la Berlin, cărora li s-a lăsat câte uă copie. AUSTRO-UNGARIA Supt titlul de „Cererile Dalmațianilor“ , citim urmatorele în Neue freie Presse de la 13 Decembre: In privința cererilor ce deputații dalmațianî fac guvernului, primim să relațiune în care aceste desiderate sunt formulate în următorul chip : 1) Să se numesca pentru Dalmația un guvernatore civil; 2) Consilierul de curte Pavid și inspectorele școlar de pe lângă guvernatorele din Zara, comitele Latour, să fie suspendați din posturile lor și să se aducă în locul lor persane din majoritatea Landtagului; 3) Limba croată să fie introdusă pe la autorități ca limbă oficială, iar prin scetele centrale și nautici ca limbă de predare ; 4) Se se înființeze pentru Dalmațiană autoritate maritimă specială; 5) Landtagul dalmațian să fie disolvat. In noile alegeri, partita creată completa pe sprijinul guvernului; 6) Elementul catolic de prin provinciile ocupate să se bucure de o deosebită considerațiune în tote afacerile publice; clerului catolic din Dalmația se i se acorde un sprijin estraordinar din casa Statului ; 7) Să se construiască și să se completeze drumurile de fer dalmațiane și să se lege cu drumurile de fer bosniace ; 8) In privința marinei comerciale să se ia disposițiuni legislative. Dalmațianii voiesc să espună aceste dorințe într’un Memoriu pe care cugetă a ’i presinta guvernului. Ziarul croat Potar, care apare în Agram, a început cu numărul sâu de la 12 Decembre un șir de articole supt titlul de : „La răspântie.“ Acest articoll vor conține programa viitore a partitei naționale independinte. In primele pârți au fost e,spuse numai puntele prin care voiesce a dovedi ca relațiunile cu Ungaria sunt vătămătore. ITALIA piarul il Diritto atacă astruji cu violență pe Germania, organul clericalilor din imperiul german, care sfătuește pe regele Alfonso să nu se ducă la Roma și s î recomandă să imite esemplul împăratului Austriei. II Dirittorice: împăratul Austriei nu împărtășașce câtuși de puțin vederile barului Germania; sosirea principelui imperial va împrăștia multe neînțelegeri și va face cu putință multe lucruri, care nu se credeau, nu se sperau până aci, și care vor lumina pate și parazita conservatóre din Germania. Nu este nici de cum aci locul să răspundem la ac lusiunile fosi le Moniteur de Bonne în privința regelui Italiei..In vederea vizitei principelui imperial german, Papa s’a ascuns la spatele demnității sale bisericesci, dari regele a pus fară nici să reservă palatul - seu ospitaliar la disposițiunea moștenitorului coronei germane. De altă parte atât prin Berlin cât și prin Roma se susține câ visita ce principele imperial german va face ; în același timp regelui Italiei și Papei crează un președinte pentru uăi viitore visită a împăratului Austriei la Roma. Astfel il Bersagliere scrie , între altele : NECROLOGIE HENRI MARTIN Telegraful ne aduce că dureresa scrie. România perduâncă unul din vechii și călduroșii săi apărători. STenri Martin,care împreună cu Quinet, cu Michelet și cu Marc Girardin, lua apărarea României încă în timpul când chiar numele iei era de toți uitat în Europa, a încetat din viață. Ilustrul istoric francez s-a născut la 20 Februarie 1810 la Saint-Quentin. El debuta mai întâi în cariera literilor și începu în 1830 a scrie romane. Curând după acesta se dădu studiului istoriei și începu faimosa sea lucrare Histoire de Prance, care deveni opera capitală a întregei sale vieți. Revoluțiunea din 4 Septembre 1870 făcu pe Henri Martin să intre în viață politică ; el se înscrise în grupul stângei republicane, devenind în curând președintele iei. In 1876 fu ales senator și urma aceiași linie politică. D. H. Martin a fost ales membru al Academiei de stiințe morale și politice la 29 iulie 1871 și membru al Academiei franceze la 13 iunie 1878. El a publicat o mulțime de studii și de articole în felurite ziare și reviste. In cjiarul Le Siecle mai cu semn, a publicat mai multe articole asupra României și acesta în diferite rânduri. Intr’un articol „despre origina României,“ pe care-1 vom reproduce Nu se scie încă ce impresiune va pro- Luni, dice urmatórele cuvinte pe