Romanulu, ianuarie 1884 (Anul 28)
1884-01-28
vitatea sea într’uă cestiune de cea mai directă a sea competință, în care întregul comerciu reclamă cu urgință intervențiunea sea ? In seria măsurilor propuie a înlătura calamitatea ni se presintă încă un alt mijloc mai eroic. Este acela, ca transacțiunile bursei se se facă în moneta ferei, adică în lei. Ideia a fost propusă în mai multe rînduri, o lăsam pentru astăili la uă parte și ne mărginim de a arăta numai ca situațiunea actuală pledeză puternic în favorea acestei reforme. ACTE OFICIALE I, doctor Dim. Grecescu, profesor de igienă la liceul Matei Basarab din Bucuresci, s’a numit definitiv la acesta catedră. S’a înaintat la gradul de administrator clasa I: Vlădescu Anton și Economu George. ___________ INTEMPLARILE DILEI CAPITALA.—TERA.—STRAINATATE. Un scandal mare s’a întâmplat în satul Mircesci din Basarabia. Autorul acestui scandal, proprietarul funciar d. Frunzetti, a perdut zilele din urmă, pe sora sea, care a murit de oftică. D. Dumitru Frunzetti urasce pe preoți. Vedend ca la domiciliul repausatei se prezintă popa din sat, el a ras cu forța barba sacerdotelui și a bătut crud pe popa de la Cornești, apoi îmbrăcându-se în hainele sacerdotale aduse de ele) și luând cădelnița în mână a oficiat serviciul funebru, fiind ajutat de vizitiul său, care făcea pe diaconul. La înmormântare , servitorii proprietarului, după ordinul stăpânului, cântau un cântec poporan român. Uă trecere prin petroleă ardetid. — Se scrie următorele din Bradford (Pensilvania), cu data de 15 Ianuarie, câtre Deutsche Zeitung: „Adi înainte de amiadi pe la 10 ore, se întămpla la uă depărtare de duce mile de aici, pe calea ferată dintre Wellsville (New-York) și aici, uă nenorocire provocată d’un cal ciudat și însoțită de amănunte îngrozitore. Intr’un loc, unde linia drumului de fer face uă curbă mare, se spărsese mai multe vagone cu petroleă și lichidul se împrăștia în valuri d’a lungul caii, peuă întindere forte mare, îndată după aceea sosi un tren la curbă. Mașinistul vădit petroleul, înțelese pericolul și se încerca se opresca trenul, dar era prea stăvura. Trenul intră prin petroleă, care, din causa fricțiunii ratelor și a schinteilor cari sarea din cuptor, se aprinse îndată. In același timp să întămpla esplosiunea din causa gazului grămădit supt mașină. Trenul, în care se aflaă aprope patru-deci pasageri și care mergea c’uă vitela ne mai pomenită, se aprinse într’uă clipă și mai merse astfel încă vr’uă jumătate de milă, până când ajunse la uă altă curbă și detaliu. Pasagerii îngroziți vod ură flăcările pătrundend pe ferestre și ’și perdură cu totul capu; uă parte din eî săriră pe ferestre în zăpadă, care aveau înălțime de trei picere, ceîlalțî năvăliră spre uși, pe care le blocară însă așa de tare, încât nimeni nu mai putea eși. Mulți au fost pîrliți într’un chip îngrozitor ; trei femei ale câror haine luaseră foc, au ars de vii. Trei vagone ale trenului au fost transformate în cenușe. Douezeci și cinci bărbați și copii s’au ales cu râni care le pun viața în pericol. Mașinistul și fochistul săriră din tren; cel d’ăntesă e ars la mâni și la față și nu se scre deca va mai scăpa cu viață. Trenul ardend presinta un astfel de spectacol, încât cu greu va putea peri din memoria oricaruia l-a văduv. FELURIMI Ciocanul și nicovala—Cel mai mare ciocan, cu care Krupp își lucreză în Essen marile bucăți de oțel, are o greutate de 1000 centimure. Nicovala, care are greuta ROMANULU 28 IANUARIE 1884 IX. _ CyOOO cernere și pe care bate ciocanul, este așezată pe un picior care are o o întindere de 100 piciore pătrate care este împresurată de apă. Deși lovitura este slăbită prin apă, totuși ea causeza un scomot asurditor și uă scubuitură seriosă de pământ. In frunte ciocanul are aceste cuvinte: „Fritz, da mereă!“ Acestă inscripțiune își are istoricul iei. Când împăratul Wilhelm visita la anul 1877 stabilimentul, îi făcură deosebită impresiune acest ciocan cu aburi. Alfred Krupp, tatăl actualului șef Frideric, presinta monarhului pe mașinist și -i lauda ca soie să reguleze lovitura cu atâta siguranță, încât orice obiect pus în mijliocul ciocanului care era găurit, rămâne neatins. împăratul își scose cosornicul seu împodobit cu briliante, îl aședa în locul arătat și dise mașinistului să pună în mișcare ciocanul. Mașinistul, care se numeste Fritz, nu cuteza să-și pună la încercare dibăcia sea cu un obiect atât de precios și stătu la îndoială până când bătrânul Krupp îl încuragia strigându-i: „Da mereu, Fritz !“ Ciocanul se rădica și vădu pe nicovală cu cea mai mare greutate, fără ca cosornicul să sufere cea mai mică stricăciune. împăratul dete cosornicul ca dar mașinistului, care mai primi de la Krupp și 1000 morci, or cuvintele de încuragiare fură scrise în fruntea ciocanului. Otrăvire cu gaz fluid. — Citim următorele în Deutsche Zeitung de la 4 Februarue : „Un telegramă din edițiunea nostră de dimineță ne comunică cu era de dimineță au murit cinci individi în Pesta și patru au fost găsiți în agonie din causa unei otrăviri cu gaz. Astăzi primim următorele amănunte în privința acestei nenorociri : „In casa cu No 31 se găsiră trei persone morte și trei în agonie, or în casa din față cu No. 48 se găsiră după persone morte și una amorțită. Cercetările făcute de omenii speciali au dovedit ca acesta catastrofă a fost provocată prin otrăvirea cu gaz fluid, deși nu era introdus gazul în nici una din camere. Tubul de gaz din stradă se spărsese într’un loc și gazul care eșia a pătruns în cele dooă case cari se aflau de ambele pârțî ale stradei. Se scose pavagiul după stradă și se ’ncepu cercetarea tuburilor gazului. Medicii afirmă câ e greu de constatat că otrăvire cu gaz, de vreme ce gazul trece îndată în sânge și nu lasă nici cele mai mici urme." In menagerie. —In Londra am venit mai mulți preoți din Siam spre a aduce omagele lor elefantului alb. Animalul păru a recunosce pe compatrioții săi și -și esprima bucuria sea câ-și muta trompa în căldarea cu apă și le făcură după rece acelor preoți cari stau naintea lui în genunchi și se rugau. Un mare faliment în Londra.Se telegrafiază următorele din Londra câtre Neue freie Presse: „Amănuntele devenite astăzi cunoscute asupra falimentului firmei Stock-Broker Tomas and Company, dovedesc ca acest faliment este unul din cele mai scandalose ce s’a putut ivi vr’aă dată. Căpetenia casei a fugit. Pasivul se urcă la 800,000 livre Sterlinge, și alte sume colosale se aflau încredințate de persone diferite. Văduva unui fost asociat peste 200,000 livre Sterlinge. Fiindcă bursa n’a perdut decât forte puțin, ea n’a afișat cifrele perdute, dar totuși ferberea a paralizat afacerile îndată ce au fost cunoscute amănuntele, de vreme ce firma falită este veche de secole și era forte respectată.“ Telegraful în Statele Unite. Pete ca țara în care telegraful a luat un mai mare întindere, este America. După u statistică ce publică Archiv für Post und Telegraphie, în Statele Unite sunt trei deci companii telegrafice, cari își împart esploatarea liniilor în diferite State și se vorbesce de a mai înființa și altele. In momentele de față, cea mai însemnată din tote este Western Union. In 1866, acesta companie nu avea decât 75,000 mile de fire telegrafice ; ea are astăzi 425,000. Pe tot teritoriul Uniunii, precum și’n Canada, nu este nici un loc în care să nu se vadă că stațiune a companiei Western Union. Chiar la fruntariile Reservelor Indienilor, se văd culorile albastre ale acestor companii. Numărul biurourilor sale este de aprope 13,000; acela al funcționarilor este de 20,000 și capitalul companiei este de 80,000,000 de dolari La cablurile sale de supt rîuri și lacuri trebue a adăuga după cabluri supt marine pentru Europa și după pentru Cuba. Acesta este singura companie de telegraf în Statele Unite care a încheiat contracte cu companiile internaționale ale cablurilor transatlantice. Societatea din Berlin. După corespondintele din Berlin al diarului Standard, notele care au servit la confecționarea articolelor intitulate Societății din Berlin și apărute în Noua Revilă au fost procurate d-nei Adam, de d. baron de Lec, vechiă consilier de legațiune prusian, în tovărășie cu comitesa Novikoff și un vechi corespondinte sedaginte la Berlin al lui Gambetta. Uă mistificare. E vorba de uă mistificare esercitată în timp de dupăzeci de ani de câtrevă lună fată din Whitsable, miss Fany Jordan, care a murit de curând după ce a mărturit înșelăciunea iei. Miss Fany, dădea de la 1865 unui public uimit, spectacolul unor suferințe supranaturale cari se manifestau prin negrela pieței sale și neputința d’a digera nici un aliment solid. Venerată de totă poporațiunea din vecinătate care credea ca vede într’ensa uă sfântă martiră a credinței, miss Fany a petrecut dupăzeci de ani în pat, primind vizitele și darurile tuturor omenilor superstițioși din Englitera. Ea a murit acum vr’uă căteva zile, după ce a mărturit câ se susținuse mâncând pe supt ascuns alimente solide și corolarea anormală a feței sale fusese produsă prin aplicarea zilnică a unui dop ars pe acesta parte a personei sale. Acesta mărturire vine cam tărdiă pentru public, care a îmbogățit cu banii săi familia acestei înșelătore; ea va servi ca lecțiune tutor celor cari cred în stigmate și colorațiuni false. Albhita elefantului lui Barnum este ea are tot atât de autentică ca și negreta misei Iordan ? Acesta e problema pe care caută s’o resolve învățații noștri, de la sosirea lui Young Tolung la grădina zoologică. Profesorul Fowler, președintele de la Royal College of Surgeons, o deslega în mod afirmativ. D. Balmanno Squire, un învățat medic atașat la British Hospital pentru a trata bulele de piele, susține ca elefantul alb nu există în natură, cât numai produsul unei bule de piele a câreia vindecare ar reda lui Young Tolung aspectul său natural. Acesta certă, care ar fi făcut bucuria lui Molière, pare a fi pe cale de a se prelungi In acest timp, administratorii grădinei zoologice a hotărît se nu autorizeze ceremoniile de adorare ale elefantului făcute de cei dupî preoți budiștî, trimiși în adins din Birmania în acest scop. Publicul crede câ grădina zoologică perde demnitatea sa de instituțiune șciințifică căutând se câștige bani prin esploatarea unei comedii religiose. Răspuns frumoși. — Un prietin al casei întrebă pe un copil de patru ani: — Sou se citesci micule ? — Nu cunosc decât un singură literăt răspunde micul, dar nu-mi aduc amine, care anume: Un cuvânt al lui Roqueplan povestit de Scholl. — Fiind forte grăbit, căutam să trăsură la colțul stradei Laffite. — Unde te duci? Mă întreba Roqueplan. — Mă duc să staruiesc pentru unul din prietenii mei. — Uă stăruință! disc Nestor ridicând din umeri, nu te sciam atât de prost. Și, fiindca nu mă putu să împedica d’a rîde, Roque plan adaose . — Nu trebuie nici uă dată să stăruiescă pentru nimeni. Lucrul cel mai fericit ce se pote întămpla, este să isbutesci vă dația din dece. Treci dar drept un om care nu are nici uă înrîurire. Mai bine e să traci drept negliginte. Lumea ’și dice , ce leneș, dar să fi voit! — Și ’ți păstrezi astfel prestigiul. pași în sală ș’apoi veni în fața prisonierilor. „ Te-am lăsat se vorbesc, colonele, dice el c’uă voce mișcată, îmi vei da acesta dreptate. Când un creol cade în mânile omenilor d-vostră, eî îli împușcă fâră să-l asculte și-i aruncă cadavrul paserilor prădătore. — Dacá norocul ar fi fost pentru mine, în jur, seniore, câte a-șî fi ascultat, răspunse colonelul. Sfaturile mele... — Nu trebuie se cauți a ne convinge pe noi, răspunse Cayetano repede, ci pe regele. Noi voim să fim liberi, de când am luat armele în mână, crudimile d-vostră m’am făcut să doresc ruina completă a dominațiunii d-vostră, și, astăzi, scopul meu este să sfărîm pene la cea din urmă legătură ce ar trebui se nemeneá. Da, arma ingeniarul, resbel întotd’auna și pretutindeni în contra apăsătorilor și a călăilor! Grație d-vostră, vulturi nesățioși și crude, cari v’ați aruncat asupra țerei mele ca asupra unei prade, sugend-o fâră milă și fâră inimă ! Resbel de morte acelora cari se tocmesc pentru aerul și vieța nostră! Resbel tutor Spaniolilor, cari nu voiesc să reda ’naintea lor decât frunți aplecate, cari uită cu Dumnedeul pe care ne-a învățat să-l adorăm a nechiarat pe toți ómenii frați și î-a supus la aceleași legi ! — Oprește-te, seniore, dise colonelul, care își rădica capul cu mândrie; cuvintele d-tele sunt insulte, și uiți câ suntem prisonieriî d-tele. — Nu, respinse Cayetano, care deveni îndată stăpân pe sine, îmi aduc prea bine aminte. Avei dreptate să-mi dicî, colonele, atunci când ne-am vădut pentru ănteia ora, câte judecam zeu ; acum cunosc curagiul d-tele, cumpătarea și noblețea sufletului d-tele. Imi-ai fost uă nenorocire, mi-ai răpit fericirea, și, cu tote acestea, învin« cum ești, te pismuesc. Te urăsc ; dar noi voi asculta vocea pasiunilor mele ; mă gândesc la durerile țerei mele ma î nainte d’a mă gândi la ale mele, și voesc ca rațiunea mea să impună tăcere mâniei mele. Viceregele pune capetele nóstre la preț, credend câ va îneca în sânge rescularea nostră; mergi de-a spune, seniore, ca să înșălă și cu ne judecă réü ; câ ar putea încă numai cu un cuvent se facă din noi nișce supuși credincioși. Vorbesce-i după cum mî-ai vorbit mie mai adineuri , să ne dea drepturile ce-I cerem, și chiar de mâne Mecsicul va fi liniscit. Dar dacá stărue a ne avea robi, Spania va perde, mai curând sau mai târziu Mecsicul, sau va domni peste năpustie. Ești liber, colonele , și poți se pleci îndată la Mecsic. — Iți mulțumesc, seniore, dise colonelul, îți mulțumesc și te admir. Cu tote acestea, mai nainte d’a priimi acesta propunere generosă, am trebuință să scri care va fi sorta oficialilor și a soldaților mei, sortă pe care am s’o înpărtășesc, oricare ar fi ea. — Soldații și oficialii d-tele te vor însoți, îi las și pe ei liberi. Daca cred ca trebue se ’mi datoreze puțină recunoscință, la cer, în schimb, d’a cruța viața acelora din compatrioții mei pe cari sorta îi va face să cadă în mânile lor, d’a mă ajuta să fac să se respecte drepturile omenirii. — Ești demnul fiu al acelor inimi nobile, căpitanul Victoria și sânta lui soție, dise colonelul forte mișcat; dar crede, seniore, cu simțimintele d-tele sunt și ale mele, ca am să apăr din nou causa d-tele și... Colonelul se întrerupse; un scomot se audi afară din sală. — Voia să intru, dise vă voce al cârei timbru făcuse tresară d’uă dată Cayetano și don Rodriguez. Voiu intra, vă die , sunt mama lui! Cayetano alerga repede la ușe, o deschise și, spre marea sea mirare, vădu pe dona Maria, urmată de Laura, care veni să se arunce în brațele lui. — D-tea, d-tea, aici ! dise tânărul, strângend la peptu’i pe mama mea. Ce întâmplare pote să te aducă? Cum ai părăsit pe tatăl meu ? Vorbesc e. — Nu scii nimic ? di se dona Maria cu vocea înăbușită. 1 (Urmare în numărul viitor). ULTIME SCIRI Serviciul telegrafic al „Agenției Havas“ Londra, 8 Februarie—The Times vorbind de moțiunile de blam contra politicei guvernului în Egipet, moțiuni ce mardusul de Salisbury și sir Northirote trebue să depue Marți la Camera lordilor și la Camera comunelor, dice : „Singurul mijloc pentru cabinetul Gladstone de a înlătura uă cădere în Parlament e d’a renuncia la supterfugiuri și d’a adopta uă politică clară și energică. Tera aștepta fapte și nu vorbe. Trebue a se proclama într’un mod formal protectoratul Englitezei asupra Egipetului. The Times duce câ nu se pote da credement noutății ce i-a telegrafiat corespondintele seu din Paris, după care negociați s’ar fi deschis între Foreing-ofice și cabinetul francez pentru u cooperare a Franciei în opera de pacificare a Sudanului. Pesta, 8 Februarie. — Camera deputaților a adoptat legea financelor pe 1884, artorisând pe ministrul de finance să acopere deficitul bugetului, ce se urcă la 18 milione de florini, printr’oă emisiune de rentă. Senatul.Ședința se deschide la orele 2 și jum. supt președința d-lui Dim. Ginea și cu 37 d-nî senatori presințî. Sumarul ședinții precedinte se aprobă. I. ministru de comerciă, 1. Cămpineanu, da citire mesagiului legal prin care înaintezá proiectul de lege prin care se deschide pe sema ministerului de Domenii un credit estraordinar de 150.000 lei pentru cumperarea sau construirea unei case pentru locuință d-lui C. A. Rosetti. D. ministru al comerciului observă câ p acest propunere a venit spontaneu din ea Camerii deputaților, care a și votat’o, și rogă pe Senat a o vota și el de urgință. Se pune la vot urgință și se primesce. D. ministru al justiției dice câ i s’a comunicat că interpelare a d-lui Fleva și d-sea a venit astăzi la Senat spre a se pune la disposițiunea d-sele. D. N. Fleva observă cândî nu e numai cestiunea ca nu se împlinesc cele trei dile regulamentare acordate pentru interpelarea mea, dar âncă eu am cerut de dece dile dosarul în cestiune și d’abia mi s’a trimis asprà la cinci ore. El e forte voluminos și n’am putut să-l studiez âncă, și de aceea rog a se amâna interpelarea pe mâne. D. președinte respunde câ regulamentul țp dâvede eh orice senator trebue să-și desvolte interpelarea sea atunci când ministrul căruia i-a fost adresată seotărasce să respundă. D. Polizu- Micșunescu duce câ ad e u c cestiune de bun simț , și nu înțelege cum ar putea să i se impună unui senator să-și desvolte uă interpelare a dupa diseu când va voi ministrul. D. ministru al justiției crede ca orice senator adresezauă interpelare trebue să cunosca mai dinainte afacerea. Astfel fiind, eu sunt gata a respunde chiar acum și rog pe d. Fleva a-șî desvolta interpelarea adî , câci eu nu pot să lasa apăsa asupra mea greutatea unei asemene interpelări. D președinte dice ca acesta fiind uă cestiune de regulat între d. ministru și d interpelant, d-sea lasă să se reguleze cîstiuirea între d-lor. D. N. Fleva observă câ ordinea de di trebuie să se reguleze din ajun și, fiindcă, nu s’a făcut astfel, d-sea nici nu scia câ are să fie astăzi interpelarea sea și a venit numai din întâmplare la Senat. D-sea rugă pe d. ministru să-și amâne interpelarea pe mâne, până când va avea vreme să studieze dosarul. D. ministru al justiției consimte a se amâna pe mâne desvoltarea interpelării. Se pune la vot amânarea interpelării și se primeșce. D. președinte observă că, în urma declarațiunilor d-lui Polizu-Micșunescu, câ d-sea n’a aplicat regulamentul consciințios, ruge onor. Senat să-șî alegă între d-sea și d. Polizu-Micșunescu. De aceea d-sea va cere mâne Senatului un vot de încredere. D. Polizu-Micșunescu protesteză contra acestei declarațiuni. D. președinte dice ca nu mai acordă cuvântul nimănui și grădină ședința publică, anunțându-se cea viitóre pe mâne. Camera. — In ședința de astăzi, Vineri, s’a comunicat Adunării cu d. D. Brătianu își dâ demisiunea din Cameră. D. Buescu rogă a se citi adresa d-lui D. Brătianu. D. președinte respunde câ comunicările, după regulament, nu se citesc de cât în resumat. D. V. Jursenu propune a se face d-lui Brătianu uă adresă pentru a ’l ruga se bine-voiască a veni în Cameră. Adunarea adoptă acesta propunere. D. Pop depune u petițiune din partea mai multor orășeni de la Craiova care cer a nu se aproba împrumutul de 5 milione ce voiesce a contracta primăria Craiovei. D. Costescu-Comăneanu aminteste ca a propus un proiect de lege pentru îmbunătățirea retribuțiunii magistraților. Adunarea a adoptat urgință asupra acestui proiect și o rogă a trece în secțiuni pentru acest proiect. D. prim-ministru rogă Adunarea să primesca propunerea d-lui Costescu , câci d-sea a declarat ca a luat îngagiament naintea consciinței sale d’a spori legile magistraților și ține a-l îndeplini. Adunarea consimțind, ședința se rădică și d-niî deputați trec în secțiuni. SCIRI TEATRALE Teatrul National. - Duminică 29 ianuarie, I. Choufleuri, operetă în 1 act. Noptea furtunos a fost numeral 9, comedie în 4 tablouri. Sala Basel. .— Bal mascat Duminică, Marți și Jud. Sala Orfeu.—PisA mascat, Mercuri, Sâmbătă și Duminică. BULETIN METEOROLOGIC 27 Ianuarie 1884—dim. Severin senin 4-fR. R.Sărat senin O—R. Craiova „ O— Focșani „ 2 + Slatina „ O— Bacati „ 4-1-Caracal „ O— Petra „ 2— Pitescu „ 2+ Roman „ 2+ C.-Lung „ O— Botoșani „ 3+ R-Vâlcil „ O— Dorohoinor 1+ T.Jiului „ 3— Iași „ 3+ Măgurele „ 3— Vasluiu senin 4-Zimnicea „ 7-1- Hușinor 4-1-Alesandria varia„ 3—■ Berind „ 3+ Giurgiu seni 6— Tecuciu senin 1+ Călăra I „ 2-1” Galați nor 5-1-Ploiesci „ 0— Brăila câtă 4-1-T.-Vestel „ 3+ Tulcea senin 2-1-Sinaia „ 3+ Mangalia „ 2-Buzeu „ 3+ Constanța „ 3- BULETIN BIBLIOGRAFIC Au apărut de fupt tipar și se află spre văndare la librăriile principale, la tipografia Românul Carol Gobi și la d. inspector D. N. Floru, o importantă scriere întitulată Manual de telegrafie practică, tradus de d-sea din englesesce după renumita operă a d-lui Culley, unde a adăugat și ultimele invențiuni găsite la esposițiunea de electricitate din Viena. 91 Cuprinde peste 300 figuri și peste 600 pagine în octavo. Este necesar nu numai telegrafiștilor propriu ziși, dar și telegrafiștilor militari, câci conține și telegrafia de campanie, precum și telegrafiștilor de drum de fer, și fiecarui cetatea care ar dori să aibă un idee exactă de tote sistemele de aparate telegrafice și telefonice până adî în us. Prețul este numai de 15 lei. A eșit de fupt tipar volumul I din Tractatul obligațiunilor, cuprindând comentând art. 942 pene la 976 codul civil, de Grigore G. Peucescu, avocat. Acest volum, format în 8 ° mare, cuprinde 510 pagini și se află de văndare, cu prețul de 10 lei, plus portul poștal pentru cererile din provincie, la : Redacțiunea Dreptului, Pasagiul român, Librăria Socec și Cina calea Victoriei. Doritorii de a cumpăra de la dece esemplare în sus se pot adresa d’a dreptul la autor, strada Clemenției 2, și vor beneficia de un rabat de 15 %• PRIMARIA URBEI FOCSIANI PUBLICAȚIUNE Se publică spre cunoșcința generală ca, din patru serii de lucrări ce prevede proiectul de alimentare a orașului Focșani cu apă, a câror valore totală să urcă la suma de 1,200,000 lei, Primăria pune în licitație prima serie, privitore la lucrările ce reclamă pentru săvârșirea lor un timp mai îndelungat, lucrări ce sunt definite prin caetul de sarcini cu No. 35 al borderoului. Aceste lucrări sunt: Barajul peste Putna Uă gură de alimentare din Putna Uă gură de alimentare din canalul morilor Balenele de limpedire și strecurare, și Castelul cu apă cu reservoarul și accesoriile sale. Valorea lucrărilor susenundate, se urcă la suma totală de lei 302.600. Licitațiunea se va ține la primăria de Focșani în ziua de 26 Marte viitor, cr garanția ce se cere de la concurenți este de 10 la sută din valorea lucrărilor, în numerarii sau efecte publice caetul de sarcini și tote detaliurile proiectului, se pot vedea în tote dilele de concurenți la primăria de Focșani. Pentru celelalte seri de lucrări întregizore proiectului de alimentarea orașului cu apă, publicațiuni aparte vor anuncia diua concurinței. Primar: N. Prunca. Secretar, Livescu. ÎNSEMNATĂ ÎNSCIINȚARE Casa Grant frați și C-nne calea Victoriei 87, are onore d’a face cunoscut clientelei sale. In scopul d’a reduce marea sea câtime de mărfuri s’a otărît d’a oferi cliințelor sei oă reducere de 40 la sută din prețurile cunoscute până astăzi. Tote prețurile articolilor din magazinele lor au fost de la ’nceput însemnate cu cifre cunoscute. Mai tote aceste obiecte sunt bine cunoscute de câtre cliinții sei. Astfel fiecare se pote încredința prin sine șî câ reducerea de 40 la sută este seriosă, este de bună credință ci nu numai că simplă reclamă. Astfel casa Grant frați și C-nne poftește pe clinții sei a s’asigura prin eîenșii ș’a profita de acastă ocasiune. Acesta reducere de prețuri începe de la 25 Ianuarie (6 Februarie) și va dăinui numai până la sfîrșitul lui Marte. BURSA BUCURESCI (Cota oficială) 27 Ianuarie —4 ore p. m. Panilile Stat. —Renta rom. perp. 1875-5 °/o Renta română amorf. 5%.......................... „ (Schuldverschreib.) .... Oblig. de Stat C. F. R. 6%...................... Rentarom. (Rurale conv.) 6 °/6 ..... . împrumutul Stern 7%.............................. „ Openheim 8 °/o.......................... . Municipal 5%.......................... „ oraș. Bucuresci culese . . . Valuri diverse.—Scrisuri fone rur. 7%. . Scrisuri fone. rur. 5 °/6 ............................... Idem urbane 7%....................................... Idem orașului Iași....................................... Oblig. Casei Peni........................................... Acțiuni. Banca Națion. (5001. vSrs. într.). Soc. „Dacia-Rom.“ (2501. vărs.) .... Soc. d’Asig. „Națion."(2001. vărs.) . . . Banca României (5001. vărs.).................. Soc. cred. mob. rom. (2501. vărs.) . . . Soc. rom. de constr. și lucr. pub (2501. vărs.) Titlu de fondator al Soc. de Asig. Naționala. Schimb.—Londra cek ................................... Schimb 4 luni . . . ................................ Paris cek........................................................ . 3 luni................................................... Francia cek.................................................... „ 3 luni........................................... Viena cek ................................................... „ 3 luni.................................................... „ napoleon............................................. Berlin cek....................................................... „ 3 luni................................................... Germania cek............................................... „ 3 luni................................................. Amsterdam 3 luni....................................... St.-Petersburg 3 luni ................................... Belgia 3 luni............................................... „ (scurt)................................................... Elveția cek.................................................... Italia (3 luni)............................................... Monete.—Napoleon de aur.......................... Galbeni austriaci .... Cu bani gata Cu termen Oferite fără cumpărători - ---------------- 94 Va 102 a/s ------- -------1 87 1/2 -----------------------1336 1338 1360 — -------420 418 -------- -------246,441/2,45 247,46,481/2 --------188 189 ------- --------2561/2,57,56 259 — --------99,471/299,45 -------- --------100 i 4 ------- --------12340 -------- -------Imperiali rusesc!.............................................. — — — — Lire otomane..................................................... — — — — Biletele Băncei Naționale............................. — — — — Argint......................................................... — - ------Aur............................................................ 4.20 4.30%-------Fiorini de hârtie austr............................. — -------Ruble hârtie............................................... . — — — BURSE STRĂINE Viena 26 Ianuarie 0,lisle ierI Curs den Napoleon d'aur........................................... 9 615 9 61 Galbenul.................................................... 6 67 6 67 Imperial.................................................... 9 88 9 88 Lira turcescă........................................... 10 89 10 89 Argintul contra hârtie •...................... 100 — 100 — Rubla hârtie comptant.......................... 117 — 117 ■— Acțiuni credit anstalt.............................. 307 75 308 30 Renta metalică 5*6................................... 80 30 80 40 Renta hârtie........................................... 79 80 79 80 Renta aur.................................................... 101 20 101 20 Locuri turcesci........................................... 20 50 20 50 Schimb Londra 3 luni.......................... 121 30 121 30 „ Paris la vedere.............................. 48 17 48 15 „ Berlin la vedere............................... 59 40 59 30 „ Amsterdam 3 luni........................... 100 20 100 15 Paris.—Renta francesă4i/v“'0 .... 106 60 106 40 Renta română 5%................................... .......... — — Renta rom. 6% C. F. R........................ .......... .......... Credit mobiliar român.......................... — — — — împrumutul elen. 1879 .......................... — — 407 754 „ 1881 .......................... 340 — 340 — Banca otomană....................................... 660 — 652 50 Datoria turcescă....................................... 9 05 8 70 Loje turce................................................ 43 25 42 — Schimb Londra la vedere...................... 25 20 25 25 „ Amsterdam 3 luni,...................... 206 12 206 12 „ Berlin 3 luni................................... 122 — 122 12 Berlin.—Napoleon................................... 16 21 16 21 Prioritățile căilor ferate.......................... — — — — Obligațiuni idem....................................... — —. — — Acțiuni idem — — — — Renta amorf. 5 ° a C F. R..................... 94 50 94 50 Obligațiuni noul 6%............................... 103 80 10 i 75 Impr. Oppenheim....................................... 110 50 110 50 Rubla hârtie comptant . . . \ . 197 80 197 — Schimb Londra 3 luni.............................. 20 31 20 33 „ Paris 2 luni..................................... 80 70 80 70 Amsterdam 2 luni. ..... .... 168 10 168 10