Romanulu, mai 1884 (Anul 28)
1884-05-05
Í ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea. A NUNCIURI Linia Je 30 litere petit, pagina IV ........ 40 bani Det. n , n „ HI.................2 lei „nserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarulnl. IN PARIS, la Havas, Laffite ot C-nie, 8, Place de la Bourse. LA YÍF.NA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRAM’PORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile de frâu care se refară — REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI BUCURESCI si FLORAR 1881 Mare și neiertată gresala a făcut Adunarea deputaților nepermițând, cu vecita călcare a regulamentului, a se discuta articolul 58 din Constituțiune. Și greșala, cum dice unul din multele proverbe înțelepte ale poporului român, nu remâne nici uădata neresplătită. Amar a plătit Camera acea greblă ; a plătit-o prin confusiunea în mijlocul căreia s’a svîrcolit patru zile ; a plătit-o prin nesiguranța cailei de mâne ; și cu putință era s'o plătescă chiar prin compromiterea revizuirii. Intr’adevĕr, patru dile s’au urmat necontenit desbaterile asupra art. 59, atât în public cât și în întruniri particulare, și cu cât timpul a trecut și opiniuni diverse s’au remis cu atât ideia vr’unei soluțiuni care să dobândască majoritatea constituțională a perdut tărâm. S’a emis și s’a susținut, cu căldura demnă numai de căușele cu adevărat bune, ca proprietății rurale să i se acorde, în noua lege electorală două colegii : unul, al proprietății rurale mari cu 2 deputați, cellalt, pentru proprietatea rurale mică. Proprietarii urbani, cari astăzi —după legea din 1866—votată în col. I și II de Cameră împreună cu ruralii, încetați — după acea propunere — de a face parte din noul colegiul și erau îmbrânciți în colegiul orașelor. Deci, prin acestă propunere se urmărea a se constitui să castă din proprietarii rurali; a se face un pas napal de la Constituțiunea de la 1866. Propunerea, nu ne sfiim d’a o spune sus și tare, era absurdă. Nu minți, nici inimi liberale o au conceput. Vestita petițiune de la Iași e părintele iei intelectuale. Când un asemene ideiă să produce și s’a susținut în sânul partitei liberale, în drept am fost se credem ca drapelul partitei a fost uitat și cu ea—pate fără să scie—înota voios în apele reacțiunii, derîma munca și prestigiul său și da eternilor sai protivnici cea mai strălucită dovadá ca ei și numai ei au vedut bine, departe, și conform cu adevăratele interese ale țârii. Cum și din ce causă întâmplatu-sa asa ? Căutat-am a ne explica lucrul și cea ce răspundem. Acesta se întâmplă pate, fiind câ — după strălucitele succese ce a avut partita liberală în anii ultimi — în rîndurile iei au intrat, cu corpul numai, mulți dintre adversari, cari ca se păstrază deplină și întregă convingerea lor contraria ideilor liberale. Cu atât mai mult ne credem autorizați de a explica astfel producerea acestei idei, cu cât oricare liberal, oricare din luptătorii de pe timpul când ideile liberale erau persecutate de guverne saie câ în colegiul I și III proprietarii urbani au fost elementul care a îmbrățișat liberalismul, l’au susținut și au luptat pentru triumful lui. Dintre acești luptători din vremi grele nici unul n’ar fi putut, nici linul n’ar fi permis să întindă să mână implă, spre a răpi proprietarilor urbani un drept pe care dânșii l’au esercitat pururea, cu consciință , cu stăruință, cu onore și demnitate, în favorea ideilor liberale. Și nu de la dânșii a putut porni ideia acesta nefericită, pe care din tóte puterile o combatem, deși indiferenți ne lasă revizuirea , pentru ca nu mai găsim în ea nimic sau aprópe nimic ce ar putea satisface convingerile liberale, articolele programei pentru isbânda câreia necurmat am luptat. Dar — și în determinarea opiniunii Camerei mult și greu a atârnat acesta considerațiune, cânî Camera deja s’a rostit — pururea și pretutindeni clasele și interesele ce s’au isolat, s’au primejduit, au perit. Istoria o dovedesce. Un exemplu va convinge pe oricine. In Englitera, unde nobilimea de nastere și-a făcut un nestrămutată lege din datoria d’a îmbrățișa, susține și mobila pe bărbații amenințî ce eșiau d’afară din sînul iei, nobilimea trăieșce nu numai materialminte ci și moralminte, și esercită încă, chiar astă-jiuă sumă însemnată de privilegie alăturate nascerii. Din contră, în Francia, țara imediat vecină Engliterei, unde onse nobilimea a căutat și a luptat ca să rămâie totdeuna castă isolată, ea nu mai esistă decât cu numele și n’are nici un drept altul decât cele pe care le esercită cel din urmă fiu al poporului. A stărui e de prisos. Nobili n’au esistat și nu esistă la noi. Ideia de privilegie pentru proprietatea rurală s’a ivit însă, cu ocasiunea desbaterilor asupra revioluirii. Dar istoria, și exemplul ce am dat e împrumutat din istoria celor două popore, vorbesce de sine și indică drumul pe care speranța altora și înțelepciunea ne obliga a porni. Suntem fericiți să constatam și să comunicăm terei ca în ședința de eli Camera a ținut sema d’aceste vederi, și principie. Ea a respins într’adever, cu 21 în contra 79 voturi din 100 votanți, ideia întocmirii, pentru Cameră, a unui colegiu speciale al proprietății rurale și a admis, cu 82 în contra 20 voturi ca primul colegiu electorale să fie compus din proprietari— cu censul de 1200 leî—fie ei rurali, fie urbani. Constatam, cu bucurie, ca nu s’a întocmit uă nuuă clasă; dar mare fórte e durerea nóstra cu censul nu s’a coborît mai jos, mult mai jos, pentru a se stabili în colegiul electorale acea frățiă, care este condițiunea de căpetenie a Statului nostru, acea frățiă, pe care nu numai noi, ci însăși principele Dimitrie Știrbei o privea ca uă neapărată trebuință pentru întărirea și asigurarea viitorului poporului român. Nu putem, mai cu osebire în împregiurarea acesta, a încheia mai bine decât aducând aminte cuvintele principelui Știrbei, pe cari deja le-am făcut cunoscute cititorilor și cari ar trebui să devie un articol de credință și un nestrămutată regulă de purtare pentru orice om, nu numai liberal ci pentru toți cei ce se interesă de viitorul și prosperitatea țârii. trimit majoritatea voturilor. Pentru a evita asemenea incidinte, stânga a propus se completeze regulamentul Camerei. Președintele revenind asupra modului său de a vedea, propunerea stângei a fost adoptată în unanimitate. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVA8 I.ondra, 15 Mai.—Camera comunelor.— Sir Bartelott întrebă daca cabinetul va admite ca Conferința egiptena să discute uă altă cestiune decât cestiunea financiară. D. Gladstone refusă de a răspunde. Viena, 15 Mai.—Camera deputaților.— Un deputat al stângei, în numele grupului său, a citit uă dechlarațiune exprimând convingerea câ proiectul de lege, al câruî vot a causat incidintele, n’a în 20 BANI EXEMPLARUL DIN AFARA FRANCIA Kölnische Zeitung publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Paris cu data de 12 Mai : In ședința de a fii a consiliului de miniștrii s’a discutat asupra tratatului de pace cu China. D. Ferry dete lămuriri în privința căușelor cari l-au făcut să renunțe la despăgubirea de resbel de ISO milione, pe care o ceruse prin telegramă în cele din urmă fiile ale lunei Marte. După aceea consiliul de miniștrii oțărî rechimarea imediată a acelor regimente cari au fost formate din voluntarii deosebitelor regimente de infanterie. Ordinul de rechiămare au espediat generarului Millot îndată după sfîrșirea consiliului de miniștrii. Celelalte trupe vor fi rechimate după formarea celor două regimente konkinese de vănători cari vor avea câte 3000 omeni și vor fi supt comanda oficialilor francezi. Se speră ca atunci armata franceză de ocupațiune va putea fi redusă la cifra de 7000 omeni. Grévy semna imediat decretul pentru formarea acelor două regimente de indigeni. Consiliul de miniștrii se ocupa apoi cu revizuirea Constituțiunii. Se dice ca proiectul în cestiune va fi presintat imediat după deschiderea sesiunii și probabilminte ambelor Camere d’uă dată. Se dice ca în consiliul de miniștrii, ce se va ține Sâmbătă, se va stabili într’un chin definitiv proiectul de revizuire. I. Patenőtre, noul ambasador francez din Pekin, va sosi la 29 în Hue și, după u scurtă ședere aci, va pleca în China pentru ca, în temeiul stipulațiunilor stabilite în tratatul de la Tsien- Tsin de la 11 Mai, se încheia tratatul definitiv de pace și se reguleze cestiunile enunciate în tratat. AUSTRO-UNGARIA Citim urmatorele în edițiunea de sorá a diarului Deutsche Zeitung de la 12 Mai: Intimitatea serbo-ungară, care a fost începută prin programa serbă de viitor adoptată de curend în Kikinda, a dobăndit era, prin încăierarea sângerosă de la Ulma, una din cele mai frumose ilustrațiuni. In Ulma se adunaseră peste trei mii Șerbi spre a discuta asupra atitudinea poporului șerb în vederea noilor alegeri pentru Reichstag. întrunirea fusese convocată de fracțiunea filo-maghiară, dar majoritatea celor cari veniseră aparținea acelei partite care este pentru programa de la Becskerek și care e cu totul "contra actualelor tendințe de guvernământ ungur. Era der lămurit câ uă întrunire c’un asemene majoritate nu va lua nici uă resoluțiune favorabilă maghiarilor. De aceea se luaotărîrea a nu se permite să între decât numai acei alegători cari și-ar putea legitima calitatea lor prin nisce carte liberate de notari. Majoritatea alese pe d. Jale Markovici ca președinte și atunci judele de pace Palify declarâ ca soie positiv cu d. Markovici, cu totă cartatea de legitimație, nu este alegător și porunci să fie dat afară. Majoritatea protestă cu scompt contra acestei măsuri, și atunci intrară în local grandarmi cu baioneta în vârful pusei, și deferă afară pe alegătorii cari protestați. Dar în curte se aflau husari călări, cu cari mulțimea dată afară se încaiera; cu acesta ocasiune fură călcate de piciorele cailor uă mulțime de persane, cr cinci fură greu rănite prin lovituri de sabie. Mulțimea înfuriată începu să rădice baricade și numai prin întervenirea cetățianilor mai însemnați din Weiskirchen se reuși a se înlătura uă mare nenorocire. Intre acestea d. Casapinovici făcură dare de sămă, cu ușile închise, despre programa guvernamentală de la Kikinda, care fu primită cu majoritatea celor trei sute alegători ce mai remăsese. Credem ca nici cei mai înfocați partizani ai programei de la Kikinda nu vor afirma ca nisce astfel de împregiurari sunt de natură a face mai durabile relațiunile dintre Șerbi și Unguri. In privința eșirii deputaților liberali din Camera austriacă, găsim următorele amănunte în edițiunea de soră a planului Neue freie Presse de la 13 Mai . Procedarea președintelui în ședința de listă de a Camerei deputaților sili stânga părăsescă sala și să se abțină d’a^mai "a parte la desbateri. La a treia citire a proiectului, asupra duratei lucrului, "^unga vota contra legii și, fiind câ băncile dreptei erau slab ocupate, se păru câ oposițiunea are majoritatea. Totuși președintele dechlarâ câ proiectul a fost iimis. Același fapt se petrecu la a treia citire a legii de ameliorare și, fiind câ președintele refusâ d’a face uă a doua probă, d. deputat Sturm dechlarâ câ procedarea este anti-constituțională și întrega stângă, afară de d. deputat Plener, care era raportori, părăsi sala. ,Astfel der drepta avu ocasiunea să studieze fisionomia Camerei în urma unei probe de abținere. Este regretabil ca minoritatea nu întâmpină nici atâta considerațiune, încât să fie împrăștiate îndoielile sale asupra votului și energia d-lui președinte Smolka n’a fost ads nici cum la locul iei. RUSIA ziarul St. Petersburger Zeitung spune ca în curând se va întruni în Teherană comisiune ruso-persană spre a efectua regularea de fruntarii devenită trebuinciasa prin anecsarea localităților Merv și Sarah. Se pare, dire die Presse de la 14 Mai, câ guvernul rus desfășură acum un mare actevitate în Persia, ceea ce este lesne de îi^tdes în urma recintelor cuceriri ce a ^sat în Turkestanul de sud-vest. Este un pol inOi W« Yînfi i= tî de la marea Caspică spre aceste oase , prin provinciele persane, între marile Aral și Caspică. Nu ne-am mira nici de cum déca s’ar readuce din navă pe tapet proiectul lăsat de mult la uă parte pentru prelungirea cailor ferate transcaspice până la Teheran și de acolo înainte spre est și ar fi făcute astfel folositare pentru Rusia prin noi tratate privitore la transit. Proiectele de drum de fer pentru Turkestan jocă acum un mare rol la politicii ruși de viitor și Persia, mulțumită politicei urmată de d. Gladstone, a devenit din ce în ce mai dependinte de Rusia. De când Engliteza s-a încurcat cu totul în apropierea Canalului de Suez, ea a uitat linia de apărare adoptată de lordul Beaconsfield în ținuturile Eufratului și în stepele Iranului. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA EXTRATS DIN AUA Ședința de la 3 Mai Ședința se deschide la ora 1 și jumătate p. m., supt președinția d-lui vicepreședinte Georgian, fiind prestați 102 deputați. Se dă citire sumarului ședinței președinte și se aprobă. Se depune mai multe raporturi ale comisiunii de petițiuni cari se trimit la tipar și se pun la ordinea fiiler, între acestea este și raportul privitor la cererea veteranilor soldați cari au luptat în Delu Spirei la 48 de ani li se mai face rețineri. Asemene și raportul comisiunii financiare, care se pune la ordinea fiiler, în privința creditului de 25,000 pentru serbarea fiilei de 10 Mai, D. P. Gernătescu prezintă petițiunea mai multor locuitori din Dolj cari se plâng ca li s’am dat, în virtutea legii împroprietăririi, nisce pământ care nu produce nimic, și rugă pe guvern să facă ceva pentru acești țărani, cari sunt în mizerie. Petiția se trimite la comisia de petițiuni. D. min. de interne depune mai multe proiecte de legi pentru deschidere de credite și acela prin care se autoriză județul Dolj de a contracta un împrumut de 50.000 lei spre a plăti uă datorie. Se procede la votarea din nou a creditului de 2,000 lei deschis pe sema ministerului instrucțiunei publice, vot rămas nul în ședința precedentă și resultatul scrutinului de astă data este cel următor : Votanți 63 Bile albe 60 Bile negre 3 S’a încuvințat der acest credit. D. D. Giani cere să se fic sefie fiina când va trebui să desvolte interpelarea privitóre la art. 24 și 105 din Constituțiune și propune fiua de Luni. D. min. de interne dechiară în numele guvernului ca s’ar putea desvolta Luni acesta interpelare. In urma acestei consimțiri, d. vicepreședinte dechiară cu Luni va fi pusă la SAMBATA, 5 MAI 1884. Luminézate și vei fi. ABONAMENTE In Capitala și districte, un an 48 lei; șâse luni 24 lei; trei luni 12 lei; și lună 4 lei. Pentru étémente Europei, trimestrul 16 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la admlnistrațiunea (parului și ottciete postaié. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Mwirse. LA VIENA, la d, B. G. Popovici, 16, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. Aott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. Articolele uepublicote se ard _ " ordinea dilei desvoltarea înterpelăre" d-lui I. Giani, privitóre la articolele 24 și 105 din Constituțiune. Dupe cererea d-lui ministru de interne și aprobarea Camerei, d. I. Codrescu, raportorele comisiunei financiare, de citire raportului și proiectului de lege pentru deschiderea unui credit estraordinar de 25,000 lei, pentru a se acoperi cheltuielile ce se vor face cu ocasiunea serbării dilei de 10 Mai. D. N. Ionescu ia cuvântul si t* prima mirarea seacă sa omis de a se trece în buget suma necesară pentru serbarea zilei de 10 Mai și zice ca cerendu-se mereu la credite, se va epuisa * fondul prevăzut pentru credite estraordinare și se teme ca când vor mai fi trebuințe arginte să nu mai fie bani. D-sea dechiară ca n’are nimic de obiectat în privința sumei, a cerut însă cuvântul spre a întreba pe d. ministru pentru ce nu s’a prevăzut în buget acesta cifră. D. ministru de interne respunde ca acesta sumă n’a fost prevezută în nici un buget, de la încoronare până acum, și de aceea n’a fost prevădută nici anul acesta; acesta nu s’a făcut din neglijență sau din lipsă de prevedere, ci numai pentru ca nu este uă sumă ficsă și nu se scie cât să se prevadă : într’un an se cheltuesce mai mult și într’altul mai puțin. D. ministru asigură pe d. lonescu ca acesta sumă mică nu va sdruncina de loc cifra de 2.000.000, alocată pentru deschiderea de credite estraordinare și adaugă ca acesta sumă se cheltueșce do uă comisiune ad hoc, în capul câreia se află d ministru al lucrărilor publice și care este compusă din primarul capitalei, prefectul polițien și alți omeni competing. Proiectul de lege se ia în considerațiune și se primesce în total cu 69 bile albe contra 2 negre. Ședința se suspendă la ora 1 și trei sferturi până ce comitetul de delegați se va pronunța asupra amendamentelor propuse la art. 59 din Constituțiune. La 2 ș’un sfert ședința se redeschide. D. IV. Dimancei Zice câ comitatul de delegați s’a întrunit, ideile ânsă fiind prea împărțite, propune în numele comitatului ca Cmbws să si dechiare he unite. D. vice-președinte consultând Adunarea, rădică ședința publică, dechlarând Camera constituită în secțiuni unite. La ora 5 ședința publică se redeschide și, în urma unei mici discnsiuni, se voteza art. 59 din proiectul comitetului de delegați, cu deosebirea ca s’au suprimat tóte scutirile de consură redacțiunea acestui articol astfel cum a fost primit : Art. 59. Fac parte din colegiul du tei toți aceia cari, întrunind celelalte condițiuni cerute de lege, au un venit funciar rural sau urban de cel puțin 1.200 leî. Apoi ședința s-a rădicat la 6 ore, anunțându-se cea viitare pentru azi. SHEULST A.TUXI SESIUNE-ESTHAO 3DINARA Ședința de la 3 Mai 1884. Ședința se deschide la orele 2 și jumătate, supt președinția d-lui Dim. Ghica și cu 40 d-ne senatori presenți. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. D. E. Stătescu observă ca consiliul județean de Gorj a cerut să fie autorizat a împrumuta de la casa de depuneri și consemnațiuni suma de 50.000 lei și cu tote acestea proiectul de lege nu s’a adus încă în Camere. D-sea mai arăta ca, neaprobându-se acesta cerere, se aduce o perturbațiune generală bugetului acelui județ, de vreme ce acea sumă a fost trecută deja în bugetul județului. D. ministru al lucrărilor publice, d. generale Dabija, răspunde ca se va aduce în curând acest proiect. Se da citire raportului și proiectului de lege prin care se autoriză consiliul județean al districtului Mehedinți a face un împrumut de 100.000 lei spre a cumpăra casa d-lui Ciocazan, deputat. Proiectul, după ce e susținut de d-nii Stătescu și Fotino, și combătut de d-nii Bălcescu și Lerescu, se voteza cu 26 bile albe și 13 negre. Senatul fiind în număr de două trăimi, se da citire art. 59 din proiectul de reviziuire al Constituțiunii. D. E. Stătescu, în cestiune prealabilă, crede ca ar fi mai nemerit ca Senatul să-și amâne desbaterile sale asupra acestui articol, pe mâne, pentru ca să se potă vedea ce otărîre ia Camera în acesta privință. D sea observă ca, daca nu va fi oă înțelegere, Senatul sau Camera va trebui să revină asupra decisiunii sale, ceea ce nu este tocmai bine. De aceea d-sea propune ca desbaterile acestea să se amâne pe mâne. D. G. Lecca ministru de finance, crede ca ar fi mai fructuose desbaterile Senatului, daca s’ar ascepta mai ăntei resultatul de la Cameră. D. președinte consultă Senatul asupra acestei propuneri și se aprobă. Ședința publică se ridică la orele 3 și un sfert anunțându-se cea viitare pe astăZI SCIRI D’ALEdilei Astăzi, 4 Main, termometrul casei Menu (sucer. de Shuer), calea Victoriei, to, arată grade Réaumur. La 12 ore noptea —10. La 7 ore dim. —15. La amiazi —24. înălțimea barometrică 761 mm. Cerul iutri Tv« * 45-Diarul oficial spune ca scirea dată de Vindipendance roumaine ca MM. LL. Regele și Regina au a pleca forte curend la Sinaia, este neîntemeiată. * Monitorul oficial publică un circulară a d-lui ministru pe finance, câtre inspectorii și casierii generali de județe, prin care se atrage băgarea de somn asupra lucrărilor comisiunilor comunale din anul acesta. Se scie ca aceste lucrări au dat loc la numerose plângeri, și unele comisiuni au proces, după cum zice chiar circulara ministrului, la un adevărat recensământ general. Se invită dar toți inspectorii și casierii generali de județe să observe ca aceste comisiuni să se conforme cu prescripțiunile legei, cercetând procesele verbale de prefaceri și procesele verbale de evaluare, precum și contestațiunile făcute. Resultatul acestor cercetări se va comunica ministrului pentru ca agenții fiscali, cari au lucrat cu rea credință ori părtinire, să fie pedepsiți. Primarul capitalei, printr’uă înciințare, atrage atențiunea comercianților de pompe funebre asupra art. 10 din regulamentul poliției comunale și art. 11 din regulamentul pentru comercial cu pompe funebre. După art. 10, „este oprit cu totul în intulWientril orașului și în apropiare de cen aéii depusiți,, UurlNee " ” , obiecte destinate exclusiv pentru înmormântări, precum și staționarea pe strade a carelor funebre"; ér după art. 11, „tote obiectele pentru înmormântări se vor ține în locuri destinate afară din barieră și în apropiere de cimitire, or comercianții sau asociațiunile vor putea ține biurouri sucursale pe colori, unde sunt permise a se aședa numai inscripțiuni sau firme.“ Uă ordonanță de la 28 Aprile a primarului capitalei aduce la cunoșcința proprietarilor de pe stradele canalizate ca, în termen de 30 de zile, să-și înființeze canale particulare prin proprietâțile lor, conform regulamentului asupra salubrității construcțiunilor. După trecerea acestor 30 de file, proprietarii cari nu se vor fi conformat acestei disposițiuni, se vor da judecați ca contravenienți, cr canalele sé și rigolele făcute la suprafața stradelor se vor astupa.* Consiliul comunale neputându-se completa aspra, s’a anunțat o nouă ședință pentru astă sară. D. dr. Sergiu a depus raportul său câtre primarul capitalei în cestiunea prelungirii încă cu 25 ani a contractului pentru luminarea orașului cu gaz aeriform. Ert s’a închis bazarul întemeiat în scopul de a oferi fondul pentru construirea unei capele anglicane în Bucuresci. Veniturile celor trei Zile cât a ținut bazarul s’a urcat la aprope șase mii de lei. Acesta sumă, împreună cu acea pe care o posedă comitetul, tot nu este de ajuns pentru construirea capelei, deși primăria va pune la disposițiunea comitetului un teren gratis și un arhitect s’a oferit a face planurile fară nici uă plată. * # * Se Zice ca partita liberală-conservatore, va face dilele acestea oă nouă întrunire. ** dare * Societatea de dare la semn din Bucuresci, va serba Duminica viitare, 6 Mai, a 22-a aniversare de la fondarea iei, în localul cunoscut din suburbia Isvoru. Intrarea liberă. Din Deva se anundă câ societatea maghiară eraldicâ și istorică ,având în vedere ca în anul cuvinte e centenarul revoluțiunii lui Horia și fiind câ teatrul acelei revoluțiuni au fost mai cu sema comitatul Hunedorei, Zarandul și Alba-inferiorá, aotărît să adune materialul privitor la acea revoluțiune a Românilor și * * * * * * * * * * *