Romanulu, mai 1884 (Anul 28)

1884-05-05

Í ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea. A NUNCIU­RI Linia Je 30 litere petit, pagina IV ........ 40 bani Det. n , n „ HI.................2 lei­­ „­­nserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarulnl. IN PARIS, la Havas, Laffite ot C-nie, 8, Place de la Bourse. LA YÍF.NA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRAM’PORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile de frâu care se refară — REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI BUCURESCI si FLORAR 1881 Mare și neiertată gresala a făcut Adunarea deputaților nepermițând, cu vecita călcare a regulamentului, a se discuta articolul 58 din Consti­­tuțiune. Și greșala, cum dice unul din mul­tele proverbe înțelepte ale poporului român, nu remâne nici­ uă­data ne­­resplătită. Amar a plătit Camera acea gre­blă ; a plătit-o prin confusiunea în mij­­locul căreia s’a svîrcolit patru z­ile ; a plătit-o prin nesiguranța cailei de mâne ; și cu putință era s'o plătescă chiar prin compromiterea revizuirii. Intr’adevĕr, patru dile s’au urmat necontenit desbaterile asupra art. 59, atât în public cât și în întruniri par­ticulare, și cu cât timpul a trecut și opiniuni diverse s’au remis cu atât ideia vr’unei soluțiuni care să dobân­­dască majoritatea constituțională a perdut tărâm. S’a emis și s’a susținut, cu căldu­ra demnă numai de căușele cu ade­vărat bune, ca proprietății rurale să i se acorde, în noua lege electorală două colegii : unul, al proprietății rurale mari cu 2 deputați, cel­l­alt, pentru proprietatea rurale mică. Proprietarii urbani, cari astă­zi —după legea din 1866—votată în col. I și II de Cameră împreună cu ruralii, încetați — după acea propu­nere — de a face parte din n­ou­l colegiu­l și erau îmbrânciți în colegiul ora­șelor. Deci, prin ace­stă propunere se ur­mărea a se constitui să castă din proprietarii rurali; a se face un pas napal de la Con­­stituțiunea de la 1866. Propunerea, nu ne sfiim d’a o spu­ne sus și tare, era absurdă. Nu minți, nici inimi liberale o au conceput. Vestita petițiune de la Iași e pă­rintele iei intelectuale. Când un asemene ideiă să produce și s’a susținut în sânul partitei libe­rale, în drept am fost se credem ca drapelul partitei a fost uitat și cu ea—pate fără să scie—înota voios în apele reacțiunii, derîma munca și pres­tigiul său și da eternilor sai protiv­­nici cea mai strălucită dovadá ca ei și numai ei au ved­ut bine, departe, și conform cu adevăratele interese ale țârii. Cum și din ce causă întâmplatu-sa asa ? Căutat-am a ne explica lucrul și cea ce răspundem. Acesta se întâmplă pate, fiind­ câ — după strălucitele succese ce a avut partita liberală în anii ultimi — în rîndurile iei au intrat, cu corpul nu­mai, mulți dintre adversari, cari ca se păstrază deplină și întregă convin­gerea lor contraria ideilor liberale. Cu atât mai mult ne credem au­­­torizați de a explica ast­fel producerea acestei idei, cu cât ori­care liberal, ori­care din luptătorii de pe timpul când ideile liberale erau persecutate de guverne saie câ în colegiul I și II­I proprietarii urbani au fost ele­mentul care a îmbrățișat liberalismul, l’au susținut și au luptat pentru tri­umful lui. Dintre acești luptători din vremi grele nici unul n’ar fi putut, nici li­nul n’ar fi permis să întindă să mâ­nă implă, spre a răpi proprietarilor urbani un drept pe care dânșii l’au­ esercitat pururea, cu consciință , cu stăruință, cu onore și demnitate, în favorea ideilor liberale. Și nu de la dânșii a putut porni ideia acesta nefericită, pe care din tóte puterile o combatem, de­și in­­diferenți ne lasă revizuirea , pentru ca nu mai găsim în ea nimic sau a­­própe nimic ce ar putea satisface convingerile liberale, articolele pro­gramei pentru isbânda câreia necur­mat am luptat. Dar — și în determinarea opiniu­­nii Camerei mult și greu a atârnat acesta considerațiune, cânî Camera deja s’a rostit — pururea și pretu­tindeni clasele și interesele ce s’au isolat, s’au primejduit, au perit. Istoria o dovedesce. Un exemplu va convinge pe ori­cine. In Englitera, unde nobilimea de nastere și-a făcut un nestrămutată lege din datoria d’a îmbrățișa, sus­ține și m­obila pe bărbații amenințî ce eșiau­ d’afară din sînul iei, nobili­mea trăieșce nu numai materialminte ci și moralminte, și esercită încă, chiar astă-­ji­­uă sumă însemnată de privilegie alăturate nascerii. Din contră, în Francia, țara ime­diat vecină Engliterei, unde onse no­bilimea a căutat și a luptat ca să rămâie tot­deuna castă isolată, ea nu mai esistă de­cât cu numele și n’are­­ nici un drept altul de­cât cele pe care le esercită cel din urmă fiu al poporului. A stărui e de prisos. Nobili n’au esistat și nu esistă la noi. Ideia de privilegie pentru proprie­tatea rurală s’a ivit însă, cu ocasiu­­nea desbaterilor asupra revioluirii. Dar istoria, și exemplul ce am dat e împrumutat din istoria celor două popore, vorbesce de sine și indică drumul pe care spera­nța altora și în­țelepciunea ne obliga a porni. Suntem fericiți să constatam și să comunicăm terei ca în ședința de eli Camera a ținut sema d’aceste ve­deri, și principie. Ea a respins într’adever, cu 21 în contra 79 voturi din 100 votanți, ideia întocmirii, pentru Cameră, a unui colegiu­ speciale al proprietății rurale și a admis, cu 82 în contra 20 voturi ca primul colegiu electo­rale să fie compus din proprietari— cu censul de 1200 leî—fie ei rurali, fie urbani. Constatam, cu bucurie, ca nu s’a întocmit uă nuuă clasă; dar mare fór­te e durerea nóstra cu censul nu s’a coborît mai jos, mult mai jos, pentru a se stabili în colegiul elec­torale acea frățiă, care este condi­­țiunea de căpetenie a Statului nos­tru, acea frățiă, pe care nu numai noi, ci însăși principele Dimitrie Știrbei o privea ca uă neapărată tre­buință pentru întărirea și asigurarea viitorului poporului român. Nu putem, mai cu osebire în îm­­­pregiurarea acesta, a încheia mai bi­ne de­cât aducând a­minte cuvin­tele principelui Știrbei, pe cari deja le-am făcut cunoscute cititorilor și cari ar trebui să devie un articol de cre­dință și un nestrămutată regulă de purtare pentru ori­ce om, nu numai liberal ci pentru toți cei ce se in­teresă de viitorul și prosperitatea țârii. trimit majoritatea voturilor. Pentru a e­­vita asemenea incidinte, stânga a propus se completeze regulamentul Camerei. Președintele revenind asupra modului său de a vedea, propunerea stângei a fost adoptată în unanimitate. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVA8 I.ondra, 15 Mai.—Camera comunelor.— Sir Bartelott întrebă daca cabinetul va admite ca Conferința egiptena să discute uă altă cestiune de­cât cestiunea finan­ciară. D. Gladstone refusă de a răspunde. Viena, 15 Mai.—Camera deputaților.— Un deputat al stângei, în numele grupu­lui său, a citit uă dechlarațiune expri­­mând convingerea câ proiectul de lege, al câruî vot a causat incidintele, n’a în­ 20 BANI EXEMPLARUL DIN AFARA FRANCIA Kölnische Zeitung publică urmato­­rea telegramă ce i se trimite din Pa­ris cu data de 12 Mai : In ședința de a fii a consiliului de mi­niștrii s’a discutat asupra tratatului de pace cu China. D. Ferry dete lămuriri în privința căușelor cari l-au făcut să renunțe la despăgubirea de resbel de ISO milione, pe care o ceruse prin telegramă în cele din urmă fiile ale lunei Marte. După aceea consiliul de miniștrii oțărî rechi­marea imediată a acelor regimente cari au fost formate din voluntarii deo­sebitelor regimente de infanterie. Ordi­nul de rech­iăm­are au espediat generaru­­lui Millot îndată după sfîrșirea consiliu­lui de miniștrii. Cele­l­alte trupe vor fi rechi­mate după formarea celor două re­gimente konkinese de vănători cari vor avea câte 3000 omeni și vor fi supt co­manda oficialilor francezi. Se speră ca a­­tunci armata franceză de ocupațiune va putea fi redusă la cifra de 7000 omeni­­. Grévy semna imediat decretul pentru formarea acelor două regimente de indi­geni. Consiliul de miniștrii se ocupa apoi cu revizuirea Constituțiunii. Se dice ca pro­iectul în cestiune va fi presintat imediat după deschiderea sesiunii și probabil­­minte ambelor Camere d’uă dată. Se dice ca în consiliul de miniștrii, ce se va ține Sâmbătă, se va stabili într’un chin defi­nitiv proiectul de revizuire. I­. Patenőtre, n­oul ambasador fran­­cez din Pekin, va sosi la 29 în Hue și, după u­ scurtă ședere aci, va pleca în China pentru ca, în temeiul stipulațiu­­nilor stabilite în tratatul de la Tsien- Tsin de la 11 Mai, se încheia tratatul definitiv de pace și se reguleze cestiunile enunciate în tratat. AUSTRO-UNGARIA Citim urmatorele în edițiunea de sorá a diarului Deutsche Zeitung de la 12 Mai: Intimitatea serbo-ungară, care a fost începută prin programa serbă de viitor adoptată de curend în Kikinda, a dobăn­­dit era, prin încăierarea sângerosă de la Ulm­a, una din cele mai frumose ilustra­­țiuni. In Ulm­a se adunaseră peste trei mii Șerbi spre a discuta asupra atitudinea poporului șerb în vederea n­oilor alegeri pentru Reichstag. întrunirea fusese con­vocată de fracțiunea filo-maghiară, dar majoritatea celor cari veniseră aparținea acelei partite care este pentru programa de la Becskerek și care e cu totul "con­tra actualelor tendințe de guvernământ ungur. Era der lămurit câ uă întrunire c’un asemene majoritate nu va lua nici uă resoluțiune favorabilă maghiarilor. De aceea se lua­otărîrea a nu se permite să între de­cât numai acei alegători cari și-ar putea legitima calitatea lor prin nisce carte liberate de notari. Majoritatea alese pe d. Jale Markovici ca președinte și atunci judele de pace Palify dec­larâ ca soie positiv cu d. Markovici, cu totă carta­tea de legitimație, nu este alegă­tor și porunci să fie dat afară. Majoritatea protestă cu scompt contra acestei măsuri, și atunci intrară în local grandarmi cu baioneta în vârful pusei, și deferă afară pe alegătorii cari pro­testați. Dar în curte se aflau husari că­lări, cu cari mulțimea dată afară se în­­caiera; cu acesta ocasiune fură călcate de piciorele cailor uă mulțime de persane, cr cinci fură greu rănite prin lovituri de sabie. Mulțimea înfuriată începu să rădice baricade și numai prin înterve­­nirea cetățianilor mai însemnați din Weis­­kirchen se reuși a se înlătura uă mare nenorocire. Intre acestea d. Casapinovici făcu­ră dare de sămă, cu ușile închise, despre programa guvernamentală de la Kikinda, care fu primită cu majoritatea celor trei sute alegători ce mai remăsese. Credem ca nici cei mai înfocați parti­zani ai progr­amei de la Kikinda nu vor afirma ca nisce ast­fel de împregiurari sunt de natură a face mai durabile rela­­țiunile dintre Șerbi și Unguri. In privința eșirii deputaților libe­rali din Camera austriacă, găsim ur­­mătorele amănunte în edițiunea de­­ soră a­­ planului Neue freie Presse de la 13 Mai . Procedarea președintelui în ședința de listă­ de a Camerei deputaților sili stânga părăsescă sala și să se abțină d’a^mai "a parte la desbateri. La a treia citire a­­­ proiectului, asupra duratei lucrului, "^unga vota contra legii și, fiind câ băn­cile dreptei erau slab ocupate, se păru câ oposițiunea are majoritatea. Totuși președintele dechlarâ câ proiectul a fost­­ ii­mis. Același fapt se petrecu la a treia ci­tire a legii de ameliorare și, fiind­ câ pre­ședintele refusâ d’a face uă a doua probă, d. deputat Sturm dechlarâ câ procedarea este anti-constituțională și întrega stângă, afară­ de d. deputat Plener, care era ra­portori, părăsi sala. ,Ast­fel der drepta avu ocasiunea să studieze fisionomia Camerei în urma u­­nei probe de abținere. Este regretabil ca minoritatea nu întâmpină nici atâta con­­s­id­­erați­une, în­cât să fie împrăștiate în­doielile sale asupra votului și energia d-lui președinte Smolka n’a fost ads nici cum la locul iei. RUSIA ziarul St. Petersburger Zeitung spu­ne ca în curând se va întruni în Te­heran­­ă comisiune ruso-persană spre a efectua regularea de fruntarii de­venită trebuinciasa prin anecsarea lo­calităților Merv și Sarah­. Se pare, dire die Presse de la 14 Mai, câ­­ guvernul rus desfășură acum un mare actevitate în Persia, ceea­ ce este lesne de îi^tdes în urma recintelor cuceriri ce a ^sat în Turkestanul de sud-vest. Este un pol in­Oi W« Yî­nfi i= t­î­ de la marea Caspică spre aceste oase , prin provinciele persane, între marile Aral și Caspică. Nu ne-am mira nici de cum déca s’ar readuce din navă pe tapet proiectul lăsat de mult la uă parte pentru pre­lungirea cailor ferate transcaspice până la Teheran și de acolo înainte spre est și ar fi făcute ast­fel folositare pentru Ru­sia prin n­oi tratate privitore la transit. Proiectele de drum de fer pentru Tur­kestan jocă acum un mare rol la politi­cii ruși de viitor și Persia, mulțumită po­liticei urmată de d. Gladstone, a deve­nit din ce în ce mai dependinte de Rusia. De când Engliteza s-a încurcat cu totul în apropierea Canalului de Suez, ea a uitat linia de apărare adoptată de lordul Beaconsfield în ținuturile Eufratului și în stepele Iranului. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA EXTRA­TS DIN AUA Ședința de la 3 Mai Ședința se deschide la ora 1 și ju­mătate p. m., supt președinția d-lui vice­președinte Georgian, fiind prestați 102 de­putați. Se dă citire sumarului ședinței preșe­­dinte și se aprobă. Se depune mai multe raporturi ale co­­misiunii de petițiuni cari se trimit la ti­par și se pun la ordinea fiiler, între a­­cestea este și raportul privitor la cererea veteranilor soldați cari au luptat în Delu Spirei la 48 de a­ni li se mai face re­țineri. Asemene și raportul comisiunii fi­nanciare, care se pune la ordinea fiiler, în privința creditului de 25,000 pentru serbarea fiilei de 10 Mai, D. P. Gernătescu prezintă petițiunea mai multor locuitori din Dolj cari se plâng ca li s’am dat, în virtutea legii împro­prietăririi, nisce pământ care nu produce nimic, și rug­ă pe guvern să facă ceva pentru acești țărani, cari sunt în mizerie. Petiția se trimite la comisia de peti­țiuni. D. min. de interne depune mai multe proiecte de legi pentru deschidere de cre­dite și acela prin care se autoriză jude­­țul Dolj de a contracta un împrumut de 50.000 lei spre a plăti uă datorie. Se procede la votarea din n­ou a cre­ditului de 2,000 lei deschis pe sema mi­nisterului instrucțiunei publice, vot ră­mas nul în ședința precedentă și resul­­tatul scrutinului de astă data este cel următor : Votanți 63 Bile albe 60 Bile negre 3 S’a încuvințat der acest credit. D. D. Giani cere să se fic sefie fiina când va trebui să desvolte interpelarea privitóre la art. 24 și 105 din Constitu­­țiune și propune fi­ua de Luni. D. min. de interne dechiară în numele guvernului ca s’ar putea desvolta Luni acesta inter­pelare. In urma acestei consimțiri, d. vice­președinte dechiară cu Luni va fi pusă la SAMBATA, 5 MAI 1884. Luminéza­te și vei fi. ABO­NAMENTE In Capitala și districte, un an 48 lei; șâse luni 24 lei; trei luni 12 lei; și lună 4 lei. Pentru­­ été­mente Europei, trimestrul 16 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la admlnistrațiunea (parului și ottciete postaié. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Mwirse. LA VIENA, la d, B. G. Popovici, 16, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. Aott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. Articolele uepublicote se ard _ " ordinea dilei desvoltarea înterpelăre" d-lui I­. Giani, privitóre la articolele 24 și 105 din Constituțiune. Dupe cererea d-lui ministru de inter­ne și aprobarea Camerei, d. I. Codrescu, raportorele comisiunei financiare, de ci­tire raportului și proiectului de lege pen­tru deschiderea unui credit estraordinar de­ 25,000 lei, pentru a se acoperi chel­tuielile ce se vor face cu ocasiunea ser­bării dilei de 10 Mai. D. N. Ionescu ia cuvântul si­­­­­ t* prima mirarea sea­că s­a omis de a se trece în buget suma necesară pentru serbarea zilei de 10 Mai și zice ca ce­­rendu-se mereu la credite, se va epuisa * fondul prevăzut pentru credite estraor­­dinare și se teme ca când vor mai fi tre­buințe arginte să nu mai fie bani. D-sea dechiară ca n’are nimic de obiec­tat în privința sumei, a cerut însă cu­vântul spre a întreba pe d. ministru pen­tru ce nu s’a prevăzut în buget acesta­­ cifră. D. ministru de interne respunde ca a­­cesta sumă n’a fost prevezută în nici un buget, de la încoronare până acum, și de aceea n’a fost prevădută nici anul acesta; acesta nu s’a făcut din neglijen­­ță sau din lipsă de prevedere, ci numai pentru ca nu este uă sumă ficsă și nu se scie cât să se prevadă : într’un an se cheltuesce mai mult și într’altul mai pu­țin. D. ministru asigură pe d. lonescu ca acesta sumă mică nu va sdruncina de loc cifra de 2.000.000, alocată pentru des­chiderea de credite estraordinare și a­­daugă ca acesta sumă se cheltueșce do uă comisiune ad hoc, în capul câreia se află d ministru al lucrărilor publice și care este compusă din primarul capi­talei, prefectul polițien și alți omeni com­peting. Proiectul de lege se ia în considera­țiune și se prim­esce în total cu 69 bile albe contra 2 negre. Ședința se suspendă la ora 1 și trei sferturi până ce comitetul de delegați se va pronunța asupra amendamentelor pro­puse la art. 59 din Constituțiune. La 2 ș’un sfert ședința se redeschide. D. IV. Dimancei Zice câ comitatul de delegați s’a întrunit, ideile ânsă fiind prea împărțite, propune în numele comitatului ca Cmbws să s­i dechiare h­­e unite. D. vice-președinte consultând Adunarea, rădică ședința publică, dechlarând Camera constituită în secțiuni unite. La ora 5 ședința publică se redeschide și, în urma unei mici discnsiuni, se vo­­teza art. 59 din proiectul comitetului de delegați, cu deosebirea ca s’au suprimat tóte scutirile de cons­­ură redacțiunea acestui articol ast­fel cum a fost primit : Art. 59. Fac parte din colegiul du tei toți aceia cari, întrunind cele­l­alte condițiuni cerute de lege, au un venit funciar rural sau urban de cel puțin 1.200 leî. Apoi ședința s-a rădicat la 6 ore, a­­nunțându-se cea viitare pentru azi. SHEULST­ A.TU­XI SESIUNE-ESTHAO 3DINARA Ședința de la 3 Mai 1884. Ședința se deschide la orele 2 și ju­mătate, supt președinția d-lui Dim. Ghica și cu 40 d-n­e senatori presenți. Sumarul ședinței precedinte se aprobă. D. E. Stătescu observă ca consiliul ju­dețean de Gorj a cerut să fie autorizat a împrumuta de la casa de depuneri și con­­semnațiuni suma de 50.000 lei și cu tote acestea proiectul de lege nu s’a adus încă în Camere. D-sea mai arăta ca, ne­aprobându-se acesta cerere, se aduce o­ perturbațiune generală bugetului acelui ju­deț, de vreme ce acea sumă a fost tre­cută deja în bugetul județului. D. ministru al lucrărilor publice, d. ge­nerale Dabija, răspunde ca se va aduce în curând acest proiect. Se da citire raportului și proiectului de lege prin care se autoriză consiliul județean al districtului Mehedinți a face un împrumut de 100.000 lei spre a cum­păra casa d-lui Ciocazan, deputat. Proiectul, după ce e susținut de d-nii Stătescu și Fotino, și combătut de d-nii Bălcescu și Lerescu, se voteza cu 26 bile albe și 13 negre. Senatul fiind în număr de două trăimi, se da citire art. 59 din proiectul de re­­viziuire al Constituțiunii. D. E. Stătescu, în cestiune prealabilă, crede ca ar fi mai nemerit ca Senatul să-și amâne desbaterile sale asupra a­­cestui articol, pe mâne, pentru ca să se potă vedea ce otărîre ia Camera în a­­cesta privință. D sea observă ca, daca nu va fi oă înțelegere, Senatul sau Camera va trebui să revină asupra decisiunii sale, ceea ce nu este tocmai bine. De aceea d-sea propune ca desbaterile acestea să se amâne pe mâne. D. G. Lecca ministru de finance, crede ca ar fi mai fructuose desbaterile Sena­tului, daca s’ar ascepta mai ăntei resul­­tatul de la Cameră. D. președinte consultă Senatul asupra acestei propuneri și se aprobă. Ședința publică se ridică la orele 3 și un sfert anunțându-se cea viitare pe astă­ZI SCIRI D’ALE­dilei Astă­zi, 4 Main, termometrul casei Menu (sucer. de Shuer), calea Victoriei, to, arată grade Réaumur. La 12 ore noptea —10. La 7 ore dim. —15. La amiazi —24. înălțimea barometrică 761 mm. Cerul iutri­­ Tv« * 45-Diarul oficial spune ca scirea dată de Vindipe­ndance roumaine ca MM. LL. Re­­­gele și Regina au a pleca forte curend la Sinaia, este neîntemeiată. * Monitorul oficial publică un circulară a d-lui ministru pe finance, câtre inspec­torii și casierii generali de județe, prin care se atrage băgarea de somn asupra lu­crărilor comisiunilor comunale din anul acesta. Se scie ca aceste lucrări au dat loc la numerose plângeri, și unele comisiuni au proces, după cum zice chiar circulara mi­nistrului, la un adevărat recensământ general. Se invită dar toți inspectorii și casierii generali de județe să observe ca aceste comisiuni să se conforme cu prescripțiu­­nile legei, cercetând procesele verbale de prefaceri și procesele verbale­ de evaluare, precum și contestațiunile făcute. Resultatul acestor cercetări se va co­munica ministrului pentru ca agenții fis­cali, cari au lucrat cu rea credință ori părtinire, să fie pedepsiți. Primarul capitalei, printr’uă în­ciințare, atrage atențiunea comercianților de pom­pe funebre asupra art. 10 din regulamen­tul poliției comunale și art. 11 din re­gulamentul pentru comercial cu pompe funebre. După art. 10, „este oprit cu totul în intulWientri­l orașului și în apropiare de cen­­ aéii depusiți,, UurlNee " ” , obiecte destinate exclusiv pentru înmor­mântări, precum și staționarea pe strade a carelor funebre"; ér după art. 11, „to­te obiectele pentru înmormântări se vor ține în locuri destinate afară din barie­ră și în apropiere de cimitire, or comer­cianții sau asociațiunile vor putea ține biurouri sucursale pe colori, unde sunt permise a se aședa numai inscripțiuni sau firme.“ Uă ordonanță de la 28 Aprile a pri­marului capitalei aduce la cunoșcința pro­prietarilor de pe stradele canalizate ca, în termen de 30 de zile, să-și înființeze canale particulare prin proprietâțile lor, conform regulamentului asupra salubrită­ții construcțiunilor. După trecerea acestor 30 de file, pro­prietarii cari nu se vor fi conformat a­­cestei disposițiuni, se vor da judecați ca contravenienți, cr canalele sé și rigolele făcute la suprafața stradelor se vor as­tupa.* Consiliul comunale neputându-se com­pleta a­spra, s’a anunțat o­ nouă ședință pentru astă­ sară. D. dr. Sergiu a depus raportul său câtre primarul capitalei în cestiunea pre­lungirii încă cu 25 ani a contractului pentru luminarea orașului cu gaz aeri­form. Ert s’a închis bazarul întemeiat în sco­pul de a oferi fondul pentru construirea unei capele anglicane în Bucuresci. Veniturile celor trei Zile cât a ținut bazarul s’a urcat la aprope șase mii de lei. Acesta sumă, împreună cu acea pe care o posedă comitetul, tot nu este de ajuns pentru construirea capelei, deși primăria va pune la disposițiunea comi­tetului un teren gratis și un arhitect s’a oferit a face planurile fară nici uă plată. * # * Se Zice ca partita liberală-conservatore, va face dilele acestea oă nouă întrunire. ** dare * Societatea de dare la semn din Bucu­­resci, va serba Duminica viitare, 6 Mai, a 22-a aniversare de la fondarea iei, în lo­calul cunoscut din suburbia Isvoru. Intrarea liberă. Din Deva se anund­ă câ societatea ma­ghiară eraldicâ și istorică ,având în ve­dere ca în anul cuvinte e centenarul re­­voluțiunii lui Horia și fiind­ câ teatrul a­­celei revoluțiuni au fost mai cu sema co­mitatul Hunedorei, Zarandul și Alba-in­­feriorá, a­otărît să adune materialul pri­vitor la acea revoluțiune a Românilor și *­ * * * * * * * * * *

Next