Romanulu, iunie 1884 (Anul 28)

1884-06-11

ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 baut Deto „ , „ n HI...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 ” — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se reiasă —’ 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14, STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 1, STRADA DOMNEI Directore politic și gerante respundător : C. A. ROSETTI. SSBS Y BUCURESCI 11 mini 1881 Suntem în cipa de 11 Iuniu, aniversarea revoluțiunii politice de la 1848. Data acesta a fost și va fi memorabilă în istoria națiunii române. Intr’adever, după mișcarea de la 1821, mișcare de emancipare națională, care redete țereî dreptul d’a avea Drmni aleși de sine-sî, revoluțiunea de la 1848 dete organisarii interne basa largă și solidă a libertății și egalității. Se îndeplinesc astăzi 36 ani de la acea dată. Scurt farte este timpul ce a trecut, dar mare, imensă, e calea străbătută în acest timp de națiunea română. Eram vasali și căutam, supt putredul scut turcesc, ocrotirea Statului și intereselor nóstre. Independința țerei nu trecea decât prin mintea a câtorva nebuni. Astă de independința, nebunia spiritelor desichilibrate d’atunci, e uă realitate. Deci, în acesta ți de adevărat mândrie naționale, di de încuragiare pentru viitor, di de speranță, ne credem dé tori d’a încerca s’atragem atențiunea țării asupra căilor pe cari ar trebui să pășim d’aci nainte. Prețuind și admirând trecutul, studiându-i și inspirându-ne pe d’uă parte din bunurile și pe d’alta ferindu-ne de relele lui, să-l sărbătorim în singurul mod demn d’uă națiune liberă. Salutând deci cu respect și venerațiune circa de 11 Iunie, începem a schița aci puntele vechiei nóstre programe care e și programa nóstru actuală. Situațiunea politică a statului român este acum stabilită. Europa, și lumea íntrega, a recunoscut starea de lucruri creată în anii 1877 și 1881 s’a admis regatul român în rîndul Statelor demne de viață liberă. Mai mult, faptele din 1877 — 78 au dovedit că Românii de astăzi sunt urmașii destoinici ai celor cari au format în trecut zidul de care s-au spart valurile năvălirii musulmane, care amenința Europa, și cu nu numai de fapt, ci și prin vigorea și energia lor menită a ocupa un loc de onore pe continentele european. Însă, tocmai acest trecut, tocmai aceste fapte și, mai mult decât tote, posițiunea geografică ce ocupăm, ne impun imperios d’a ne întări, d’a ne desvolta pe tóte căile, câci numai mergând pururea nainte, pute-vom păstra și mări ce avem. Datori deci suntem se ne îndreptăm cu toții mintea și activitatea către lucrările pentru întărirea și propășirea internă, cacî tari și bine stând înlăuntru, acesta situațiue ne va da puterea d’a înfrunta și furtunele vii~A tare, care nu pot să nu viie și care s’anunță deja cu fiorii unui îngrozitor necunoscut. Spunem astăzi națiunii, cu inima deschisă, adevărurile acestea, precum le-am spus totdeuna, precum le-a spus directorele nostru, d. C. A. Rosetti, la banchetul pentru a 2-a aniversară a Românului. Le spunem cu atât mai mult astazi, câ lăcomia vrășmașilor noștri a crescut în proporțiune cu desvoltarea ce am dobândit, și deci mai mari decât cele trecute fi vor pericolele viitore, decá nu vom lupta și nu vom lucra pentru ca să ne întărim, cel puțin în proporțiunea in care se întăresc cei ce pururea ne-au combătut și pururea ne vor combate. E că, în ce cuvinte, la 27 Septembre 1881, d. C. A. Rosetti prevesti pericolele și arătă micțlocul d’a le preîntâmpina: „Ca să spun tuturor, <Țse d-sea, recunostința mea în modul în care bătrânii sunt datori s’o esprime junilor, le voi duce: „Vă înșelați forte, déci credeți c’ați sfârșit, din contră, sunteți abia la început. „Aci este amăgirea, care póte deveni cea mai teribilă, daca veți cădea în ea, daca veți crede câ noi am făcut tot și câ voi n’aveți decât să petreceți bine și fară lupte, fară muncă mare și de tote idilele. „Orice vom fi făcut noi, vă spunem ca este mai nimic pe lângă ce aveți să faceți voi, vă die dér vouă și fiilor mei ca ânsăși libertatea absolută, care v’o lăsam ca moștenire, trebuie să lucrați forte ca s’o mențineți, s’o desvoltați și s’o luminați pentru ca s’o întăriți, cum ne dise ș’amicul meu d. Chițu“. La autoritatea cuvântului dlui Rosetti, se pute adăuga acum autoritatea faptelor îndeplinite și de toți cunoscute. Avurăm se facem uă reviețuire a Constituțiunii. Scopul iei, după cum chiar din desbaterile camerelor declarative se vede lămurit, era de a garanta libertățile mai mult decât erau până atunci și d’a democratiza, pe cât mai mult se va putea, colegiile electorale. Toți, și nainte d’a se deciara de câtre Camere trebuința acestor reforme și mai cu osebire după ce fu deciarată, rămăserăm nepăsători. Alegerile se făcură și triumful, cel puțin în majoritate, fu pentru cei cari numai de insbânda ideilor liberale nu s’au ocupat nici uă dată serios. Reforma făcută dovedeșce acesta: întocmirea colegiilor electorale rămase aprope cum fusese. Însăși libertatea primordială, libertatea-mamă și sprijin al tutor celorlalte, libertatea presei, a cuvântului, de mare primejdia fu amenințată. Ideia sugrumării iei dobăndise favorea unei jumătăți a Parlamentului. Trebuit a lupta și nestrămutata otărîre a unora pentru ca acesta libertate să fie pusă la adăpost de loviturile celor ce ar voi s’o încătușeze, décá nu s’o nimicescá. Aceste exemple dovedesc, cu fatalitatea faptelor îndeplinite, câ libertățile publice pot fi în primejdia, chiar când mai puțin s’ar putea aștepta cineva. Nu numai vrășmașii, ci chiar amicii lor din trecut, sunt uneori ispitiți d’a le lovi. Și ispita vine lesne, când amicii libertăților nu se folosesc de ele, nu le practică, nu dovedesc ca le iubesc, le înțeleg și deci le apără. Ispita va veni și mai lesne în viitor, decât până acum, câci s’a afirmat câ drepturile „se iau nu se dau. “ Acum deci mai mult decât oricând venit-a momentul ca toți cei cari iubesc libertățile să se grupeze în giurul acestui măreț patrimoniu național și să-l apere pe d’uă parte de cei cari ar voi să-l știrbescă, pe d’alta de cei cari caută și lucreze cu stăruință și neobosire pentru a-1 compromite. Noi, cum ne-am făcut-o în trecut, ne vom face și d’aci nainte datoria. Trebue ânsă să ne-o facem cei mai mulți, cu atât mai mult cu cât ne aflam în ajunul unor noui alegeri parlamentare, în ajunul întocmirii Camerelor cari vor fi chrămate, pe lângă misiunea lor națională și politică, d’a se rosti ș’asupra cestiunii vitale a relațiunilor nóstre comerciale cu străinătatea. Trebue să lucrăm cu toții pentru ca regimul parlamentar să devie întru tote realitate. Speranța ca vom isbuti n’o perdem nici acum, cum n’am perdut’o nici un singur moment în tot timpul luptei de la 1848 încace. Dar, cum totdeuna împreună cu națiunea am lucrat, iei i-am cerut și la ea pururea am găsit sprijin devotat, onest și desinteresat, cum era și munca nóstra, vom supune și d’astă dată națiunii, mai ăritâi în aceste colone, apoi în întruniri publice sau altfel, ideile asupra cărora alegătorii ar trebui să se’nțelegă cu aleșii lor și soluțiunile ce ar trebui să se dea pentru înlăturarea relelor esistenți și domnia binelui. Programele de vorbe, credem și ca noi crede țara întrega, și-au făcut locul. Ele se potriviau pate în timpul prunciei constituționale a națiunii când grija de căpeteniă a tuturor era — și trebuia se fie — d’a dobăndi țâreiuă situațiune politică clară. Acum avem acesta situațiune. Datoria ne de căpeteniă este s’o întărim, s’o garantăm, pentru ca "să putá înfrunta pericolele viitore ce ar pute-o amenința. Pentru acesta muncă, sprijinul, concursul și deplina înțelegere a celor mai mulți este de neapărată trebuință. Pentru ca toți să dorim, să voim acelaș lucru și să muncim pentru a-1 avea, trebue mai nainte de tote să ne convingem despre cele ce ne lipsesc și despre modul cum trebue să le dobândim, și apoi cu toți împreună să căutăm mijlocele d’a le dobândi cu siguranță și cu tărie. Acesta va fi scopul viitorelor nóstre articole, n’a intervenit când studeații au arătat câ sunt provocați ? Pentru ce agenții poliției deghizațî saa în uniformă bat, sparg capetele, și procurorii prestați nu intervin, ci cei loviți și răniți sunt arestați și puși și la secret. Supt comisarul d. Canari, care a fost necontenit în capul acestor mișcări, și care n’a demisionat decât în urma celor petrecute la Colțea, n’a raportat nimic poliției ? Și déci n’a raportat, nu se pute pre bănui ,ca supt comisarii policiei cari erau studiați n’ar fi contribuit, fie măcar prin deprinderile policienești, d’a provoca orecari neorândueli în mijlocul unor tineri ațâțați, ca nimeni nu lua în seriosa cercetare plângerile lor? Fie cine va mărturi c’aceste acte nu sunt produsul, frăției și dreptății proclamate la 9 și la 11 Iunie 1848. --------ISBM»---------------------------- Tot astăeji, în ziua de 11 Iuniü amintim câ vor fi judecați de secțiunea II corecțională studiați: Frunzescu, Inotescu, Iancovescu, Maimarol, Constantinescu, studiați în drept și în medicină, inculpați pentru faptele ce s’au petrecut la spitalul Colțea, adică c’au fluerat pe d. doctor Râmnicenu ș’au dat cu plesnitorî când domnia-sea venea să ia parte la examenul de admitere al d-lui Bastaki. întrebămi : Ce s’a făcut cu petițiunile studenților ? Fostnd cercetate acele petițiuni de câtre cei desemnați de lege pentru a cerceta și a oțărî? întrebam mai cu semn : Ce căuta poliția, în uniformă sau degliisată, în curtea sjfitalului ? țfilele aceste se va face un alt proces unor studiați supraculare c’au strigat pe piața teatrului, „Jos Brătianu. “ Acesti studeați sunt închiși la Văcărescu și ținuți la secret. Printre cei arestați sunt d-nii Bacalbașa, Rădulescu, fost supt-comisar al poliției, Florian, asemene fost supt-comisar, și d. Costaforu, redactore la România și la Naționalul, întrebări ? Pentru ce acești domni sunt ținuți la secret? Pentru ce n’au fost dați pe chezește ? Pentru ce procurorele, care era la capul Bulevardului (calea Victoriei) SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Haye, 21 Iunie.—Principele rigai Wilhelm-Alesanda, principe d’Orange, fiu și moștenitor al regelui Olandei, a murit ana după amiadi. Principele d’Orange era născut la 25 August 1851. Paris, 21 Iunie.Engliteza a trimis marilor puteri uă nouă invitare tresând la 28 Iunie întrunirea la Londra a Conferinței egiptene ; e îndoios ca aderarea tuturor puterilor să ajungă la Foreign Duice la 28. Engliteza a trimis abia astăzi propunerile sale financiare asupra Egipetului. Coast.Jt, 1Mipole, 21 Iunie. — Sultanul a semnat Oradeaua sancționând proiectul de conversiune al datoriei turcesce și a autorizat pe ministrul său de finance a trimite delegați în Europa pentru a trata acesta cestiune. Berlin, 21 Iuniü.—Reichstagul a adoptat, în a doua citire și conform propunerilor comisiunei, legea privitore la asigururile contra accidentelor lucrătorilor. Paris, 22 Iuniu.—înțelegerea dintre Francia și Englitera stipulezá într’un mod formal neutralizarea Egipetului, îndată ce el va fi deșertat de câtre trupele engleze la finele anului 1887. Constantinopole, 22 Iunie.Afară de basele cunoscute, înțelegerea anglo-franceză conține ca Englitera, după dezertarea Egipetului, va propune neutralizarea lui. Impresiunile cercurilor diriginte otomane nu sunt favorabile înțelegerei anglo-franceze Roma, 22 Iunie. — Erbăria de la Pontremoli, care se află la 83 kilometri departe de Pisa, a făcut esplosiune, 30 persone au fost omorâte și 17 greu rănite. DIN AFARA ENGLITERA Citim urmatorele în edițiunea de sorá a diarului Neue freie Presse de la Iuniü : In caii ce are să mai străbată arangjamentul anglofrances s’au urmat Lunea trecută, în ambele Camere englese, dialoguri scurte dar farte interesante. In Camera lordilor, mardasul de Salisbury întrebă deca guvernul nu este încă în posițiune să dea Camerii amănunte în privința Conferinței asupra afacerilor egiptene. Lordul Kimberley răspunse câ negocierile cu Francia au condus la un arangjament, care a fost comunicat acum și celorlalte puteri mari. Parlamentului nu i se vor da amănunte mai nainte ca deosebitele puteri să fi examinat arangjamentul și să se fi rostit asupră-i. Este probabil ca Lunea viitorea se vor face Parlamentului comunicările strebuinciose. ■ Ore acesta vrea să dică, întreba lordul Salisbury, eu nu se vor da lămuriri Parlamentului până când celelalte puteri nu se vor fi rostit asupra comunicărilor englese și nu vor fi dis un Da sau un Nu?“—“N’am dis acesta, răspunse lordul Kimberley, dar guvernul crede ca s’ar arăta necuviincios față cu celelalte puteri, daca ar da chiar de acum lămuriri Parlamentului. Tocmai după ce se va urma uă schimbare de note cu puterile se vor putea da Parlamentului lămuriri.“ D. Ashmead-Bartlett întreba în Camera comunelor dacă este adevărat ca guvernul a consimțit a pune finanțele egiptene supt un control internațional și. LUNI, MARȚI, 11, 12 IUNIE 1884. Luminétate și vel fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea parului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — a mărgini durata ocupațiunii englese a Egipetului, și daci Conferința se va întruni pe acesta basa. D. Gladstone răspunse ca a făgăduit oamenii să-î dea lămuriri asupra negocierilor privitore la Egipet atunci când va fi în posițiune de a face acesta, dar d-sea nu voiesce să facă comunicări numai pe jumătate. La întrebarea d-lui Bourke, când pot fi acceptate aceste lămuriri, primul ministru răspunse cu negocierile cu Francia au ajuns acum atât de departe, încât guvernul pute proceda la consultarea celorlalte puteri.—Lunea viitare voi fi în posițiune să dați Camenii lămuririle dorite.—D Bourke aminti primului ministru ca a discum ca arangiamentul anglofrancez nu va avea nici uă valore deca nu va fi aprobat de Cameră, și de aceea întreba, deca guvernul va putea supune Camerei acest arangiament mai nainte ca el să fi fost sancționat de celelalte puteri. L. Gladstone răspunse ca nu pote tace acesta, dar în schimb póte repeta ca arangiamentul încheiat cu Francia va fi nul și de nulă valore, daca Camera nu-l va aproba. RUSIA Cele mai însemnate diare ruse discută starea relațiunilor dintre Rusia și Austria ca uă obiectivitate nemai pomenită. Uă corespondință adresată din Viena diarului Nowoje Wremja și care laudă pe principele imperial, observă în privința călătoriei acestuia în Oriunte, cân rivalitatea Austriei în peninsula balcanică nu este nici uăiedică pentru întreținerea unor bune relațiuni, întrucât Austria va opera cu mijloce legale și nu va împedica pe Germania precum și pe Rusia de a procede în același chip. D. Katkow este de aceiași părere, dar adaogă cu amida Cehilor cu Polonii împedicată bună înțelegere. Uă telegramă din Paris, cu data de 19 Iunie și publicată de Neue freie Presse, anunță urmatorele: S’a împrăștiat din izvor diplomatic spirea, câ Rusia este contra unor orecare punte din arangjamentul anglo-francez și a cerut deja atât în Londra cât și în Paris lămuriri asupră-le. Rusia pretinde să fie represintată, ca și celelalte puteri, în controlul internațional din Egipet. Prin cercurile financiare de aici se vorbesce ca Francia și Englitera s’ar fi înțeles ca împrumutul egiptean să fie făcut de un consorțiu anglo-francez, supt garanția ambelor guverne ; cestiunea va fi propusă în Conferință de Englitera și ea va dobăndi îndată consimțimântul Franciei. Comunicările ce se vor face Parlamentelor din Londra și Paris, precum și invitațiunile la Conferință, depind de chipul cum puterile și’n fine Parlamentul englez vor primi arangjamentul. Neue freie Presse scrie urmátórele în numărul său de la 21 Iunie : Rusia lucreza cu energie la legătura teritoriului cucerit în Asia Centrală cu imperiul. Moskowskija Wiedomosti spune ca acest teritoriu are o întindere de 3600 verste pătrate cu 200,000 locuitori. Noua fruntariă se află la o depărtare de 60 kilometri numai de Herat. Teritoriul anecsat mai nainte de supunerea Turcomanilor din Merv are o o întindere de 6000 verste pătrate cu 141,000 locuitori. Guvernul a acordat 5 milione ruble pentru facerea de întăriri și de cai în ținutul Merv. Afară de acestea, se va stabili că linie telegrafică de la Askabad la Merv, și principele Dondukov-Korsakov a făgăduit locuitorilor câ’n curând va fi construită calea ferată transcaspică. Acesta grabă este lesne de înțeles. Ținta Rusiei este de a ajunge la golful persic. Diarele ruse au mărturit acesta în chipul cel mai franc. Chiar și aici organul d-lui Katkow dice ea Rusia trebue să’și îndrepteze tóte privirile sale spre Oceanul cel Mare, singurul punt unde pate să’șî desvolte comercial sau pe oă bară largă și să devină uă mare putere maritimă. TURCIA Nardny Listy anunță, după că depeșă din Cettinje, câ Sultanul a numit pe Mustafa Assim-pașa guvernor civil și militar al Albaniei, îndată ce vor sosi ajutore din Constantinopole se va întreprinde oă espedițiune contra triburilor muntene cari până acum se opun la cedarea teritoriilor Plava și Glusinge Muntenegrului. SERBIA Uă scrie din Belgrad, publicată de fara berlinesă Kreuzzeitung, direct, mulțumită intervenirii celor trei puteri imperiale, se pate considera ca aplanat conflictul sârbo-bulgar. Nu mai sunt de înlăturat decât nișce neînțelegeri în privința formei. De altă parte se comunică din Constantinopole câtre Politishce Corresponded, ca chiar și bărbații de Stat turci, deși Porta n’a fost invitată de cele trei puteri imperiale să ia parte la acțiunea de mijlocire, ar fi profitat de acesta ocasiune spre a spune ca și Porta a trimis în Sofia sfaturi de împăciuire, Ziarul oficial bulgar publică a fi circulara pe care ministrul-președinte d. Zankov, a adresat-o la 10 iunie prefecților în privința acestui conflict. Eco . Domnilor! Agintele diplomatic al Serbiei, în urma ordinului primit de la guvernul său, a plecat aici în Serbia, fiind ca guvernul bulgar refusa d’a isgoni din principat pe ex-mitropolitul sârb Mihail, d’a aresta pe emigranții politici sârbi și d’a permite ca o parte din teritoriul bulgar să fie ocupat d’un post militar serb, care, după somațiunile autorităților nóstre, s’a retras dincolo de rîul Timok, care formeza fruntaria între Serbia și Bulgaria. Spre a preîntâmpina orice scompte false în privința acestei afaceri, dați publicitații acesta circulară. TURBURARILE DIN BUCURESCI Opiniunea presa In ultimul moment aflam un fapt grav: Maiestatea mea trecând la Cameră a fost întâmpinat de studenți în dreptul Teatrului cu strigăte de nemulțumire și desaprobari; d-lui Brătianu i s’ar fi dat chiar cu huideu. In urma acestora, două studeați : d-nii Rădulescu și Florian au fost maltratați de poliție, spargându-i-se capul celui d’ăntéiu, ci celui d’al doilea dându-i-se ghionturi prin fălci. Décà nu intervenea d. procuror Culoglu, pe studintele Rădulescu l’ar fi și omorît spionii poliției. (România liberă). . Astăzi, în piața Teatrului, bulevard, calea Rahovei și împregiurul Camerei deputaților, de la 10 ore au fost grămădite bande recrutate de poliție spre a simula oă manifestare populară la trecerea primului ministru. La amiacjl înainte de trecerea cortegiului regal, aceste bande, în piața Teatrului, au încercat, fără a reuși, să provoce pe studeații cari se aflau printre curioși. De două sau trei ori procurorele Caloglu a trebuit să intervie spre a protege pe studenți contra brutalităților celor tocmiți de poliție. Când trecea d. I. C. Brătianu în trăsură cu d. G. Lecca resuna în piață un strigăt repetat de sute de ori de Jos Brătianu! La un semn, la un ordin al primului ministru, bandele năvăliră asupra studeaților, cari päreau a fi fost de mai nainte designați brutalității lor și-i împroșează cu pumni și cu lovituri de ciomege. Șefii parchetului, cari erau de faclă, asistau la acesta scenă de sălbătăcie, ferindu-se de a interveni. Studiații răniți, plini de sânge au fost arestați și duși la poliție. (Independința română). Dați în carne vie! Marte studinților ! A strigat d. Brătianu în piața teatrului, și haita sbirilor polițienesci s’a repedit cu furia sălbatecilor asupra studenților. Sângele a curs, capetele studenților s’au spart, tinerimea a fost schilodită din ordinul primului-ministru și’n facia procurorului general. In loc să se urmăriască aginții agresori, s’au urmărit tot victimele. S’au depus la Văcărescu d-nul C. Costaforu, unul din redactorii României, Florian și Iancovescu, redactorii diarului Naționalul, Rădulescu și Cârlova, redactorii ciarului Opinca, Ioanide, studinte la medicină și Bacalbașa la drept. Sunt arestați alți 22 de studenți supt mandate de aducere. (România).