Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)
1884-11-26
La județul Olt, d. maior Chivu George din regimentul 5 linie. La județul Argeș, d. maior Tudoriu George din regimentul 30 dorobanți. La județul Muscel, d. maior Vintilă Irimia din regimentul 7 dorobanți. La județul Teleorman, d. maior Mihăescu George din regimentul 3 dorobanți. La județul Vlașca, d. locotenente-colonel Dimitrescu Grigore, comandantele regimentului 23 dorobanți. La județul Dâmbovița, d. locotenente colonel Ghidionescu Grigore, comandantele regimentului 18 dorobanți. La județul Prahova, d. colonel Șișman Ștefan, comandantele regimentului 4 dorobanți. La orașul Bucurescu, d. colonel Cruțescu Constantin, comandantele regimentului 1 linie.La județul Ilfov, d. locotenente-colonel Comăneanu Achim, comandantele regimentul 19 dorobanți. La județul Buzad, d. colonel Schelea Scarlat, comandantele reg. 5 linie. La județul Ialomița, d. maior Veropol Grigore din regimentul 6 dorobanți. La județul Râmnicu-Sărat, d. locoteninte Capșa Mihail, comandantele regimentului 8 dorobanți. La județul Brăila, d. maior Ionescu Nicolae comandantele batalionului 2 vânători. La județul Tutova, d. maior Livezeanu Alecsandru din regimentul 25 dorobanți. La județul Putna, d. maior Lipan George, comandantele batalionului 3 vânători. La județul Tecucih, d. locotenente-colonel Alecsandrescu Nicolae, din regimentul 3 călărași. La județul Covurlui, d. maior Manoliu Constantin din regimentul 32 dorobanți. La județul Fălciu, d. loc.-colonel Hefner George, comandantul regimentului 24 dorobanți. La județul Vaslui, d. maior Teodorescu Gavril din regimentul 8 linie. La orașul Iași, d. colonel Boteanu George, comandantul regimentului 16 dorobanți. La județul Iași, d. colonel Beler Arnold, comandantul regimentului 7 călărași. La județul Roman, d. loc.-colonel Arabu Ion comandantul regimentului 29 dorobanți. La județul Suceva, d. loc.-colonel Crupenski Alecsandru, comandantul regimentul 8 călărași. La județul Dorohoi, d. maior Paul Alecsandru din reg. 27 dorobanți. La județul Botoșani, d. maior Ionescu George din regimentul 11 dorobanți. La județul Neamțu, d. loc.-colonel Barénu Nicolae, comandantul regimentului 28 dorobanți. La județul Bacâl, d. colonel Stoilov Simion, comandantul regimentului 13 dorobanți. La județul Tulcea, d. maior Vicol Nicolae, comandantul batalionului dorobanți Dobrogea. La județul Constanța, d. maior Jurescu George din reg. 6 linie. GESTIUNEA SOCIALA La question sociale, este numele unei reviste a ideilor socialiste și a mișcarei revoluționare din cele două lumi, care va apare la 1 Ianuarie B. n. în Paris. In prospectul ce ni se trimite se spune : Preocupațiunile publicului îndreptate câtre ideile și Gestiunile sociale, ne par ca justifică aparițiunea unei reviste menite a vulgarisa doctrinele socialiste și a face să se cunoscă faptele revoluționare. Acastă revistă va fi independinte, liberă de orice legământ cu vreuna din fracțiunile care împart partita socialistă. Dânsa va deschide colonele sale la toți cei cari vor vor să espună doctrinele lor, și fără vre-o distincțiune de șcală va publica articole de fond asupra teoriilor colectiviste, comuniste și anarhiste. Scopul său este de a pune supt ochii tuturor cu precisiune și amănunte, tendințele fiecărui grup, și de a concentra într’u singură publicațiune sistemele care au fost propuse. Pentru fiecare va fi oă tribună particulară și personală. Dar va fi în același timp un organ de luptă contra tutor inegalităților sociale și contra prejudecăților. Spre a face ca citirea antăia mai atrăgătore, cu totă eftinătatea să fie prețului, dânsa și-a asigurat concursul socialiștilor militanți din diferite țâri, spre a ține pe cititori în curent cu mișcarea și faptele sociale din tote părțile lumei. Ceva mai mult, acesta revistă va p publica din timp în timp articole scrise în limbi streine. Va apare mai ântăia uă deja pe lună, și daci, după cum sperăm, succesul va răspunde silințelor redactorilor sau va apare mai des. Facem apel la toți cei ce se intereseză de aceste cestiuni și cari doresc să facă un studiu serios asupra lor. Spre a putea frcșa numărul vtîragiului, rugăm pe tote personele cari doresc a se abona la revista nostra, și pe librari, d’a trimite chiar de acum abonamentele și cererile lor la administrațiunea revistei La question sociale, 52 rue Monge, Paris; abonamentul anual este pentru România 4 lei. Revista va avea de la 24 la 32 pagine în 8. Primul număr va fi ilustrat deuă gravură reproducând capul de operă al lui Rude, grupu grandios represintând revoluțiunea. E că numele câtorva colaboratori ai revistei : Jules Guesde redactore la Cri du Peuple din Paris, J. Grave J de la Revolte din Geneva, dr. de Paepe cunoscutul scriitor belgian, Vaillant, fost membru al comunei din 1871, membru al consiliului municipal din Paris, G. Lefrançais, E. Pattier, Lissagarey, Gaillard tatăl și fiul, Endes foști membrii ai comunei din 1871, Emile Massard, L. V. Meunier, Argyriades, Polignac, I. Brant etc. etc. INTEMPLARIUE DI LLI CUFITAU.~T^.-STEAUUTATIL Crima și dramă.—Ancă să crimă d’uă Indrásnélá neaucita în mijlocul Parisului. Soții Parlanche întemeiase, în iulie trecut, oă prăvălie de încălțăminte, 147, boulevard de la Vilette. Ei se bucurau de stima tuturor. Bărbatul era în vârstă de patruzeci și cinci de ani aprope, și femeia de patruzeci și cinci. Dumineca trecută, la șase ore, momentul cel mai animat din cuartier, la „rond-point“ de la Vilette, d. Parlanche e și pentru a se duce la biuroul de tutun. In timpul acestei scurte absențe hoții, cari și până ad.1 au rămas necunoscuți, au pătruns în prăvălie și găsindu-se în presința d-nei Parlanche, au lovit-o la cap de mai multe ori cu un instrument tăietor; apoi, folosindu-se de leșinul iei, a pus mâna pe lada cu bani pe care au luat-o în fugă. Pe la șapte ore, d. Drouillard, funcționar al casei, intrând în prăvălie, se împedica de corpul patronei sale și fu apucat de un acces îngrozitor de alienațiune mintală. Transportat de un vecin, d. Lesage, la spitalul Lariboisière, a trebuit să-l conducă apoi imediat la Saint-Anne. Starea victimei este disperată. Poliția cerceteza. MW FELURIMI intre un bărbat și soția lui.— D-na Z... a avut uă viață plină de aventure. Soțiul iei, forte ocupat cu afacerile, scia forte bine la ce avea să se aștepte , dar fie ca nu avea nici uă încredere în el, fie ca voia să fie nepăsător, să prefăcea ca nu scie nimic despre purtarea soției sale. Unul din amicii sâi îl făcu într’uă câteva observațiuni în acesta privință.. — Scumpul meu, îi răspunse bărbatul, trebue séh să-mi țiu soția sau s’o las. ROMÂNULD 27 NOEMBRE 1884 Ei bine! nu sunt în stare să trăiesc fară densa .. Spiritul, veselia ieu îmi sunt neapărate. Ea are un temperament forte viu, și ea sunt rece. Nu scid care din noi doar are dreptate. 'D-na Z... ajunsese la atâta cutezaiă încât când soțul iei îi refusa ceva, n trata de bărbat care portă carne. Dar, timpul trece; ea are adi cincizeci și trei de ani și părul, în mare parte, îi e albit. Acum câteva zile, aflându-se la mésa, începu din nou cu aceleași atacuri înțepătore în contra soțului iei: — Aide, taci, ți-am spus de atâtea ori câ esc un bărbat care porți carne. — Aide de! mă erta, domnă, răspunse bărbatul, punându-i dinainte uă mică oglindă ; acum nu pot să mai port, carne ! Copila cu parul de argint. — De vr’ua căteva săptămâni, între orele două și trei după amiadă, se vede preumblându-se la „Bois de Boulogne,“ la Paris, un copilă d’aprope dece ani, care atrage atențiunea tuturor. Acesta copilă este elegant îmbrăcată, pare a fi îndestul de sănătosă și are pârul alb, întocmai ca argintul, alung de aprope șase-zeci centimetri și cădând pe umeri în bucle. Este de notat ca copila acesta nu este uă albinosă. Ochii n'au colorea roșie caracteristică acestor cazuri particulare, și pare ca acesta albuță a pârului o datoresce unor cause morale. Acesta merită uă esplicațiune. D-sora Sașa de Skob... —astfel se numesce copila—este fiica unei domne poloneze, văduvă de mai mulți ani, ș’al țârei soț, cornițele de Skob... fu ucis într’un duel cu pistolul, rămas celebru, de câtre unul din compatrioții sâi, d. P. Cr... D-na de Skol... era însărcinată, când se aduse acasă soțul iei aprope murind. In peptul iei isbucniră revoluțiune îngrozitóre, și, după trei luni, copila ce născu avea capul acoperit cu păr alb. Copila crescu, și parul iei păstra colorea anormală. Nu pote cineva să-și închipuiască până la ce sunt acesta figură de copilă, puțin gănditore, este încăntătore cu buclele sale cele lungi cari îi dau aerul unei beițe. Ea se preumblă întotdeauna cu mama mea, care de la mortea soțului iei umblă îmbrăcată în negru. Copila asemene e îmbrăcată în negru, ceea ce produce un contrast forte atrăgător. Ea este deja cunoscută de tot cartierul de la „Bois de Boulogne“ subt numele de Copila cu perul de argint. Arderea cadavrelor în Elveția. Camerile federale vor avea să se ocupe în viitorea sesiune de uăpetițiune prin care se cere ca să fie facultativă arderea cadavrelor. De altă parte, comitatul local din Zurich anunță ca se va construi, în anul viitor, un aparat pentru arderea cadavrelor. Un sinistru îngrozitor. Ecă câteva amânunte în privința catastrofei vasului Durange pe La Manche : Vaporul Durango plecase de la Dunkerque, încărcat cu șine de drum de fer, pentru a se duce la Genua, și se afla în strâtarea dintre Douvres și Calais, câtre orele două dimineța, când se ciocni cu vasul engies Luke-Bruce. Ciocnirea a fost atât de mare, încât Durango s-a cufundat îndată în fundul mârei cu douăzinci și cinci persane, din cari trei femei. Căpitanul al douilea al vaporului Durango, care se afla pe punte, rămase de asupra apei și înotă mai mult timp, dar nu putu să fie vărsut din causa întunerecului de pe bordul vasului Luke Bruce. Pe acest vas desordinea era forte mare; cu tote acestea, se putu pune în cele din urmă oă îmbarcare în mare și se esploata locul sinistrului. Căpitanul al douilea al vaporului Durango fu scos din mare în momentul când era să se înece, dar abia scos își dete sufletul. După ce Luke Bruce avu asigurarea cu toți călătorii, vaporului Durango periseră, se îndreptă spre Dunkerque unde sosi pe la miezul nopții. Durango era un vapor de 1.750 tone. Pe lângă omenii echipagiului, au mai perit soția căpitanului și soția primului mașinist precum și un copil. ULTIME SCIF telegrafic al „ Agenției"Roma, 8 Decembre. — Came ților.—Expunerea financiară înfățișată de ministrul de finance, după ce arăta ca pentru anul 1883 e un escedinte de 44 milione franci și pentru întâiul semestru al anului 1884 un escedinte de 15 milione, constată ca din causa epidemiei ehoterice care a domnit în Italia, al doilea semestru al anului 1884 pare ca nu va oferi decât un escedinte de 300,000 fr. dar cu tote acestea se pote crede ca, în realitate va fi cu mult mai superior prevederilor și câ va permite chiar să se acopere cheltuelile estraordinare. Prevederile pentru exercițiul 1885/86 oferă un escedinte de 10,800,000 franci, din cari 9,500,000 sunt destinate pentru amortisarea datoriilor a câror rescumparare trebue făcută. Pe lângă acesta, ministrul deblară câ el studiazá în acest timp un proiect privitor la plata trimestrială a rentei publice. Londra, 8 Decembre.— Mardusul Tseng s’a îmbolnăvit forte rări în urma unei răceli. Londra, 8 Decembre. — Daily News a primit un depeșe care anunță câ Mahdiul răspundând la provocațiunea generalului Gordon, a încercat să trecă Nilul convingând pe partizanii lui cu apele se vor retrage înaintea lor. Acesta încercare l’ar fi costat 3.000 de omeni. Mahdiul somând pe generarele Gordon să se predea, acesta i-ar fi răspuns : „Déce ești adevăratul Mahdib, soca Nilul și vino până aci. Atunci eu mă voi preda.“ SENATUL Ședința de la 26 Noembre 1884. Ședința se deschide la orele 2 d. a., supt președinția d-lui Dim. Ghica și cu 64 d-ne senatori presinți. Samariul ședinței președinte se aprobă, D. Dumitru Brătianu anunță ca a optat pentru colegiul I de Prahova, D. D. Sturdza, ministrul afacerilor străine, dice câ’n urma demisiunii ministeriului, MS. Regele a consultat pe președinții Camerelor și, în urma acestei consultațiuni, M. S. Regele s’a adresat d-lui I. C. Brătianu și i-a propus să remână tot d-sea în fruntea cabinetului cu actualul minister, de vreme ce nu există nici un motiv pentru a se schimba cabinetul. Ne mai fiind altceva la ordinea dilei, ț d. președinte rădică ședința la orele 2 și jumătate și anunță cea viitare pe mâne, Marți. Camera. — In ședința Camerei s’a citit demisiunea d-lui I. Calenderull din mandatul de deputat al colegiului I de Olt, demisiune care s’a primit. S’a dat citire unei petițiuni a mai multor cetățiani din Focșani, cerând restabilirea pedepsei cu morte, petițiune a cârei citire este primită cu un mare ilaritate. D. prim-ministru decilară apoi Camerei cu cabinetul și-a retras demisiunea în urma refuzului M. S. Regelui de a o primi și în urma dorințelor exprimate de majoritatea Camerei. Se alege uă comisiune pentru a se constata decât. Kencih, deputatul colegiului III de Tutova, și-a dat demisiunea la timp din funcțiunea de directore al liceului din Bărlad. S’a mai ales comisiunea pentru a face parte din consiliul de administrațiune al Casei de depuneri și consemnațiuni. D. generare Radovici, eomandantele di- isiunii din Bucuresci, a inspectat astăzilimisiunea a 111-a. — x — M. S. împăratul Austro-Ungariei a binevoit a conferi d-lui colonel Algiu, șeful statului major al corpului al 2-lea de armată, ordinul Coronei de for clasa a II-a, iar d-lui maior Gramaticescu, același ordin în gradul de cavaler. —x— Trenul de Roman a sosit astăzii de dimineță în capitală cu uă întărciiare de 45 minute. —x— Mercuri 28 Noembre fiind aniversarea luârii Plevnei, un serviciu divin se va celebra la Mitropolie, în memoria acestei Zile, precum și a celor căduți în lupta din acesta zii. Să crede ca M. S. Regele va asista la acest serviciu. — x— Mercuri, la orele 6 sera se va da un prând militar la palat, la care vor lua parte generării din garnisonă precum și coloneii și loc.-coloneii, cu asimilații lor. MM.LL. Regele și Regina vor onora prândul cu presința Lor. Ținuta mare este de rigore. —x— Comisiunea Senatului, însărcinată cu revizuirea regulamentului acestui înalt corp și-a terminat lucrările sale. Comisiunea a ridicat numărul vice-președinților de la 2 la 4, acela al secretarilor de la 4 la 8 și acela al cestorilor de la 2 la 4. împărțirea Senatului în cinci secțiuni a rămas același. Peste uă dischisdoué, regulamentul modificat se va depune pe biuroul Senatului pentru a fi discutat și aprobat. —x] Astă dî, mai nainte ca Senatul să intre în ședință publică, a ținut uă ședință secretă în care d. Dimitrie Ghica a propus ca maturul corp să ruge pe d. I. C. Brătianu a remâne în fruntea cabinetului. D. dr. Varlam t]ise ca este de prisos să asemene rugăciune, de vreme ce Senatul a făcut d’uă dată cu Camera acesta dechiarațiune. Și cu atât mai mult este astă dî de prisos uățiune, cu cât d. I. C. asemene de chiaraBrătianu a spus, este că oră, în Cameră ce remâne în fruntea cabinetului. Ceea ce putem face astă-dî. este să’l mulțămim câ a rămas. Senatul a admis acesta opiniune. — x— Pe la sfârșitul ședinței Camerei de astudi, d. deputat Paladi a anunțat guvernului uă interpelare în privința crisei monetare. BULETIN FINANCIAR Departe d’a avea de semnalat cea mai mică urcare la bursă, înregistrăm zilnic scădere peste scădere. Situațiunea e în adevăr din cele mai îngrijitore. Lipsa de aur, puținătatea esportului și a afacerilor în genere, mulțimea falimentelor eserciteza uă depresiune estraordinară asupra tutor valorilor nóstre, mai cu semn asupra celor de speculațiune, pe când agiul a mai crescut încă de la 13 la 13.70 °/C. Băncile naționale au mai perdut 30 de punte de oli încheiând cu 1235 la termen. De asemene Daciile perd 6 punte incheiând cu 306 la același târs. Constructiunile de asemene sunt greu atinse; ele perd 13 punte și încheiă cu 225 la termen. 1059 SCIRI TEATRALE Teatrul National. - Societatea dramatică. Marți 27 Noembre 1884 a 7-a represintațiune a piesei: Un scrisore perdută, comedie în 4 acte. Sala Orfiv.— In tote dilele CONCERT dat de renumita Capela Bongratz cu concursul virtuosului Bales cu Timbal. 1 1 In Burgtheater la Viena se va represinta peste pucin timp tragedia „ Harold“ de Ernest v. Wildenbriich. Rolurile sunt ast-fel distribuite: Regele Eduard, d. Lewinsky; Ghitta, d-na Strassmann; Harold, d. Robert; Wilhelm, d Hallenstein- Adela, d-șora Bârsescu ; Edwin , d. De vrient. In curând se va serba în palatul de cristal din Londra aniversarea a doua sutelea a nascerii lui Händel. Serbarea musicală va ține patru dile; în acest timp se vor represinta „Messias“, „Israel în Egipet.“ Corurile și orchestrele vor fi conduse de August Manus. Jubileul Adelinei Patti. Se scrie din New York următorele diat éior germane cu privire la jubileul Adelinei Patti. A douăzeci și cincea aniversară a debutului d-nei Patti la operă s-a serbat la 26 ale lunei trecute în Academia de musică, unde a cântat pentru prima oră în anul 1859. Era de față un public din cel mai numeros și mai ales. S’a represintat Marta. La finele represintației, membrii trupei de operă au format un cerc pe scenă și în mijloc a apărut o musică militară, care a cântat un marș, compus de dna Patti acum vr’uă dece ani. In fundul scenei apăru un vultur de flacări cu inscripțiunea: Patti, 1859—1884; marșul, în urma cererei publicului, a fost căutat de două ori. D-na Patti mulțumi prin câteva cuvinte. Afară din tetru s’a organisat un cortegiu, în capul căreia s’a pus musica militară, în urmă venea apoi d-na Patti într’un splendid echipagiu, apoi veneau directorii academiei și un public compus din mai multe mii de persone. Serbarea s’a terminat printr’un banchet. UUTIN BIBLIOGRAFIC A apărut în editura librăriei Universale Leon Alcalai, librete, pentru opere traduse în românesce: Africana, Aida, Bărbierul din Sevila, Ebreea, Emani, Faust Haiducul, Lucia de Lamermoor, Lucreți Borgia, Macbet, Maria de Boan, Norma Robert Diavolul, Rigoletto, Seimenii, Trcvatore și Traviata. Preciul fiecarui libret câte 50 ban. Cumpărătorii de totă colecția vor avea 10 la sută rabat. In curând va apare și celelalte librete. Registrul pentru plata cotisărilor 1 societatea „Furnica“ se găseste la bazinul acestei societăți din strada Victorie N. 120, cu începere de la 15 Noembr Personele care nu au plătit cotisările ! acesta societate sunt rugate ale achit la acest locaș. Comitatul In calitate de administratore provisor a interzisului meu socit Constantin Perescu, fac cunoscut tuturor creditorii, care are a primi de la numitul vr’un sun de bani să se presinte în termen de 1 lună de la publicare la domiciliul meh di orașul Târgoviște, în caz contrarid ace datorii vor fi considerate ca nule. Ecaterina C. Petrescu. 20 Noembre 1884. mmm socec & cgmp ALMANACH DE GOTHA PE ANUL 1885 IO La Devendare au,et ie« albe din anii 1882 și 181 Cu medalia de aur. Adresa strada Brâcoveni 14. s’o pregatescá însăși pe una din acele mesuțe miel, vopsite cu roșu, și încongiurate d’uă mică galerie aurie, care vin din Constantinopole. Pusese un genuchih jos, bustul puțin înclinat într’uă pasă care da un farmec gracios corpului iei subțire și mlădios; juna feta se uita cu băgare de somn la ceea ce făcea d. de Garamante, care aședânduse pe divan, dise lui Jaques încet. — Ce frumos tablou, nu-i așa ? Tânărul apleca capul ca semn de aprobare dar nu răspunse. Andrea audise cuvintele comitelui. — Găsiți ? dise ea, și surîsul de pe buzele dete fisionomiei sple acea espresiune de cochetărie rafinată și crudă care dă atât farmec tablourilor misteriosului Vinci. — Sunt sigură câ Jacques nu este de părerea dv. El nu admite în pictură subiectele prea moderne, cum sunt eu în acest moment. Jacques este clasic. Sciți... Greci, Traiani călări și cu căsci mari. Nu este așa scumpe ? Ea pronunță aceste cuvinte c’uă ironie desprețuitore care puse pe facia tânărului un văl de tristeță. Cu tóte acestea răspunse îndată, privind’o cu acea privire în care d. de Garamante observase mai nainte uă siguranță bărbătesca. — Se pare Andrea. De sigur sunt forte vinovat ca nu aprețuesc nici spoerile d-lui de Morincourt nici poesiele sale. Cu toate acestea voi încerca să vă probez cu cel care iubesce cu pasiune arta mea și o respectază... — Morincourt, impresionistul, poetul macabru ? întrerupse cornițele. Adevărat d-ră, vă place pictura mea? — Oh! dise [d-na Passemarde la nebunie. — Da, adause bărbatu-sâu, a vrut chiar să ia lecțiune de la densul, cu tote ca Jacques a făcut tot ce a putut ca să-î scotă acesta ideiă din cap. — Ah ! dise ea cu răutate, nu e de mirare, Jacques este gelos de vicomite ! Tânărul se scula cu bruschetă și cu uă voce puțin tremurândă, dise . — Te înșeli Andrea ! In Marincourt desprețuesc și pe om și pe artist. După disprețul meu nu mai e loc pentru nici un alt sentiment. El e și după ce saluta pe comite, care prins de simpatie pentru acest băiat trist și mândru, îl urma cu privirea până la ușe. — De sicur Jacques este ad- într’uă di de supărare și de violență, — dise Andrea oferind uă cășcă de cafea d-lui de Garamante. — Da, dise Passemard, a fost prea violinte cu bietul Morincourt !... Dér de U Yl <1A îl X7T rt r\ o X —A G si — Minunată ! Nici chiar în Oriinte n’am băut așa de bună. — Ați visitat Oriintele? întrebă Andrea cu curiositate. — Ea ofta încet și, după uă pausă:—Ce fericit sunteți ! — Da, răspunse cornițele. Vădini oră, e mult de atunci d-ră — când nu eram încă un unchiaș,—îmi plăceau călătoriile, ca acestor mari pasări dise el arătând paserea de mare. Un multă nu-i așa ? — Nu, dar din aceiași familie, un goeland. Pe costele Britaniei se numesc astfel : pescarii cred câ ele anunță furtunile. Când se aude strigătul lor scurt și ascuțit, femeile cântă un vechih cântec breton: Goelandi Goelandi. Tinde-s bărbații nostrii, unde-s au nostru amanți, — Andreodise d-na Passemard. — Uiți cu am douăzeci și trei ani, mamă... Ce fericite pasări, nu este așa d-le ? Printr’uă mișcare din aripi ele străbat spațiul și se urcă mai sus de nori. Ca dânsele, ar trebui să ne urcam mai presus de nimicurile și vulgaritățile vieței. picând aceste cuvinte ochii sei străluceau. nările fine ale nasului să dilatară aveai, aerul unei tinere profetese. ^ 26 Noemb.—4 ore p. m. Idem orașului Iași....................................... Oblig. Casai Pens............................................ Acțiuni. —Banca Națion. (5001. vărs. într.). Soc. „Dacia-Rom.“ (2501. vărs.) .... Soc. d’Aurg. „Națion.“(2001. vărs.) . . . Banca României (5001. vărs.).................. Soc. cred. mob. rom. (2501. vărs.) . . . Soc. rom.de const.r. și lucr.pub. (2501. vărs.) Titlu de fondator al Soc. de constr emis. II Acțiunile Băncel Prevederea .... BURSA BOOTJREBOI (Cota oficî ® IA) Fiind de Stat.—Renta rom. perp. 1876-6 °,I Renta români amorf. 6 °/0.......................... „ (Schuldungchraib.) .... Oblig. de Stat C. V. R. 6 ®/6...................... Senta rom. (Raraio coky.) 6 °/» . . . . . împrumutul Stern 7 °/G............................... . Openheim 8 °/#.......................... . Municipal 5%.......................... . oraș. Bucuresci cu lose . . . Valori diverse.—Scrisuri fonc rar. 7%. . Scrisuri fonc. rar. 50/o ............................... Idem urbane 79/o....................................... w » 8 %.............................. . . 5............................... Schimb.—Londra cek ......... Schimb 4 luni ............ Paris cek......................................................... „ 3 luni ................................... Francia cek...................... „ 3 luni ............................................ Viena cek .................................................... „ 8 luni........................................ „ napoleon............................................. Berlin cek . .............................. . B S luni.............................. öemania cek.......................... " „ 8 liaaî ........... Aubii»l‰și 8 luni....................................... St.-Peterfeuxg 8 luni ■Rfdocta S ÎTIT*S Oa b»xi gafe cu termen Oferite fară cumpărători 1246 1285 310 306 239 225 imperiali riseaci ...... Lire otomana............................. Bilețele Biscei Naționale . . Argist . . ............................... Aur................................................ . oferii, ultime.................. Buble hârtie. ....... BURSE STRAINS Vlean 6 Decemb. Napoleon d’aur. ...................... Galbenul ......... Imperial................................... Lira tureiscă .......................... Argintul contra hârtie . . Rubla hârtie comptant . . . Acțiuni credit anstalt . . . . Renta metalică 6*/................... Ronta hârtie.......................... Renta aur................................... Losuri turcesci.......................... Schimb Londra 3 luni . . . » Paris la vedere .... n Berlin la vedere. . . . „ Amsterdam 3 luni. . . Paris.—Renta francași 41/200 Santa română 5%.................. Renta rom. 80/0 C. F. R. . . Credit mobiliar român . . . împrumutul elen. 1879 . . . a „ 1881 . . . Banca otomană...................... Datoria turcescă ...... Lose turce.............................. Schimb Londra la vedere . . . Amsterdam 8 luni, . . „ Berlin 3 luni.................. Berlin.—Napoleon.................. Prioritățile căilor ferate. . . Obligațiuni idem...................... Acțiuni idem ....... Renta amort. 5«/6 C- F. R. . 18 70% Curs de a fi 9 75 6 76 10 03 11 05 100 — 129 — 307 90 83 20 82 30 104 60 22 — 123 75 48 72 60 25 101 50 108 75 91 — 415 — 360 — 606 25 8 65 46 75 25 33 206 75 122 62 16 18 93 30 103 50 215 60 20 28 80 40 167 — Curs de l*19 755 5 76 103 11 05 100 128 75 308 30 83 20 82 20 104 70 22 80 123 75 48 70 60 25 101 50 108 80 94 10 103 60 20 28 80 40 167 90