Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)

1884-11-26

La județul Olt, d. maior Ch­ivu Geor­ge din regimentul 5 linie. La județul Argeș, d. maior Tudoriu George din regimentul 30 dorobanți. La județul Muscel, d. maior Vintilă Irimia din regimentul 7 dorobanți. La județul Teleorman, d. maior Mihă­­escu George din regimentul 3 dorobanți. La județul Vlașca, d. locotenente-colo­­nel Dimitrescu Grigore, comandantele re­gimentului 23 dorobanți. La județul Dâmbovița, d. locotenente colonel Ghidionescu Grigore, comandan­­tele regimentului 18 dorobanți. La județul Prahova, d. colonel Șișman Ștefan, comandantele regimentului 4 do­robanți. La orașul Bucurescu, d. colonel Cru­­țescu Constantin, comandantele regimen­tului 1 linie.­­La județul Ilfov, d. locotenente-colonel Comăneanu Achim, comandantele regimen­tul 19 dorobanți. La județul Buzad, d. colonel Schelea­ Scarlat, comandantele reg. 5 linie. La județul Ialomița, d. maior Veropol Grigore din regimentul 6 dorobanți. La județul Râmnicu-Sărat, d. locote­­ninte Capșa Mihail, comandantele regi­­mentului 8 dorobanți. La județul Brăila, d. maior Ionescu Nicolae comandantele batalionului 2 vâ­nători. La județul Tutova, d. maior Livezea­­nu Alecsandru din regimentul 25 doro­banți. La județul Putna, d. maior Lipan Ge­orge, comandantele batalionului 3 vâ­nători. La județul Tecucih, d. locotenente-co­lonel Alecsandrescu Nicolae, din regimen­tul 3 călărași. La județul Covurlui, d. maior Mano­­liu Constantin din regimentul 32 doro­banți. La județul Fălciu, d. loc.-colonel Hef­ner George, comandantul regimentului 24 dorobanți. La județul Vaslui, d. maior Teodorescu Gavril din regimentul 8 linie. La orașul Iași, d. colonel Boteanu George, comandantul regimentului 16 do­robanți. La județul Iași, d. colonel Beler Ar­nold, comandantul regimentului 7 călă­rași. La județul­­ Roman, d. loc.-colonel A­­rabu Ion comandantul regimentului 29 dorobanți. La județul Suceva, d. loc.-colonel Cru­­penski Alecsandru, comandantul regimen­tul 8 călărași. La județul Dorohoi­, d. maior Paul Alecsandru din reg. 27 dorobanți. La județul Botoșani, d. maior Ionescu George din regimentul 11 dorobanți. La județul Neamțu, d. loc.-colonel Bar­énu Nicolae, comandantul regimentului 28 dorobanți. La județul Bacâl, d. colonel Stoilov Simion, comandantul regimentului 13 do­robanți. La județul Tulcea, d. maior Vicol Ni­colae, comandantul batalionului dorobanți Dobrogea. La județul Constanța, d. maior Ju­­rescu George din reg. 6 linie. GESTIUNEA SOCIALA La question sociale, este numele unei re­viste a ideilor socialiste și a mișcarei re­voluționare din cele două lumi, care va apare la 1 Ianuarie B. n. în Paris. In prospectul ce ni se trimite se spune : Preocupațiunile publicului îndreptate câtre ideile și Gestiunile sociale, ne par ca justifică aparițiunea unei reviste me­nite a vulgarisa doctrinele socialiste și a face să se cunoscă faptele revoluțio­nare. Acastă revistă va fi independinte, libe­ră de ori­ce legământ cu vre­una din fracțiunile care împart partita socialistă. Dânsa va deschide colonele sale la toți cei cari vor vor să espună doctrinele lor, și fără vre-o distincțiune de șcală va pu­blica articole de fond asupra teoriilor colectiviste, comuniste și anarh­iste. Sco­pul său este de a pune supt ochii tutu­ror cu precisiune și amănunte, tendin­țele fie­cărui grup, și de a concentra în­­tr’u­ singură publicațiune sistemele care au fost propuse. Pentru fie­care va fi oă tribună particulară și personală. Dar va fi în același timp un organ de luptă con­tra tutor inegalităților sociale și contra prejudecăților. Spre a face ca citirea antăia mai atrăgătore, cu totă eftinătatea să fie pre­țului, dânsa și-a asigurat concursul so­cialiștilor militanți din diferite țâri, spre a ține pe cititori în curent cu mișcarea și faptele sociale din tote părțile lumei. Ceva mai mult, acesta revistă va p pu­­blica din timp în timp articole scrise în limbi streine. Va apare mai ântăia uă deja pe lună, și daci, după cum sperăm, succesul va răspunde silințelor redacto­rilor sau va apare mai des. Facem apel la toți cei ce se intere­se­ză de aceste cestiuni și cari doresc să facă un studiu serios asupra lor. Spre a putea frcșa numărul vtîragiului, rugăm pe tote personele cari doresc a se abona la revista nostra, și pe librari, d’a trimite chiar de acum abonamentele și cererile lor la administrațiunea revistei La question sociale, 52 rue Monge, Paris; abonamentul anual este pentru România 4 lei. Revista va avea de la 24 la 32 pagi­­ne în 8. Primul număr va fi ilustrat de­uă gra­vură reproducând capul de operă al lui Rude, grupu grandios represintând re­­voluțiunea. E că numele câtor­va colaboratori ai re­vistei : Jules Guesde redactore la Cri du Peu­­ple din Paris, J. Grave J de la Revolte din Geneva, dr. de Paepe cunoscutul scriitor belgian, Vai­llant, fost membru al comu­nei din 1871, membru al consiliului mu­nicipal din Paris, G. Lefrançais, E. Pat­­tier, Lissagarey, Gaillard tatăl și fiul, Endes foști membrii ai comunei din 1871, Emile Massard, L. V. Meunier, Argyria­­des, Polignac, I. Brant etc. etc. INTEMPLARIUE DI LLI CUFITAU.~T^.-STEAUUTATIL Crima și dramă.—Ancă să crimă d’uă Indrásnélá neauc­ita în mijlocul Parisu­lui. Soții Parlanche întemeiase, în iulie trecut, oă prăvălie de încălțăminte, 147, boulevard de la Vilette. Ei se bucurau de stima tuturor. Bărbatul era în vârstă de patru­zeci și cinci de ani aprope, și femeia de patru­­zeci și cinci. Dumineca trecută, la șase ore, momentul cel mai animat din cuartier, la „rond-point“ de la Vilette, d. Par­lanche e și pentru a se duce la biuroul de tutun. In timpul acestei scurte absențe hoții, cari și până ad.1 au rămas necunos­cuți, au pătruns în prăvălie și găsindu-se în presința d-nei Parlanche, au lovit-o la cap de mai multe ori cu un instrument tăietor; apoi, folosindu-se de leșinul iei, a pus mâna pe lada cu bani pe care au luat-o în fugă. Pe la șapte ore, d. Drouil­­lard, funcționar al casei, intrând în pră­vălie, se împedica de corpul patronei sale și fu apucat de un acces îngrozitor de a­­lienațiune mintală. Transportat de un vecin, d. Lesage, la spitalul Lariboisière, a trebuit să-l conducă apoi imediat la Saint-Anne. Starea victimei este dispe­rată. Poliția cerceteza. MW FELURIMI intre un bărbat și soția lui.— D-na Z... a avut uă viață plină de a­venture. Soțiul iei, forte ocupat cu afacerile, scia forte bine la ce avea să se aștepte , dar fie ca nu avea nici uă încredere în el, fie ca voia să fie nepăsător, să pre­făcea ca nu scie nimic despre purtarea soției sale. Unul din amicii sâi îl făcu într’uă câte­va observațiuni în acesta privință.. — Scumpul meu, îi răspunse bărbatul, trebue séh să-mi țiu soția sau s’o las. ROMÂN­ULD 27 NOEMBRE 1884 Ei bine! nu sunt în stare să trăiesc fară densa .. Spiritul, veselia ieu îmi sunt ne­apărate. Ea are un temperament forte viu­, și ea su­nt rece. Nu scid care din noi doar are dreptate. 'D-na Z... ajunsese la atâta cutezaiă în­cât când soțul iei îi refusa ceva, n trata de bărbat care portă carne. Dar, timpul trece; ea are adi cinci­­zeci și trei de ani și părul, în mare parte, îi e albit. Acum câte­va zile, aflându-se la mésa, începu din n­ou cu aceleași atacuri în­­țepătore în contra soțului iei: — Aide, taci, ți-am spus de atâtea ori câ esc­ un bărbat care porți carne. — Aide de! mă erta, domnă, răspunse bărbatul, punându-i dinainte uă mică o­­glindă ; acum nu pot să mai port, carne ! Copila cu parul de argint. — De vr’ua căte­va săptămâni, între orele două și trei după amiadă, se vede preumblându-se la „Bois de Boulogne,“ la Paris, un copilă d’aprope dece ani, care atrage atențiunea tuturor. Acesta copilă este elegant îmbrăcată, pare a fi îndestul de sănătosă și are pâ­rul alb, întocmai ca argintul, alung de a­prope șase-zeci centimetri și cădând pe umeri în bucle. Este de notat ca copila acesta nu este uă albinosă. Ochii n'au colorea roșie ca­racteristică acestor cazuri particulare, și pare ca acesta albuță a pârului o dato­­resce unor cause morale. Acesta merită uă esplicațiune. D-sora Sașa de Skob... —ast­fel se nu­­mesce copila—este fiica unei domne po­loneze, văduvă de mai mulți ani, ș’al țâ­rei soț, cornițele de Skob... fu ucis într’un duel cu pistolul, rămas celebru, de câtre unul din compatrioții sâi, d. P. Cr... D-na de Skol... era însărcinată, când se aduse acasă soțul iei aprope murind. In peptul iei isbucni­ră revoluțiune în­­grozitóre, și, după trei luni, copila ce născu avea capul acoperit cu păr alb. Copila crescu, și parul iei păstra colorea anormală. Nu pote cine­va să-și închipuiască până la ce sunt acesta figură de copilă, puțin gănditore, este încăntătore cu buclele sale cele lungi cari îi dau aerul unei beițe. Ea se preumblă în­tot­dea­una cu mama mea, care de la mortea soțului iei umblă îmbrăcată în negru. Copila asemene e îmbrăcată în negru, ceea ce produce un contrast forte atrăgător. Ea este deja cu­noscută de tot cartierul de la „Bois de­ Boulogne“ subt numele de Copila cu pe­rul de argint. Arderea cadavrelor în Elveția. Came­­rile federale vor avea să se ocupe în vii­­torea sesiune de uă­petițiune prin care se cere ca să fie facultativă arderea cadavrelor. De altă parte, comitatul lo­cal din Zurich anunță ca se va construi, în anul viitor, un aparat pentru arderea cadavrelor. Un sinistru îngrozitor.­­ Ecă câte­va a­­mânunte în privința catastrofei vasului Durange pe La Manche : Vaporul Durango plecase de la Dun­kerque, încărcat cu șine de drum de fer, pentru a se duce la Genua, și se afla în str­âtarea dintre Douvres și Calais, câ­tre orele două dimineța, când se ciocni cu vasul engies Luke-Bruce. Ciocnirea a fost atât de mare, în­cât Durango s-a cufundat îndată în fundul mârei cu două­zinci și cinci persane, din cari trei femei. Căpitanul al douilea al vaporului Du­rango, care se afla pe punte, rămase de a­­supra apei și înotă mai mult timp, dar nu putu să fie vărsut din causa întune­­recului de pe bordul vasului Luke­ Bruce. Pe acest vas desordinea era forte mare; cu tote acestea, se putu pune în cele din urmă oă îmbarcare în mare și se esploa­­ta locul sinistrului. Căpitanul al douilea al vaporului Durango fu scos din mare în momentul când era să se înece, dar a­­bia scos își dete sufletul. După ce Luke­ Bruce avu asigurarea cu toți călătorii, vaporului Durango perise­­ră, se îndreptă spre Dunkerque unde­­ so­si pe la miezul nopții. Durango era un vapor de 1.750 tone. Pe lângă omenii echipagiului, au mai pe­rit soția căpitanului și soția primului mașinist precum și un copil. ULTIME SCIF telegrafic al „ Agenției­­"Roma, 8 Decembre. — Came ților.—Expunerea financiară înfățișată de ministrul de finance, după ce arăta ca pentru anul 1883 e un escedinte de 44 milione franci și pentru întâiul semestru al anului 1884 un escedinte de 15 mili­one, constată ca din causa epidemiei eho­­terice care a domnit în Italia, al doilea semestru al anului 1884 pare ca nu va oferi de­cât un escedinte de 300,000 fr. dar cu tote acestea se pote crede ca, în realitate va fi cu mult mai superior pre­vederilor și câ va permite chiar să se a­­copere cheltuelile estraordinare. Prevederile pentru exercițiul 1885/86 oferă un escedinte de 10,800,000 franci, din cari 9,500,000 sunt destinate pentru amortisarea datoriilor a câror rescumpa­­rare trebue făcută. Pe lângă acesta, ministrul deb­lară câ el studiazá în acest timp un proiect pri­­­­vitor la plata trimestrială a rentei pu­­­­blice. Londra, 8 Decembre.— Mard­usul Tseng s’a îmbolnăvit forte rări în urma unei răceli. Londra, 8 Decembre. — Daily News a primit un depeșe care anunță câ Mahdiul răspundând la provocațiunea generalului Gordon, a încercat să trecă Nilul con­vingând pe partizanii lui cu apele se vor retrage înaintea lor. Acesta încercare l’ar fi costat 3.000 de omeni. Mahdiul somând pe generarele Gordon să se predea, acesta­­ i-ar fi răspuns : „Déce ești adevăratul Mahdib, soca Nilul și vino până aci. Atunci eu mă voi­ preda.“ SENA­TU­L Ședința de la 26 Noembre 1884. Ședința se deschide la orele 2 d. a., supt președinția d-lui Dim. Ghica și cu 64 d-ne senatori presinți.­­ Samariul ședinței președinte se aprobă,­­ D. Dumitru Brătianu anunță ca a op­­­­­­tat pentru colegiul I de Prahova, D. D. Sturdza, ministrul afacerilor stră­­ine, dice câ’n urma demisiunii ministeriu­­lui, M­S. Regele a consultat pe preșe­­­­dinții Camerelor și, în urma acestei con­­­­sultațiuni, M. S. Regele s’a adresat d-lui I. C. Brătianu și i-a propus să remână­­ tot d-sea în fruntea cabinetului cu actua­­l­­ul minister, de vreme ce nu există nici­­ un motiv pentru a se schimba cabinetul. Ne mai fiind alt­ceva la ordinea dilei, ț d. președinte rădică ședința la orele 2 și jumătate și anunță cea viitare pe mâne, Marți. Camera. — In ședința Camerei s’a ci­tit demisiunea d-lui I. Calenderull din man­datul de deputat al colegiului I de Olt, demisiune care s’a primit. S’a dat citire unei petițiuni a mai mul­tor cetățiani din Focșani, cerând restabi­lirea pedepsei cu morte, petițiune a cârei citire este primită cu un mare ilaritate. D. prim-ministru decilară apoi Camerei cu cabinetul și-a retras demisiunea în ur­ma refuzului M. S. Regelui de a o primi și în urma dorințelor exprimate de majo­­ritatea Camerei. Se alege uă comisiune pentru a se con­stata decâ­t. Kencih, deputatul colegiului III de Tutova, și-a dat demisiunea la timp din funcțiunea de directore al liceu­lui din Bărlad. S’a mai ales comisiunea pentru a face parte din consiliul de administrațiune al Casei de depuneri și consemnațiuni. D. generare Radovici, eomandantele di- isiunii din Bucuresci, a inspectat astă­zil­im­isiunea a 111-a. — x — M. S. împăratul Austro-Ungariei a bine­voit a conferi d-lui colonel Algiu, șeful statului major al corpului al 2-lea de ar­mată, ordinul Coronei de for clasa a II-a, iar d-lui maior Gramaticescu, același or­din în gradul de cavaler. —x— Trenul de Roman a sosit astă­zii de dimineță în capitală cu uă întărciiare de 45 minute. —x— Mercuri 28 Noembre fiind aniversarea luârii Plevnei, un serviciu divin se va celebra la Mitropolie, în memoria acestei­­ Zile, precum și a celor căduți în lupta din acesta zii. Să crede ca M. S. Regele va asista la acest serviciu. — x— Mercuri, la orele 6 sera se va da un prând­ militar la palat, la care vor lua parte generării din garnisonă precum și coloneii­ și loc.-coloneii, cu asimilații lor. MM.­LL. Regele și Regina vor onora prândul cu presința Lor. Ținuta mare este de rigore. —x— Comisiunea Senatului, însărcinată cu revizuirea regulamentului acestui înalt corp și-a terminat lucrările sale. Comisiunea a ridicat numărul vice-pre­­ședinților de la 2 la 4, acela al secreta­rilor de la 4 la 8 și acela al cestorilor de la 2 la 4. împărțirea Senatului în cinci secțiuni a rămas același. Peste uă di­schisdoué, regulamentul mo­dificat se va depune pe biuroul Senatului pentru a fi discutat și aprobat. —x] Astă­ dî, mai nainte ca Senatul să intre în ședință publică, a ținut uă ședință se­cretă în care d. Dimitrie Ghica a propus ca maturul corp să ruge pe d. I. C. Bră­­tianu a remâne în fruntea cabinetului. D. dr. Varlam t]ise ca este de prisos să asemene rugăciune, de vreme ce Se­natul a făcut d’uă dată cu Camera acesta dechiarațiune. Și cu atât mai mult este astă­ dî de prisos uă­țiune, cu cât d. I. C. asemene de chiara­Brătianu a spus, este că oră, în Cameră ce remâne în fruntea cabinetului. Ceea ce putem face astă-dî. este să’l mulțămim câ a rămas. Senatul a admis acesta opiniune. — x— Pe la sfârșitul ședinței Camerei de as­­tu­di, d. deputat Paladi a anunțat gu­vernului uă interpelare în privința crisei mon­etare. BULETIN FINANCIAR Departe d’a avea de semnalat cea mai mică urcare la bursă, înregistrăm zilnic scădere peste scădere. Situațiunea e în adevăr din cele mai îngrijitore. Lipsa de aur, puținătatea es­­portului și a afacerilor în genere, mulți­mea falimentelor eserciteza uă depresiune estraordinară asupra tutor valorilor nós­­tre, mai cu semn asupra celor de specu­­lațiune, pe când agiul a mai crescut încă de la 13 la 13.70 °/C. Băncile naționale au mai perdut 30 de punte de oli încheiând cu 1235 la ter­men. De asemene Daciile perd 6 punte in­ch­eiând cu 306 la același târs­. Constructiunile de asemene sunt greu atinse; ele perd 13 punte și încheiă cu 225 la termen. 1059 SCIRI TEATRALE Teatrul National. - Societatea dramatică. Marți 27 Noembre 1884 a 7-a represin­­tațiune a piesei: Un scrisore perdută, comedie în 4 acte. Sala Orfiv.— In tote dilele CONCERT dat de renumita Capela Bongratz cu con­cursul virtuosului Bales cu Timbal. 1 1 In Burgtheater la Viena se va repre­­sinta peste pucin timp tragedia „ Harold“ de Ernest v. Wildenbriich. Rolurile sunt ast-fel distribuite: Regele Eduard, d. Lewinsky; Ghitta, d-na Strassmann; Ha­rold, d. Robert; Wilhelm, d Hallenstein- Adela, d-șora Bârsescu ; Edwin , d. De vrient. In curând se va serba în palatul de cristal din Londra aniversarea a doua sutelea a nascerii lui Händel. Serbarea musicală va ține patru dile; în acest timp se vor represinta „Messias“, „Israel în Egipet.“ Corurile și orchestrele vor fi conduse de August Manus. Jubileul Adelinei Patti. Se scrie din New­ York următorele diat éi­or germane cu privire la jubileul Adelinei Patti. A două­zeci și cincea aniversară a debu­tului d-nei Patti la operă s-a serbat la 26 ale lunei trecute în Academia de mu­­sică, unde a cântat pentru prima oră în anul 1859. Era de față un public din cel mai numeros și mai ales. S’a re­­presintat Marta. La finele represintației, membrii trupei de operă au format un cerc pe scenă și în mijloc a apărut o­ musică militară, care a cântat un marș, compus de d­na Patti acum vr’uă dece ani. In fundul scenei apăru un vultur de flacări cu inscripțiunea: Patti, 1859—1884; marșul, în urma cererei publicului, a fost căutat de două ori. D-na Patti mulțumi prin câte­va cuvinte. Afară din tetru s’a organisat un cortegiu, în capul căreia s’a pus musica militară, în urmă venea apoi d-na Patti într’un splendid echipagiu, apoi veneau directorii academiei și un public compus din mai multe mii de persone. Ser­barea s’a terminat printr’un banchet.­ ­UUTIN BIBLIOGRAFIC A apărut în editura librăriei Univer­sale Leon Alcalai, librete, pentru opere tra­duse în românesce: Africana, Aida, Bărbie­rul din Sevila, Ebreea, Emani, Faust Haiducul, Lucia de Lamermoor, Lucreți Borgia, Macbet, Maria de Boan, Norma Robert Diavolul, Rigoletto, Seimenii, Trc­vatore și Traviata. Preciul fie­carui libret câte 50 ban. Cumpărătorii de totă colecția vor avea 10 la sută rabat. In curând va apare și cele­l­alte li­brete. Registrul pentru plata cotisărilor 1 societatea „Furnica“ se găseste la bazi­nul acestei societăți din strada Victorie N. 120, cu începere de la 15 Noembr Personele care nu au plătit cotisările ! acesta societate sunt rugate a­le achit la acest locaș. Comitatul In calitate de administratore provisor a interzisului meu socit­ Constantin P­erescu, fac cunoscut tuturor creditorii, care are a primi de la numitul vr’un sun de bani să se presinte în termen de 1 lună de la publicare la domiciliul meh di orașul Târgoviște, în caz contrarid ace datorii vor fi considerate ca nule. Ecaterina C. Petrescu. 20 Noembre 1884. mmm socec & cgmp ALMANACH DE GOTHA PE ANUL 1885 IO La De­vendare au,e­t i­e« albe din anii 1882 și 181 Cu medalia de aur. Adresa strada Brâ­coveni 14. s’o pregatescá însăși pe una din acele mesuțe miel, vopsite cu roșu, și încongiu­­rate d’uă mică galerie aurie, care vin din Constantinopole. Pusese un genuchih jos, bustul puțin înclinat într’uă pasă care da un farmec gracios corpului iei subțire și mlădios; juna feta se uita cu băgare de somn la ceea ce făcea d. de Gara­­mante, care aședându­se pe divan, dise lui Jaques încet. — Ce frumos tablou, nu-i așa ? Tânărul apleca capul ca semn de a­probare dar nu răspunse. Andrea audise cuvintele comitelui. — Găsiți ? dise ea, și surîsul de pe buzele dete fisionomiei sple acea espre­­siune de cochetărie rafinată și crudă care dă atât farmec tablourilor misteriosului Vinci. — Sunt sigură câ Jacques nu este de părerea d­v. El nu admite în pictură su­biectele prea moderne, cum sunt eu în acest moment. Jacques este clasic. Sciți... Greci, Traiani călări și cu căsci mari. Nu este așa scumpe ? Ea pronunță aceste cuvinte c’uă iro­nie desprețuitore care puse pe facia tâ­nărului un văl de tristeță. Cu tóte aces­tea răspunse îndată, privind’o cu acea privire în care d. de Garamante obser­vase mai nainte uă siguranță bărbă­­tesca. — Se pare Andrea. De sigur sunt forte vinovat ca nu aprețuesc nici spoerile d-lui de Morincourt nici poesiele sale. Cu t­oate acestea voi­ încerca să vă probez cu cel care iubesce cu pasiune arta mea și o respectază... — Morincourt, impresionistul, poetul macabru ? întrerupse cornițele. Adevărat d-ră, vă place pictura mea? — Oh! dise [d-na Passemard­e la ne­bunie. — Da, adause bărbatu-sâu, a vrut chiar să ia lecțiune de la densul, cu tote ca Jacques a făcut tot ce a putut ca să-î scotă acesta ideiă din cap. — Ah ! dise ea cu răutate, nu e de mirare, Jacques este gelos de vicomite ! Tânărul se scula cu bruschetă și cu uă voce puțin tremurândă, dise . — Te înșeli Andrea ! In Marincourt desprețuesc și pe om și pe artist. După disprețul meu nu mai e loc pentru nici un alt sentiment. El e și după ce saluta pe comite, care prins de simpatie pentru acest băiat trist și mândru, îl urma cu privirea până la ușe. — De sicur Jacques este ad- într’uă di de supărare și de violență, — dise Andrea oferind uă cășcă de cafea d-lui de Gara­­mante. — Da, dise Passemard, a fost prea violinte cu bietul Morincourt !... Dér de U Yl <1A îl X7T rt r\ o X —A G si — Minunată ! Nici chiar în Oriinte n’am băut așa de bună. — Ați visitat Oriintele? întrebă An­drea cu curiositate. — Ea ofta încet și, după uă pausă:—Ce fericit sunteți ! — Da, răspunse cornițele. Vădini oră, e mult de atunci d-ră — când nu eram încă un unchiaș,—îmi plăceau călătoriile, ca a­­cestor mari pasări­ dise el arătând pa­serea de mare. Un multă nu-i așa ? — Nu, dar din aceiași familie, un goe­land. Pe costele Britaniei se numesc ast­fel : pescarii cred câ ele anunță furtunile. Când se aude strigătul lor scurt și as­cuțit, femeile cântă un vechih cântec breton: Goelandi Goelandi. Tinde-s bărbații nostrii, unde-s au nostru amanți, — Andreo­­dise d-na Passemard. — Uiți cu am două­zeci și trei ani, mamă... Ce fericite pasări, nu este așa d-le ? Printr’uă mișcare din aripi ele stră­bat spațiul și se urcă mai sus de nori. Ca dânsele, ar trebui să ne urcam mai presus de nimicurile și vulgaritățile vieței. picând aceste cuvinte ochii sei strălu­ceau. nările fine ale nasului să dilatară­­ aveai, aerul unei tinere profetese. ^ 26 Noemb.—4 ore p. m. Idem orașului Iași....................................... Oblig. Casai Pens............................................ Acțiuni. —Banca Națion. (5001. vărs. într.). Soc. „Dacia-Rom.“ (250­1. vărs.) .... Soc. d’Aurg. „Națion.“(200­1. vărs.) . . . Banca României (500­1. vărs.).................. Soc. cred. mob. rom. (250­1. vărs.) . . . Soc. rom.de const.r. și lucr.pub. (2501. vărs.) Titlu de fondator al Soc. de constr emis. II Acțiunile Băncel Prevederea .... BURSA BOOTJREBOI (Cota oficî ® IA) Fiind de Stat.—Renta rom. perp. 1876-6 °,I Renta români amorf. 6 °/0.......................... „ (Schuldungchraib.) .... Oblig. de Stat C. V. R. 6 ®/6...................... Senta rom. (Raraio coky.) 6 °/» . . . . . împrumutul Stern 7 °/G............................... . Openheim 8 °/#.......................... . Municipal 5%.......................... . oraș. Bucuresci cu lose . . . Valori diverse.—Scrisuri fonc rar. 7%. . Scrisuri fonc. rar. 50/o ............................... Idem urbane 79/o....................................... w » 8 %.............................. . . 5............................... Schimb.—Londra cek ......... Schimb 4 luni ............ Paris cek......................................................... „ 3 luni ................................... Francia cek...................... „ 3 luni ............................................ Viena cek .................................................... „ 8 luni........................................ „ napoleon............................................. Berlin cek . .............................. . B S luni.............................. öemania cek.......................... " „ 8 liaaî ........... Aubii»l­‰și 8 luni....................................... St.-Peterfeuxg 8 luni ■Rfd­octa S ÎTIT*S Oa b»xi gafe cu termen Oferite fară cumpărători 1246 1285 310 306 239 225 imperiali riseaci ...... Lire otomana............................. Bilețele Bis­cei Naționale . . Argist . . ............................... Aur................................................ . oferii, ultime.................. Buble hârtie. ....... BURSE STRAINS Vlean 6 Decemb. Napoleon d’aur. ...................... Galbenul ......... Imperial................................... Lira tureiscă .......................... Argintul contra hârtie­­ . . Rubla hârtie comptant . . . Acțiuni credit anstalt . . . . Renta metalică 6*/................... Ronta hârtie.......................... Renta aur................................... Losuri turcesci.......................... Schimb Londra 3 luni . . . » Paris la vedere .... n Berlin la vedere. . . . „ Amsterdam 3 luni. . . Paris.—Renta francași 41/200 Santa română 5%.................. Renta rom. 80/0 C. F. R. . . Credit mobiliar român . . . împrumutul elen. 1879 . . . a „ 1881 . . . Banca otomană...................... Datoria turcescă ...... Lose turce.............................. Schimb Londra la vedere . . . Amsterdam 8 luni, . . „ Berlin 3 luni.................. Berlin.—Napoleon.................. Prioritățile căilor ferate. . . Obligațiuni idem...................... Acțiuni idem ....... Renta amort. 5«/6 C- F. R. . 18 70% Curs de a­ fi 9 75 6 76 10 03 11 05 100 — 129 — 307 90 83 20 82 30 104 60 22 — 123 75 48 72 60 25 101 50 108 75 91 — 415 — 360 — 606 25 8 65 46 75 25 33 206 75 122 62 16 18 93 30 103 50 215 60 20 28 80 40 167 — Curs de l*1­­9 755 5 76 10­­­3 11 05 100 128 75 308 30 83 20 82 20 104 70 22 80 123 75 48 70 60 25 101 50 108 80 94 10 103 60 20 28 80 40 167 90

Next