Romanulu, ianuarie 1885 (Anul 29)
1885-01-28
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV ........ 40 bani Deto „ . „ . HI ...... 2 lei . Inserțiul și reclame pagina 111 și IV linia . . 2 . — . A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diamlnl IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIK'i A, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas«). LA FRANC. FORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL LUNI, 28 MARȚI, 29 IANUARIE 1885 Luminétate și vei fi. ABONAMENTE SI Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA IENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI ° AAE 1885 Una din cestiunile care pasioneză spiritele luminate din străinătate este și aceea a alcoolismului. Alcoolismul este considerat ca un buia din cele mai periculose și e combătut prin tote miijlocele. Nu e țară civilizată unde să nu vedem publicându-se în fiecare lună broșuri, în fiecare zi articole privitori la acesta rană socială, unde să nu vedem întemeindu-se societăți al cărora scop este vindecarea iei La noi acésta bólá s’a întins și victimele iei sunt mai cu sema locuitorii de la țară, din causa condițiunilor lor particulare de viață. Încercări s’a și făcut pretutindeni pentru a se opri progresele alcoolismului. „In Francia, ne spune V Economiste français din 10 ianuarie, alcoolul este supus unor tacse enorme. Până în timpii din urmă, numărul debiturilor de băuturi era limitat; aceste stabilimente erau supuse unei supraveghiări și unei discipline aspr’e ; ele puteau să fie închise dintr’un și în alta prin măsuri administrative.“ In Suedia, în Norvegia, în Englitera, în Germania, în Statele Unite, s’au încercat felurite procedeuri. In Englitera, ne spune același dhiar, debitul de băuturi este supus unei regulamentări stricte, care, după unii, ar fi dat minunate resultate. In Suedia, comunele cedezu monopolul de băuturi unor societăți filantropice cari nu fac dintr’ensul un obiect de speculațiune, și prin urmare, nu îmboldesc la consumațiune. In Englitera, d. Chamberlain a propus să se atribue comunelor monopolul cârciunelor, care se fie esercitat d’adreptul de densele. „In scurt, adaogă VEconomiste français, reducerea numărului debiturilor pare a fi procedeul care numără cei mai mulți partizani. In Olanda numărul debiturilor, care în 1881 se ridica la 45,000, a fost redus cu două treimi. In Rusia racsele rachiului au fost sporite într’o proporțiune însemnată (4 ruble de vadră în 1863, 8 ruble de vadră în 1882); în același timp numărul debiturilor a fost redus de la 257,000 la 146,000. Consumațiunea în acești două-zzeci ani din urmă a scăzut de 1.23 la 0.78 vedre de cap. In Germania s’au întemeiat mai multe societăți, cari lucreză fără ajutorul putereii guvernamentale; ele fac apel înse la legislator pentru a dobândi introducerea în Germania a sistemei olandeze, care constă în limitarea numărului debiturilor în mod proporțional cu poporațiunea. Din tote aceste reiese, că urcarea tacșelor, unită cu limitarea minierului debiturilor, tinde fără îndoială la restrângerea consumațiunii băuturilor spirtase. Ce am făcut pene acum, pentru a se curma sau cel puțin pentru a se micșora răul care ne bântue ? Cârciumile, departe de a se rări, se îmulțesc pe fiece zi, așa încât în unile sate întâlnim câte un cârciumă la aprope un sută de locuitori. Ce e mai grav, calitatea însăși a băuturilor spirtase care se vând în aceste debituri devine din ce în ce mai rea, din cauza falsificărilor la care sunt supuse. Un asemene stare de lucruri e atât de dăunătore poporațiunei rurale încât nu e om care să fi trăit la țară și care să nu fie îngrijat forte de progresele alcoolismului printre sătiani. Sătianii fiind singura clasă producătare la noi, înțelege oricine în ce grad trebue se ne intereseze acestă cestiune. Până acuma numai doar bărbați din România s’au gândit la densa, d-nii P. P. Carp și C. A. Rosetti. D. Rosetti a propus, după d. Carp, un măsură care, fiind aplicată, ar aduce resultatele cele mai bune. D-sea a propus, ca și d. Chamberlain în Englitera, să se atribue comunei monopolul cârciumelor, oi venitul acestui monopol se fie afectat de comună sculei și bisericei. Pe d’uă parte deci, restrângenduse numărul cârciumelor se va restrânge și consumațiunea, oi pe de alta uă parte din venitul ce va resulta din venerarea băuturelor spirtóse, în loc d’a îmbogăți pe cârciumari, va servi la instrucțiunea și la moralizarea poporațiunii rurale. Un asemene măsură fiind conformă cu resultatele speranței și având pentru densa autoritatea unor eminenți bărbați de Stat străini, ar trebui se fie adoptată de către guvern și parlament. Cu părere de revense vedem că până acum și legea cârciumilor stă de vre-o patru ani în cartanele Camerei. Uă cestiune care stă în legătură cu cestiunea alcoolismului este aceea a îmbunătățirei hranei locuitorilor. In Elveția, doctorul Schüler, uninspector general al fabricelor confederațiunei, într’oă lucrare intitulată: Despre feluritele moduri de alimentare ale claselor lucrătore și despre influența lor asupra desvoltarei alcoolismului, a stabilit că în cantonele bogate unde lucrătorii mănâncă bine, alcoolismul este rar; densul e frecvent, din contră, în cantonele sărace unde hrana clasei muncitore este neîndestulatare sau rea. In combaterea deci a alcoolismului, omenii noștri de stat ar fi bine să nu porda din vedere și acest element. Prin ridicarea nivelului economic al sătianului vom putea contribui deci și la scăderea alcoolismului, pe lângă mijlocul propus de d-nii Carp și C. A. Rosetti. Pentru ridicarea nivelului nostru economic însă, trebue se dăm un mare însemnătate educațiunii și’n special educațiunii economice, despre care vorbirăm în alți articoli. Scăderea alcoolismului, ridicarea stării economice, vor contribui la rîndul lor la îmulțirea poporațiunii. E că cum, în știința socială , tote cestiunile se țin strâns legate una de alta. Privind lucrurile din punt de vedere unilateral, nu vom putea produce nici vădată binele pe care-l avem în vedere. Paris, 8 Februarie. — Observere pce ca generalul Wolseley a cerut guvernului Reginei să-i spună ce purtare trebue să aibă în coșul când Gordon ar fi mort. Cabinetul englez, după o disensiune lungă și vie, a răspuns că generalul Wolseley ar trebui, chiar în cozul acesta, să urmeze lupta până ce va nimici rescula. Roma, 8 februarie.—Camera deputaților.—D. Mancini, răspundend d-lui Crispi, declarâ cân’a primit încă informațiuni oficiale din Sudan, ca în privința înțelegerei stabilite între Italia și Englitera, nu pate să adaoge nimic la declarațiunile sale precedente, și în sfârșit ca nu este cu putință guvernului să primescă interpelările asupra liniei de purtare ce are intențiune să urmeze în Africa. In urma acestei declarațiuni a ministrului afacerilor străine, deputații cari depuseseră cererile de interpelare, le-au retras. Roma, 8 Februarie. — „Esercito“ află ca corpul espediționar ce voeste să trimită Italia la Sudan va conține aprope 15000 omeni cari vor pleca peste vreo 20 de zile. Acest corp de armată va lua ca base pentru operațiunile sale Massuah și Suakim. Roma, 8 Februarie. — Miniștrii n’au ținut consiliu ieri, dar e probabil ca se vor întruni ani. Opinione dice ca Englitera n’a cerut încă formal Italiei să ia parte la o respedițiune militară în Egipet, și cu conversațiunile ce au fost schimbate în acesta privință între d. Mancini și Sir Lumbey, n'au ajuns până acum la vr’uă înțelegere definitivă. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 7 Februarie.—Vă depeșe a generalului Brière de l’Isle spune ca a ocupat eri, 6 Februarie, lagărul întărit stabilit de Chinezi la Dong-Song și câ nu mai e decât la uă distanță de 2 file de drum până la Lang-Son. Perderile din trupele sale în acesta afacere au fost aprope neînsemnate. Berlin, 7 Februarie.—Anarhiștii Reinsdorf și Kuchler au fost esecutați adi dimineta la Halle. Roma, 7 Februarie.—D. Mancini a adresat că scrisare comitelui Corti, ambasadorele Italiei la Constantinopole, prin care-l rogă să renunțe la concediul ce l’a cerut, pentru a nu lăsa să planeze nici oă îndoială asupra menținerii bunelor relațiuni ce n’au încetat de a exista între Portă și guvernul italian. Paris. 7 Februarie. — Nisce schii primite din Tonkin spun comiralul Courbet a respins la 1 Februarie un atac al Chinezilor, cari au perdut in acesta afacere 700 de omeni,atât omorîți cât și răniți. DIN AFARA GERMANIA Kölnische Zeitung publică un articol forte violente contra Polonilor. El pare inspirat, și de aceea credem ca merită să reproducem câteva pârți din el. După ce citatul chiar face oă espunere generală asupra Polonilor, apoi adaogă : , Ii. "• Intru cât privesce relațiunile lor cu noi Germanii, apoi n’avem nimic în contra lor pentru ca ne urâsc, ne surprinde însă neînțelepciunea cu care se espune acesta ură în mod practic- Pare să-și închipuiască cineva ceva mai nebun decât ceea ce Rogozinski a tăcut de curând la Camerun ? Acest patriot polon se duce în Africa, vede ca că întreprindere germană este pe cale de a se începe, și chiamă acolo pe Englezi, numai spre a face ceva contra Germanilor. Ce serviciu a făcut el prin acesta poporului său? Nu ne-a jicnit întru nimic pe noi, dar totuși ne-a supărat, ne-a ațâțat simțimântul național și a contribuit la aceea ca Germania să-și facă o și mai rea părere despre Poloni. Mai nainte de toté el a înfuriat pe cancelariul imperial, care ’și manifestă pe facă supărarea sa în Reichstag și cu care se va uni tot poporul german contra polonismului. Daca acesta a fost scopul d-lui Rogozinscki, apoi și-a ajuns la el: înțelegem pre bine ca Polonii să lucreze prin tote mijlacele, în Paris, la nătăcirea relațiunilor dintre Germania și Francia, pentru ca astfel să împedice oă întărire a Germaniei; ei au cel puțin un scop practic. Dar care este folosul Polonilor ca Germania să se supere pe dânșii? Este ciudat lucru ca după uă sută de ani Polonii n’au mai multă maturitate publică. Ei sunt astăzi tot astfel ca și supt Stanislau. Ceea ce ’i mai unesce încă este un patriotism, de care nu-și dau nici ei sema, și Biserica din Roma. Și amăndouă sunt conducătore periculose. Déca Prusia n’a luat până acum nici uă măsură energică, apoi Polonii datoresc acesta numai norocului lor și serioșitații Germanilor. Déca ne-am afla în Francia, lucrurile s’ar petrece cu totul altfel. A venit vremea ca și în Posen să se proceda astfel, încât să se lămurăscă chiar și capetele polone și să reda și ele ca nu mai au nimic de așteptat în viitor. Déca Polonii ar putea să ne vatăme, apoi ar face acesta fară ca dânșii să câștige ceva. De aceea trebue să ne îngrijim ca ei să nu ne mai pota vătăma. ITALIA Guvernul italian tot a răspuns Notei protest a Forței. D. Mancini afirma în răspunsul său ca ocuparea orașelor de pe costa marii Roșii nu atinge întru nimic drepturile de suveranitate ale Sultanului. Acesta ocupare a devenit trebuinciasa prin retragerea garnisonelor giptene. Acesta este o legă forte ciudată, dice Neue freie Presse, de vreme ce guvernatorele din Beirut a protestat contra ocupațiunii italiana și n’a voit să retragă soldații egipteni — acesta în acord cu guvernul său — ci în Masuah se află nu numai soldați egipteni, ci și englezi sup i comanda colonelului Chermside. Am arătat deja ca puterile imperiale nu numai ca nu sunt încântate de politica colonială a Italiei, dar âncă aprobă Nota protesta Porte î. In schimb, în Francia se rădică vom care aprobă acesta politică a guvernului italian. Astfel oficiosul le Temps o susține în presupunerea câ Italia va respecta drepturile câștigate de celelalte puteri europene. Italianii, dice el, vor avea urârile întregei Europe la acesta operă a civilisațiunii pe care o întreprinde astăzî, și’n care puterea și demnitatea lor vor căstiga fórte mult... In sfârșit s’au otârât: Berlinul era prea departe ; Viena n’a răspuns la visitele ce i s’au făcut; astfel ei lăsară Viena și Berlinul lasă parte și merg acum după stepa Engliterei. Totuși cei din Roma nu se vor bucura tocmai mult de acest articol al ziarului le Temps, câci sfătuieste pe Italian să nu-și încerce norocul în Tripolitania. Nu este mai puțin adevărat însă câ singura țintă urmărită de Italia este Tripolitania. De altă parte uă telegramă din Roma, cu data de 6 Februarie și publicată de Neue freie Presse, anunță urmatórele : Arangeamentele cu Englitera îndatoreza pe Italia se stabilescá garnisone nu numai la marea Roșie și Egipet, dar și’n Cairdeca va fi trebuință, spre a înlesni garnizonelor englese putința de a întări trupele ce operezá în Sudan. Căderea Cwtumului a "Schimbat astfel starea lucrurilor încât trupele engleze din Egipet și de la marea Roșie nu sunt în stare să mai întreprindă o acțiune energică, pe când, de altă parte, organisarea militară a Engliterei face anevoie să uă repede mobilisare. Decader Englitera va invita pe Italia la uă cooperare activă, guvernul italian se va grăbi să corespundă acestei dorințe, mai ales câ opiniunea publică este pentru un asemene cooperare și câ în Cameră nu se va rădica nici oă voce în contra. Estrema stângă chiar s’a rostit deja în acest sens prin d. deputat Masachi. CADEREA CHARTDMULUI tragica sortă de care a fost lovit Gordon pașa și căderea capitalei Sudanului, fac să se uite tóte celelalte cestiuni ale dilei. Lumea englesă este îngrijată de sorta generarelui Stewart și a corpului său de armată. Chartumul se afla deja la 26 ianuarie în minele Mahdiului, și generarele Stewart n’a putut să afle despre căderea capitalei Sudanului decât la 30 Ianuarie, prin generarele Wilson. In acest moment, dice Neue freie Presse, trebuia ca Arabii se fi pornit deja spre Nord, câtre Metammeh, spre a ataca lagărul generarelui Stewart de lângă Gubat, unde se află numai 1000 Englesi. trimisul care a dus scirea despre căderea Chartumului în lagărul generarelui Wolseley, a fost póte cel din urmă engles care a făcut drumul de la Metammeh la Korti. Chiar în primele zile ale lui Februarie putea armata Mahdiului să se afle la Metammeh și să împresare lagărul de la Gubat, daca generarele Stewart nu va fi preîntâmpinat acesta nenorocire [printr’un repede retragere, ceea ce nu pare a fi tocmai probabil. Tot acesta tristă sortă vor avea negreșit și garnisonele de la Gakdul, unde se află 400 Englesi, și de la Abu-Kha, unde sunt 100 omeni. Daca nu vor fi nimiciți de mulțimea răsculaților, apoi totuși vor fi nevoiți să capituleze în cele din urmă din causa lipsei de provisiuni și munițiuni. Se pare ca guvernul englez esteotărît a face totul spre a înfrânge pe Mahdi și a reaidica prestigiul Englitezei la Nil. Generarului Wolseley i s-a acordat u deplină libertate de acțiune și se vor trimite în Sudan trupe din Englitera și Indii spre a se putea reîncepe operațiunile. Spre a scăpa pe generarele Stewart va fi negreșit prea târdiv Până când să ajungă ajutorele la fața locului, vor veni deja căldurile cele mari, care vor face peste putință șederea trupelor europene în Sudan. Totuși pare ca în Londra nu se privesc cele întâmplate ca uă catastrofă. Times chiar, care espune resultatele, consecințele politice și militare ale căderei Chartumului, oice câtă retragere este peste putință. Engliteza nu trebuie să arate Mahdiului spatele, câci atunci puterea iei va fi sdruncinată din temelii, de la Cair până în Columbia, și va fi periclitată în chipul cel mai fatal. Un depeșă din Londra, cu data de 6 Februarie, anunță urmatorele : „Consiliul de miniștrii a otârît să trimită la Suakim un corp mare de armată din Indii și a aprobat planul generarului Wolseley de a concentra tote trupele la Nil. Tocmai după ce vor sosi ajutore în Suakim va începe noua campanie. Cabinetul este de părere ca situațiunea nu este atât de desperată precum crede cei mai mulți Englesi, și nu se teme de nici oă catastrofă în Sudan. Prin mai multe cercuri domnesce credința ca Chartumul ar fi căzut âncă din Noembre și câ Mahdiul a ascuns acesta și ar fi înșelat pe Wolseley spre a atrage pe Englesi într’uă cursă. Generarele Wilson a trimis urmatorea telegramă: „De la căderea Chartumului, tóte triburile de pe țărmil Nilului sunt vrăjmașe Engliterei. Mahdiul a trimis un mesager generalelui Wilson și l’a somat să se predea cu tata escortarea, caci altfel va stinge de pe facla pământului pe toți Englesii. Mesagerul spuse ca Gordon-pașa s’ar fi îmbrăcat deja cu uniforma impusă de Mahdia.“ Căderea Chartumului este judecată de presa berlineză într’un chip pesimist pentru Englitera, dar forte simpatic pentru Gordon. Mai tote diarele decilară ca este trebuinciosá concentrarea celor trei părți de armată și a unei armate mai mari. Norddeutsche Allgemeine Zeitung dire ct, cu luarea generalului Gordon ca prisonier, a fost nimicit tot planul de operațiune al generarului Wolseley. 11 Dikttorice cu acesta cădere a Chartumului a nimicit aprope sorții spedițiunii lordului Wolseley. Guvernul englez este convins de seriositatea situațiunii și va lua măsuri corespundătore cu demnitatea și gloria Engliterei. Intrucât privesce pe Italia, adaogă citatul chiar, Englitera pate fi sigură cândi amida nu pate fi făcută dependințe de noroc. Italia scie ca acesta cădere a Chartumului pretinde otărâri matur cugetate, dar repede și puternice. ALEGERI SUPLIMENTARE Colegiul II de Craiova. Votanți înscriși, 1194; au participat la vot: 520. Anton C. Brăiloiu, 193. Em. Niciu, 132. C. A. Rosetti, 108. B. P. Hasdeu, 32. I. N. Isvoranu, 8. P. Cernătescu, 18. Anulate 29, deci este balotagiu. SCIRI D’ALECIIEI Mânescru se va represinta la Teatrul Național comedia d-lui George Marian : După Despărțenie,reprise). Naintea iei, se va juca un act tradus în versuri de d. Gr. Manolescu după uă comedie francesă, represintată la Vaudeville în Paris și intitulată Divorces (Despărțiți). Acesta gentilă glumă, bine dată în românesce de simpaticul artist al teatrului nostru, a fost de actualitate în Paris în ajunul votârii legii Naquet asupra divorțului, și adiprezintă orecare contrast cu După despărțenie a d-lui Marian. Credem ca publicul o va asculta cu plăcere. Asemenea alăturări și comparațiuni între modul d’a înțelege subiectul al scriitorilor noștri și al scriitorilor francesi e totdeuna interesant. * * Liberalul din Iași dice ca falimentele se îmulțesc pe piața acestui oraș. Cele mai vechi case de comericiți au căzut. 1 Causa, afară de crisa generală ce domnesce în țară, mai este pentru orașul Iași și continua descrescere a poporațiunii, lipsa de transit și export, și alte multe neajunsuri economice forte mult simțite* ■* Joi 31 Ianuarie 1885 se va serba a III aniversare a înființărei societaței funcționarilor publici printr’un Te-deum, oficiat la 10 jumătate oe dimineța în biserica Zlătari, de câtre Em. S. Episcopul de Argeș. Toți membrii societatei, purtând insigna, sunt invitați să asiste la acest Te-deum, după care în corpore vor merge să felicite pe d. Dimitrie Ghica, președintele societatei. * * Societatea funcționarilor publici din Galați va da Mercur!, 110 Ianuarie, cu concursul trupei române, juă represintație teatrală pentru sporirea fondului său filantropic.X ** Balul dat la 12 Ianuarie în salonele Galino, de câtre societatea de binefacere a d-nelor din Iași, a produs un beneficiu net pentru societate de 874 lei. * * * Căsătoria religiósa a d-lui Traian T. Djuvara cu d-șora Estera C. , Paianu se va celebra Joițî, la 31 Ianuariu, orele patru, la biserica Crețulescu. * * Era Duminică, 27 gianuariu, s’a celebrat la Brașov logodna , d-șorei Maria Diamaldi, fiica neobositului Român Diamandi Manole, cu d. dr. în medicină George Băiulescu.* * * D. Ion Brătianu, primul ministru, a primit ieri numerose visite. Intre altele și acelea ale d-lor miniștrii străini.* M. S. Regele a semnat decretul prin care d. generale Crețanu, unul din distinșii oficiali de cavalerie, a fost numit inspector general al cavaleriei în locul regretatului generare Slániceny. Ca șef al casei militare a fost numit d. generare Barozzi.* * . * • După expunerea situațiunei creditului agricol din Argeș, în anul trecut s’a realisat de acesta casă un număr de 5202 împrumuturi din cari 6 pe efecte publice, 60 pe efecte cu 3 semnături și 5,136 pe amanete. Din aceste împrumuturi erau în vigore la 31 Decembre 2530, din cari 2400 priveau pe sătiani și 130 pe proprietari. de Beneficiele nete ale anului 1884 au fost 13,500 lei asupra unui capital de 150.000. * * .* . . In Banat, s’a constituit un institut de credit și de economii, numit Temisiana. Acest institut va începe să funcționeze după ce se vor plăti cele d’anteia trei rate ale capitalului social. Rata ântâia s’a plătit la subscrierea acțiunilor, termenul pentru rata a doua espiră la 22 Februarie, era pentru rata a treia la 25 Martie a. c. Uă mare parte din acționari a și plătit rata a doua ; sunt chiar acționari cari au plătit și rata a treia. * -X-XX SCIRI DIN AFARA Moscholvskija Wjedomosti își îndrepteza privirile spre provincele baltice. El cere nimicirea sistemei anti-naționale ce există acolo și care a provocat incendiarea bisericei din Iacobstadt. * Sorii oficiase primite de Portă spun ca garnisona englesă din Beirul s’a opus, din ordinul Redivului, desbarcarea trupelor italiane. Cu tota acesta resistență, italianii au ocupat Beirutul după ce ai desarmat pe soldații egipteni și i-au luat la gonă.* La sosirea vaporului „Bohemia“ de la New Yorkk la Hamburg, în ziua de cinci Februarie, au fost arfestați dece bărbați și două femei.* Se telegrafiază urmatorele din Roma cu data de 6 Februarie : „Prin cercurile bine formate se consideră ca a târîtă uă intervenire amestecată a Italiei și Englitezei în Sudan. Se pretinde a se sei cu răspunsul final dat de lordul Granvile lui Hasan Fehmi este ca Italia și Englitera, în interesul siguranței politice comerciale, vor ocupa pe țărmil marei Roșii atâtea punte câte vor crede trebuinciose, fară a jieni întru ceva în principiu drepturile de suzeranitate ale Sultanului.“ * Anarhiștii din Paris au convocat pentru astăji, 5 ore sera, pe lucrătorii francezi neocupați la un meeting monstru supt cerul liber, pe piața din tada Operei. Uă depeșă din Londra, cu data de 5 Ianuarie și publicată de Pester Lloyd, a-