Romanulu, ianuarie 1885 (Anul 29)

1885-01-28

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV ........ 40 bani Deto „ . „ . HI ...... 2 lei­­ . Inserțiu­l și reclame pagina 111 și IV linia . . 2 . — . A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diamlnl IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIK'i A, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas«). LA FRANC. FORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refusă — 2­0 BANI EXEMPLARUL LUNI, 28 MARȚI, 29 IANUARIE 1885 Luminéta­te și vei fi. ABONAMENTE SI Capitală și districte, un an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse, LA­­ IENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI ° AAE 1885 Una din cestiunile care pasioneză spiritele luminate din străinătate este și aceea a alcoolismului. Alcoolismul este considerat ca un buia din cele mai periculose și e combătut prin tote miijlocele. Nu e țară civilizată unde să nu vedem publicându-se în fie­care lună broșuri, în fie­care z­i articole privitori la acesta rană socială, unde să nu vedem întemeindu-se so­cietăți al cărora scop este vindecarea iei La noi acésta bólá s’a întins și victimele iei sunt mai cu sema lo­cuitorii de la țară, din causa condi­­țiunilor lor particulare de viață. Încercări s’a și făcut pretutindeni pentru a se opri progresele alcoolis­mului. „In Francia, ne spune V Economiste français din 10 ianuarie, alcoolul este supus unor tacse enorme. Până în timpii din urmă, numărul debitu­­rilor de băuturi era limitat; aceste stabilimente erau supuse unei supra­­veghiări și unei discipline aspr’e ; ele puteau să fie închise dintr’un și în alta prin măsuri administrative.“ In Suedia, în Norvegia, în Engli­­tera, în Germania, în Statele­ Unite, s’au încercat felurite procedeuri. In Englitera, ne spune același dhiar, debitul de băuturi este supus unei regulamentări stricte, care, după unii, ar fi dat minunate resultate. In Suedia, comunele cedezu mo­nopolul de băuturi unor societăți fi­lantropice cari nu fac dintr’ensul un obiect de speculațiune, și prin ur­mare, nu îmboldesc la consumațiune. In Englitera, d. Chamberlain a propus să se atribue comunelor mono­polul cârciunelor, care se fie esercitat d’adreptul de densele. „In scurt, adaogă VEconomiste français, reducerea numărului debitu­­rilor pare a fi procedeul care nu­mără cei mai mulți partizani. In Olanda numărul debiturilor, care în 1881 se ridica la 45,000, a fost redus cu două treimi. In Rusia racsele rachiului au­ fost sporite într’o­ proporțiune însemnată (4 ruble de vadră în 1863, 8 ruble de vadră în 1882); în același timp numărul debiturilor a fost redus de la 257,000 la 146,000. Consumațiu­­nea în acești două-zzeci ani din urmă a scăzut de 1.23 la 0.78 vedre de cap. In Germania s’au întemeiat mai multe societăți, cari lucreză fără a­­jutorul puterei­i guvernamentale; ele fac apel înse la legislator pentru a dobândi introducerea în Germania a sistemei olandeze, care constă în li­mitarea numărului debiturilor în mod proporțional cu poporațiunea. Din tote aceste reiese,­ că urcarea tacșelor, unită cu limitarea minieru­lui debiturilor, tinde fără îndoială la restrângerea consumațiunii băuturilor spirtase. Ce am făcut pene acum, pentru a se curma sau cel puțin pentru a se micșora răul care ne bântue ? Cârciumile, departe de a se rări, se îmulțesc pe fie­ce z­i, așa în­cât în unile sate întâlnim câte un cârciumă la aprope un sută de locuitori. Ce e mai grav, calitatea însăși a băuturilor spirtase care se vând în aceste debituri devine din ce în ce mai rea, din cauza falsificărilor la care sunt supuse. Un asemene stare de lucruri e a­­tât de dăunătore poporațiunei rurale în­cât nu e om care să fi trăit la țară și care să nu fie îngrijat forte de progresele alcoolismului printre sătiani. Sătianii fiind singura clasă pro­­ducătare la noi, înțelege ori­cine în ce grad trebue se ne intereseze a­­cestă cestiune. Până acuma numai doar bărbați din România s’au gândit la densa, d-nii P. P. Carp și C. A. Rosetti. D. Rosetti a propus, după d. Carp, un măsură care, fiind aplicată, ar a­­duce resultatele cele mai bune. D-sea a propus, ca și d. Chamberlain în Englitera, să se atribue comunei mo­nopolul cârciumelor, oi venitul aces­tui monopol se fie afectat de comu­nă sculei și bisericei. Pe d’uă parte deci, restrângendu­­se numărul cârciumelor se va res­trânge și consumați­unea, oi pe de alta uă parte din venitul ce va re­­sulta din venerarea băuturelor spir­tóse, în loc d’a îmbogăți pe cârciu­­mari, va servi la instrucțiunea și la moralizarea poporațiunii rurale. Un asemene măsură fiind conformă cu resultatele spera­nței și având pen­tru densa autoritatea unor eminenți bărbați de Stat străini, ar trebui se fie adoptată de către guvern și par­lament. Cu părere de rev­ense vedem că până acum și legea cârciumilor stă de vre-o patru ani în cart­anele Ca­merei. Uă cestiune care stă în legătură cu cestiunea alcoolismului este aceea a îmbunătățirei hranei locuitorilor. In Elveția, doctorul Schüler, un­­inspector general al fabricelor confe­­derațiunei, într’oă lucrare intitulată: Despre feluritele moduri de alimen­tare ale claselor lucrătore și despre influența lor asupra desvoltarei alcoolis­mului, a stabilit că în cantonele bo­gate unde lucrătorii mănâncă bine, alcoolismul este rar; densul e frecv­­ent, din contră, în cantonele sărace unde hrana clasei muncitore este neîn­­destulatare sau rea. In combaterea deci a alcoolismu­lui, omenii noștri de stat ar fi bine să nu porda din vedere și acest ele­ment. Prin ridicarea nivelului economic al sătianului vom putea contribui deci și la scăderea alcoolismului, pe lângă m­ijlocul propus de d-nii Carp și C. A. Rosetti. Pentru ridicarea nivelului nostru economic însă, trebue se dăm un mare însemnătate educațiunii și’n special educațiunii economice, despre care vorbirăm în alți articoli. Scăderea alcoolismului, ridicarea stării economice, vor contribui la rîn­­dul lor la îmulțirea poporațiunii. E că cum, în știința socială , tote cestiunile se țin strâns legate una de alta. Privind lucrurile din punt de vedere unilateral, nu vom putea pro­duce nici vă­dată binele pe care-l avem în vedere. Paris, 8 Februarie. — Observer­e pce ca generalul Wolseley a cerut guvernului Reginei să-i spună ce purtare trebue să aibă în coșul când Gordon ar fi mort. Cabinetul englez, după o­ disensiune lun­gă și vie, a răspuns că generalul Wol­seley ar trebui, chiar în cozul acesta, să urmeze lupta până ce va nimici rescula. Roma, 8 f­ebruarie.—Camera deputa­ților.—D. Mancini, răspundend d-lui Crispi, dec­larâ câ­n’a primit încă informațiuni oficiale din Sudan, ca în privința înțe­legerei stabilite între Italia și Englitera, nu pate să adaoge nimic la dec­larațiunile sale precedente, și în sfârșit ca nu este cu putință guvernului să primescă inter­pelările asupra liniei de purtare ce are intențiune să urmeze în Africa. In urma acestei dec­larațiuni a minis­trului afacerilor străine, deputații cari depuseseră cererile de interpelare, le-au retras. Roma, 8 Februarie. — „Esercito“ află ca corpul espediționar ce voeste să tri­mită Italia la Sudan va conține aprope 15000 omeni cari vor pleca peste vre­o 20 de zile. Acest corp de armată va lua ca base pentru operațiunile sale Mas­­suah și Suakim. Roma, 8 Februarie. — Miniștrii n’au ținut consiliu ieri, dar e probabil ca se vor întruni a­ni. Opinione dice ca Englitera n’a cerut încă formal Italiei să ia parte la o r­es­­pedițiune militară în Egipet, și cu con­­versațiunile ce au fost schimbate în a­­cesta privință între d. Mancini și Sir Lumbey, n'au ajuns până acum la vr’uă înțelegere definitivă. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 7 Februarie.—Vă depeșe a ge­­neralului Brière de l’Isle spune ca a o­­cupat eri, 6 Februarie, lagărul întărit stabilit de Chinezi la Dong-Song și câ nu mai e de­cât la uă distanță de 2­­ file de drum până la Lang-Son. Perderile din trupele sale în acesta afacere au fost a­­prope neînsemnate. Berlin, 7 Februarie.—Anarh­iștii Re­insdorf și Kuchler au­ fost esecutați adi dimineta la Halle. Roma, 7 Februarie.—D. Mancini a a­­dresat că scrisare comitelui Corti, am­basador­ele Italiei la Constantinopole, prin care-l rogă să renunțe la concediul ce l’a cerut, pentru a nu lăsa să planeze nici oă îndoială asupra menținerii bunelor relațiuni ce n’au încetat de a exista între Portă și guvernul italian. Paris. 7 Februarie­. — Nisce schii pri­mite din Tonkin spun co­­­miralul Cour­­bet a respins la 1 Februarie­ un atac al Chinezilor, cari au perdut in acesta afa­cere 700 de omeni,­atât omorîți cât și ră­niți. DIN AFARA GERMANIA Kölnische Zeitung publică un ar­ticol forte violente contra Polonilor. El pare inspirat, și de aceea credem ca merită să reproducem câte­va pârți din el. După ce citatul chiar face oă espunere generală asupra Polonilor, apoi adaogă : , I­i. "• Intru cât privesce relațiunile lor cu noi Germanii, apoi n’avem nimic în con­tra lor pentru ca ne urâsc, ne surprinde însă ne­înțelepciunea cu care se espune acesta ură în mod practic- Pare să-și în­­chipuiască cine­va ceva mai nebun de­cât ceea­ ce Rogozinski a tăcut de curând la Camerun ? Acest patriot polon se duce în Africa, vede ca că întreprindere germană este pe cale de a se începe, și chiamă a­­colo pe Englezi, numai spre a face ceva contra Germanilor. Ce serviciu a făcut el prin acesta poporului său? Nu ne-a jicnit întru nimic pe noi, dar totuși ne-a supărat, ne-a ațâțat­ simțimântul național și a contribuit la aceea ca Germania să-și facă o și mai rea părere despre Poloni. Mai nainte de toté el a înfuriat pe can­­celariul imperial, care ’­și manifestă pe fac­ă supărarea s­a în Reichstag și cu care se va uni tot poporul german contra polonismului. Daca acesta a fost scopul d-lui Ro­­gozinscki, apoi și-a ajuns la el: înțelegem pre bine ca Polonii să lu­creze prin tote mi­jlacele, în Paris, la nă­tăcire­a relațiunilor dintre Germania și Francia, pentru ca ast­fel să împedice oă întărire a Germaniei; ei au cel puțin un scop practic. Dar care este folosul Polo­nilor ca Germania să se supere pe dânșii? Este ciudat lucru ca după uă sută de ani Polonii n’au mai multă maturitate publică. Ei sunt astăzi tot ast­fel ca și supt Stanislau. Ceea­ ce ’i mai unesce încă este un patriotism, de care nu-și dau nici ei sema, și Biserica din Roma. Și amăndouă sunt conducătore periculose. Déca Prusia n’a luat până acum nici uă măsură energică, apoi Polonii datoresc acesta numai norocului lor și serioșitații Germanilor. Déca ne-am afla în Francia, lucrurile s’ar petrece cu totul alt­fel. A venit vremea ca și în Posen să se proceda ast­fel, în­cât să se lămurăscă chiar și capetele polone și să reda și ele ca nu mai au nimic de așteptat în vi­itor. Déca Polonii ar putea să ne vatăm­e, apoi ar face acesta fară ca dânșii să câș­tige ceva. De aceea trebue să ne îngri­jim ca ei să nu ne mai pota vătăma. ITALIA Guvernul italian tot a răspuns No­tei protest a Forței. D. Mancini a­­firma în răspunsul său ca ocuparea orașelor de pe costa marii Roșii nu atinge întru nimic drepturile de su­veranitate ale Sultanului. Acesta o­­cupare a devenit trebuinciasa prin retragerea garnisonelor giptene. Acesta este o­ leg­­ă forte ciudată, dice­ Neue freie Presse, de vreme ce gu­­vernatorele din Beirut a protestat contra ocupațiunii italiana și n’a voit să retragă soldații egipteni — acesta în acord cu guvernul său — ci în Masuah se află nu numai soldați egipteni, ci și englezi sup­ i comanda colonelului Chermside. Am arătat deja ca puterile imperiale nu nu­mai ca nu sunt încântate de politica co­lonială a Italiei, dar âncă aprobă Nota protest­a Porte î. In­ schimb, în Francia se rădică vom care aprobă acesta politică a guvernului italian. Ast­fel oficiosul le Temps o susține în presupunerea câ Italia va respecta drepturile câș­tiga­te de cele­l­alte puteri europene. Italianii, dice el, vor avea urârile în­­tregei Europe la acesta operă a civilisa­­țiunii pe care o întreprinde astă­zî, și’n care puterea și demnitatea lor vor căs­­tiga fórte mult... In sfârșit s’au otârât: Berlinul era prea departe ; Viena n’a răspuns la visitele ce i s’au făcut; ast­fel ei lăsară Viena și Berlinul la­să parte și merg acum după stepa Engli­­terei. Totuși cei din Roma nu se vor bucura tocmai mult de acest articol al­­ ziarului le Temps, câci sfătuieste pe Italian­ să nu-și încerce norocul în Tripolitania. Nu este mai pu­ț­in adevărat însă câ singura țintă ur­mărită de Italia este Tripolitania. De altă parte uă telegramă din Roma, cu data de 6 Februarie și publicată de Neue freie Pr­esse, a­­nunță urmatórele : A­rangeamentele cu Englitera îndato­­reza pe Italia se stabilescá garnisone nu numai la marea Roșie și Egipet, dar și’n Cair­deca va fi trebuință, spre a înlesni garnizonelor englese putința de a întări trupele ce operezá în Sudan. Căderea Cwtumului a "Schimbat ast­fel starea lu­crurilor în­cât trupele engleze din Egi­pet și de la marea Roșie nu sunt în sta­re să mai întreprindă o­ acțiune ener­gică, pe când, de altă parte, organisarea militară a Engliterei face anevoie să uă repede mobilisare. Deca­der Englitera va invita pe Italia la uă cooperare ac­tivă, guvernul italian se va grăbi să co­respundă acestei dorințe, mai ales câ o­­piniunea publică este pentru un asemene cooperare și câ în Cameră nu se va ră­dica nici oă voce în contra. Estrema stân­gă chiar s’a rostit deja în acest sens prin d. deputat Masachi. CADEREA CHARTDMULUI t­ragica sortă de care a fost lovit Gordon pașa și căderea capitalei Sudanului, fac să se uite tóte cele­l­alte cestiuni ale di­­lei. Lumea englesă este îngrijată de sorta generarelui Stewart și a corpului său de armată. Chartumul se afla deja la 26 ia­­nuarie în minele Mahdiului, și genera­rele Stewart n’a putut să afle despre că­derea capitalei Sudanului de­cât la 30 Ianuarie, prin generarele Wilson. In a­­cest moment, dice Neue freie Presse, tre­buia ca Arabii se fi pornit deja spre Nord, câtre Metammeh, spre a ataca la­gărul generarelui Stewart de lângă Gu­bat, unde se află numai 1000 Englesi. t­rimisul care a dus scirea despre căde­rea Chartumului în lagărul generarelui Wolseley, a fost póte cel din urmă en­gles care a făcut drumul de la Metam­meh la Korti. Chiar în primele zile ale lui Februarie putea armata Mahdiului să se afle la Metammeh și să împresare lagărul de la Gubat, daca generarele Stewart nu va fi preîntâmpinat acesta nenorocire [printr’un repede retragere, ceea­ ce nu pare a fi tocmai probabil. Tot acesta tristă sortă vor avea negreșit și garnisonele de la Gakdul, unde se află 400 Englesi, și de la Abu-Kh­a, unde sunt 100 omeni. Daca nu vor fi nimiciți de mul­țimea răsculaților, apoi totuși vor fi ne­voiți să capituleze în cele din urmă din causa lipsei de provisiuni și munițiuni. Se pare ca guvernul englez este­otă­­rît a face totul spre a înfrânge pe Mah­di și a reaidica prestigiul Englitezei la Nil. Generarului Wolseley i s-a acordat u­ deplină libertate de acțiune și se vor trimite în Sudan trupe din Englitera și Indii spre a se putea reîncepe operațiu­nile. Spre a scăpa pe generarele Stewart va fi negreșit prea târdiv Până când să ajungă ajutorele la fața locului, vor veni deja căldurile cele mari, care vor face peste putință șederea trupelor europene în Sudan. Totuși pare ca în Londra nu se privesc cele întâmplate ca uă catas­trofă. Times chiar, care espune resultate­le, consecințele politice­ și militare ale că­­derei Chartumului, oice câ­tă retragere este peste putință. Engliteza nu trebuie să arate Mahdiului spatele, câci atunci puterea iei va fi sdruncinată din temelii, de la Cair până în Columbia, și va­ fi pe­riclitată în chipul cel mai fatal. Un depeșă din Londra, cu data de 6 Februarie, anunță urmatorele : „Consiliul de miniștrii a otârît să tri­mită la Suakim un corp mare de arma­tă din Indii și a aprobat planul genera­­rului Wolseley de a concentra tote trupele la Nil. Tocmai după ce vor sosi ajutore în Suakim va începe noua campanie. Ca­binetul este de părere ca situațiunea nu este atât de desperată precum crede cei mai mulți Englesi, și nu se teme de nici oă catastrofă în Sudan. Prin mai multe cercuri domnesce credința ca Chartumul ar fi căzut âncă din Noembre și câ Mah­­diul a ascuns acesta și ar fi înșelat pe Wolseley spre a atrage pe Englesi în­tr’uă cursă. Generarele Wilson a trimis urmato­­rea telegramă: „De la căderea Chartumu­lui, tóte triburile de pe țărmil Nilului sunt vrăjmașe Engliterei. Mahdiul a tri­mis un mesager generalelui Wilson și l’a somat să se predea cu tata escorta­rea, caci alt­fel va stinge de pe facla pămân­tului pe toți Englesii. Mesagerul spuse ca Gordon-pașa s’ar fi îmbrăcat deja cu uniforma impusă de Mahdia.“ Căderea Chartumului este judecată de presa berlineză într’un chip pesimist pen­tru Englitera, dar forte simpatic pentru Gordon. Mai tote diarele decilară ca este trebuinciosá concentrarea celor trei părți de armată și a unei armate mai mari. Norddeutsche Allgemeine Zeitung dire ct, cu luarea generalului Gordon ca priso­­nier, a fost nimicit tot planul de opera­țiune al generarului Wolseley. 11 Dik­tto­rice cu acesta cădere a Char­tumului a nimicit aprope sorții spedițiu­­nii lordului Wolseley. Guvernul englez este convins de seriositatea situațiunii și va lua măsuri corespundătore cu demni­tatea și gloria Engliterei. Intru­cât pri­vesce pe Italia, adaogă citatul chiar, En­glitera pate fi sigură câ­ndi amid­a nu pate fi făcută dependințe de noroc. Ita­lia scie ca acesta cădere a Chartumului pretinde otărâri matur cugetate, dar re­pede și puternice. ALEGERI SUPLIMENTARE Colegiul II de Craiova. Votanți înscriși, 1194; au participat la vot: 520. Anton C. Brăiloiu­, 193. Em. Niciu, 132. C. A. Rosetti, 108. B. P. Hasdeu, 32. I. N. Isvoranu, 8. P. Cernătescu, 18. Anulate 29, deci este balotagiu. SCIRI D’ALECIIEI Mâne­scru se va represinta la Teatrul Național comedia d-lui George Marian : După Despărțenie,­­reprise). Naintea iei, se va juca un act tradus în versuri de d. Gr. Manolescu după uă comedie francesă, represintată la Vaude­ville în Paris și intitulată Divorces (Des­părțiți). Acesta gentilă glumă, bine dată în românesce de simpaticul artist al tea­trului nostru, a fost de actualitate în Paris în ajunul votârii legii Naquet asu­pra divorțului, și adi­prezintă ore­care contrast cu După despărțenie a d-lui Ma­rian. Credem ca publicul o va asculta cu plăcere. Asemenea alăturări și compara­­țiuni între modul d’a înțelege subiectul al scriitorilor noștri și al scriitorilor fran­­cesi e tot­deuna interesant. * * Liberalul din Iași dice ca falimentele se îmulțesc pe piața acestui oraș. Cele mai vechi case de comericiți au căzut. 1 Causa, afară de crisa generală ce dom­nesce în țară, mai este pentru orașul Iași și continua descrescere a poporațiunii, lipsa de transit și export, și alte multe neajunsuri economice forte mult simțite­­* ■* Joi 31 Ianuarie 1885 se va serba a III aniversare a înființărei societaței func­ționarilor publici printr’un Te-deum, ofi­ciat la 10 jumătate o­e dimineța în bi­serica Zlătari, de câtre Em. S. Episco­pul de Argeș. Toți membrii societatei, purtând insigna, sunt invitați să asiste la acest Te-deum, după care în corpore vor merge să feli­cite pe d. Dimitrie Ghica, președintele societatei. * * Societatea funcționarilor publici din Galați va da Mercur!, 110 Ianuarie, cu concursul trupei române, juă represinta­­ție teatrală pentru sporirea fondului său filantropic.­­X­ ** Balul dat la 12 Ianuarie în salonele Galino, de câtre societatea de bine­facere a d-nelor din Iași, a produs un beneficiu net pentru societate de 874 lei. * * * Căsătoria religiósa a d-lui Traian T. Djuvara cu d-șora Estera C. , Paianu se va celebra Joițî, la 31 Ianuariu, orele patru, la biserica Crețulescu. * * Era Duminică, 27 gianuariu, s’a cele­brat la Brașov logodna , d-șorei Maria Diamaldi, fiica neobositului Român Dia­­mandi Manole, cu d. dr. în medicină George Băiulescu.*­­ * * D. Ion Brătianu, primul ministru, a primit ieri numerose visite. Intre altele și acelea ale d-lor miniș­trii străini.* M. S. Regele a semnat decretul prin care d. generale Crețanu, unul din dis­­tinșii oficiali de cavalerie, a fost numit inspector general al cavaleriei în locul regretatului generare Slániceny. Ca șef al casei militare a fost numit d. generare Barozzi.* * . * • După expunerea situațiunei creditului agricol din Argeș, în anul trecut s’a re­alisat de acesta casă un număr de 5202 împrumuturi din cari 6 pe efecte publice, 60 pe efecte cu 3 semnături și 5,136 pe amanete. Din aceste împrumuturi erau în vigore la 31 Decembre 2530, din cari 2400 pri­­veau pe sătiani și 130 pe proprietari. de Beneficiele nete ale anului 1884 au fost 13,500 lei asupra unui capital de 150.000. * * .* . . In Banat, s’a constituit un institut de credit și de economii, numit Temisiana. Acest institut va începe să funcționeze după ce se vor plăti cele d’anteia trei rate ale capitalului social. Rata ântâia s’a plătit la subscrierea acțiunilor, ter­menul pentru rata a doua espiră la 22 Februarie, era pentru rata a treia la 25 Martie a. c. Uă mare parte din acționari a și plătit rata a doua ; sunt chiar ac­ționari cari au plătit și rata a treia. * -X­-X­­­X­ SCIRI DIN AFARA Moscholvsk­ija Wjedomosti își îndrepteza privirile spre provincele baltice. El cere nimicirea sistemei anti-naționale ce există acolo și care a provocat incendiarea bi­sericei din Iacobstadt. * Sorii oficiase primite de Portă spun ca garnisona englesă din Beirul s’a opus, din ordinul Redivului, desbarcarea trupe­lor italiane. Cu tota acesta resistență, i­­talianii au ocupat Beirutul după ce ai­ desarmat pe soldații egipteni și i-au lu­at la gonă.* La sosirea vaporului „Bohemia“ de la New­ Yorkk la Hamburg, în ziua de cinci Februarie, au fost arfestați dece bărbați și două femei.* Se telegrafiază urmatorele din Roma cu data de 6 Februarie : „Prin cercurile bine formate se consideră ca a târîtă uă intervenire amestecată a Italiei și Engli­tezei în Sudan. Se pretinde a se sei cu răspunsul final dat de lordul Granvile lui Hasan Fehmi este ca Italia și Englitera, în interesul siguranței politice comerciale, vor ocupa pe țărmil marei Roșii atâtea punte câte vor crede trebuinciose, fară a jieni întru ceva în principiu drepturile de suzeranitate ale Sultanului.“ * Anarh­iștii din Paris au convocat pen­tru astă­­ji, 5 ore sera, pe lucrătorii fran­­cezi ne­ocupați la un meeting monstru supt cerul liber, pe piața din tad­a Operei. Uă depeșă din Londra, cu data de 5 Ianuarie și publicată de Pester Lloyd, a-

Next