Romanulu, iulie 1885 (Anul 29)

1885-07-24

►­ ­r ■. ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 lei — „ Inserțiunî și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiimea diarulal. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la 0. L. Daube et C-nic, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Fuudatore; C. A. BOSETTI 20 BANI ESEMPLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRATIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. » 1 » EDITI­JNEA ( 13 ) Directore: VINTILĂ C. ROSETTI S­I MERCURI, 24 IULIU 1885 Lumineza­te și veî fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tóte tarile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: V­IN ROMANIA, la administrațiunea clarului și oficiele poștale, ț LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse­ .1 /LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Bleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele liepublicate se ard — BÜCIESCICDPTOR1885 Am arătat — încă din anul tre­cut — în ce consta la bunele legii v pentru înființarea caselor de credit agricol și ce credem noi ca ar tre­bui să se facă pentru ca instituțiu­­nea să fie mai folositare. Revenim aici asupra acestei insti­­tuțiuni, care trebuie să preocupe pe fie­ care în gradul cel mai mare, toc­mai pentru cuvântul câ voim ca reul ce dăinueșce de­ atâția ani să nu prindă rădăcină.­­ Mai ântâia, câte­va cuvinte asupra întocmirii legii. Art. 22 din lege estce : „Aceste case nu vor putea împru­muta cu interese mai mari de 7 la sută pe an, afară numai când scomp­­^tul Bancei Naționale va trece peste aceste interese.“ Va se cifca, pentru capitalul versat de stat și de județ , fară dobândă, pentru înființarea caselor de credit agricol, legea­­­ iie se se ia de la cei ce împrumută de la aceste case să dobândă de 7 la sută. Stabilirea acestui maximum al do­­bândei. Insenmeza ea are ca casele de credit agricol nu pot împrumuta cu uă dobândă mai mică ? Negreșit ca nu, și dovadă este ca ânsă­și legea orice ca acesta dobândă pate să fie și mai mare de 7 la su­tă, „când scomptul Bancei Naționale va trece peste aceste interese.“ Cum se pute vedea, scomptul Băn­­cei Naționale este un regulatoriu—­­Adeca ne putem exprima ast­fel—pen­tru dobânda ce casele de credit a­­­­gricol trebuie să ia de la împrumu­tați, întocmirea legei deci are să la­cună în acestă privință, din care ca­sele de credit caută să se folosesc­ în paguba celor ce se împrumută, pentru ca ele să-și pută acoperi ast­fel cheltuelile de administrațiune, cari, după noi, sunt prea mari în compa­­rațiune cu venitul real, cu capitalul și cu operațiunile acestor case. Dar, este mai mult de­cât atât: administrațiunile diverselor case de credit agricol, calcă aici chiar și le­gea, trecând peste maximum de 7 la sută și împrumutând cu 9 la sută, când la Banca Națională, de unde­­ numai agricultorii nu pot să se îm­prumute, se găsesc capitaluri cu 5 la­ sută. In asemeni condițiuni, care mai este scopul înființărei unei asemeni instituțiuni, și ce folos pate să mai tragă agricultorii și industrialii agri­coli după urma iei ? ^ Credem câ este timpul a se da le­gii adevărata iei interpretare, înlătu­­rându-se ori­ce lacună — daca la­cună pate fi — prin uă dreptă a­­plicare. Agricultura este apăsată de impo­­zite grele și suferă lipsă de capitale. Pământul — capitalul stabil al ța­rei nóstre — plăteșc o foncieră și­­ ze­­cimi, pe când averea mondiază să resfață, neplătind nimic sau mai ni­mic. Ușurând pământul și căutând a-i înlesni mijoacele trebuitore de mun­că, se va da agriculturei române ră­suflarea, de care acum cu totul lip­­seșce, și, prin urmare, i se va des­chide calea spre propășire. Cât pentru capitalele de care are trebuință agricultura, am fost cu a­­devărat surprinși când am văd­ut câ­­* ómeni forte serioși au susținut câ * creditele agricole, ast­fel cum sunt­­ organisate, răspund la acesta trebu­ință. Ș’acesta s’a susținut nu numai în Parlament ci și de pe banca minis­terială. Erore adâncă — dicem și a<jî — și chiar de neînțeles, după noi, mai cu­­ osebire într’un țară unde proprie­tatea de pământ e atât de răspăn­­dită. ‘ Uă altă rea întocmire a legii, ș’a­­cesta nu mai pote fi privită ca la­cună, câci este uă disposițiune clară și precisă, o găsim în articolul 24, care s zrce : „Casele de credit agricol nu vor putea împrumuta pe termene mai lungi de 9 luniu. Susținem, și spera­nța a dovedit, ca acest termen nu corespunde câ­­tu’și de puțin cu interesul și trebu­ințele agricultorilor. In adevar, ce îmbunătățiri pote face cine­va cu un capital împrumu­tat în asemeni condițiuni, când este obligat a’l înapoia după sau chiar în timpul viitorei campanii agricole? Ce îmbunătățiri se pot face, cari se dea resultate reale și permanente chiar imediat ? Am făcut și facem aceste întrebări tutor celor cari susțin câ casele de credit agricol, ast­fel cum sunt or­ganisate, pot răspunde la trebuința de a procura capitale agriculturei. Pentru noi, creditele agricole nu procură de­cât un capital de rule­­ment; cu cât ele nu se îmbunătă­țesc, cu atât nu se pote îmbunătăți nici agricultura. Trecem acum de la întocmirea le­gei la aplicarea iei, la modul cum se administrază casele de credit a­­gricol și cum se fac operațiunile lor. In privința acesta, vom repro­duce cuvintele d-lui I. C. Brătianu din ședința Senatului de la 5 Februa­­rie trecut. In multe locuri, creditul agricol a de­venit ceea ce tripea d. Vergati despre u­­nele județe, ca favorisând pe unii si pe alții nu, s’au năpăstuit tocmai cei cari e­­rau cel mai solvabil ; de aceea multe cre­dite agricole sunt î­n suferință, și numai câte­va, cum e acela de la Argeș, Iași și Dolj de câtă­va vreme, cel de la Ialomița, merg bine. E că acum ce zice, în aceiași șe­dință, d. Pișcă senator guvernamen­tal . Este fórte adevărat, d-lor, câ décà e­­sistă vr’uă instituțiune bine-facercare, este legea creditului agricol, o mărturisesc eu, o mărturisesce țara întréga. Ca principiu, este un lege salvatore, ca esecuțiune ânsă, lasă de dorit, suntem înapoi. D-lor, sunt județe unde sume mari sunt amenințate a fi perdute cu desăvârșire) sunt județe unde împrumutările s’au făcut prin acte motive, sunt primari introduși în în­­trul justiției, condamnați ch­iar pentru a­­semeni acte, dar, prin condamnarea lor, banii nu se restitue! In ceea ce priveșce înlesnirea po­­porațiunei agricole și dobânda cu cari se fac împrumuturile—ținând se­ma de străgănirile și cheltuelile celor ce se împrumut — d. Pișcă se es­­prima ast­fel : S’a­­fis ca înființarea creditelor agri­cole va înlesni forte mult poporațiunea agricolă; acesta a fost ideia primordială și așa urmedá să fie. Décá ensă vom veni la amănunte și vom căuta să vedem décâ în adevăr acesta instituțiune împlinesce aceste dorințe, vom vedea câ arăși aseme­nea lasă de dorit. Apoi, d. Pișea adăuga: S’a <jis ca macsimum dobândeî era să fie numai de 7 la sută, și vă pot dovedi cu cifre ca, de multe ori, dobânda a ajuns la 25 la sută, în­cât camăta rămâne tot camată! Și era un exemplu, un țăran vine să facă un împrumut de 100 lei. A­­cestea sunt împrumuturile bine-facotare, era nu împrumuturile de 5.000 lei. Mul­țimea are trebuință să-și cumpere un bou, să-și îmbunătățescă semințele, și pentru acesta se împrumută cu 50 sau 100 lei. Ei­ bine, pentru ca să facă acest îm­prumut de 100 lei, formalitățile pe cari trebue să le îndeplinesca în comună îl fac să perda câte­va­­ jile; în sfârșit sfăn­­țuit, cum se cjicea mai nainte, el pleca din comună cu hârtiile făcute, vine la Creditul agricol, și, după obiceiu, până să-i vină rândul, mai perde și aici 2 — 3 bile, până să se efectueze împrumutul. Ca să caică, țăranul care vrea să facă un împru­mut de 100 lei, deci va cheltui 1 leu pe fie­care 4, fac 3 lei, și timpul lui soco­tit câte 1 leu și jumătate, fac 7 lei, cari adăugați pe lângă cei 7 fac 14 lei. Acesta este adevărata stare de lu­cruri, descrisă de însu­și d-l prim­­ministru și de unul din senatorii gu­vernamentali. Nu se pote deci <fice câ­nd f­e sa­­gerăm întru cât­va, în scopul numai d’a aduce cui­va vr’uă acuzare. Nu facem de­cât să constatăm și să cerem îndreptare. Néduram ce ne spuse d-l prim­­ministru și unul din senatorii guver­­namentali; s’ascultam acum și ceea ce ne spun chiarele. Luptătorul din Focșani, în numă­rul său de la 14 Iuliu, scrie urmă­­torele, vorbind de casa de credit a­­gricol din acel județ: Am spus într’unul din numerile trecute, ca din suma de 550,000 lei ce acésta casă a avut ca capital, și cu care sumă s’au împrumutat și bani și râs, s’a dat și ce­lor ce au avut și celor ce n’au avut ce emaneta, guvernul să fie bucuros décá va putea încasa 50—60,000 lei. Un asemene stare de lucruri nu trebue óre sĕ ne îngrij­escá ? Și câte din casele de credit agri­col nu sunt ast­fel administrate ? A cui este vina, a cui este răs­­punderea décà administrațiunea aces­tor case este rea, déca s’a călcat le­gea și s’au făcut și se fac abuzuri ? Guvernul are înrîurire directă, prin dreptul său de control și de supra­­veghiare ce-i da legea, asupra case­lor de credit agricol. Ce a făcut și ce face el ? Dar, să vedem ce ne mai spune fata din Focșani . Am mai văz­ut aci la noi­uă procedare forte greșită, faciă cu cei cari se împru­­mutau la creditul agricol. Mulți locuitori mărginași, după ce con­­tractau un împrumut de 100 lei, împru­mut negreșit contractat de multe ori pen­tru a-și munci câmpul, mergând la casie­rie, sau mai bine emis la percepție, li se oprea mai întéia totejolurile câtre Stat, și apoi li se da restul de 30—40 lei. Mulți, cari aveau rămășițe pe mai mulți ani, se pomeneau ca, din 100 lei, li se da restul de 5, 7, 8, sau 10 lei. După cum prea bine observă citata faie, în aceste condițiuni creditele a­­gricole pare ca s’au înființat pentru ca c’nă mână sé se dea și cu alta sé se ia, sărăcind ast­fel cu desăvâr­șire pe micii cultivatori. Acest reű nu vă dată l’am sem­nalat aci, și cu tóte acestea, pe cât vedem, nu s’a făcut nimic pentru curmarea lui, încheiam deci stăruind a îndemna pe guvern să ia seriose măsuri de îndreptare, atât pentru oă organi­­sare mai nemerită a instituțiunii ca­selor de credit agricol, cât și ’n ceea­­ce privesc operațiunile ce fac aceste case și administrațiunea lor, în curând în conferință pentru a discuta cestiunea tributului bulgar. Constantinopol, 3 August. — Negocie­­rile începute cu represintantul casei Krupp se crede ca sfârșite. Rămâne numai de regulat câte­va punte cari par ca nu vor împedeca încheierea contractului. Comanda atinge cifra de 15 milione franci și cu­prinde artileria de posițiune și artileria de campanie, mai cu sema cinci tunuri mari de 1.200 mii franci fie­care, pentru apărarea Dardanelelor și a Bosforului. Ter­menul furniturii e de 4 ani. Plățile sunt treptate și garantate de veniturile vămii din Stambul. Se crede câ încheierea con­tractului a fost întâretiată din cauza o­­biecțiunilor Băncii otomane în privința garanției. Casa Krupp n’avea nici un con­­curinte. ■ Se asigură ca Said-pașa, ambasadorul Turciei la Berlin, va fi rechi­mat în cu­rând la Constantinopol. Berlin, 3 August. — P. S. S. Mitropo­litul României și Sf. Sinod român, au adre­sat felicitările lor mitropolitului Teodosiu cu pensiunea numirii sale ca arehiepiscop și pentru a-l recunosce de cap al bisericei autocefale sârbe. Quebec, 3 August. — Indienii încep din nou a asasina pe albii din Canada. Berlin, 3 August. — Scriele răspândite de pre­cari­­fiare în privința unui accident ce s-ar fi întâmplat în Elveția Prințului imperial al Germaniei, sunt cu totul ne­întemeiate. Triest, 3 August.—Răspândindu-se ves­tea câ h­olera ar fi apărut în Marsilia, guvernul austriac a ordonat măsuri de observațiune în privința provenințelor din porturile franceze din Mediterana, cuprin­­­zându-se și acelea din Algeria. Paris, 3 August. — Circulă soirea cu mai multe decese presintând simptomele h­olerei s’au întâmplat în Marsilia , dar până la acesta oră nici uă soire formală, nici oficială nu s’a dat în acesta privință. Paris, 3 August. — Camera deputaților a adoptat actul făcut de conferința din Berlin în cestiunea Congului, precum și convențiunea încheiată cu Asociațiunea internațională. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 3 August. — Neue freie Presse­dice câ a aflat din sorginte autoritată câ întrevederea Țarului cu împăratul Aus­triei va fi pe la a 2-a jumătate a lunei Septembre, dar câ locul unde se va ține întrevederea nu s’a otărît încă. Viena, 3 August.—Se anunță din Con­­stantinopol ca ambasadorii se vor întruni DIN AFARA GERMANIA Partita numită creștină­ socială și antisemită din Berlin a dat Mercu­­rea trecută un banchet la care a luat parte și predicatorul Curții im­periale, d. Stöcker, care a ținut un discurs referitor la misiunea partitei creștine. Discursul a fost viu aplaudat. După d. Stöcker a luat cuvântul d. Cremer care a descris patimile mântuitorului suferite­­ din partea E­­vreilor: „El, a­­ jis oratorul, a ținut mare sfat și-au dat lui Iuda trei­zeci de arginți pentru ca să-l trădeze, re­­sultatul a fost ca Iuda s’a spânzu­rat“. D. Stöcker, a urmat oratorul, va rămânea pentru vecie întipărit în inimele nóstre și cu cât dușmanii lui vor fi mai aprigi cu atât el își va urma cu mai mare abnegațiune ca­lea pe care a apucat’o îix contra E­­vreilor. Procesul ce-i l’au fost făcut, e uă isbândă politică care ne arata cât suntem de tari daca suntem uniți și cât e de dreptá causa pe care vă apăram. AUSTRO-UNGARIA Ului Sjpester Corespondentz comunică urmatorele : După întorcerea ministrului președinte, Tisza, se vor ținea conferințe comune în­tre miniștrii Ungariei și Austriei. In a­­cele conferințe se va stabili bugetul co­mun spre a se putea supune delegațiuni­­lor. La finele lunei lui Septembre se va întruni Reichstagul și ast­fel negocierile privitore la reînoirea pactului dualistic numai în luna lui Octombre se vor putea reîncepe. Marele comerciant Kohlberg care e și furnizorul armatei germane, a cumpărat la Steinbruck 2.500 de rîmători și i-a es­­pediat în Germania. Guvernul german a deschis granițele atât pentru acest trans­port cât și pentru altele care au să urmeze în număr de câte 600 rîmători pe săp­tămână. Din acest incident, Nemzet speră ca Germania va admite de acit înainte im­portarea de vite din Ungaria. ANGLIA ȘI TURCIA Scirile venite din Constantinopole con­ firmă ca Anglia a propus Porții că ali­anță și câ ar fi făcut nișce interesante descoperiri Sultanului. Ca compensațiune pentru uă comună procedare în tote ges­tiunile privitore chiar și în Asia centrală, Anglia oferă Turciei uă influență mai mare în Egipt. Mai întâia Sudanul se va lăsa pe sema Turciei și drepturile de suzeranitate ale Sultanului asupra Egip­tului se vor lărgi în mai mare măsură de­cât acum. Se afirmă câ Sultanul ar fi primit cu mare reservă propunerile An­gliei, pentru cuvântul ta să nu se înduș­­manesea cu Rusia. Liga țăranilor din Austria in­­feriorá. Liga țăranilor din Austria inferiora a adresat un memoriu către tote comunele rurale din acea provincie. In memoriu sunt precisate dorințele și pretențiunile țăranilor, a căror realizare se cere de la Camera deputaților spre a se formula și vota un proiect de lege în sesiunea vii­­tare. Puntele principale din memoria sunt urmatorele : 1. Esercitarea directă a votului elec­toral și împărțirea locuitorilor în clase și caste, în­cât fie­care clasă să-și alega represintantele din sînul iei. 2. înființarea de credite agricole pen­tru țărani și micii meseriași. 3. Scăderea contribuțiunilor directe și indirecte ,și introducerea contribuțiunii progresivă asupra venitului. 4. Reducerea efectivului armatei în timp de pace. 5. Introducerea tarifului vamal auto­nom faciă cu Ungaria, intrarea în uniu­nea vamală și ocrotirea industriei și a produselor indigene faciă cu concurența străină. 6. înființarea de școli speciale și lofu­rile învățătorilor rurali să fie două potrivă cu ale învățătorilor din orașe. 7. Lărgirea autonomiei comunale. 8. Limitarea marei p­roprietăți, desfi­ințarea fidel­ comiselor (7) și regularea ser­­vituților. 9. Stabilirea prețului muncei și flcsa­­rea prețului seminței necesare pentru cul­tura pământului. 10. A se însărcina statul cu întreține­rea căilor de com­unicațiune și cu aface­rile de asigurări. 11. Introducerea justiției eftine, desfi­ințarea legalizărilor și a notariatelor. 12. înființarea unei camere agricole. 13. Reducerea cheltuielilor Statului. 14 Scutirea de armată a unicului fiu și îmbunătățirea hranei soldatului. 15 înființarea unei statistice speciale agricolă. 16. înlăturarea băuturilor artificiale și falsificate. 17. A se ocroti micile industrii și me­serii. Pentru elaborarea expunerii de motive a acestor punte se vor ținea în tote co­munele mai mari întruniri publice de ță­rani. SOIRI D’ALEDILEI D. A. Kivu, secretarul general al mi­nisterului Justiției, a plecat aspra la Iași, unde va sta câte­va­­ file. * * * Direcțiunea Românului a luat disposi­­țiuni spre a se publica în fie­care­­ zi, la partea economică, prețul cerealelor din portul Brăila. . * * *■ D. Nicu Șerbănescu s’a confirmat în funcțiunea de ajutor al primarului comunei urbane Severin din județul Mehedinți. * * * D. inspector al poștelor, Chirițescu, a făcut un anchetă asupra purtării șefului stațiune! din Adjud. Se cuice ca dânsul ar fi constatat mai multe abuzuri. ** Bomba ne spune ca, Sâmbäta*20 curent, un vizitiu al d-lui Gr. Giani, a plecat cu uă brișcă cu două cai ai d-sele. D. Giani a făcut denunțare în scris la poliție, dar totuși nici uă măsură nu s’a luat pentru prinderea hoțului. Halul de poliție! ^ * * Galații spun câ sănătatea d-lui Rășcan, prefectul județului .Covurluia, s’a ame­liorat. . . * * Se scrie diaruluí l'Indépendance rou­­ mâine câ d Ghelmegeanu, prefectul Me­­hedințului, a trimis ministrului de interne demisiunea sea: * A * * * Recursul în casațiune al celor osân­(i). Ast­fel se numesc marele moșii ale nobililor, cari nu se pot împărți nici vinde, ci se administrezi tot­deuna de capul familiei. * diți pentru afacerea din Buturugeni, des­pre care am vorbit, se va judeca la 31 iulie. * * * Mai multe­­ jmre anunță ca d. D. Bră­­tianu este bolnav de câte­va cjile, dar ca merge spre bine. * * * Astăzil trebuie sa merga în Galați, d. general Falcoianu, spre, inspecta garni­­zóna din acel oraș. * * * Bine acestea s'a presintat 2 soldați de marină la redacțiunea­­ ziarului Poșta din Galați. Ei au fost față când căpitanul Mănescu a bătut și omorît pe copilul Ru­­soviei, dar îndată după săvârșirea faptu­lui au fost permutați de pe bricul Mir­­cea împreună cu alți soldați ce au văi­ut cele petrecute. Întrebați fiind, pentru ce au fost per­mutați, ei răspunseră cu pete pentru ca să nu márturisescă la cercetare. Acești soldați mărturisiră în fața mai multor persone ca, cu câte­va zile înainte de morte, nefericitul copil Petru Ruso­­vici a fost bătut cu manela de căpitanul Mănescu. Au adăugat încă câ copilul a suferit trei lovituri stând cu mâna la chi­­piu și salutând pe căpitan, der vă­jân­­du-se sbrobit de dureri, se puse în ge­­nuchi plângând și cerând să’l­erte. Furia căpitanului însă din ce în ce se ațâța mai mult. Greșala copilului a fost tot a­­ceea relatată ca, s’a dus să cheme pe un pilot. După bătae copilul a mai trăit vr’o 4­­ zile. Soldații afirmă câ copilul Ruso­viei a fost bătut nu numai cu manela, ci și cu „salamastra””, un bucată de­ odgon gros udat în apă. De asemenea au confirmat și ei câ marinarii englezi de la vasul „Cockatrice“ au voit să vie să scape pe copil, dar n’au fost lăsați de căpitanul lor. Soldații au mai spus câ asemenea fapte de bătăi crude s’au mai făcut și înainte de căpitanul Mănescu, dar să vede ca acum Dumned­eu a vrut să le scuta la lumină și să-l pedepsescá. SCIRI DIN AFARA Ia Paris s’a înființat că societate a re­porterilor ziarelor. Redactorii­­ fkrelor nu sunt admiși în acesta societate. Numărul adervnților este mare. Printre membrii înscriși sunt reporteri cari căștigă 30.000 de lei pe an. * In urma destăinuirilor făcute de­­ ziarul englez Pall Mall Gazette, s’a constituit uă comisiune ca să cerceteze faptele denun­țate. Raportul anchetei, iscălit de cardi­nalul Maning, de episcopul Londrei și de alte persone cunoscute, recunosce câ cele spuse de­­ ziarul anglos sunt exacte. * Se telegrafiază din Simlah, cu data de 31 iulie, câ guvernul Indiei a­otărît de a stabili oă tabără întărită în valea de la Pishin. Generarele Mac­Gregor se va duce la Quettah pentru alegerea terenu­lui necesar. * Se anunță din Moscva ca cornițele Dol­­gorukoff a publicat un ordonanță în care se cjice ca armurierii din Moscva vor tre­bui să țină registre privitore la vinderea armelor și a cartușelor, și nu vor putea să vîndă revolvere și cartușe pentru re­volvere de­cât personelor cari vor avea uă autorizație. Armurierii cari vor călca aceste pres­­cripțiuni vor fi pedepsiți c’uă amendă de 500 ruble sau c’uă închisore de 3 luni. * Corespondintele (Ziarului Daily News a­­nunță câ uă întrevedere va fi în Francia între d. Depretis, primul ministru al Ita­liei și lordul Salisbury, privitore la rolul Italiei în Sudan. * înmormântarea lui Sir Mose Montefiore s’a făcut la Ramsgate, cu mare pompă. Corpul a fost îmbrăcat, după cererea de­functului, cu rufele pe care le purta în­­ ziua nuntei sale. In mâna sea s’a pus uă carte în care se amintea tóte faptele sale. Nici uă trăsură nu urma corpul, care era purtat de amicii sai israeliți. Pe tot percursul cortegiului casele e­­rau acoperite cu negru și prăvăliile în­chise. Ospețul comunal era acoperit cu un văl negru. Coșciugul dispărea supt flori și cununi. Pe dânsul mai erau nișee relice, uă­ra­ I mură de măslin pe care sir Montefiore o

Next