Romanulu, iulie 1885 (Anul 29)

1885-07-31

-A­* "* y­r . ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et O-nie, 8. Place de la Renrse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ESEMPLARUL MERCURI, 31 IULIE 1885 Luminéta­te și veî fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte zérile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: i*IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele poștale. ? LA PARIS, la Havas, Laffite et O­nne, 8, Place de la Bourse. . JLA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N 0.) 15, Geneva Tnndatore: C. A. ROSETTI EIDITITJÜSTE^ ( T5 ) Director«: VINT1LÄ C. ROSETTI — Articolele uepublicate se ard — REDACTIUNEA SI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. A BUCURESCI n Sst 1885 Nu stim și nici nu ținem a sei décá articolul, publicat de la Revue du Monde Latin și intitulat Les Ira­­hisons diplomatiques, a fost scris de d. D. Sturdza, după cum s’a presu­pus de unii din confrații noștril. Scris de ministrul nostru sau scris de alt­cineva, articolul Revistei fran­­ceze este adevărat în mai tote liniile sale, după cum cititorii noștrii s’au putut convinge din traducțiunea ce ne-am grăbit a o pune supt privi­rile lor îndată ce articolul ne-a sosit. De nimeni nu se pute tăgădui ca politica esternă a Franciei republi­cane nu și-a găsit încă adevărata și definitiva sea cale. Indoelile și gre­șelile ce se comit de 15 ani încon probeza acesta. Și deci în politica mea esternă fa­ci­ă cu alte state mari, guvernul Re­­publicei comite erori pagubitore pen­tru dânsul, cu atât mai ușor aceste erori s’au comis d’a rândul faciă cu Romănia. Neînduplecata nóstra iubire pen­tru Francia și poporul său se va îm­potrivi și de astă-dată în contra cer­telor diplomatice și economice, cum se împotrivi și în timpul congresului de la Berlin, când purtarea plenipo­tențiarului francez din acel congres sângeră atât de cumplit demnitatea României și cele mai de căpetenie ale sale interese. Dar tocmai pentru câ iubirea­ și prietenia țarei nóstre pentru Francia e unul din neperitórele elemente ale politicei nóstre esterne, tocmai pen­tru acesta noi nu ne vom în­doi nici vă­dată a spune Franciei greșelile ce comite în politica mea cu țara nóstrá. Tocmai pentru câ­te iubesc, c­­icea Rosetti lui Gambeta, ăntâiți la Tours în 1870—1871 și apoi în dese rân­duri la Paris în cursul anilor urmă­tori,—tocmai pentru câ­te iubesc, nu mă voiu sfii nici vă­dată a-ți spune adevărul, ori de câte ori voiui vedea câ­te îndrumezi pe uă cale greșită. Te vei supăra póte ? Fiă ! Voiui lăsa timpului, eternul reparator și îndrep­tător al ideilor nóstre, sarcina d’a-ți arăta ca am avut dreptate. In aceste cuvinte ale fundatorului sâu, Românul­ vede pe deplin calea ce va avea să urmeze tot­deuna când cestiuni de ori-ce natură vor aduce neînțelegeri între Francia și Româ­nia.—Am­er­ice, între Francia și „sora iei cea mică“, déci acesta numire ce se da României n’ar fi devenit de de vre-uă trei săptămâni înc­a un fel de crudă ironiă în gura omenilor de stat și publiciștilor autoritați ai pre­sei franceze. Ocupată cu întemeiarea așa numi­tului imperiu colonial în estremul Orient,—Imperiu care în teorie pare atât de măreț dar care în practică n’a dat până acum de­cât durerose și pagubitare resultate, ne­consacrând prin urmare de­cât să distrată aten­țiune cestiunilor europene la ordinea z|ilei,—Francia, séű mai bine guver­ nul Republicei franceze ,­să grăbesce fără studiu și fără cumpănire să resolve cestiuni de felul cestiunii ro­mâne, când acestea cer imperios uă soluțiune pre­care­ întrebăm cu mâhnire : Era pre drept ca, cu ocasiunea ridicării tarifului privitor la mărfu­rile de provenință franceză, ca ome­­nii de Stat ai Republicei și­­ fiarele cele mai de căpetenii din Paris să invoce cu mânie tractatul de comer­­cia turco-francez din 1861; să rea­ducă aminte României libere și nea­târnate nisce timpuri de durerosa memorie ? Am priceput purtarea eruditului arhheolog, d. Waddington, la Ber­lin, în soluțiunea cestiunilor româ­ne, dar nu pricepem diplomația ar­­hheologică a celor cari cârmuiesc astăzi afacerile Republicei, și cari în discuțiunea unei cestiuni ca acesta a drepturilor vamale, cred ca au gă­sit în tractatul franco-turc din 1861 argumentul cel mai puternic pentru soluțiunea diferendului. Și mai întrebăm cu mâhnire : Era cre de demnitatea marei și cavalerescei națiuni francese ca Adu­nările iei legiuitore să-și intrerupă însemnatele lor lucruri, să stea în loc pentru a confecționa în grabă un proiect de lege privitor la ridicarea factelor asupra produselor române ? Și cu atât mai mult cu cât, la ur­ma urmelor, nu noi vom păgubi din urmările acestei legi votată de Ca­mera și Senatul Republicei cu un iu­­țâlă care a deconcertat pe mulți din senatorii și din deputații francezi. ți­arele din Paris neau spus și conti­nuă a ne spune la anumite ocasiuni câ, cu cât merge, cu atât Romănia devine mai mult satelitul celor două mari planete germane ; cu influința aces­tora se resimte în tote actele vieței nóstre politice. Daci este ast­fel, crede are gu­vernul Republicei franceze și carele din Paris ca modul lor de a lucra și de a discuta cu România de la 1878 până astăzzzi este cel mai pro­priu­, cel mai menit a ne sustrage din primejdiosa orbită a celor două pla­nete germane ? Ar putea are să nu se susțină ca purtarea represintantelui Franciei în Congresul de la Berlin, cu proiectul Barrare, cu legea votată de Senatul Republicei în ședința de Mercuri 5 August sunt tot atâția factori desti­nați a combate acesta pagubitare in­­fluință germană ? Declarațiunile platonice de simpa­­tie și cordialitate cari se aud din când în când la tribună din gura acelora chiar cari conduc negocia­­țiunile ca în timpul proiectului Bar­­rère, și cari fac proiecte de legi ca acesta din 5 August 1885, sunt în vădită și durerosa contradicțiune cu efectele ce ele au pentru țara nós­tra, și în același timp pentru pres­tigiul și folosul pipăit al Franciei în Oriintele europen. Guvernul republicei alerga după prestigiu și ipotezee folose în Estre­­mul-Oriinte, pentru ce n’ar ține, fă­când să dispară contradicțiunile, ca prestigiul și folosesc Franciei în p­­riintele europen să rămână tot atât de mândre și de mari cum erau o­­diniora ? Noi nu credem—în iubirea nóstră pentru binele și véda Franciéi re­ publicane de astăzi—noi nu credem că a amesteca, cum se făcu în tim­pul proiectului Barrere, Nilul cu Du­nărea și Dunărea cu Nilul, va să­dică a face genială și triumfatare diplomațiă. Efectele acestei „ames­tecări“ s’au văc­ut în parte și se vor vedea pe deplin când tóte negociațiu­­nile acestei ciudate cestiuni vor eși la lumină din cartenele diplomaților francesi și austriac!. Și tot ast­fel nu credem ca este în folosul Franciei și’n folosul Ro­mâniei ca starea actuală de lucruri să se prelungescă,—spre cea mai a­­dâncă bucurie a celor d’al treilea. De aceia, noi nu ne vom îndoi a recunosce dreptatea celor mai multe din afirmațiunile articolului din La Revue du Monde Latin, și vom spu­ne, amicilor noștri din Francia, fra­ților noștri mai mari, adevărul care reese din tote cestiunile. Aibă deci și denșii francheța ce avea Gambetta când recunoscea ca s’a înșelat fie în cestiuni de politică externă, fie în cestiuni de politică in­ternă , și avend-o, schimbe­ și calea în care ați stăruit până acum faciă cu țara nostrá. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 10 August.— Corespondența poli­tică desminte scirea unei apropiate între­vederi a lordului Salisbury cu d. J Depre­­tis pe teritoriul francez Hué, 10 August. — Un mare măcel de creștini s’a întâmplat la Anam. 8000 per­­sane s’au refugiat la Quine Hone care a fost ocupat de Francezi. Hué, 10 August — Keimig a fost e­­vacuat la 22 Iunie. După plecarea tru­pelor franceze, Chinezii au jefuit orașul. Viena, 10 August. — Prințul Bulga­riei, la sosirea s­a, a făcut uă visită co­mitelui Kalnoky. El a plecat spre Bul­garia. Berlin, 10 August. — Conferința tele­grafică internațională s’a deschis. După propunerea Engliterei, d. Stephan a fost ales președinte, or­d. Hake vice-preșe­­dinte. Regulamentul conferinței din Londra a fost adoptat. S-au instituit două comi­­siuni. In discursul său de deschidere d. Stephan a exprimat convingerea ca Conferința­­ va isbuti să facă să ia parte clasele cele mai puțin avute la folosele telegrafului. Marsilia, 10 August.— Numărul decese­lor h­olerice a fost era de 35. DIN AFARA AUSTRO UNG­ARIA Fremdenblatt vorbind despre călătoria comitelui Kalnoky la Varzin și despre în­tâlnirea Țarului Rusiilor cu împăratul Austriei în Kremsier, un orășel în Mo­ravia, duce câ aceste întrevederi au u o mare însemnătate politică. Rusia s-a apropiat de Germania și Aus­tria cu scop de a încheia din nou alianța celor trei împărați, alianță care se înche­iase la Reichstadt înaintea resbelului ru­­so-român-turc și care după semnarea tra­tatului din Berlin părea a fi încetat. La început, 4*ce­­nariul citat, cercu­rile politice se temea de apropiarea Ru­siei de Germania pentru cuvinte ca nu cum­va intrarea Rusiei în alianța ger­mano-austriacă se slabesc­ relațiunile in­time dintre Germania și Austria. Oame­nii precauți și cu prevederi politice din Austria de mult inm­iau părerea ca ali­pirea Rusiei de alianța celor două împă­rați nu póte fi de­cât în folosul scopu­lui alianței austro-germane. ENGLITERA ȘI TURCIA In cercurile politice din Paris se vor­­besce ca positiv ca Englitera a făcut Porței propuneri directe ca să ocupe Egipetul cu trupe otomane puse supt priveghiarea englesilor cu condițiune énsă ca Turcia să încheie cu Englitera­nă alianță ofen­sivă și defensivă în contra Rusiei. Organul ministerului de externe din Viena, Corespondența politică, relevând a­­cesta scrie­tlice: „Porta ar ocupa cu plăcere Egipetul ca să potă avea garnisane în Cair și A­­lecsandria. Englesii însă nu-i dau de­cât Sudanul și Suakimul și numai cu acestea Porta nu se mulțămeșce. „Afară de acesta cei din Constantino­­pole se mai tem ca uă alianță a Porței cu Englitera în contra Rusiei ar fi un pas prea cutezat din partea Turciei, Im­periul otoman atât în Europa cât și’n A­­sia e forte espus invasiunii Rușilor. „In fine, cestiunea Egipetului e uă ces­­tiune a concertului european, care nu se pute înlătura printr’uă alianță a Turciei cu Engliteza. Se crede de sigur câ Sul­tanul va respinge propunerile Englitezei.“ Camera de comerciu din Clușin Camera comercială din Cluj s’a ocupat alaltă­ieri cu convențiunea comercială din­tre Austro-Ungaria și România. Camera având în vedere interesele spe­ciale economice și comerciale ale Tran­silvaniei s’a pronunțat pentru reînoirea convențiunei. Un tarifă autonomă română ar nimici cu desăvârșire industria Tran­silvaniei. Industriașii de mori și de spirt au mare trebuință de cerealele române. Camera doresce a se face un tarifă spe­cială vamală între Ungaria și România ca să înceteze neajunsurile pe care le su­feră industria Ungariei în România, nea­junsuri care sunt provocate din partea industriei austriace în paguba industriei ungare în România. In schimb Ungaria să acorde României intrarea cerealelor și a vitelor libere de vamă daca România va aplica în mod eficaciv legea privitore la poliția sanitară. Memoriul Camerei din Cluj cuprinde 14 case de tipar și conține și opiniunea celor­l­alte camere de comerciu din Ardel. Se ocupă cu de amănuntul de relațiunile co­merciale transilvano-române și publică și un proiect relativ la u­ tarifă vamală specială care ar fi de a se adopta pe viitor de România asupra mărfurilor din Transilvania și Ungaria. SCIRI D’ALE­DILEI Monitorul oficial de astăzi publică re­gulamentul concursurilor pentru posturi­le medicale. * * * Astăzi Marți, se va face îmormântarea repausatului Crețescu; la orele 2 după a­­miacal, va începe serviciul funebru la bi­serica Sf. Gheorghe-nou, unde se află de­pus corpul repausatului, după care va urma discursul dis în numele înaltei curți de justiție și de casațiune. Cortegiul va porni în ordinea urmă­­tare : 1. Un pluton de geandarmi călări; 2. Corul ceremonial; 3. Musica militară ; 4. înaltul cler; 5. Decorațiunile purtate pe perne; 6 Carul funebru; 4­ . 7.f­amilia; 8 Diferite delegațiuni, corpul advoca­ților; 9. A doua musică militară; 10. Trăsura familiei; 11. Trăsura regală; 12. Armata cu onorurile militare de Mare Cruce. 13. Trăsurile particulare. Cordanele corului funebru vor fi ținute de guvern, de înalta curte de casațiune, de curtea de apel și de corpul de advo­cați. Cortegiul funebru,­­plecând de la bise­rica Sf. Gheorghe-nou, va străbate stra­da Colței, Bulevardul Uni­versi­taței, calea Victoriei, stradă Carol, calea Rahovei și strada 11 lunie până la cimitirul Șerban- Vodă (Bellu) unde se vor ține cele­l­alte discursuri. * •* * Un trecător, care a visitat serile tre­cute splaiul Dâmboviței ne scrie ca ar trebui să facem un adresă de mulțumire primăriei care nu lumineza cheurile, câci acesta măsură este luată din puntul de ’‘vedere al pudurei publice. Intr’adevĕr în tóte serile de la 9 și până la 12 din nopte batalione întregi de femei și bărbați se scaldă în Dâmboviță supt blajina lumină a lunei. * * * Sunt în grădinile și restaurantele pu­blice de la 9 sera și până pe la 1 după meciul nopței nisce nefericite copilite de câte 5—7 ani pe cari părinții sau esplo­­tatorii lor le silesc să vândă flori sau câte un esemplar din vr’un diar­ N’ar putea are cei în drept să ia cu­viinciose măsuri în acesta privință ? * * * In curând va sosi în capitală trupa germană de operete, care va juca în grădina Rașca. * * * Pe platoul Cotroceni, câți­va soldați din regimentul 6 de dorobanți, le-a ve­nit réu din causa marilor călduri la cari sunt espuși în timpul instrucțiunei. Națiunea crede ca d. ministru de resboiü ar putea lua măsuri ca în timpurile prea căldurose, cum a fost eli, soldații să fie mai cruțați; alt­fel, ei sunt espuși a peri fară nici un folos pentru instrucțiunea lor. * * * D. generare Lchneyser, comandantele garnisonei din Sibiu, a venit Duminecă la Sinaia. Luni sera, după ce a prânzit la castelul Peleș, a plecat din nou pentru Sibiu. * * * Sâmbătă a sosit d. generare Fălcoianu la Constanța unde a inspectat garni­­sona. * Cu ocazia inspecției din Galați, d. ge­nerare Fălcoianu, ministrul de resbel, a cercetat cu minuțiositate modul cum sunt tratați soldații diferitelor corpuri. Cu a­­cesta ocasiune a primit mai multe plân­geri de ale soldaților pentru bătăile ce sufer din partea superiorilor lor. Și Fos­ta cjice ca d. ministru, convingându-se despre dreptatea plângerilor, a și pedep­sit imediat prin degradare în simpli sol­dați pe mai mulți sergenți. Ne pare bine ca d. ministru de resbel s’a interesat a se convinge prin sine în­­suși de suferințele soldaților. Purtarea sea merită totă lauda și aprobarea ori­cărui om de bine. * D. N. Manolescu, senatore, va pleca aicl la Marienbad. * are Din Huși i se comunică Telegrafului faptul ca d. senator­ N. M. Cișman a fost pus în libertate de parchetul tribu­nalului Iași, judecătorul de instrucțiune negăsind în contra inculpatului nici cel mai mic indiciu de vinovăție. * . * * Cu ocasiunea trecerii d-lui ministru de resbel în Tulcea, d. prefect a dat un prând în onorea sea. Densul invită pe oficialii superiori ai garnisanei. Toți primiră cu mulțumire invitațiunea făcută, afară de d. generare Dunca care a trimes răspuns cum câ este indispus. Causa se face câ provenea din aceea ca d. prefect nu i-a făcut și de astă-dată visita prescrisă de serviciul în garni­­sonă. DIN TRANSILVANIA Deputatul Sașilor din Transilvania în Camera Ungariei, Quido Bausnern a a­­dresat că scrisore deschisă Sașilor în care se arată ca s’a făcut membru al „so­cietății de maghiarizare.“ D. Bausnern, care de opt ani de când face parte din Camera din Pesta a apă­rat în­tot­deuna politica de maghiarizare a guvernului ungur, de aceea nu ne su­­prinde de­loc aserțiunile sale din scri­­sorea sea în care, între altele, tji °e urmă­­torele : „întărirea statului modern ungur e o c cestiune de viață tot așa de mare pen­tru Sașii din Transilvania ca și pentru Unguri. Oă altă combinațiune politică ar fi oă ruină sigură pentru Sași. Societatea de maghiarizare doreșce să păstreze și să sporască naționalitatea maghiară. Sașii chiar și pentru acel motiv trebue să îm­brățișeze cu iubire societatea de maghia­rizare pentru ca­r ei sunt expuși cu mai mult pericol de a fi românizați.­ D. Bausnein, în fine, termină îndem­nând pe Iași de a renunța la oposițiu­­nea lor nefolositare și de a se alipi de Unguri. ____________ CESTIUNEA ISRAELITA Națiunea publică urmatorea scrisore: Uă telegramă din Londra cu data de 7 August st. n.­­jlie : „Lordul Salisbury a primit astă­ eji uă deputați­une de isra­­eliți veniți să ceară intervențiunea pute­rilor semnatare a tratatului din Berlin pentru a se pune capăt persecuțiunilor ale câror victime ar fi evreii în România.“ Demersul israeliților despre care ne vor­­besce acesta telegramă ar fi un lucru de uă forte mică importanță și nici ar me­rita să fie relevat. Daci este uă plăcere pentru israeliți a se tângui la lordul Salisbury și pentru lordul Salisbury a au­ji tânguirile lor, le urăm să-și potă procura în tote zilele un asemenea plăcere inofensivă, dar tot­de nă­dată inutilă. In adevar, asta­<i când în România de ar mai putea fi vorba de persecuțiuni, sunt persecutați nu evreii, ci românii de unii evrei posesori de moșii, Lordul Salisbury, ca să puta face ceva, ca să scutesca pe evrei de desagrementul de a se mai la­menta ar trebui să aibă putința d’a-i opri să scotă țipete nu numai când sunt lo­viți dar și când ei lovesc, sau d’a goni pe toți evreii din România. Precum am mai demersul evreilor despre cari vorbirăm, în el însușî nu în­­semnezá nimic; póte avea însă uă mare gravitate ceea ce urmăresc cei cari au pus din nou în mișcare fâră scirea lor pe evreii din Londra. In tot cazul, acuzați­­unile nedrepte ale acestor din urmă au să facă de sirur de urît cu Românii co­religionarilor lor din România Israel­iții de aici, fiind­ca nu pot reuși a face să înțelegă pe cei din Londra câ sunt mistificați și împinși înainte de să mână inamică, nü, credem, datoria și drep­tul să protesteze într’un mod formal și categoric în contra plângerilor nefondate adresate lordului Salisbury, și totă lu­mea le va da credăment, câci, negreșit, ei trebue să cunoscă mai bine ceea ce se petrece în România și să aibă mai multă grijă de interesele lor de­cât filantropii din Londra. Sper ca nimeni nu va pune la îndoială sinceritatea părerii ce-mi permit a emite aci. Nu sunt așa de disgrațiat de natură, nici atât de ignorent în­cât să pot fi is­pitit a urâ pe cei cari nu sunt de ginja și de religiunea mea. Compătimesc cu cel ce sufere și mă simt fericit când îi pot da­uă mână de ajutor fară a-1 întreba cine este și de unde vine. Dumitru Brătianu. TRAD­IRILE DIPLOMATICE IV J) Negocierile în 1885. In Decembre 1885, represintantele Fran­ciei la comisiunea europeană dunăreană, d. Laverturon, pe care -l numesc câci pur­tarea s­a a fost corectă și patriotică, so­si la Bucuresci cu cinci proiecte de con­­vențiune privitore: 1) la relațiunile co­merciale ; 2) la regimul consular; 3) la estradațiune ; 4) la proprietatea literară ; 5) la mărcile de fabrici. Cele patru pro­puneri din urmă erau numai în folosul Franciei. A 5­a mai cu semn avea uă mare însemnătate, câci contrafacerea măr­cilor fabricelor franceze este una din pro­­cedeurile cele mai întrebuințate de concu­rența nelegală a Germaniei. D. Laverturon nu avea depline împu­terniciri de la guvernul său; lucra cu titlu oficios. Cu tote aceste ministrul a­­facerilor străine al României studia ba­­sele unei învoieli comerciale, pe care o aduse la Paris d. Laverturon, în Februa­­rie trecut, spre a o supune aprobațiunii guvernului francez. Nu s’a mai auzit vorbindu-se în Bucu­­reșci de proiectele d-lui Lavertuson. Un n­ou ministru al Franciei a venit în Romănia la 2 Marte trecut. S’a spus că densul este însărcinat să reia negocie­­rile începute de d. Lavertuson, dar den­sul n’a spus nici uă dată guvernului din Bucurescu ca are uă asemenea sarcină. Dor­ica ca Francia care urma d’a se bucura în Romănia de beneficiile acor­date națiunii celei mai favorizate, și care singură se bucura de binevoitarea ficțiune care o asimila cu țezele limitrofe,—Fran­cia, 4ic, se credea atât de puțin legată la reciprocitate în favorea „surorei sale din Orivnte“, ca impuse drepturi de in­trare cerealelor și mări în proporțiuni notabile (până la 100 pentru unele arti­cole,) tacsele care loveau vitele. Și solut este câ cerealele și vitele sunt principa­lele produse pe care România le importă în țara nostra. Francia era în drept să modifice tariful său, dar atunci când un curent protecționist domneste pe întrega Europă, în momentul în care mai multe din tratatele de comerciu încheiate de Romănia espiră sau vor espira, a-­ cere a te bucura de tratamentul națiunii ce­lei mai favorizate, este a’i cere a stabili un precedent pe care cele­l­alte țâri vor avea dreptul să’l invoce când tratatele vor espira, ast­fel ca Romănia singură în Europa s’ar afla în neputință d’a sta­bili sa ia regimul protector care domneste în tote țerele care se află în relați­uni co­merciale cu dânsa. In acesta situațiune, nu era óre natu­ral ca guvernul român să abroge legea din 22 iulie 1878 și să restabilesca ta­riful autonom pentru tote țările cari n’au convențiuni comerciale cu România sau ale câror tratate espiră ? Se vede ca ni­mic nu era, în acesta­otărîre, îndreptat contra Franciei. Elveția și Austro-Unga­ria, ale cǎror tratate espiră în 1886, vor fi lovite prin acesta măsură, și pe rînd tote Statele cari au convențiuni comer­ciale cu România, până în 1891, data es­­pirârii ultimului tratat. Det esamenul părței economice a ces­­tiunei m’ar face să es din cadrul pe care mi l’am ficsat. 1­ A se vedea Românul de la 28 și 29 iuliu.

Next