Romanulu, iulie 1885 (Anul 29)
1885-07-31
-A* "* yr . ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffite et O-nie, 8. Place de la Renrse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI ESEMPLARUL MERCURI, 31 IULIE 1885 Luminétate și veî fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte zérile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: i*IN ROMANIA, la administrațiunea diarului și oficiele poștale. ? LA PARIS, la Havas, Laffite et Onne, 8, Place de la Bourse. . JLA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N 0.) 15, Geneva Tnndatore: C. A. ROSETTI EIDITITJÜSTE^ ( T5 ) Director«: VINT1LÄ C. ROSETTI — Articolele uepublicate se ard — REDACTIUNEA SI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10. A BUCURESCI n Sst 1885 Nu stim și nici nu ținem a sei décá articolul, publicat de la Revue du Monde Latin și intitulat Les Irahisons diplomatiques, a fost scris de d. D. Sturdza, după cum s’a presupus de unii din confrații noștril. Scris de ministrul nostru sau scris de altcineva, articolul Revistei franceze este adevărat în mai tote liniile sale, după cum cititorii noștrii s’au putut convinge din traducțiunea ce ne-am grăbit a o pune supt privirile lor îndată ce articolul ne-a sosit. De nimeni nu se pute tăgădui ca politica esternă a Franciei republicane nu și-a găsit încă adevărata și definitiva sea cale. Indoelile și greșelile ce se comit de 15 ani încon probeza acesta. Și deci în politica mea esternă faciă cu alte state mari, guvernul Republicei comite erori pagubitore pentru dânsul, cu atât mai ușor aceste erori s’au comis d’a rândul faciă cu Romănia. Neînduplecata nóstra iubire pentru Francia și poporul său se va împotrivi și de astă-dată în contra certelor diplomatice și economice, cum se împotrivi și în timpul congresului de la Berlin, când purtarea plenipotențiarului francez din acel congres sângeră atât de cumplit demnitatea României și cele mai de căpetenie ale sale interese. Dar tocmai pentru câ iubirea și prietenia țarei nóstre pentru Francia e unul din neperitórele elemente ale politicei nóstre esterne, tocmai pentru acesta noi nu ne vom îndoi nici vădată a spune Franciei greșelile ce comite în politica mea cu țara nóstrá. Tocmai pentru câte iubesc, cicea Rosetti lui Gambeta, ăntâiți la Tours în 1870—1871 și apoi în dese rânduri la Paris în cursul anilor următori,—tocmai pentru câte iubesc, nu mă voiu sfii nici vădată a-ți spune adevărul, ori de câte ori voiui vedea câte îndrumezi pe uă cale greșită. Te vei supăra póte ? Fiă ! Voiui lăsa timpului, eternul reparator și îndreptător al ideilor nóstre, sarcina d’a-ți arăta ca am avut dreptate. In aceste cuvinte ale fundatorului sâu, Românul vede pe deplin calea ce va avea să urmeze totdeuna când cestiuni de ori-ce natură vor aduce neînțelegeri între Francia și România.—Americe, între Francia și „sora iei cea mică“, déci acesta numire ce se da României n’ar fi devenit de de vre-uă trei săptămâni înca un fel de crudă ironiă în gura omenilor de stat și publiciștilor autoritați ai presei franceze. Ocupată cu întemeiarea așa numitului imperiu colonial în estremul Orient,—Imperiu care în teorie pare atât de măreț dar care în practică n’a dat până acum decât durerose și pagubitare resultate, neconsacrând prin urmare decât să distrată atențiune cestiunilor europene la ordinea z|ilei,—Francia, séű mai bine guver nul Republicei franceze ,să grăbesce fără studiu și fără cumpănire să resolve cestiuni de felul cestiunii române, când acestea cer imperios uă soluțiune precare întrebăm cu mâhnire : Era pre drept ca, cu ocasiunea ridicării tarifului privitor la mărfurile de provenință franceză, ca omenii de Stat ai Republicei și fiarele cele mai de căpetenii din Paris să invoce cu mânie tractatul de comercia turco-francez din 1861; să readucă aminte României libere și neatârnate nisce timpuri de durerosa memorie ? Am priceput purtarea eruditului arhheolog, d. Waddington, la Berlin, în soluțiunea cestiunilor române, dar nu pricepem diplomația arhheologică a celor cari cârmuiesc astăzi afacerile Republicei, și cari în discuțiunea unei cestiuni ca acesta a drepturilor vamale, cred ca au găsit în tractatul franco-turc din 1861 argumentul cel mai puternic pentru soluțiunea diferendului. Și mai întrebăm cu mâhnire : Era cre de demnitatea marei și cavalerescei națiuni francese ca Adunările iei legiuitore să-și intrerupă însemnatele lor lucruri, să stea în loc pentru a confecționa în grabă un proiect de lege privitor la ridicarea factelor asupra produselor române ? Și cu atât mai mult cu cât, la urma urmelor, nu noi vom păgubi din urmările acestei legi votată de Camera și Senatul Republicei cu un iuțâlă care a deconcertat pe mulți din senatorii și din deputații francezi. țiarele din Paris neau spus și continuă a ne spune la anumite ocasiuni câ, cu cât merge, cu atât Romănia devine mai mult satelitul celor două mari planete germane ; cu influința acestora se resimte în tote actele vieței nóstre politice. Daci este astfel, crede are guvernul Republicei franceze și carele din Paris ca modul lor de a lucra și de a discuta cu România de la 1878 până astăzzzi este cel mai propriu, cel mai menit a ne sustrage din primejdiosa orbită a celor două planete germane ? Ar putea are să nu se susțină ca purtarea represintantelui Franciei în Congresul de la Berlin, cu proiectul Barrare, cu legea votată de Senatul Republicei în ședința de Mercuri 5 August sunt tot atâția factori destinați a combate acesta pagubitare influință germană ? Declarațiunile platonice de simpatie și cordialitate cari se aud din când în când la tribună din gura acelora chiar cari conduc negociațiunile ca în timpul proiectului Barrère, și cari fac proiecte de legi ca acesta din 5 August 1885, sunt în vădită și durerosa contradicțiune cu efectele ce ele au pentru țara nóstra, și în același timp pentru prestigiul și folosul pipăit al Franciei în Oriintele europen. Guvernul republicei alerga după prestigiu și ipotezee folose în Estremul-Oriinte, pentru ce n’ar ține, făcând să dispară contradicțiunile, ca prestigiul și folosesc Franciei în priintele europen să rămână tot atât de mândre și de mari cum erau odiniora ? Noi nu credem—în iubirea nóstră pentru binele și véda Franciéi re publicane de astăzi—noi nu credem că a amesteca, cum se făcu în timpul proiectului Barrere, Nilul cu Dunărea și Dunărea cu Nilul, va sădică a face genială și triumfatare diplomațiă. Efectele acestei „amestecări“ s’au văcut în parte și se vor vedea pe deplin când tóte negociațiunile acestei ciudate cestiuni vor eși la lumină din cartenele diplomaților francesi și austriac!. Și tot astfel nu credem ca este în folosul Franciei și’n folosul României ca starea actuală de lucruri să se prelungescă,—spre cea mai adâncă bucurie a celor d’al treilea. De aceia, noi nu ne vom îndoi a recunosce dreptatea celor mai multe din afirmațiunile articolului din La Revue du Monde Latin, și vom spune, amicilor noștri din Francia, fraților noștri mai mari, adevărul care reese din tote cestiunile. Aibă deci și denșii francheța ce avea Gambetta când recunoscea ca s’a înșelat fie în cestiuni de politică externă, fie în cestiuni de politică internă , și avend-o, schimbe și calea în care ați stăruit până acum faciă cu țara nostrá. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 10 August.— Corespondența politică desminte scirea unei apropiate întrevederi a lordului Salisbury cu d. J Depretis pe teritoriul francez Hué, 10 August. — Un mare măcel de creștini s’a întâmplat la Anam. 8000 persane s’au refugiat la Quine Hone care a fost ocupat de Francezi. Hué, 10 August — Keimig a fost evacuat la 22 Iunie. După plecarea trupelor franceze, Chinezii au jefuit orașul. Viena, 10 August. — Prințul Bulgariei, la sosirea sa, a făcut uă visită comitelui Kalnoky. El a plecat spre Bulgaria. Berlin, 10 August. — Conferința telegrafică internațională s’a deschis. După propunerea Engliterei, d. Stephan a fost ales președinte, ord. Hake vice-președinte. Regulamentul conferinței din Londra a fost adoptat. S-au instituit două comisiuni. In discursul său de deschidere d. Stephan a exprimat convingerea ca Conferința va isbuti să facă să ia parte clasele cele mai puțin avute la folosele telegrafului. Marsilia, 10 August.— Numărul deceselor holerice a fost era de 35. DIN AFARA AUSTRO UNGARIA Fremdenblatt vorbind despre călătoria comitelui Kalnoky la Varzin și despre întâlnirea Țarului Rusiilor cu împăratul Austriei în Kremsier, un orășel în Moravia, duce câ aceste întrevederi au u o mare însemnătate politică. Rusia s-a apropiat de Germania și Austria cu scop de a încheia din nou alianța celor trei împărați, alianță care se încheiase la Reichstadt înaintea resbelului ruso-român-turc și care după semnarea tratatului din Berlin părea a fi încetat. La început, 4*cenariul citat, cercurile politice se temea de apropiarea Rusiei de Germania pentru cuvinte ca nu cumva intrarea Rusiei în alianța germano-austriacă se slabesc relațiunile intime dintre Germania și Austria. Oamenii precauți și cu prevederi politice din Austria de mult inmiau părerea ca alipirea Rusiei de alianța celor două împărați nu póte fi decât în folosul scopului alianței austro-germane. ENGLITERA ȘI TURCIA In cercurile politice din Paris se vorbesce ca positiv ca Englitera a făcut Porței propuneri directe ca să ocupe Egipetul cu trupe otomane puse supt priveghiarea englesilor cu condițiune énsă ca Turcia să încheie cu Engliterană alianță ofensivă și defensivă în contra Rusiei. Organul ministerului de externe din Viena, Corespondența politică, relevând acesta scrietlice: „Porta ar ocupa cu plăcere Egipetul ca să potă avea garnisane în Cair și Alecsandria. Englesii însă nu-i dau decât Sudanul și Suakimul și numai cu acestea Porta nu se mulțămeșce. „Afară de acesta cei din Constantinopole se mai tem ca uă alianță a Porței cu Englitera în contra Rusiei ar fi un pas prea cutezat din partea Turciei, Imperiul otoman atât în Europa cât și’n Asia e forte espus invasiunii Rușilor. „In fine, cestiunea Egipetului e uă cestiune a concertului european, care nu se pute înlătura printr’uă alianță a Turciei cu Engliteza. Se crede de sigur câ Sultanul va respinge propunerile Englitezei.“ Camera de comerciu din Clușin Camera comercială din Cluj s’a ocupat alaltăieri cu convențiunea comercială dintre Austro-Ungaria și România. Camera având în vedere interesele speciale economice și comerciale ale Transilvaniei s’a pronunțat pentru reînoirea convențiunei. Un tarifă autonomă română ar nimici cu desăvârșire industria Transilvaniei. Industriașii de mori și de spirt au mare trebuință de cerealele române. Camera doresce a se face un tarifă specială vamală între Ungaria și România ca să înceteze neajunsurile pe care le suferă industria Ungariei în România, neajunsuri care sunt provocate din partea industriei austriace în paguba industriei ungare în România. In schimb Ungaria să acorde României intrarea cerealelor și a vitelor libere de vamă daca România va aplica în mod eficaciv legea privitore la poliția sanitară. Memoriul Camerei din Cluj cuprinde 14 case de tipar și conține și opiniunea celorlalte camere de comerciu din Ardel. Se ocupă cu de amănuntul de relațiunile comerciale transilvano-române și publică și un proiect relativ la u tarifă vamală specială care ar fi de a se adopta pe viitor de România asupra mărfurilor din Transilvania și Ungaria. SCIRI D’ALEDILEI Monitorul oficial de astăzi publică regulamentul concursurilor pentru posturile medicale. * * * Astăzi Marți, se va face îmormântarea repausatului Crețescu; la orele 2 după amiacal, va începe serviciul funebru la biserica Sf. Gheorghe-nou, unde se află depus corpul repausatului, după care va urma discursul dis în numele înaltei curți de justiție și de casațiune. Cortegiul va porni în ordinea următare : 1. Un pluton de geandarmi călări; 2. Corul ceremonial; 3. Musica militară ; 4. înaltul cler; 5. Decorațiunile purtate pe perne; 6 Carul funebru; 4 . 7.familia; 8 Diferite delegațiuni, corpul advocaților; 9. A doua musică militară; 10. Trăsura familiei; 11. Trăsura regală; 12. Armata cu onorurile militare de Mare Cruce. 13. Trăsurile particulare. Cordanele corului funebru vor fi ținute de guvern, de înalta curte de casațiune, de curtea de apel și de corpul de advocați. Cortegiul funebru,plecând de la biserica Sf. Gheorghe-nou, va străbate strada Colței, Bulevardul Universitaței, calea Victoriei, stradă Carol, calea Rahovei și strada 11 lunie până la cimitirul Șerban- Vodă (Bellu) unde se vor ține celelalte discursuri. * •* * Un trecător, care a visitat serile trecute splaiul Dâmboviței ne scrie ca ar trebui să facem un adresă de mulțumire primăriei care nu lumineza cheurile, câci acesta măsură este luată din puntul de ’‘vedere al pudurei publice. Intr’adevĕr în tóte serile de la 9 și până la 12 din nopte batalione întregi de femei și bărbați se scaldă în Dâmboviță supt blajina lumină a lunei. * * * Sunt în grădinile și restaurantele publice de la 9 sera și până pe la 1 după meciul nopței nisce nefericite copilite de câte 5—7 ani pe cari părinții sau esplotatorii lor le silesc să vândă flori sau câte un esemplar din vr’un diar N’ar putea are cei în drept să ia cuviinciose măsuri în acesta privință ? * * * In curând va sosi în capitală trupa germană de operete, care va juca în grădina Rașca. * * * Pe platoul Cotroceni, câțiva soldați din regimentul 6 de dorobanți, le-a venit réu din causa marilor călduri la cari sunt espuși în timpul instrucțiunei. Națiunea crede ca d. ministru de resboiü ar putea lua măsuri ca în timpurile prea căldurose, cum a fost eli, soldații să fie mai cruțați; altfel, ei sunt espuși a peri fară nici un folos pentru instrucțiunea lor. * * * D. generare Lchneyser, comandantele garnisonei din Sibiu, a venit Duminecă la Sinaia. Luni sera, după ce a prânzit la castelul Peleș, a plecat din nou pentru Sibiu. * * * Sâmbătă a sosit d. generare Fălcoianu la Constanța unde a inspectat garnisona. * Cu ocazia inspecției din Galați, d. generare Fălcoianu, ministrul de resbel, a cercetat cu minuțiositate modul cum sunt tratați soldații diferitelor corpuri. Cu acesta ocasiune a primit mai multe plângeri de ale soldaților pentru bătăile ce sufer din partea superiorilor lor. Și Fosta cjice ca d. ministru, convingându-se despre dreptatea plângerilor, a și pedepsit imediat prin degradare în simpli soldați pe mai mulți sergenți. Ne pare bine ca d. ministru de resbel s’a interesat a se convinge prin sine însuși de suferințele soldaților. Purtarea sea merită totă lauda și aprobarea oricărui om de bine. * D. N. Manolescu, senatore, va pleca aicl la Marienbad. * are Din Huși i se comunică Telegrafului faptul ca d. senator N. M. Cișman a fost pus în libertate de parchetul tribunalului Iași, judecătorul de instrucțiune negăsind în contra inculpatului nici cel mai mic indiciu de vinovăție. * . * * Cu ocasiunea trecerii d-lui ministru de resbel în Tulcea, d. prefect a dat un prând în onorea sea. Densul invită pe oficialii superiori ai garnisanei. Toți primiră cu mulțumire invitațiunea făcută, afară de d. generare Dunca care a trimes răspuns cum câ este indispus. Causa se face câ provenea din aceea ca d. prefect nu i-a făcut și de astă-dată visita prescrisă de serviciul în garnisonă. DIN TRANSILVANIA Deputatul Sașilor din Transilvania în Camera Ungariei, Quido Bausnern a adresat că scrisore deschisă Sașilor în care se arată ca s’a făcut membru al „societății de maghiarizare.“ D. Bausnern, care de opt ani de când face parte din Camera din Pesta a apărat întotdeuna politica de maghiarizare a guvernului ungur, de aceea nu ne suprinde deloc aserțiunile sale din scrisorea sea în care, între altele, tji °e următorele : „întărirea statului modern ungur e o c cestiune de viață tot așa de mare pentru Sașii din Transilvania ca și pentru Unguri. Oă altă combinațiune politică ar fi oă ruină sigură pentru Sași. Societatea de maghiarizare doreșce să păstreze și să sporască naționalitatea maghiară. Sașii chiar și pentru acel motiv trebue să îmbrățișeze cu iubire societatea de maghiarizare pentru car ei sunt expuși cu mai mult pericol de a fi românizați. D. Bausnein, în fine, termină îndemnând pe Iași de a renunța la oposițiunea lor nefolositare și de a se alipi de Unguri. ____________ CESTIUNEA ISRAELITA Națiunea publică urmatorea scrisore: Uă telegramă din Londra cu data de 7 August st. n.jlie : „Lordul Salisbury a primit astă eji uă deputațiune de israeliți veniți să ceară intervențiunea puterilor semnatare a tratatului din Berlin pentru a se pune capăt persecuțiunilor ale câror victime ar fi evreii în România.“ Demersul israeliților despre care ne vorbesce acesta telegramă ar fi un lucru de uă forte mică importanță și nici ar merita să fie relevat. Daci este uă plăcere pentru israeliți a se tângui la lordul Salisbury și pentru lordul Salisbury a auji tânguirile lor, le urăm să-și potă procura în tote zilele un asemenea plăcere inofensivă, dar totde nădată inutilă. In adevar, asta<i când în România de ar mai putea fi vorba de persecuțiuni, sunt persecutați nu evreii, ci românii de unii evrei posesori de moșii, Lordul Salisbury, ca să puta face ceva, ca să scutesca pe evrei de desagrementul de a se mai lamenta ar trebui să aibă putința d’a-i opri să scotă țipete nu numai când sunt loviți dar și când ei lovesc, sau d’a goni pe toți evreii din România. Precum am mai demersul evreilor despre cari vorbirăm, în el însușî nu însemnezá nimic; póte avea însă uă mare gravitate ceea ce urmăresc cei cari au pus din nou în mișcare fâră scirea lor pe evreii din Londra. In tot cazul, acuzațiunile nedrepte ale acestor din urmă au să facă de sirur de urît cu Românii coreligionarilor lor din România Israeliții de aici, fiindca nu pot reuși a face să înțelegă pe cei din Londra câ sunt mistificați și împinși înainte de să mână inamică, nü, credem, datoria și dreptul să protesteze într’un mod formal și categoric în contra plângerilor nefondate adresate lordului Salisbury, și totă lumea le va da credăment, câci, negreșit, ei trebue să cunoscă mai bine ceea ce se petrece în România și să aibă mai multă grijă de interesele lor decât filantropii din Londra. Sper ca nimeni nu va pune la îndoială sinceritatea părerii ce-mi permit a emite aci. Nu sunt așa de disgrațiat de natură, nici atât de ignorent încât să pot fi ispitit a urâ pe cei cari nu sunt de ginja și de religiunea mea. Compătimesc cu cel ce sufere și mă simt fericit când îi pot dauă mână de ajutor fară a-1 întreba cine este și de unde vine. Dumitru Brătianu. TRADIRILE DIPLOMATICE IV J) Negocierile în 1885. In Decembre 1885, represintantele Franciei la comisiunea europeană dunăreană, d. Laverturon, pe care -l numesc câci purtarea sa a fost corectă și patriotică, sosi la Bucuresci cu cinci proiecte de convențiune privitore: 1) la relațiunile comerciale ; 2) la regimul consular; 3) la estradațiune ; 4) la proprietatea literară ; 5) la mărcile de fabrici. Cele patru propuneri din urmă erau numai în folosul Franciei. A 5a mai cu semn avea uă mare însemnătate, câci contrafacerea mărcilor fabricelor franceze este una din procedeurile cele mai întrebuințate de concurența nelegală a Germaniei. D. Laverturon nu avea depline împuterniciri de la guvernul său; lucra cu titlu oficios. Cu tote aceste ministrul afacerilor străine al României studia basele unei învoieli comerciale, pe care o aduse la Paris d. Laverturon, în Februarie trecut, spre a o supune aprobațiunii guvernului francez. Nu s’a mai auzit vorbindu-se în Bucureșci de proiectele d-lui Lavertuson. Un nou ministru al Franciei a venit în Romănia la 2 Marte trecut. S’a spus că densul este însărcinat să reia negocierile începute de d. Lavertuson, dar densul n’a spus nici uă dată guvernului din Bucurescu ca are uă asemenea sarcină. Dorica ca Francia care urma d’a se bucura în Romănia de beneficiile acordate națiunii celei mai favorizate, și care singură se bucura de binevoitarea ficțiune care o asimila cu țezele limitrofe,—Francia, 4ic, se credea atât de puțin legată la reciprocitate în favorea „surorei sale din Orivnte“, ca impuse drepturi de intrare cerealelor și mări în proporțiuni notabile (până la 100 pentru unele articole,) tacsele care loveau vitele. Și solut este câ cerealele și vitele sunt principalele produse pe care România le importă în țara nostra. Francia era în drept să modifice tariful său, dar atunci când un curent protecționist domneste pe întrega Europă, în momentul în care mai multe din tratatele de comerciu încheiate de Romănia espiră sau vor espira, a- cere a te bucura de tratamentul națiunii celei mai favorizate, este a’i cere a stabili un precedent pe care celelalte țâri vor avea dreptul să’l invoce când tratatele vor espira, astfel ca Romănia singură în Europa s’ar afla în neputință d’a stabili sa ia regimul protector care domneste în tote țerele care se află în relațiuni comerciale cu dânsa. In acesta situațiune, nu era óre natural ca guvernul român să abroge legea din 22 iulie 1878 și să restabilesca tariful autonom pentru tote țările cari n’au convențiuni comerciale cu România sau ale câror tratate espiră ? Se vede ca nimic nu era, în acestaotărîre, îndreptat contra Franciei. Elveția și Austro-Ungaria, ale cǎror tratate espiră în 1886, vor fi lovite prin acesta măsură, și pe rînd tote Statele cari au convențiuni comerciale cu România, până în 1891, data espirârii ultimului tratat. Det esamenul părței economice a cestiunei m’ar face să es din cadrul pe care mi l’am ficsat. 1 A se vedea Românul de la 28 și 29 iuliu.