Romanulu, august 1885 (Anul 29)
1885-08-05
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Det0 » » » » IK.............2 M — „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. IN PARIS, la Havas, Laffire et C-nie, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Din cauza sărbătorii de apoi, Schimbarea la față, chiarul nu va apare de cât Mercuri sera. 20 BAN! ESEMPLARUL BOGORESCI AUGUST 1885 Arătarăm pe fiecare putem spune, zeul ce vedem săvârșindu-se și spuserăm ca daca noi suntem vinovați pentru ca îndurăm cele ce se fac, nu mai puțin vinovat este cel care face râul. Confrații noștri de la România Libera au arătat, pute în mod mai înfiorător, starea societății actuale, constatând domnia imoralității. „Considerând astfel lucrurile: Zic dânșii, ridicăm noi are imoralitatea la un principiu de guvernământ? Nici decum. Constatam uă situațiune forte rea și cerem îndreptarea.“ Acești bărbați inteligenți și învățați nu pot fi bănuiți câ vor să răsturne cu orice preț pe cârmuitorii de azi; ei sunt chiar, până la un punct orecare, și amicilor și totuși nu se pot opri de a spune ca situațiunea este forte rea și de a cere să se pună capăt acestei stâri de lucruri. Acesta a făcut’o și fundatorele Românului, dar a avut durerea să se ducă desnădăjduit d’a mai dobândi îndreptare de la cei cari sunt adî în capul afacerilor, și ne-a spus să mergem înainte, spre a curma zeul prin noi și numai prin noi. In acest punt ne deosebim de simpaticii noștrii confrați, cari mai aștepta ca îndreptarea să se facă de către stăpân. Situațiunea nostrá politică pare a nu fi grija de căpetenie a confraților noștrii, dânșii sunt mai splimentați de sorta nostru economică. Acesta intrând și în vederile nostre, ne întrebăm adesea: de ce are n’am lăsa certele politice spre a merge cu toți, mână în mână, spre revendicarea drepturilor nóstre economice ? Cu văci primejdia confrații noștri este de netăgăduit : „Suntem cu toți nemulțămiți de starea nostru economică,he denșii. Nu mai încape vorbă, suntem săraci. Causa este ca nu întrebuințam decât o parte din timpul nostru în agricultură, și chiar acesta muncă o facem numai mecanic.“ Și arătând trista nóstra situațiune economică, România liberă crede câ trebue să căutăm a pune în stare și țara nóstra să-și întrebuințeze timpul în muncă inteliginte, fie acesta în agricultură, fie în industrie, căci „daci s’a făcut ceva în sensul acesta este prea puțin.“ Vorbind despre învățământul profesional, confratele nostru esclamă : „ Cerem cu stăruință ca guvernul să se ocupe de aceste școli, să nu le mai lase în părăsirea în care le-a lăsat până acum. Nu ne putem închipui cum au putut fi lăsate atâta timp într’u stare atât de miserabilă. „De școlile industriale nu avem nimic decis, decât să le cerem înființarea, câci ele nu există de loc.“ Finanțele nóstre, care odiniora făcea fața liberalilor, sunt adî într’uă stare care lasă mult de dorit, bugetele se alcătuiesc în mod fantastic și, spun confrații noștrii: „Se fac reduceri la cheltuelile ce privesc agricultura, la cele ce se raportă la industrie și comerț, se taie din cheltuelile armatei, din ale instrucției publice, se fac economii în tote părțile, unele săbuite, altele nesăbuite, cele mai multe periculose pentru viitor. „Realitatea situației a început să dovedescă ca resursele ce le avem astăzi sunt insuficiente pentru mergerea înainte a guvernului și a diferitelor ramuri ale administrației, și ea va dovedi în curând ca aceste resurse nu ajung pentru mergerea înainte chiar a întregei stări economice a țârii. Acum se vede ca bugetul pe 1885—1886 nu este un buget de organisare, ci de desorganisare.“ Și vorbind asupra reducerilor ce se fac, confratele nostru nu se pute opri de ași esprima grija ca „tare se teme ca aceste reduceri nu sunt raționate.“ Ca să arate și mai limpede ca bugetul din 1885 —1886 este un buget de desorganizare România liberă amintesce două exemple date de d. Carp, unul relativ la întreținerea șoselelor, ce 1-lalt la reducerile făcute în armată. „Oratorele a demonstrat câ daca pentru șosele se cheltuesce anul acesta mai puțin de 600,000 de lei dintr’un buget de 128,000,000, vom ajunge în curând la refacerea tuturor șoselelor— câci—în trei ani se deteriorezază șosea împotrită—cu cheltuelile permise de bugetul acestui an, și după trei ani vom fi siliți să cheltuim două sută de ori mai mult decât ar fi trebuit să cheltuim acum ca să facem lucrul solid și durabil.“ Recunoscut este deci, de însăși România Liberă, ca : Situațiunea este forte rea ; toți sunt nemulțămiți de starea nóstru economică ; suntem săraci ; ceea ce s’a făcut pentru agricultură este puțin ; învățământul profesional este lăsat de guvern în părăsire ; școli de industrie nu avem ; se fac reduceri la cheltuielele privitore la agricultură, industrie și comerciu; se fac economii nesăbuite, cele mai multe periculose pentru viitor ; realitatea situațiunii a dovedit ca resursele ce avem azi sunt insuficiente pentru mergerea înainte a guvernului și a diferitelor ramuri ale administrațiunii ; bugetul din 85-86 este un buget de desorganisare ; reducerile ce se fac nu sunt raționate și după 3 ani vom fi siliți să cheltuim două sută de ori mai mult decât ar fi trebuit să cheltuim acum spre a face lucru solid și durabil. Acestea tote le mărturesce Rom. Liberă care am arătat ca a mai dovedit ca guvernul actual se servă și se razămă peameni egoiști, caractere stricate, tineri cari frecventeza cafenelele, tineri cu moralul și sănătatea stricată. Și acel guvern care se valămă pe asemenea ființe : se supune pretențiunilor blamabile, nu-și da sema de căușele relelor pe care le cunosce, nu incerca să ridice nivelul moral prin instrucțiune, nu face legi asupra admisibilității în funcțiunile publice, asupra abuzurilor, nu opresce prin lege hatârul etc. etc. Tóte acestea le-a spus și susținut România Liberă spre a ajunge la acesta conclusiune : „Sporirea resurselor sau retragerea, ocásă dilemă ce începe să se impună manifest guvernului și din care el nu va putea eși:“ întrebăm acum pe confrații noștri: n’avem are dreptul, în urma celor ce spun, să strigăm , vinovat și răspunzător este guvernul ? Și trecând la starea țăranilor, la restrătirile la care a împins guvernul,—nu avem trebuință a le aminti câci le cunosc confrații noștri, și însăși România Liberă ne-a spus vorbind de țăranul român ca: „datoriile vechi, nedreptățile moi, sărăcia, lipsa de cultură și altele îl apasă atât de tare, încât își ia lumea în cap“ — n’avem pre dreptul a învinovăți pe cel care a redus pe muncitor la asemenea stare, pe cel care îl face a crede ca singura scăpare sta în răsvrătire ? Am vădut și alte ciare, care respectă proprietatea tot ca și Rom.lib. cum este Dunărea de Jos care spune ca perceptorii sau sătianului dobândi de 7 la sută. Democratul care constată ca sunt țărani cari au alergat, de la 65 până a fi, prin judecăți pentru a se respecta pământurile pe cari au fost împroprietăriți, și care cheltuind cu aducerea mai multor rînduri de ingeniari, am sărăcit cu totul. Am vădut diare moderate ca Galații spuind ca țăranii n’au ce mânca, le lipsesce mămăliga, vitele mor de fume, și acel <jiar amic al organisării actuale a societății nu se póte opri d’a observa ca : „Sătianul tace dor când cuțitul îi va ajunge la os, vai și amar de împilător. „Cine are urechi de audit să auda și să se grăbască a preîntâmpina mari catastrofe.“ N’avem óre dreptul a fi speriați când ni se descrie acesta stare și audim acele amenințări ? N’avem óre dreptul d’a învinovăți pe cel care împinge la astfel de lucruri ? Spre a se vedea până unde a pătruns nemulțumirea, punem supt ochii României libere următorele rînduri scrise de unul din cei mai mari proprietari din Brăila, amic al multora din miniștrii noștri : „Sătianii din Brăila sunt astăzi muritori de femeă la lettre. Ți serupe inima văzând prin satele Nomolasa, Costieniî, Fundenii, Vladimirenii, Slobozia-Gronadî, zicea și altele, mii de creature murind de fume, pe când piețele Brăilei și Galaților sunt pline de porumb, ce se vinde cu prețuri forte scăzute.“ Un alt mare proprietar din Vâlcea este redus a scrie rînduri cu urmatorele : „Noi aceștia de la țară cari am vădut și vedem în fiecare din mai d’aprope ilegalitățile și abuzurile j nur mai putem avea ilusiuni câ se vor putea îndrepta lucrurile decât numai printr’o revoluție, care să sfa I rame și să dobare tota starea de sus lucruri actuală, câci tot corpul Statu ’i lui este să cangrenă de sus până la jos, și orice speranță de îndreptare prin combateri pe teren constituțional, prin presă, sau chiar prin întruniri este să vană iluziune , câci nimic nu se mai pute aștepta de la un guvern vitreg și rapace, cum este guvernul actual; și a mai încerca, cum e Țic, ca prin întruniri sau alte mijloce constituționale să mai luptăm ar fi un lucru cu totul steril pentru noi aceia cari ne pretindem ca ne devotăm binelui public. „Este uă crimă, sau cel puțin uă greșală, ca să mai expunem pe cetățeni la lupte când nu vedem sigur nici un resultat concret pentru preschimbarea stării actuale. „Póte îmi veți face cu am idei prea pesimiste; se póte, dar am ferma convincțiune ca a combate pe teren legal n’ar fi altceva decât să expunem pe cetățeni la persecuții de tot felul, câcionarea, averea și chiar viața omului stă adî în mâna guvernului. Eu unul nu pot să fac acesta. “ Nu crede are România liberă ca acestea sunt semne ingrijitore ? Nu crede ea ca este timp să luăm măsuri spre a nu merge lucrul mai departe ? Daca acestea sunt și vederile sale, unescá glasul séu cu al nostru spre a spune guvernului. Greșit și răspunzător ești, câci împingi națiunea la răsvrătire. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Alexandria 15 August.—Plata despăgubirilor datorite victimelor bombardării va începe mâine. Sofia. 15 August.—Prințul Alecsandru s-a întors ieri la Sofia. De la Vidin, unde recepțiunea a fost în deosebi strălucită. Altețea Sa a fost primit în chipul cel mai călduros pe tot parcursul său. Marsilia, 15 August. — S’au constat ieri 34 decese. Madrid, 15 August.—Numărul deceselor a fost ieri 1794 în Spania. Roma, 16 August.—Se telegrafiază din Masuadi „Agenției Ștefani“ cu Marcopulo Bey, secretarul colonelului Chermside, și sub-guvernatorul egiptean din Masuah, au plecat ca să ducă generalului abisinian Rasalula un mesagiu al colonelului Chermside în privința liberării Kassalei. DIN AFARA AUSTRO-UNGARIA Pesti Napló Zice ca guvernul ungar ,va veni în sesiunea viitare a Camerii cu un proiect de lege privitor la modificarea legii judițene și comunale. Ziarul citat aprobă proiectul guvernului zicând cu marea majoritate de care dispune d. Tista în Cameră, l-ar putea înbărbăta să facă uă dată ordine în administrațiune. „Starea destrăbălată, esclamă Pesti Napló, a administrațiunei din Ungaria, înmulțirea din ce în ce mai mult a agitațiunilor naționalităților, delapidările de bani publici cari se urmeza pe uă scară întinsă, tote acestea cer ca de urgență să se facă uă schimbare radicală în administrațiune. “ Se prevedea ca pretențiunile Cehilor privitore la viitorea organizare a băncii Austro-Ungare vor întâmpina resunet și la celelalte naționalități nemaghiare și negermane din monarhia Habsburgilor. Mai antere sunt Croații cari cer ca în consiliul de administrațiune să fie și Croația representată prin trei delegați croați. Intre directorii băncii să fie și un Croat care să cunosca perfect relațiunile economice ale Croației și Slavoniei. Directorii băncii din Pesta să corespundă cu sucursalele din Croația în limba croată, și pe biletele de bancă să figureze și limba croată. Funcționarii, censorii și servitorii care vor fi numiți la sucursalele din Croația să fie Croați. În consiliul general din Viena Croația să fie asemenea representată printr-un membru Croat, Ziațele germane și maghiare combat pretențiunile Croaților, pe cari i le declară ca neadmisibile. ENGLITERA Neue freie Presse vorbind despre mesagiul reginei Engliterei, prin care s’a închis perioda actualei legislaturi, face urmatorele apreciări : „Camera comunelor în timpul din urmă a oferit un spectacol ne mai [pomenit, ca un guvern conservator să guverneze cu uă majoritate liberală. Nu e imposibil ca în curând să vedem ârăși pe d. Gladstone în fruntea partitei sale. Și daca la tomnă alegerile nu vor fi în favorea guvernului conservetor ci în favorea liberalilor, acesta se póte atribui numai modificării legii electorale care a dat mulțimii poporului englez un bun cu mult mai scump decât prestigiul Englitezei în afară, prestigiu pe care guvernul Tori se silesce a-l restabili. D. Gladstone pentru a întruni majoritatea alegătorilor n’are decât să a viseze la îmbunătățirile cu caria dăruit națiunea pe terenul politicei interne. LUNI, MARȚI, 5, 6 AUGUST 1885 Luminetate și vei fi: abonamente in Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiile poștale. PARIS, la Havas, Laffire et Cune, 8, Place de la Bourse. VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Bleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesoo de Paola (N. 0.) 15, Geneva — Articolele nepublicate se ard CESTÍUNEA FRANCO-ROMANA La Justice din Paris, de la 13 August 1885, publică supt acest titlu un mic articol în care constată sensațiunea profundă ce a făcut în cercurile diplomatice francese aparițiunea în la Revue du Monde Latin a studiului intitulat Les Trahisons diplomatiques. Cititorii noștri și-aduc aminte de acest articol pe care l’am tradus și noi îndată după sosirea Revistei francese. La, Justice constată adevărul afirmațiunilor cuprinse în articolul Revistei, pe care de altmintielî le compară cu un corespondință sosită din Bucuresci și publicată în le Moniteur des Consulats din Paris. In acesta corespondință, pe lângă apreciarea severă a purtărei diferiților represintanți ai Franciei pe lângă guvernul din Bucuresci, se mai găsesce și adevărul pe care l’am arătat și noi într’una din revistele nóstre: ușurința cu care guvernul Republicei francese a lucrat totdeuna în cestiunile române și franco-române. Cu privire la acesta ușurință, organul d-lui Clémenceau Zice : Este din nefericire forte adevărat câ însemnata cestiune a neînțelegerilor francoromâne n'a fost studiată de Camera franceză cu totă atențiunea ce merită. Ca probă despre acesta, la Justice amintesce neînțelesa atitudine a d-lui Drumel, raportator al comisiunii, care, deși a primit în ultimele momente prețiose informațiuni asupra subiectului ce era chemat să studieze, a declarat cu nu voiesce să se foloséscá de ele, ca nu voiesce să mai reîncapă d’acapul raportul séu, ca era prea tărdiu pentru a scuti pe colegii să de uă prostiă și pe Francia de pagube. Legea română din 22 Marte, sfârșesce la Justice, este într’adever păgubitore pentru interesele comercianților francezi, dar, din nefericire, tată lumea scie câ acesta lege a fost promulgată ca răspuns la legea franceză care mărea impozitele asupra cerealelor și asupra comerciului de vite, și care a păgubit forte interesele României. Am ținut a aduce la cunoșcința cititorilor noștri acest articol și ne pare forte bine ca printre însemnatele organe ale presei parisiane se găsesc și unele care apreciază cu dreptate cestiunea neînțelegerilor franco-române. ✓ RESBELUL VIITOR De mult timp se întinde svonul câ, într’u epocă mai mult sau mai puțin depărtată, resbelul este inevitabil între Rusia și Englitera. Diarul frances le Soleil, totdeuna atât de bine informat în ceea ce privește demersurile diplomației ruse în scop de a-și câștiga aliați în viitorul resbel, deasupra acestei cestiuni amănunte forte interesante primite de la corespondentul său special din Petersburg. De mult timp, vicediarul francez, Englitera n’a desfășurat atâta activitate diplomatică spre a atrage imperiul otoman într’uă coalițiune contra Rusiei, dar Turcia da probe de mare prudență cunoscând slăbiciunea Engliterei când e redusă la singurele sale puteri. Mai fericită la Berlin, Englitera a îsbutit să se apropie cu desăvârșire de Germania, care prin polemica de tote dilele, cât și prin expulsarea în mare număr a Polonilor și Rușilor din Silesia, arată în mod lămurit ca voes ce se germaniseze Europa întrega, și ca aliată cu Englitera va expune Rusia la cele mai mari primejdii. Aurul englez jocă astăzi un mare rol în Rusia, și daci trebuie să punem credăment pe spusele corespondintelui diarului le Soleil, Englitera lucreza atât de puternic la desorganisarea interioră a Rusiei încât acum zece ani a fost dovedit ca un secretar intim al fostului împărat Alecsandru era văndut Enghezei și comunica regulat legațiunii britanice raporturile confidențiale ale lui Kaufmann din Turkestan. In momentele de față, agenții ministerului Salisbury caută se mituescá la Petersburg, Odesa, Tiflis și alte locuri, pe impiegații diplomatici rusesci, pe oficiali și făgăduiesc sume enorme celor cari vor consimți să’și vendă onorea și să’și trădeze patria. Neapărat ca aceste sforțări nu se fac în vederea împăcării celor două mari puteri ! CELE 155 í MILIONE In urma comunicatelor date de Monitorul oficial, spre a desminți seriea privitore la împrumutul de 155 milione, d. Pană M. Pencovici a trimis României urmatorele rânduri: Nici presupunem nici temeri din partea publicului și a presei, nici comunicate, stil Dimitrie Sturdza, nu și-ar fi avut motiv deca s’ar fi urmat bunul obiceiu de a se publica regulat pe fiecare lună compturile de gestiuni ale Tesaurului, deorece din ele fiecare contribuabil ar fi știut cum stăm. Insă, în urma celor constatate și arătate prin acest ziar ca, după însuși compturile de gestiune publicate de ministerul finanțelor, Tesaurul public se găsea:—în sera Zilei de 31 Martie acest an,—cu un deficit bănesc de lei 26,575,013, bani 14, părintescul nostru guvern n’a găsit alt nimic mai bun de făcut decât să înceteze cu desăvârșire publicarea conturilor, și de la Aprilie sunt patru luni și n’a mai publicat nimic. De când e lumea lume, tote țările chiar și Turcii și Egiptenii publică regulat situațiunea averii publice. La noi, ca la nimeni, nu se mai publică nimic.—Pentru ce ?—Pentru ca nici contribuabilii nici străinii, la care guvernul cerșetoresce împrumuturi, să nu vind să n’audă creșterea neîncetată a deficitelor provenită din risipa averii publice, care ne conduce cu pași repezi nu numai la ruină dar chiar la perderea operei țârii, și mai ales pentru ca guvernul, pe cât va mai putea înca, să se menție la putere înșelând cu minciuni atât pe noi cât și pe străini. Ca român și contribuabil, protestez din tóte puterile mele contra acestui murdar și periculos sistem de a se administra banii publici.—Cer cu stăruință, și nu voiü înceta a cere penă voiu obține, să se publice prin Monitorul oficial, contul de gestiune al Tesaurului public în deosebi pe lunile Aprilie, Mai, Iuniü și pe viitor să se urmeze a se publica imediat ce să verifică și se recapituleze tote operațiunile lunare, lucrare care, după regulamentul serviciului comptabilitâții, urmezá să se facă cel mai târziu până la finele lunei a doua. Persistența ce se pune în nesatisfacerea acestei drepte cereri mă face să consider de încăpățânare viclena și îmi dă dreptul să afirm, până la probă contrarie, câ nu cele scrise prin ziare dar numai cele cuprinse în comunicatele guvernului și rostite de agenții săi plătiți sunt unicamente invențiuni bolnăviciose și mai ales interesate care în cestiunile financiare ca în tote celelalte aduc și produc gheșefturi colectiviștilor. SCIRI D’ALE DILEI In ședința de la 20 luni a trecut a Academiei de științe morale și politice din Paris, d. Nourrisson, emeritul filosof și profesor la Colegiul Franciei a presintat doctului corp cele două volume deja apărute din lucrarea compatriotului nostru d. George Bengescu, primul secretar al legațiunii române din Paris, Voltaire, Bibliographie de ses oeuvres. „D. Bengescu, a zis d. Nourrisson între alte cuvinte măgulitore pentru compatriotul nostru, s’a avântat pe uă mare nemărginită și cu noroc apoi s’a reîntors la țărm. Intre alte scrii interesante privitóre la arta și literatura română, Die Romanische Revue ne spune ca Elena Teodorini a avut Zilele trecute pe scena teatrului El Licso din Barcelona un succes colosal cu L’Eiisir d’amore al lui Donizetti. La Pe ninsula, Ziar din Barcelona și cu toți confrații săi constată cu admirațiune acest succes. In anul viitor, artista română va merge în America la New-York, Filadelfca și San-Francisco. * * * D. vice-președinte al Asociațiunei Transilvaniei din Sibiu aduce la cunoștință membrilor doritori de a participa la adunarea generală la Gherla, în Zua de 17 (29) August și Zilele următore, cu direcțiunea drumurilor de ferengare și a drumului ferat din Valea Someșului a acordat pentru ducere și întorcere un preț scăzut pe menționatele linii. Doritorii de a lua parte la Asociațiune să se adreseze comitetului central din Sibiu spre a-și putea procura asemene bilete cu preț redus.* -îf- ■ **