Romanulu, septembrie 1885 (Anul 29)
1885-09-15
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și veî putea: ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani n > n » HI...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiuneaparului. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se reiasă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA Fundatore: C. A. ROSETTI EIDITITXISKEA» ( ;b ) In momentul când punem supt presă, telegramele anunță : că Muntenegrul mobiliseza ; că Grecia și-a rechemat oficialii cari se află în străinătate și trupele elenice au primit ordinul de a se concentra la graniță ; că legațiunea sârbă din Berlin a primit ordine de a îngagia pe Serbii ce se află în Germania și cari fac parte din armată, să se întorce în țară. BUCUR ® lI BRU IAREL 1885 Oricât am voi să ne îndreptăm aiurea atențiunea, situațiunea geografică a țârii nóstre ne impune îndatorirea ca tot de evenimentele din Bulgaria și din Rumelia să ne ocupăm; căci, pe două parte, ele se petrec aprope de fruntariele nóstre și trupele bulgare, cari merg se întărască și să apere granița rumeliotă, în cas de resbel, pe lângă granița dunoréna a României se mișcă; și uă mișcare de trupe oricât ar fi ea de mică, nu pute să nu exercite uă înrîurire de depresiune asupra afacerilor din porturi; pe de altă parte, în cazul când focul ar isbucni, când încăierarea s’ar produce între Turci și Bulgari, pute țera nostru ar deveni din nou drumul, deci nu al oștirilor regulate, cel puțin al voluntarilor din Rusia, cari s’ar duce să lupte pentru triumful causei slave în peninsula balcanică. Aceste considerațiuni și póte și altele pe cari nu e nici locul, nici timpul d’a le spune aci, fac ca Românii să cerceteze mai cu interes și se doresc a avea indicațiuni cât s’ar putea precise nu numai despre ce se petrece ci și despre întorsătura ce ar putea lua evenimentele din Bulgaria și Rumelia. Din nefericire, informațiunile ce sosesc nu sunt încă indestulatate pentru a trage din ele deducțiuni clare. Un singur fapt, dar d’uă însemnătate mare, se degajeza din tot ce s’a petrecut și se petrece. El constă în aceea ca principele Alecsandru, după ce a efectuat unirea celor două țâri și s’a proclamat Domnul lor, își da tóte silințele pentru ca totul fară resbel să se sfîrșască. Turcia, din parte I, după ce a protestat câtre puteri în contra văditei călcări a tratatului de la Berlin, prin unirea Rumeliei cu Bulgaria, a manifestat în același timp intențiunea de a nu năvăli în Rumelia și a apelat la intervenirea bine-voitore a puterilor pentru restabilirea stării de lucruri creată de tratatul de la Berlin. Puterile europene, și mai cu semă cele străine alianței celor trei împărați, par a-și da tote silințele ca pacea să nu fie tulburată. Acesta este și dorința mai unanimă a poporelor, cari se tem de necunoscut, câci un resbel în peninsula balcanică pute aduce surprinderi , cari se stă departe d’a intra în calculele și prevederile cuiva și cu atât mai puțin în calculele și prevederile celor cari, individ sau state, n’au puterea d’a face să apară — după voință — spre sau plotă la orizontul politicei europene. Acest fapt, singurul care apare clar în tot ce se petrece în Europa privitor la evenimentele rumefiate, ne-ar putea îndreptăți precum să sperăm ca pacea nu va fi tulburată și câtă întrunire a puterilor ar crea un stare de lucruri mulțumitore, fiă și numai momentan, pentru a înlătura ciocniri al câror resultat póte fi necunoscut. Să nu se uite énse ca ministerul turc s’a schimbat și ca autorisatul limes crede ca acesta schimbare este semnul unei politice energice. In acesta privință, pâné în momentul când scriem, din Constantinopole nu ne-a sosit nici să scrie asupra atitudinei noului guvern. Uă telegramă din Paris spune numai ca trupe turcesc!, pentru a afirma drepturile Turciei, au ocupat chiar în ajunul său în ziua constituirii noului minister, un sat rumefiot de lângă fruntarie — negreșit fără luptă, căci telegrama nu spune că ar fi întâmpinat împotrivire. Acesta este, până în momentul de față, singurul act de revendicare armată, săvărșit de Turcia. Telegrama énsé adaugă că acele trupe nu vor nainta decât după ce Pórta va lua înțelegere cu puterile. EVENIMENTELE DIN BULGARIA Telegrame Havas și informațiuni particulare ale ROMANULUI 25 Septembre, 8 ore sara Paris, 25 Septembre.—Trupele turcești au ocupat un sat rumelior aprape de graniță pentru a afirma drepturile Turciei, dar ele nu vor înainta până ce Porta se va înțelege cu puterile. Paris, 25 Septembre.—Guvernul francez a propus puterilor să lucreze pe lângă Serbia, România și Grecia, pentru apreveni orice agitare. Paris, 25 Septemvre. — Agenția Havas e în măsură să afirme ca nici uă propunere formală nu s’a făcut încă în vederea unei înțelegeri în privința cestiunei Rumeliei, dar întrevorbirile sunt urmate cu multă sârguință. Rusia pare ca a luat o o orecare inițiativă în negocierile pendinte. Scopul evident al puterilor e să ajungă la o întrunire forte apropiată a unei conferințe. Constantinopole, 25 Septembre. — Saidpașa, ambasadore la Berlin, s’a numit ministru al afacerilor Străine. 26 Septembre, serviciul de dimineța Atena, 25 Septembre. — D. Deryannis s-a dus să întâmpine pe regele la Corint pentru a-i supune un decret care convoca parlamentul. Oficialii greci cari stau în străinătate au fost rechimați. Trupele au primit ordinul să se concentreze pe graniță. Cetinje, 25 Septembre. — Muntenegrul pregăteste mobilisarea trupelor sale. Berlin, 25 Septembre.—Legațiunea serbesca a primit ordinul să îngajeze pe toți serbii ce se află în Germania și cari aparțin armatei, să se intorcă în Serbia. Agenția Havas ne face urmatorea comunicare : Informațiunile nóstre particulare ne permit a afirma câ, contrariu scriei răspândite de diferite ciare, nici uă învoială nu s’a făcut cu Bulgaria în privința cestiunii Arab-Tabiei. Se scie câ guvernul român a propus numirea unei comisiuni mieste pentru a proceda la delimitarea orecáror punte ale graniței. Dar evenimentele ale câror teatru e a<fi Bulgaria, au lăsat neapărat lucrurile neotărîte. Surorile de caritate, trimise de șeful societatei Crucea roșie, în timpul resbelului din 1877, au sosit la Rusciuc. * Președintele societaței macedonene d. Rissoff, a telegrafiat d-lui Emile de Laveley la Liège spre ai cere sprijinul său. Se zice ca principele Alecsandru a primit din Franzensbad instrucțiuni asupra purturei sale.* Adunarea din Sofia a votat proiectul guvernului prin care se suprimă libertatea presei și se institue tribunale estraordinare.* In Sofia se pretinde ca mișcarea rumeliotă este străină desprîce influență din afară.* Prefectului districtului Goma a fost împușcat.* Corespondintele nostru din Rusciuc ne scrie ca în acel oraș se crede ca Austriacii vor trece prin România, înregistrăm acest scompt fără a-i da cel mai mic cre4ământ. * Corespondintele parisian al unui ziar belgian telegrafiază câ în cercurile diplomatice din Paris se crede ca principele Alecsandru va fi proclamat rege al marei Bulgarie și ca se va căsători cu un principesă rusă din casa Romanoff. * Solii positive afirmă câ’n Constantinopole nu se află decât vre-uă 17,000 omenî, tot atâtea în Macedonia și vre-uă 6,000 omen! în Adrianopole. Sultanul nu consimte la uă reducere a garnisonei Capitalei din causa propriei lui siguranțe, trupele din Macedonia sunt trebuinciose pentru stăpânirea acestei provincii, [și de aceea se crede ca Porta nu se va încerca ca cei 6,000 omeni din Adrianopole să atace armata bulgaro-rumeliotă. * Se anunță din Filipopoli ca toți oficialii ruși aflați acolo și-au dat demisiunea din armata rumeliată. * La inspecțiunea ce regele Milan făcu asaltăeri trupelor sârbe, el fu primit cu strigăte furtunase de „Zivio!“ Trupele sunt entusiasmate în urma mobilizării. C parte a garnisonei din Belgrad, precum și infanteria și artileria din Zadar, au pornit spre Niș. * Societatea macedoniană din Atena pregăteșce un protest contra mișcării bulgare. Solii din Viena spun ca cercurile guvernamentale de acolo sunt forte îngrijate, mai ânteii fiind câ mișcarea s’a aprins lângă nișce provincii mor austriace și prin urmare guvernul nu pate să privescă cu nepăsare la uă răscolă de lângă fruntariile Austriei, și al dcilea fiind cund, după cât se póte bine vedea, nu mai este vorba de Rumelia Orientală, ci de posesiunile europene ale Sultanului. * țiariile sârbe ,Jic ca décá Bulgarii vor lăsa la uă parte considerațiunile ce trebuie să aibă pentru vecini, Serbia va uita și ea rudenia de rasă și, la nevoie, va interveni cu armele spre a-și apăra drepturile. ” Belgrad, 24 Septembre.—Nu se aud pe aici decât aceste cuvinte : „Evenimentele din Rumelia Orientală au creat în peninsula balcanică oă stare de lucruri, al căror sfîrșit se póte prevedea. Mândria națiune pentru trecutul ieionarea iei și viitorul rigatului pretind ca Serbia să fie cu ochii în patru. Fii Serbiei sunt în asemene momente fară escepțiune gata să facă tóte sacrificiele pentru patrie. In acest sens salutăm mobilisarea cu bucurie“. Siștov, 24 Septembre. Ere au plecat din orașul nostru 300 voluntari având în cap pe d. D. Beroff, supleant pe lângă tribunalul din acest oraș.* * Filipopoli, 23 Septembre. A S. principele Alecsandru a plecat la Iambol, unde trebuie să sosescá adî. * Sofia, 22 Septembre. A apărut uă proclamațiune supt scrisă de d. Petrof, insurgent, în care d-se a îndemna pe poporațiunea din Macedonia la răscula. National Zeitung vorbind despre mișcarea din Rumelia ejice că puterile care au semnat tratatul de la Berlin vor face ca mișcarea să fie mărginită și sfîrșită cât de curând. Ziarul berlines crede că Austria nu va lua nici oă decisiune fără a consulta pe Germania. Neue freie Presse din Viena crede că tratatul de la Berlin va fi sfășiat tocmai în puntul care făcea mândria lordului Beaconsfield. Dupe Jagblatt, tratatul de la Berlin n’a fost numai călcat ci și sfășiat în două. El nu va mai avea de aci nainte nici uă valore. Corespondintele ziarului englez Daily DUMINECA, 15 SEPTEMBRE 1885 Luminétate și vei fi. ABONAMENTE Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte érile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, ia administraținnea di arul ut și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova. üirectore: VINT1LÄ C. ROSETTI — Articolele nepublicate se ard —• Telegraph crede că evenimentele din Rumelia ar fi de cea mai mare gravitate pentru peninsula balcanică. Evenimentele erau preparate de mult, și spre a isbucni s’a așteptat numai semnalul de la Petersburg sau Viena. Deputațiunea rumefiotă care percurse, anul trecut, capitalele Europei nu primi ajutor de la nici uă putere și chiar d. Gladstone refusa s’o primiseá. Rusia nu voi să o ajute în nimic, fie ca nu voia ca unirea să fie în favorea principelui Alecsandru, fie ca avea legături cu Austria. Se scia de 3 luni la Viena cât mișcarea unionistă făcea progrese repedi. Pe când principele Alecsandru era în acel oraș, pentru manevre, el spuse împăratului ca va fi pus în alternativă d’a primi programa unionistă sau d’a abdica. Nu scri,pee corespondintele ziarului englez, ce a răspuns împăratul dar în general principii germani au ochii țintiți asupra intereselor lor și principele Alecsandru al Bulgariei nu face escepțiune. Ceea ce prevedea densul se întâmplă săptămâna trecută. Mulți cred câ revoluțiunea de la Filipopoli este resultatul întrevederei imperiale, dar cred câ la întrevederea de la Kremsier nu s’a prevăzut ca acesta se póte întâmpla chiar în anul acesta. Am în acesta privință scrii positive. Când capii mișcarei Pan- Bulgare văzură ca întrevederea n’a ascultat sfaturile lor, ei grăbiră desnodământul. Visita împăratului Austriei în Bosnia și perspectiva ancefarei sunt privite de unii ca dovezi câ unirea Bulgariei a fost făcută cu consimțimântul Austriei. Este însă mai de crezut ca, sciind ce se va întîmpla în Rumelia Orientală, împăratul br.cs.** critic? ca auoiiX’itatea. ^ sau c.iv. pentru totdeuna stabilită în Bosnia, împăratul a voit să arate prin mergerea sa în Bosnia ca după ce a stabilit că bună guvernare în acea provincie nu va permite ca liniștea să fie tulburată și va apăra acele provincii. Presința împăratului pe solul Bosniac însemneza numai „Sunt și rămân.“ Tóte circumstanțele au fost prevăzute. Republica franceză crede ca porta va trimite oștiri în Rumelia sau va cere protecțiunea puterilor, Austria va anecsa Bosnia și Brzegovina și va păși spre Salonic, și câ Rusia va apăsa din tote puterile sale asupra României, care acum este depărtată de aliații săi naturali prin politica cabinetului Brătianu. Telegrame din ziarele străine. Pesta, 23 Septembre.—Diarului Nemxet i se comunică din cel mai sicur isvor din Viena, cu puterile privesc atitudinea Bulgariei ca să violare de tratat și câ Turcia are tot dreptul să intervină, împăratul Rusiei a intens plecarea voluntarilor în Bulgaria și a ordonat ministrului bulgar de resbel, principele Cantacuzen, să demisioneze. Filipopoli, 23 Septembre.—Consulul general englez d. Fawcett și atașatul militar al ambasadei britanice, maiorul Trotter, au avut eriză lungă între vorbire mai intâia cu principele Alecsandru I și apoijou dr. Stransky. Sora ei plecară la Constantinopole însoțiți de un oficial bulgar, care avea însărcinarea să-l conducă până la fruntaria turcescă. Despre resultatul sus citatei între vorbiri se vorbesce cu, față cu dorința unanimă exprimată de națiune pentru unirea celor două provincii supt sceptrul principelui Alecsandru, d-nii Fawcett și Trotter privesc acesta unire ca unde atât de natural, încât cred ca ea nu va fi desaprobată de Europa. D-nii Fawcett și Trotter voiesc a espune ambasadorilor din Constantinopole nevoia absolută în care s’au aflat principe și popor de a efectua unirea. Totă lumea, chiar și femeile se înarmără și pornesc la fruntarii. Entusiasmul este unanim. Mișcarea militară se efectueza cu uă ordine vrednică de mirare; pretutindeni domnesce liniștea și siguranța. Nu se vede din partea poporațiunei musulmane nici o manifestațiune ostilă față cu schimbarea de guvernământ. Dr. Stransky, președintele guvernului național, a fost numit prin decret comisar al principelui în Rumelia. Toți funcționarii au reînceput astăzi să lucreze. Prin cercurile politice se crede ca, daci puterile vor permite intrarea trupelor turcesc! în Rumelia Orientală, acesta va avea.r ca urmare cele mai ingrozitore măceluri. Belgrad, 24 Septemb^p.—Mobilisare armatei va ține două până la trei săptămâni. Fiind ca prin cercurila conducătore de aici se consideră unirea Rumeliei cu Bulgaria ca un fapt deplisit care nu se mai pute intorce, apoi ținta Serbiei este d’a restabi echilibrul în peninsula balcanică. De aceea este mai mult ca probabilă ocuparea vechei Serbii de trupele sârbeșci. Belgrad. 24 Septembre. — Diarele sârbe ies azi din reserva observată până acum și desaprobă, fără deosebire de partită, procederea principelui Alecsandru, pe care o numesc abusiva. Tote ziarele tăgăduesc ca s’a stabilit între Rusia, Germania și Austria oă înțelegere în privința cestiunei bulgare. Unele ziare găsesc ca prin evenimentele bulgare se pericliteza interesele sârbe și fac alusiune la aspirațiunile bulgare în privința noilor teritorii sârbe, precum și la faptul ca Bulgarii aspiră chiar și la valea Moravei. Diarele protestă contra acestor aspirațiuni și îndemna pe guvern lasă energica și repede acțiune, pentru a fi gata pentru ori-ce eventualitâți s’ar ivi. . Diarul liberal Hstavnost, organul d-lui Ristici, numesce procedările din Bulgaria că întreprindere aventurosă d’uă esistență problematică, care dovedesce ne-esperiența claselor conducătore, și esprimă convingerea ca Rusia și Austro-Ungaria vor interveni pentru menținerea statului-quo în peninsula balcanică. Mai semnificativ este ceea ce scrie ziarul Beogradski Dnevnik. Acesta fóiá, care este în legătură cu cercurile Curții și guvernamentale și care de ordinar este bine informată, 4ine ca evenimentele neașteptate din Rumelia Orientală indemna la mare băgare de somn. Serbia »trebuie să se îngrijască pentru interesele ț ârei și de națiune, și cu tate interesele ».», partită trebuie să tacă. Față cu pericolul ce amenință, Serbia este cu totul unită și gata a ține pept ori-cui ar voi să pericliteze rigatul, demnitatea și prestigiul său. Caracteristic este câ tote ziarele se arată ostile Bulgariei. Belgrad, 24 Septembre.—Autoritățile de d’a lungul fruntăriei sârbo-bulgare anunță câ fugari bulgari trec în mase fruntaria și cer a fi primiți pe teritoriul sârb, fiiindca voiesc a scăpa de mobilisare. Atât poporațiunea bulgară cât și cea rumeliotă este cu totul contra unui resbel cu Turcia și se afirmă câ lovitura dată de guvernul bulgar n’a fost nici cum aprobată. Entusiasmul despre care vorbesce scirile din Sofia și Filipopoli este un mijloc artificial pus nainte de guvern, spre a forma un cuvinte Mulți reserviști sunt siliți cu forță d’a se supune chemării supt drapel. Mobilisarea n’a fost aprobată decât prin cercurile oficeresei. Londra, 24 Septembre.—Tocmai astăzi dechlară stațiile ca situațiunea din Rumelia Orientală este forte seriosa. Standard zice ca ea este negreșit critică și provocă cea mai mare îngrijire. Pate ca nici cea mai mare moderațiune a Sultanului și a marilor puteri nu va putea împedica redeschiderea cestiunii orientale. M. V. imperială să bine-voiască a învoi pe supușii ruși cari servesc în armata bulgară să n’o părăsescă în grelele împregiurări de astăzi Adunarea rugă pe M. V. să primesc a supt area înaltă ocrotire faptul unirei Bulgariei nordice și sudice și să nu îngăduie vecinicilor vrăjmași ai poporului bulgar să prefacă în pustietate pământurile bulgare liberate de către armate rusesc, fiind încredințați cum că apărătorul și protectorul Slavilor , părintele nostru, va întinde dreptatea puternică pentru apărarea sfintei cause. Adunarea poporului bulgar ridică rugile sale căldurose către prea înaltul Creator ca să acorde ahe îndelungate ș’uă fericită împărăție M. V. pentru onerea și gloria întregei lumi slave. Președintele adunării: Stambolov, vicepreședinți : lovcoff, Panoff. Circulara principelui Bulgariei către marile puteri. La 6 Septembre, s. v., Rumelia orientală a încetat de a asista. Poporul prin sufragiul universal, m’a proclamat principe. Locuitorii principatului bulgar , în unanimitate, mi-au cerut d’a primi acesta numire. Luând în considerare datoria mea sacră, față cu poporul, am primit. Sosind la Filipopoli și luând în mână frînele guvernului, declar în modul cel mai solemn că unirea celor două Bulgarii s’a făcut fără vr’un gând dușmănesc pentru guvernul imperial otoman, a cărui suzeranitate o recunosc. Mă fac garant pentru liniștea ambelor țări și pentru siguranța locuitorilor, fără distincție de rasă și de cult , mă adresez către M. Vostrá și guvernul său, rugându-vă d’a recunosce noua stare de lucruri, și rog pe M. Vostra d’a interveni pe lângă M. S. Sultanul ca să sancționeze unirea și să evite prin acesta vărsarea de sânge, deorece poporul e decis a muri pentru unire. ALECSANDRU I. Adresa adunării bulgare către împăratul Rusiei. Adunarea poporului bulgar în actuala prima sea ședință, într’uă unire, ne-a însărcinat cu plăcuta îndatorire a ruga pe SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Roma, 25 Septembre. — Papa a acceptat rolul de mijlocitor între Spania și Germania în cestiunea Carolinelor. Viena, 25 Septembre. — Se anunță din Pesta ca căpitanul gardei urbane, Török desminte ca a primit soirea asasinatului regelui Serbiei. Zgomotul ce a circulat în acesta privință e uăcurată invențiune. Berlin, 25 Septembre. — Consiliul federal a consimțit să prelungesc pentru un an durata micei stâri de asediu pentru Hamburg și Altona. Constantinopole, 25 Septembre. — Decretul imperial care modifică cabinetul zice numai cu marele vizir fiind bolnav. Sultanul a trebuit să-l înlocuiască. Decretul sfîrșeșce astfel : „Dorința nóstră fiind de a ridica gloria imperiului, ne întemeiăm pe ajutorul divin și pe silințele ministerului pentru a ajunge la acest scop. Epă celelalte numiri: Ali Saib-Pașa, 0-cetf.a faiiLryi'iiiiiiaac hti i.i. i.iii tii, i ceI JUJdle Jpi de mare maestru al artileriei; Murifi-Pașa, ministru instrucțiuni publice ; Ago-Pașa (armean), ministru de comerț; Zuhdi- Pașa ministru al lucrărilor publice. Șeicul islam a fost menținut. DIN AFARA FRANCIA Din Francia nu mai sosesc scrii decât despre agitațiunea electorală. D. Clemenceau a vorbit din nou în Dijon și s’a apărat contra imputarei ca a venit desbinarea în lagărul republican. Ca programă personală a sea, d. Clemenceau jise ca este pentru desfințarea Senatului și a bugetului cultelor. In același timp principele Jerôme Napoleon publică, sup formă de scrisore câtre un amic, un fel de manifest electoral.El zice ca voiesce să rămână în afară de mișcarea electorală, de vreme ce prin certa partitelor nu se póte dobândi soluțiunea dorită de țară. Drepta cere monarhia, stânga nisce reforme utopiste reu definite. Francia nu voiesce nici una nici alta. Noua majoritate va întâmpina aceleași greutăți și va comite aceleași greșeli ca și cea președinte. Apoi principele adaugă : Poporul cere soluțiuni lămurite. Acestea lipsesc case unirii conservatori, pe care drepta reacționară a încercat-o din moți. Fiecare își ascunde greșealile și negă partita din care face parte. Imperialiștii se pun în serviciul Burbonilor, ei au ațâțat numai revoluțiunea în familia mea, spre ași masca căderea. Nu voiti să fie nimic despre cei cari s’au pus în fruntea lor. Durerea parintesca îmi năbușesce amărăciunea. Regaliștii n’au nici măcar uă căpetenie, care să cuteze a vorbi câci datoreza Republicei milionele lui și gradul ce are. Rămână deci locotenentecolonel în landwehr. Patriotismul ne impune să acceptam, până când opiniunea publică va cere uă Constituantă, care să redea poporului tóte drepturile sale. ENGLITERA In privința misiunii d-lui Drummond Wolff, ziarul Daily News publică urmatorea relațiune pe care i-o trimite corespondintele său din Constantinopole : Principala cestiune ce se discută acum, este trimiterea unui comisar suprem, care să însoțiască pe sir Drummond Wolff în