Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)

1885-10-26

ANUL AL XXIX-LE Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV , Deto III Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianului.í^ IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas«), LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et Cune, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 2 tei fsm%n 20 BANI EXEMPLARUL MIfEMBBEMMII MIMISAMBATA, DUMINECA, 26, 27 OCTOMBRE 1885 Luminâză-te și vei fi. ABONAMENTE Ia Capitală și districte, un an 48 lei; șiee luni 24 III; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Centra tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Beurse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 16, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco is Piola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — Din causa sărbătorii de aici, Sf. Dumitru, sparul nu va apare decât Luni ceva; ér de vor fi telegrame importante vom scote un supliment. BDCMSC 11 Si 1885. In cele din urmă două săptămâni, am adus la cunoscința publicului și am discutat unele procederi ale ministerului de finance privitore la încasare de imposite. Astfel, am dovedit ca supunerea la timbru a registrului comercial de copiat scrisori e ilegală și ruinătare pentru comerciu. Ministerul de finance pare a se fi respăndit și a revenit asupra măsurei luate. E că într’adevăr ce spune în acesta privință România liberă : „Aflăm din sorginte sigură câ decisia ministerială privitore la timbrarea copierelor comercianților se va suspenda până la regularea cestiunii pe cale legislativă. „Ministerul de finance esită a împinge mai departe o măsură financiară, care se dovedeșce a fi mult mai onerósa de cum se credea și asupra cârei legalități mitolocesce controversă.“ Prin urmare primul pas e făcut. Noi ne felicităm și felicităm și pe comercianți pentru acest prim succes. Nu totul pase e sfârșit, câci România liberă spune ca cestiunea va fi adusă naintea Camerelor. Lupta deci nu e terminată. Noi vom urma a ne face datoria și în acel moment și sperăm ca, drepta fiind causa, isbândă va dobândi și la Camere. Am rădicat asemene și am discutat neconstituționalitatea urmărire, pentru plata impozitelor, a pământurilor pe care au fost împroprietăriți clăcașii la 1864. Ministerul a fost silit să recunoscá faptele și să dea măsuri pentru a opri repetarea unor ilegalități atât de flagrante. E că circulara ce d. ministru al justiției a adresat tribunalelor în acestă privință : „ Domnule președinte. „Constituțiunea conține disposițiuni prohibitore, cum este inalienabilitatea pământurilor rurale date foștilor clăcaș î in anul 1864 și altele. Mi s’a comunicat ânsă câ nu tote tribunalele țin compt de principiile scrise în Constituțiune. „Fiindca tóte disposițiunile prevăzute în Constituțiune sunt de ordine publică, și, prin urmare, trebue să fie observate cu seriositate, vă atrag atențiunea pentru ca totdeauna când se va cere tribunalului autentificare de acte pentru înstreinare de imobile rurale, cereri de urmăriri silite asupra unor asemenea imobile, sau altele de asemenea natură, să se observe bine de tribunal disposițiunile Constituțiunei. „Primiți, d-le președinte, asigurarea considerațiunei mele. „Ministru, C. Nacu“, înregistrări cu bucurie și acăstă circulară. Cestiunea merită cnsé să fie mai discutată , câci ni să pare ca nu nepedepsit póte rămâne atentatul în contra Constituțiunii comis de agenții financiari și ratificat de tribunale. Vom reveni deci. Face roți Românilor din Transilvania noua societate de cultură maghiară, faimosul Cultur egylet cu ale lui nenumărate încălcări și chinuiri, dar le face și bine. fiarele germane din Pesta, reproducțiunile fiarelor române din Transilvania luate de pe diarele unguresc!—reproducțiuni pe cari noi le am dori mai numeróse—ne arătă în de ajuns ca agitațiunea provocată de acel Cultur egulet a atras și oprit a REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Fundator« C. A. ROSETTI JE33 DIXXXIIST E.A. ( B ) »hectore: VINTILA C. ROSETTI mențiunea omenilor de stat de la Pesta asupra adevăratei stări de lucruri din Ungaria, și mai cu semn asupra Românilor, asupra puterelor de viață și asupra relațiunilor lor cu Ungurii din Transilvania. Sunt adevăruri cari iubesc atât de de puternic pe cel ce se apropiă de ele, cu sila sau de bună voie, încât includă chiar ochii, nu pot să nu le simtă, deci nu voiesc să le védă. Că grămadă mare și neașteptată de asemenea adevăruri s’au ridicat înaintea ómenilor de stat unguri, înaintea deputaților de la Pesta, mulțămită agitațiunilor și sgomotului furtunos ce fac în tóte cjilele membrii societaței de cultură maghiară și maghiarizatóre. Toți acești membri nu se îndeletnicesc pe tot a tjiua, de când cu adunările de la Cluj, decât a scote în cea mai viă lumină relațiunile Românilor cu Ungurii, dar în acelaș timp, fără ca el să voiască, prin însăși firea lucrurilor, apar pe aceeași linie cu aceste relațiuni, tote însușirile și aspirațiunile fraților noștri de dincolo de munți, dorința lor de a propăși pacinic sub ocrotirea legilor și cu egalitatea drepturilor, devotamentul lor pentru casa d’Austria, năzuințele lor continue, staruitóre, eroice de a se lumina, de a ajunge pe cele-lalte popore în drumul civilisațiunei, și mai presus de tóte seculara și nestrămutată otărîre ce au avut, au și vor avea, de a rămâne Români, nimic alte cât Români, întotdeuna și pretutindeni Români. Aceste adevăruri nu puteau fi tot atât bine aduse la cunoscință deputaților și ziariștilor serioși din capitala Ungariei de cjilnicile destăinuiri ale presei române în Transilvania, precum ar fi se vădesc agitațiunile societăței de cultură maghiară maghiarisatare. E în firea omului a crede mai lesne și mai mult pe ai săi decât pe străini; și Ungurii, prin sistema lor de guvernământ, au voit și voesc ca Românii de peste munți să fie străini față cu conlocuitorii lor, adică cu Ungurii. Demonstrarea continuă a acestor adevăruri de către Cultur egyletul maghiar alcătuesce după noi binele ce acesta societate face,—nici vorbă fără să vrea—causel Românilor din Transilvania. Și efectele acestui bine n’au întârziat a se arăta. Unul din cei mai distinși deputați din camera de la Pesta, d. Grünfeld, a declarat sus și tare în parlament acum cu starea actuală a Transilvaniei nu mai póte dura; modul cu care Ungurii voesc a continua relațiunile lor cu Românii nu e menit a întări temeliile statului ungar, nici a face să prospere încercârile unora și altora de a merge din bine în mai bine. Acesta declarațiune, forte însemnată avându-se în vedere posițiunea autorului ei, alăturată de cele cari din timp în timp scapă altor bărbați politici ai Austro-Ungariei, ne zugrăvesce cu multă vioiciune credința ce începe să nască în mintea omenilor de stat maghiari, al acelora cari nu saltă în sus—apucați ca de alte-alea —când e vorba de Români și de drepturile lor de omeni și de popor. Noi luăm act de aceste începuturi cari prevestesc să schimbare spre bine în viața de peste munți a Românilor, și constatăm încă vădată ca, deci aceste începuturi se datoresc în mare parte silințelor pacinice dar neîntrerupte ale Românilor, ele se datoresc și Societăței de cultură maghiară și maghiarizatare. Cultul egulet face bine Românilor, dar i-1 face fără voie, inconșcient, pentru ca să nu știrbască regula istorică care spune ca „de la Ungur Românul bine nu vede.“ EVENIMENTELE DIN BULGARIA {Telegrame Havas și informațiuni particulare ale ROMANULUI) 6 Noembre, 9 ore dimineța. Petersburg, 5 Noembre. — Un ordin de a fi al Țarului spune că principele Bulgariei e șters din cadrele armatei ruseșc. Sofia, 5 Noembre. — Se presupune că cele d’anteia informațiuni precise asupra intențiunilor puterilor vor fi cunoscute mâne. E probabil că principele va reveni de la Filipopoli pentru a conferi cu miniștrii. Tot se mai crede cu tărie că soluțiunea va da satisfacțiune aspirațiunilor bulgare. S’a primit de la Constantinopole spirea că Rusia nu va stărui se cerá abdicarea principelui Alecsandru. Este bine a face să se observe din nuoă că, contrariu spuselor persistente ale orecăror stare, guvernul princiar n’a dat nici uă dată puterilor asigurarea că s’ar supuneotărîrilor Conferinței, căci puterile n’au cerut nici uă dată un asemene angajeament. In nota colectivă era vorbă de menținerea ordinei și liniștei în Rumelia. Asupra acestui punt guvernul a răspuns printr’uă circulară în care el a dat asigurarea că nu se vor întâmpla tulburări nici în Rumelia, nici în regiunile vecine cu țările în cari se găsesc actualminte trupele bulgare. Fusese vorba să se reducă cu 25 la sută lofurile funcționarilor guvernului, dar acesta măsură nu va fi aplicată. Cea mai mare liniște domnesce la Filipopoli. Administrațiunea provisorie urmeza a stabili pe baze seriose funcționarea mecanismului administrativ bulgar. Instrucțiunea militară a companielor de voluntari e forte înaintată. E că puntele de vedere ale Franciei în privința cestiunei balcanice: 1) Ea nu se opune întrunirea Conferinței. 2) Francia aderă la propunerile puterilor întru cât nu nimicesc tratatul din Berlin. 3) Ea își pǎstrezá ânsă tota libertatea sea de acțiune în privința tutor celorlalte propuneri, în privința cărora nu voiesce să ia nici uă răspundere, și de aceea se va abține de la vot, pentru ca să nu nimicescă orice resultat al Conferinței. * Pe ziua de 4 Noembre a apărut un Iradea a Sultanului care ordonă înarmarea întregei armate turcescl, afară de corpurile din Yemen și Bagdad. * Se anunță din Constantinopole ca sir White, ambasadorele englez, a exprimat în întrevorbirile preliminare de la 28 Octombre punturi de vedere cu totul deosebite de acele ale puterilor imperiale. Lordul Salisbury este de părere ca uă Bulgarie unită va forma un zid puternic contra Rusiei, și pentru Englitera un fel de Afghanistan european. Engliteza nu se opune la oă intervenire a Porții, dar o sfătuiesce să n’o întreprindă. Sir White n’a primit decât instrucțiuni parțiale, întrebarea este: ce instrucțiuni i se vor da pentru cazul când Conferința va otărî să se adopte măsuri simuitare în privința Bulgariei.* In districtul Slivno a fost arestat un supus rus care se încerca să ațâțe poporațiunea musulmană de acolo la réscula. GRECIA SI RIISCAREA BULGARA A doua zi după ce represintanți marilor puteri au făcut cunoscutele represintări guvernului Greciei, ministrul afacerilor străine din Atena a adresat plenipotențiarilor diplomatici din străinătate un notă circulară în care duce în esență: Ministrul afacerilor străine a primit la 9 Octombre pe ambasadorii marilor puteri. Ambasadorele Germaniei, care a luat cel dintâia, cuvântul, anunță ca are a face uă comunicare în privința înarmă SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 5 Noembre. — Seriile date de pre-cari diare cari <fic că liniile ferate din Bosnia sunt închise comunicațiunilor private și că pe mai multe linii de drum de ferevă grămădire de vagone sunt cu totul neexacte. Paris. 5 Noembre. — Noul ambasador al Germaniei, comitele Munster, a remis acord lui Grevy scrisorile sale de acreditare. Discursurile pronunțate în acesta ocasiune constată că dorință mutuală a desvolta bunele relațiuni ce există între Germania și Francia. Niș, 5 Noembre. — D. Millet, ministrul Franciei, a remis acum scrisorile sale de acreditare regelui Milan. S’au schimbat cuvintele cele mai cordiale. Strasburg, 5 Noembre. — Guvernatorul Alsaciei-Lorene, principele de Hohenlohe, a făcut intrarea sea solemnă în Strasburg. Poporațiunea l’a aclamat. zilor Greciei, care au desceptat atențiunea guvernului imperial german. Acesta recomandă cabinetului din Atena înțelepciune și moderațiune și îl sfătuesce a evita mai ales nisce măsuri prea grăbite, care nu pot avea pentru Grecia decât urmări forte simțitore. In fine ambasadorele imperiului german ruga pe ministrul afacerilor străine să bine-voiască a lua act despre comunicarea sa. Celelalte notificări ale ambasadorilor, sunt identice în esență și se deosibesc numai în formă, mai ales aceea a ambasadorilor engles și frances. D. Delijanis, care n’avea a da nici un răspuns ambasadorilor marilor puteri , crede de a sa datorie să e spună lămurit represintanților diplomatici ai Greciei pe lângă curțile străine vederile guvernului regelui George asupra revoluțiunii din Filipopoli, precum și asupra probabilelor ei urmări, spre a’i pune în posițiune să formuleze în chipul cel mai positiv puntul de vedere al guvernului grec. Tratatul din anul 1878 arată forte lămurit ca intențiunea Congresului de la Berlin a fost de a stabili un orecare echilibru între poporele din peninsula balcanică. După crearea Bulgariei vezi instituirea Rumeliei Orientale și redactarea protocolului al treisprezecelea, privitor la rectificarea regatului elen. D. Delijanis dice cu amândouă aceste acte, care țintesc în special la stabilirea unui echilibru natural, spre a pune un stăvilar antagonismului dintre poporele din peninsula balcanică, formeză uă garanție pentru menținerea păcei. Și déci, pe d’uă parte, instituirea Rumeliei Orientale trebue să aibă ca resultat ca locuitorii ei să dobândescă oă Constituțiune politică cu totul deosebită și independentă de aceea a principatului Bulgariei, de altă parte âusă protocolul a treispre decesea cuprinde dorința ca fymtariile Greciei să se întindă până învârful Pindului și al Olimpului. Și acesta nu numai spre a întări pe Grecia din punctul de vedere strategic, ci și spre a o aduce în vecinătatea Macedoniei. Cu chipul acesta Macedonia s’a aflat între Grecia, cu care este legată atât prin origina poporațiunii sale cât și prin tradițiunile sale istorice și Rumelia Orientală, a căreia poporațiune este de asememene în cea mai mare parte de origină greca. In anii 1878 și 1880 puterile găsiră ca un schimbare a chartei Europei Orientale în acest sens este tot atât de indispensabilă pentru menținerea echilibrului în Oriente cât și de trebuinciosă pentru dobândirea păcei. Totuși fruntariile desemnate pentru Grecia nu fură date în totă întregimea lor și cabinetul din Atena consimți a primi linia modificată de Conferință din Constantinopole, și el făcu acesta ca dovadă de respect pentru sfaturile marilor puteri. El nu ascunse însă cu acestă linie, fără a modifica ideia de echilibru, care a predomnit în opera diplomatică din anul 1878, făcea mai rea situațiune a Greciei. De fapt Grecia nu se mai afla în vecinătatea Macedoniei și fruntariile iei se aflau dincole de Elasona și Arachtas. Acesta situațiune neavantagiosa n’a împedicat pe Grecia d’ași arăta respectul său pentru opera Congresului de la Berlin și de a privi ca bază a politicei sale din afară menținerea acelei stări de lucruri creată în Orainte de Congres. Revoluțiunea din Filipopole, care are de scop unirea Rumeliei cu Bulgaria, a nimicit și echilibrul ce mai rămăsese în peninsula balcanică. In adevăr, deci ideia de echilibru, care a predomnit în congres, a primit deja că ântâia lovitură prin modificarea primitivă a liniei fruntariilor grecesci, apoi acum unirea Rumeliei cu Bulgaria a înlăturat'o cu totul, spre marea jicnire a celor mai vitale interese ale Greciei, și în același timp a micșorat și probabilitatea pentru menținerea păcii în Oriunte. Se scie de altmintreli cu Congresul de la Berlin, înscriind Rumelia Orientală printre posesiunile otomane, avu în vedere atât traiul pacinic al vecinătății cât și propășirea diferitelor naționalități din provincia privilegiată. Astfel dar, în spiritul tratatului de la Berlin, legătura politică ce unea acesta provincie cu imperiul otoman era uă garanție pentru acesta stare de lucruri. Unirea Rumeliei cu Bulgaria ar fi, din contră, nimicirea de fapt a drepturilor și intereselor a căror protegere a avut-o în vedere tratatul din 1878 și crearea unei unei stări de lucruri în care Grecia și Turcia ar fi absolut aminte predomniți de Bulgari. D. Delijanistice ca aceste considerațiuni s’au ivit în cabinetul din Atena nu din gelosie sau din ostilitate faciă cu alte popore, ci numai din simțământul apărării intereselor sale cele mai vitale. D’aceea el exprimă speranța ca puterile nu’I vor Interpreta în râu intențiunile sale. Grecia doresce pacea, care ’I oferă putința d’a merge nainte pe calea civilisațiunei, dar totuși n’ar fi drept să i se cera asta nepasatóre faciă cu nisce evenimente care ’i ating existența sea. DIN AFARA FRANCIA Uă telegramă din Paris spune câ întrunirile de deputați la d. Lockroy urmeza mereu. S’a recunoscut câ ăntâia misiune a majoritații este d’a se ocupa de regularea cestiunilor coloniale și financiare. Despărțirea Bisericei de Stat trebue să se declare în principiu și să se dobândască consimțimentul guvernului asupra acestui principiu ; esecutarea lui énse, va trebui să se efectueze treptat, ținându-se sema de răstimpurile trebuinciose; întrunirea este de părere ca vor trebui să intre în cabinet cel puțin patru membrii nuoi. Apoi depeșa adaugă : Ministerul este de părere câ, după efectuarea nuoilor alegeri, mandatul său a espirat și de aceea el va demisiona la 10 Noembre,zi în care este convocată nuua Cameră. Dar președintele Republicei, d. Grévy, va însărcina pe d. Brisson cu formarea noului cabinet. Majoritatea actualilor miniștrii, și’ntre aceștia d-nii Freycinet și Goblet, vor rămâne în minister, dar nu toți vor păstra portofoliurile pe cari le au acum. D. Brisson negociază deja cu personagii însemnate din nooa Cameră, parte spre a dobândi participarea lor în cabinet, parte spre a asigura sprijinul lor politicei guvernului. După un 41 sau două în urma deschiderii Camerei, se va constitui și noul minister. Guvernul, în declararea sea, va expune în trăsuri generale chipul cum crede ca trebue a fi resolvate actualele cestiuni mai arginte și va cere să manifestare a Camerei printr’un vot formal, astfel ca cestiunea de cabinet va fi otârâtă fâră întărziare. Deciararea va fi citită în Cameră tocmai după ce acesta se va constitui. In acesta decbiarare guvernul va arăta și mijlocele a cǎror aplicare îl pare trebuinciosá spre a putea provoca denunțarea concordatului. ENGLITERA țiarele din Londra spun ca sir Drumond Wolf, într’uă visită formală, dar nu oficială, ce a făcut Redivulul la 30 Octombre, i-a arătat acestuia Convențiunea turcasca, care se compune dintr’uă întroducțiune și șapte clause, care sunt : Antâramice cu scopul convențiunei este d’a încheia un arangeamânt în privința Egipetului pe temeiul firmanelor esistânde. A doua este privitóre la Sudan. Kedivul și comisarul turcesc trebuie să negocieze asupra pacificării provinciei, și orice demers s-ar face va trebui să fie comunicat comisarului englez, spre a se dobândi aprobarea acestuia mai nainte de ori ce esecutare. A treia clausă este relativă la reorganizarea armatei egiptene. A patra da Kectivului și celor cinci comisari împuternicirea de a examina în comun lucrările fiecarei ramure de administrațiuni în parte. A cincea este privitore la arangamentele internaționale ale Egipetului, care vor fi respectate întrucât vor rămâne în cercul pe care li l-a acordat firmanele esistânde. A șasea, și cea mai însemnată clausă,otărasce ca cel după comisari superiori, când vor fi convinși câ ordinea s’a restabilit pe deplin, ca se ține sema de autoritatea Egipetului și câ fruntariile sale sunt determinate, să raporteze guvernelor lor, care vor judeca atunci asupra oportunității de a încheia un tratat, în temeiul câruia țara va fi evacuată, îndată ce împregiurările vor permite să se facă acesta cu siguranță. De altă parte,"vă depeșea adresată din Constantinopolediarului Daily News, spune că Porta a comunicat puterilor să copie după convențiunea anglo-turcă în privința Egipetului și le-a atras atențiunea câ’n acest document sunt respectate drepturile suverane ale Sultanului și nu sunt jicnite nici unul din privilegiile dobândite până acum de puteri în Egipet. Ambasadorele francez, după ce primi acesta copie, răspunse prin precare reserve la unele cestiuni privitore la Francia. De altmintrel acesta convențiune este judecată în diferite chipuri. Pe când diarele conservatore văd în ea un succes diplomatic al d-lui Wolff, corespondintele din Paris al diarului Daily scrie urmatorele : Convențiunea anglo-turcă este cel mai umilitor lucru pe care un diplomat neesperimentat a putut vre uădată să-l scrie. Singurul fapt positiv în ea este instituirea unui comisar englez și altul turc. Acesta alegere a fost împedicată însă până acum ,de intrigile ulemalelor, dar totuși se crede ca va fi numit Ali- Nizami pasa ca comisar turc. SPANIA Cunoscuta Agenția Kabra din Madrid a primit din Berlin scrrea telegrafică că, după scrisorile private sosite acolo, se aștepta uă revoluțiune a locuitorilor indigeni din insulele Filipine, la cas când el ar putea conta pe sprijinul german. Deși prin cercurile guvernamentale din Madrid se nega posibilitatea unei asemene răscule, totuși un însemnat ziar spaniol îndemna pe guvern să isgonesca pe Germani din insulele Filipine, care împrăștie asemenea sciri. In același timp Kreuzzeitung, din Berlin, publică urmatorea relațiune pe care î-o trimite corespondintele său din Madrid : Se pote afirma că cestiunea insulelor Caroline s’a încurcat și mai mult din causa unei aspre note a Spaniei. Chiar un mașinist al unui vas spaniol de resbel afirmă că Spaniolii au stat cinciade în fața insulei Yap, fără a ridica drapelul lor. In schimb comandantele escadrei germane a făcut în cinci minute, după sosirea sea acolo, ceea ce Spaniolii nu făcuseră în cinciade. Tot Kreuzzeitung mai publică și urmatorea telegramă ciudată din Madrid, cu data de 4 Noembre . Din cauza bulei regelui Alfonso, conservatorii spanioli au început, cu soirea regelui, negocieri cu Don Carlos pentru stabilirea unui compromis și a unei fusiuni cu Camiisul, în temeiul căsătoriei lui Don Jaime, fiul lui Don Carlos, cu principesa mostenitóre Dona Mercedes. SCIRI D’ALEDILEI Voința Națională publică în numărul séu de aspri urmatorea informațiune : „ACI s’a trimis M. S. Regelui la Sinaia demisiunea dlui I. Câmpineanu, ministrul afacerilor străine.“ Cum rămâne cu „desmințirile cele mai formale,“ date ziarelor cari anunțaseră alaltăieri demisiunea d-lui Câmpineanu ? * * *