Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)

1885-10-26

ANUL AL XXIX-LE Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV , Deto III Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea dianului.­­í^ IN PARIS, la Havas, Laffite et C-une, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas«), LA FRANCPORT, S. M. — la G. L. Daube et C­une, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 2 tei fsm%n 20 BANI EXEMPLARUL MIfEMBBEMMII MIMISAMBATA, DUMINECA, 26, 27 OCTOMBRE 1885 Luminâză-te și vei fi. ABO­NAMENTE Ia Capitală și districte, un an 48 lei; șiee luni 24 III; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Centra tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Beurse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 16, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco is Piola (N. O.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — Din causa sărbătorii de aici, Sf. Dumitru, sparul nu va apare de­cât Luni ceva; ér de vor fi telegra­me importante vom scote un supliment. BDCMSC 11 Si 1885. In cele din urmă două săptămâni, am adus la cunoscința publicului și am discutat unele procederi ale mi­nisterului de finance privitore la în­casare de imposite. Ast­fel, am dovedit ca supunerea la timbru a registrului comercial de copiat scrisori e ilegală și ruinătare pentru comerciu. Ministerul de finance pare a se fi respăndit și a revenit asupra măsu­­rei luate. E că într’adevăr ce spune în acesta privință România liberă : „Aflăm din sorginte sigură câ decisia ministerială privitore la timbrarea copie­relor comercianților se va suspenda până la regularea cestiunii pe cale legislativă. „Ministerul de finance esită a împinge mai departe o­ măsură financiară, care se dovedeșce a fi mult mai onerósa de cum se credea și asupra cârei legalități mitolocesce controversă.“ Prin urmare primul pas e făcut. Noi ne felicităm și felicităm și pe comercianți pentru acest prim succes. Nu totul pase e sfârșit, câci Ro­mânia liberă spune ca cestiunea va fi adusă naintea Camerelor. Lupta deci nu e terminată. Noi vom urma a ne face datoria și în acel moment și sperăm ca, drepta fiind causa, isbândă va dobândi și la Camere. Am rădicat asemene și am discu­tat neconstituționalitatea urmărire­, pentru plata impozitelor, a pământu­rilor pe care au fost împroprietăriți clăcașii la 1864. Ministerul a fost silit să recunoscá faptele și să dea măsuri pentru a o­­pri repetarea unor ilegalități atât de flagrante. E că circulara ce d. ministru al justiției a adresat tribunalelor în a­­cestă privință : „ Domnule­­ președinte. „Constituțiunea conține disposițiuni pro­­hibitore, cum este inalienabilitatea pă­mânturilor rurale date foștilor clăcaș î in anul 1864 și altele. Mi s’a comunicat ânsă câ nu tote tribunalele țin compt de prin­­cipiile scrise în Constituțiune. „Fiind­ca tóte disposițiunile prevăzute în Constituțiune sunt de ordine publică, și, prin urmare, trebue să fie observate cu seriositate, vă atrag atențiunea pentru ca tot­deauna când se va cere tribunalului autentificare de acte pentru înstreinare de imobile rurale, cereri de urmăriri si­lite asupra unor asemenea imobile, sau altele de asemenea natură, să se observe bine de tribunal dis­posițiunile Constitu­­țiunei. „Primiți, d-le președinte, asigurarea considerațiunei mele. „Ministru, C. Nacu“, înregistrări cu bucurie și acăstă circulară. Cestiunea merită cnsé să fie mai discutată , câci ni să pare ca nu ne­pedepsit póte rămâne atentatul în contra Constituțiunii comis de agen­ții financiari și ratificat de tribu­nale. Vom reveni deci. Face roți Românilor din Transil­vania noua societate de cultură ma­ghiară, faimosul Cultur egylet cu ale lui nenumărate încălcări și chinuiri, dar le face și bine. f­iarele germane din Pesta, repro­­ducțiunile fiarelor române din Tran­silvania luate de pe diarele ungu­resc!—reproducțiuni pe cari noi le am dori mai numeróse—ne arătă în de ajuns ca agitațiunea provocată de acel Cultur egulet a atras și oprit a­ REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Fundator«­ C. A. ROSETTI JE33 DIXXXIIST E.A. ( B ) »h­ectore: VINTILA C. ROSETTI mențiunea omenilor de stat de la Pesta asupra adevăratei stări de lucruri din Ungaria, și mai cu semn asupra Ro­mânilor, asupra putere­­lor de viață și asupra relațiunilor lor cu Ungurii din Transilvania. Sunt adevăruri cari iubesc atât de de puternic pe cel ce se apropiă de ele, cu sila sau de bună voie, în­cât includă chiar ochii, nu pot să nu le simtă, deci nu voiesc să le védă. Că grămadă mare și neașteptată de asemenea adevăruri s’au­ ridicat îna­intea ómenilor de stat unguri, îna­intea deputaților de la Pesta, mul­­țămită agitațiunilor și sgomotului furtunos ce fac în tóte cjilele mem­brii societaței de cultură maghiară și maghiarizatóre. Toți acești membri nu se îndelet­nicesc pe tot a­­ tjiua, de când cu a­­dunările de la Cluj, de­cât a scote în cea mai viă lumină relațiunile Ro­mânilor cu Ungurii, dar în acelaș timp, fără ca el să voiască, prin în­săși firea lucrurilor, apar pe aceeași linie cu aceste relațiuni, tote însuși­rile și aspirațiunile fraților noștri de dincolo de munți, dorința lor de a propăși pacinic sub ocrotirea legilor și cu egalitatea drepturilor, devota­mentul lor pentru casa d’Austria, nă­zuințele lor continue, staruitóre, e­­roice de a se lumina, de a ajunge pe cele-l­alte popore în drumul civilisa­­țiunei, și mai presus de tóte seculara și nestrămutată otărîre ce au avut, au și vor avea, de a rămâne Români, nimic alt­­­e cât Români, în­tot­de­­una și pretutindeni Români. Aceste adevăruri nu puteau fi tot atât bine aduse la cunoscință depu­taților și­­ ziariștilor serioși din capi­tala Ungariei de cjilnicile destăinuiri ale presei române în Transilvania, precum ar fi se vădesc agitațiunile so­­cietăței de cultură maghiară maghia­­risatare. E în firea omului a crede mai lesne și mai mult pe ai săi de­cât pe străini; și Ungurii, prin sistema lor de guvernământ, au voit și vo­­esc ca Românii de peste munți să fie străini față cu conlocuitorii lor, adică cu Ungurii. Demonstrarea continuă a acestor adevăruri de către Cultur egyletul ma­ghiar alcătuesce după noi binele ce acesta societate face,—nici vorbă fără să vrea—causel Românilor din Tran­silvania. Și efectele acestui bine n’au întâr­ziat a se arăta. Unul din cei mai distinși deputați din camera de la Pesta, d. Grünfeld, a dec­larat sus și tare în parlament acum cu starea ac­tuală a Transilvaniei nu mai póte dura; modul cu care Ungurii voesc a continua relațiunile lor cu Româ­nii nu e menit a întări temeliile statului ungar, nici a face să pros­pere încercârile unora și altora de a merge din bine în mai bine. Acesta dec­larațiune, forte însem­nată avându-se în vedere posițiunea autorului ei, alăturată de cele cari din timp în timp scapă altor bărbați po­litici ai Austro-Ungariei, ne zugră­­vesce cu multă vioiciune credința ce începe să nască în mintea omenilor de stat maghiari, al acelora cari nu saltă în sus—apucați ca de alte-alea —când e vorba de Români și de drepturile lor de omeni și de popor. Noi luăm act de aceste începuturi cari prevestesc să schimbare spre bine în viața de peste munți a Ro­mânilor, și constatăm încă vă­dată ca, deci aceste începuturi se dato­­resc în mare parte silințelor pacinice dar neîntrerupte ale Românilor, ele se datoresc și Societăței de cultură ma­ghiară și maghiarizatare. Cultul egulet face bine Românilor, dar i-1 face fără voie, inconșcient, pen­tru ca să nu știrbască regula istorică care spune ca „de la Ungur Româ­nul bine nu vede.“ EVENIMENTELE DIN BULGARIA {Telegrame Havas și in­formațiuni particulare ale ROMANULUI) 6 Noembre, 9 ore dimineța. Petersburg, 5 Noembre. — Un ordin de a fi al Țarului spune că principele Bul­gariei e șters din cadrele armatei ru­seșc­. Sofia, 5 Noembre. — Se presupune că cele d’anteia informațiuni precise asupra intențiunilor puterilor vor fi cunoscute mâne. E probabil că principele va re­veni de la Filipopoli pentru a conferi cu miniștrii. Tot se mai crede cu tărie că soluțiu­­nea va da satisfacțiune aspirațiunilor bul­gare. S’a primit de la Constantinopole spirea că Rusia nu va stărui se cerá abdicarea principelui Alecsandru. Este bine a face să se observe din nuoă că, contrariu spuselor persistente ale ore­căror­­ stare, guvernul princiar n’a dat nici uă dată puterilor asigurarea că s’ar supune­otărîrilor Conferinței, căci puterile n’au cerut nici uă dată un ase­mene angajeament. In nota colectivă era vorbă de menținerea ordinei și liniștei în Rumelia. Asupra acestui punt guvernul a răspuns printr’uă circulară în care el a dat asigurarea că nu se vor întâmpla tulburări nici în Rumelia, nici în regiu­nile vecine cu țările în cari se găsesc ac­­tualminte trupele bulgare. Fusese vorba să se reducă cu 25 la sută lofurile funcționarilor guvernului, dar acesta măsură nu va fi aplicată. Cea mai mare liniște domnesce la Fi­lipopoli. Administrațiunea provisorie ur­­meza a stabili pe baze seriose funcționa­rea mecanismului administrativ bulgar. Instrucțiunea militară a companielor de voluntari e forte înaintată. E că puntele de vedere ale Franciei în privința cestiunei balcanice: 1) Ea nu se opune întrunirea Conferinței. 2) Francia aderă la propunerile puterilor întru cât nu nimicesc tratatul din Berlin. 3) Ea își pǎstrezá ânsă tota libertatea sea de ac­țiune în privința tutor celor­l­alte propu­neri, în privința cărora nu voiesce să ia nici uă răspundere, și de aceea se va ab­ține de la vot, pentru ca să nu nimicescă ori­ce resultat al Conferinței. * Pe ziua de 4 Noembre a apărut un I­­radea a Sultanului care ordonă înarma­rea întregei armate turcescl, afară de cor­purile din Yemen și Bagdad. * Se anunță din Constantinopole ca sir White, ambasadorele englez, a exprimat în întrevorbirile preliminare de la 28 Oc­­tombre punturi de vedere cu totul deo­sebite de acele ale puterilor imperiale. Lor­dul Salisbury este de părere ca uă Bul­garie unită va forma un zid puternic con­tra Rusiei, și pentru Englitera un fel de Afghanistan european. Engliteza nu se o­­pune la oă intervenire a Porții, dar o sfătuiesce să n’o întreprindă. Sir White n’a primit de­cât instrucțiuni parțiale, întrebarea este: ce instrucțiuni i se vor da pentru cazul când Conferința va o­­tărî să se adopte măsuri simuitare în pri­vința Bulgariei.* In districtul Slivno a fost arestat un supus rus care se­­ încerca să ațâțe popo­­rațiunea musulmană de acolo la réscula. GRECIA SI RIISCAREA BULGARA A doua zi după ce represintanți marilor puteri au făcut cunoscutele represintări guvernului Greciei, mi­nistrul afacerilor străine din Atena a adresat plenipotențiarilor diploma­tici din străinătate un notă circulară în care duce în esență: Ministrul afacerilor străine a primit la 9 Octombre pe ambasadorii marilor pu­teri. Ambasadorele Germaniei, care a luat cel dintâia, cuvântul, anunță ca are a face uă comunicare în privința înarmă­ SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 5 Noembre. — Seriile date de pre-cari diare cari <fic că liniile ferate din Bosnia sunt închise comunicațiunilor pri­vate și că pe mai multe linii de drum de fer­e­vă grămădire de vagone sunt cu to­tul neexacte. Paris. 5 Noembre. — Noul ambasador al Germaniei, com­itele Munster, a remis acord­ lui Grevy scrisorile sale de acreditare. Discursurile pronunțate în acesta ocasiune constată că dorință mutuală a desvolta bunele relațiuni ce există între Germania și Francia. Niș, 5 Noembre. — D. Millet, minis­trul Franciei, a remis acum scrisorile sale de acreditare regelui Milan. S’au schim­bat cuvintele cele mai cordiale. Strasburg, 5 Noembre. — Guvernato­rul Alsaciei-Lorene, principele de Hohen­lohe, a făcut intrarea sea solemnă în Strasburg. Poporațiunea l’a aclamat. zilor Greciei, care au desceptat atențiu­­nea­ guvernului imperial german. Acesta recomandă cabinetului din Atena înțelep­ciune și moderațiune și îl sfătuesce a e­­vita mai ales nisce măsuri prea grăbite, care nu pot avea pentru Grecia de­cât urmări forte simțitore. In fine ambasa­dorele imperiului german ruga pe minis­trul afacerilor străine să bine-voiască a lua act despre comunicarea s­a. Cele­l­alte notificări ale ambasadorilor, sunt identice în esență și se deosibesc numai în formă, mai ales aceea a amba­sadorilor engles și frances. D. Delijanis, care n’avea a da nici un răspuns ambasadorilor marilor puteri , crede de a sa datorie să e spună lămurit represintanților diplomatici ai Greciei pe lângă curțile străine vederile guvernului regelui George asupra revoluțiunii din Filipopoli, precum și asupra probabilelor ei urmări, spre a’i pune în posițiune să formuleze în chipul cel mai positiv pun­tul de vedere al guvernului grec. Tratatul din anul 1878 arată forte lă­murit ca intențiunea Congresului de la Be­rlin a fost de a stabili un ore­care echi­libru între poporele din peninsula balca­nică. După crearea Bulgariei vezi ins­tituirea Rumeliei Orientale și redactarea protocolului al trei­spre­­zecelea, privitor la rectificarea regatului elen. D. Delija­nis dice cu amândouă aceste acte, care țintesc în special la stabilirea unui e­­chilibru natural, spre a pune un stăvilar antagonismului dintre poporele din pe­ninsula balcanică, formeză uă garanție pentru menținerea păcei. Și déci, pe d’uă parte, instituirea Ru­meliei Orientale trebue să aibă ca resul­tat ca locuitorii ei să dobândescă oă Constituțiune politică cu totul deosebită și independentă de aceea a principatului Bulgariei, de altă parte âusă protocolul a­ trei­spre­ decesea cuprinde dorința ca fymtariile Greciei să se întindă până în­­vârful Pindului și al Olimpului. Și aces­ta nu numai spre a întări pe Grecia din punctul de vedere strategic, ci și spre a o aduce în vecinătatea Macedoniei. Cu chipul acesta Macedonia s’a aflat între Grecia, cu care este legată atât prin origina poporațiunii sale cât și prin tra­­dițiunile sale istorice și Rumelia Orien­tală, a căreia poporațiune este de aseme­­mene în cea mai mare parte de origină greca. In anii 1878 și 1880 puterile găsiră ca un schimbare a chartei Europei Ori­entale în acest sens este tot atât de in­dispensabilă pentru menținerea echilibru­lui în Oriente cât și de trebuinciosă pentru dobândirea păcei. Totuși fruntariile desem­nate pentru Grecia nu fură date în totă întregimea lor și cabinetul din Atena consimți a primi linia modificată de Con­ferință din Constantinopole, și el făcu acesta ca dovadă de respect pentru sfatu­rile marilor puteri. El nu ascunse însă cu acestă linie, fără a modifica ideia de echilibru, care a predomnit în opera di­plomatică din anul 1878, făcea mai rea situațiune a Greciei. De fapt Grecia nu se mai afla în vecinătatea Macedoniei și frun­tariile iei se aflau dincole de Elasona și Arachtas. Acesta situațiune ne­avantagi­­osa n’a împedicat pe Grecia d’ași arăta respectul său pentru opera Congresului de la Berlin și de a privi ca bază a poli­ticei sale din afară menținerea acelei stări de lucruri creată în Orainte de Congres. Revoluțiunea din Filipopole, care are de scop unirea Rumeliei cu Bulgaria, a nimicit și echilibrul ce mai rămăsese în peninsula balcanică. In adevăr, deci ide­ia de echilibru, care a predomnit în con­gres, a primit deja că ântâia lovitură prin modificarea primitivă a liniei frun­tariilor grecesci, apoi acum unirea Ru­meliei cu Bulgaria a înlăturat'o cu totul, spre marea jicnire a celor mai vitale in­terese ale Greciei, și în același timp a micșorat și probabilitatea pentru menți­nerea păcii în Oriunte. Se scie de altmintreli cu Congresul de la Berlin, înscriind Rumelia Orientală printre posesiunile otomane, avu în ve­dere atât traiul pacinic al vecinătății cât și propășirea diferitelor naționalități din provincia privilegiată. Ast­fel dar, în spi­ritul tratatului de la Berlin, legătura politică ce unea acesta provincie cu impe­riul otoman era uă garanție pentru aces­ta stare de lucruri. Unirea Rumeliei cu Bulgaria ar fi, din contră, nimicirea de fapt a drepturilor și intereselor a căror protegere a avut-o în vedere tratatul din 1878 și crearea unei unei stări de lucruri în care Grecia și Turcia ar fi absolut a­­minte predomniți de Bulgari. D. Delijanis­tice ca aceste considera­­țiuni s’au ivit în cabinetul din Atena nu din gelosie sau din ostilitate faciă cu alte popore, ci numai din simțământul apără­rii intereselor sale cele mai vitale. D’a­ceea el exprimă speranța ca puterile nu’I vor Interpreta în râu intențiunile sale. Grecia doresce pacea, care ’I oferă pu­tința d’a merge nainte pe calea civilisa­­țiunei, dar totuși n’ar fi drept să i se cera a­sta nepasatóre faciă cu nisce eve­nimente care ’i ating existența sea. DIN AFARA FRANCIA Uă telegramă din Paris spune câ întrunirile de deputați la d. Lockroy urmeza mereu. S’a recunoscut câ ăn­­tâia misiune a majoritații este d’a se ocupa de regularea cestiunilor colo­niale și financiare. Despărțirea Bise­­ricei de Stat trebue să se dec­lare în principiu și să se dobândască con­­simțimentul guvernului asupra aces­tui principiu ; esecutarea lui énse, va trebui să se efectueze treptat, ținân­­du-se sema de răstimpurile trebuin­­ciose; întrunirea este de părere ca vor trebui să intre în cabinet cel pu­țin patru membrii nuoi. Apoi depeșa adaugă : Ministerul este de părere câ, după e­­fectuarea nuoilor alegeri, mandatul său a espirat și de aceea el va demisiona la 10 Noembre,­­zi în care este convocată nuua Cameră. Dar președintele Republicei, d. Grévy, va însărcina pe d. Brisson cu for­marea n­oului cabinet. Majoritatea actua­lilor miniștrii, și’ntre aceștia d-nii Frey­­cinet și Goblet, vor rămâne în minister, dar nu toți vor păstra portofoliurile pe cari le au acum. D. Brisson negociază deja cu persona­gii însemnate din nooa Cameră, parte spre a dobândi participarea lor în cabinet, parte spre a asigura sprijinul lor politi­cei guvernului. După un 41 sau două în urma deschiderii Camerei, se va consti­tui și n­oul minister. Guvernul, în dec­lararea sea, va ex­­pune în trăsuri generale chipul cum crede ca trebue a fi resolvate actualele cestiuni mai arginte și va cere să manifestare a Camerei printr’un vot formal, ast­fel ca cestiunea de cabinet va fi otârâtă fâră în­­tărziare. Dec­iararea va fi citită în Ca­meră tocmai după ce acesta se va con­stitui. In acesta decbiarare guvernul va arăta și mijlocele a cǎror aplicare îl pare trebuinciosá spre a putea provoca denun­țarea concordatului. ENGLITERA ț­iarele din Londra spun ca sir Drumond Wolf, într’uă visită formală, dar nu oficială, ce a făcut Redivu­­lul la 30 Octombre, i-a arătat aces­tuia Convențiunea turcasca, care se compune dintr’uă întroducțiune și șapte clause, care sunt : Antâra­mice cu scopul convențiunei este d’a încheia un arangeamânt în privința Egipetului pe temeiul firmanelor esis­­tânde. A doua este privitóre la Sudan. Ke­­divul și comisarul turcesc trebuie să ne­gocieze asupra pacificării provinciei, și ori­ce demers s-ar face va trebui să fie co­municat comisarului englez, spre a se do­bândi aprobarea acestuia mai nainte de ori­ ce esecutare. A treia clausă este relativă la reorga­­nizarea armatei egiptene. A patra da Kectivului și celor cinci co­misari împuternicirea de a examina în co­mun lucrările fie­carei ramure de admi­­nistrațiuni în parte. A cincea este privitore la arang­amen­­tele internaționale ale Egipetului, care vor fi respectate întru­cât vor rămâne în cercul pe care li l-a acordat firmanele esistânde. A șasea, și cea mai însemnată clausă,­otărasce ca cel după comisari superiori, când vor fi convinși câ ordinea s’a res­tabilit pe deplin, ca se ține sema de au­toritatea Egipetului și câ fruntariile sale sunt determinate, să raporteze guverne­lor lor, care vor judeca atunci asupra o­­portunității de a încheia un tratat, în te­meiul câruia țara va fi evacuată, îndată ce împregiurările vor permite să se facă acesta cu siguranță. De altă parte,"vă depeșe­a adresată din Constantinopole­diarului Daily News, spune că Porta a comunicat puterilor să copie după convențiu­nea anglo-turcă în privința Egipetu­lui și le-a atras atențiunea câ’n acest document sunt respectate drepturile suverane ale Sultanului și nu sunt jicnite nici unul din privilegiile do­bândite până acum de puteri în E­­gipet. Ambasadorele francez, după ce primi acesta copie, răspunse prin pre­­care reserve la unele cestiuni privi­tore la Francia. De altmintrel­ acesta convențiune este judecată în diferite chipuri. Pe când diarele conservatore văd în ea un succes diplomatic al d-lui Wolff, corespondintele din Paris al diarului Daily scrie urmatorele : Convențiunea anglo-turcă este cel mai umilitor lucru pe care un diplomat ne­­esperimentat a putut vre uă­dată să-l scrie. Singurul fapt positiv în ea este instituirea unui comisar englez și altul turc. Acesta alegere a fost împedicată însă până acum ,de intrigile ulemalelor, dar totuși se crede ca va fi numit Ali- Nizami pasa ca comisar turc. SPANIA Cunoscuta Agenția Kabra din Ma­drid a primit din Berlin scrrea tele­grafică că, după scrisorile private sosite acolo, se aștepta uă revolu­­țiune a locuitorilor indigeni din in­sulele Filipine, la cas când el ar pu­tea conta pe sprijinul german. De­și prin cercurile guvernamentale din Madrid se nega posibilitatea unei a­­semene răscule, totuși un însemnat ziar spaniol îndemna pe guvern să isgonesca pe Germani din insulele Filipine, care împrăștie asemenea sciri. In același timp Kreuzzeitung, din Berlin, publică urmatorea relațiune pe care î-o trimite corespondintele său din Madrid : Se pote afirma că cestiunea insulelor Caroline s’a încurcat și mai mult din causa unei aspre note a Spaniei. Chiar un mașinist al unui vas spaniol de resbel afirmă că Spaniolii au stat cinci­ade în faț­a insulei Yap, fără a ridica drapelul lor. In schimb comandantele escadrei ger­mane a făcut în cinci minute, după sosi­rea sea acolo, ceea­ ce Spaniolii nu făcu­seră în cinci­ade. Tot Kreuzzeitung mai publică și urmatorea telegramă ciudată din Ma­drid, cu data de 4 Noembre . Din cauza bulei regelui Alfonso, con­servatorii spanioli au început, cu soirea regelui, negocieri cu Don Carlos pentru stabilirea unui compromis și a unei fu­­siuni cu Camiisu­l, în temeiul căsătoriei lui Don Jaime, fiul lui Don Carlos, cu principesa mostenitóre Dona Mercedes. SCIRI D’ALE­DILEI Voința Națională publică în numărul séu de aspri urmatorea informațiune : „ACI s’a trimis M. S. Regelui la Si­naia demisiunea d­lui I. Câmpineanu, mi­nistrul afacerilor străine.“ Cum rămâne cu „desmințirile cele mai formale,“ date ziarelor cari anunțaseră alaltăieri demisiunea d-lui Câmpineanu ? * * *

Next