Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)
1885-10-28
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV...........................40 bani nan „ HI..................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina I și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnlal. IN PARIS, Ia Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de Ia Benrse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentra Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refesă — 20 BAN lectibl VIFLARUL ■ fl Muuojam B Baami M Mr Mii Miiii II ■ ..................................................... REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Fondatore: C. A. ROSETTI EDIT XXIISIE-A. ( B ) Director: VINTILA C. ROSETTI mTPTTOEQPT 28 brumar sqqp DUuUMIIjÜuI 9 RAPCIUNE lOCU '“1» * • 'V" Buna atare a poporului este și trebuie să fie una din grijele de căpetenia ale guvernului. Chiar în statele cu organizare întemeiată pe dreptul divin, guvernele nu se pot sustrage de la acesta îndatorire. Moralmente, orice guvern este dator de a îngriji de buna stare a poporului, a o face să cresca prin întocmiri seriose și prin măsuri care să ducă la acest scop. Interesul statului chiar, interes bine înțeles, cere acesta câci să scie ca numai acel stat e tare, numai acela pote înfrunta victorios furtunele ce se pot ivi, care e întemeiat pe buna stare și mulțumirea generală, sau cât mai generală. De la acesta ideie plecând, am atras atențiunea guvernului asupra stării economice deplorabile în care se găsesce adusă vrnjosa clasă a moșnenilor, clasă care în trecut a dat acele nebiruite falange ce au scăpat România de robiă și i-au asigurat pene acum existența în contra inimicilor de tot felul. Acesta clasă e acum amenințată de a peri, și pere pentru satisfacerea trebuințelor Statului. Statul modern român, întocmai ca Saturn, a început a-șî mânca copii. Cestiunea ni se pare forte seriosa și, fiindcă nimic nu vedem făcându-se pentru a se pune capăt acestei destrămări naționale, datori ne credem de a reveni asupră-î. Fericiți am fost când am constatat că guvernul a recunoscut dreptatea ce avem și a revenit, ne maisupunând la timbru registrul de copiat al comercianților ; fericiți asemene ne simțim, pentru că am isbutit a convinge pe guvern că trebue să ia măsuri ca să nu se mai vândă pământurile pe cari Constituțiunea le-a declarat inalienabile. Sperăm, căci tot atât de dreptă este cestiunea, că și în privința moșnenilor se va face ceva. De aceea, punem din nou supt ochii guvernului și al țârei elementele cestiunii și rugăm pe toți stăruitor să cugete, căci interese generale de căpetenie sunt în joc, de vreme ce oă clasă seculară de proprietari e amenințată de a fi redusă la cel mai odios proletariat, pentru sume de nimic pe care le datoresce Statului. Eco, după chiar Monitorul oficial sumele ce se datoresc și sarcinele ce se impun contribuabililor pentru urmărirea prin portărel . Seim ca statul trebue să-și încăseze impositele; seim asemene cu cetățenii sunt datori se platesca imposite, câci cu aceste imposite se susține totă clădirea statului, care e dator—în schimbul plăței impositelor—a asigura averea și persona cetățenilor și a garanta siguranța internă și externă a statului. Seim ca pe contribuabilii întărijietori sau de rea credință Statul are drept să-l silesca la plata impositelor prin aplicarea legii aspre și nemilose a urmăririi. Enso—și de părerea nóstru sunt toți ómenii drept cugetători, nu—putem admite ca pentru că datoriă de 19 lei să se facă cheltueli de 219 și să se impună astfel contribuabilului uă sarcină de 16 ori mai mare decât însuși impositul. Acest lucru e netolerabil, în principiu , e și mai netolerabil, daci ne gândim ca el duce la resultatul peirei moșnenilor și transformă acea clasă de proprietari într’un proletariat fâră viitor și fără speranță. Trebuie dor să se facă ceva, și curând să se facă, pentru ca întârziând — cum e obiceiul la noi — moșierele moșnenilor se vând și acei omeni rămânând pe drumuri, vor fi siliți a lua lumea în cap, a emigra în state vecine unde li se oferă pământ în condițiuni forte ușore. Să se facă ceva cât mai curând, pentru a nu sădi în inima apărătorilor trecuți ai țarei acesteia ura în contra iei, ura în contra instituțiunilor actuale care-i sărăcesc și-l reduc la sapă de lemn. Spuserăm mai sus ca statul are drept a i se plăti impositele ce ’I sunt acordate de Camere; câ are drept a supune la urmăriri și a vinde chiar averea contribuabililor întărejietori sau îndărătnici. Dar aceste adevăruri nu exclud un alt adevăr, care trebue să conducă pe Camere și pe guvern în ficsarea impositelor. Acest adevăr este câ impositele trebue să fiăcă parte din produsul muncei omului, că parte din venitul lui ; câci când trec peste acesta margine, ele devin nedrepte, ajung uă spoliațiune, de vreme ce sărăcesc pe contribuabil, și sărăcind pe contribuabil, sărăcesc țara și-i pregătesc un viitor cu totul nesigur. E că din ce punt de vedere credem câ a venit timpul d’a cerceta și la noi cestiunea impositelor. Încă uă cestiune. Legea de urmărire acordă statului uă zecime asupra impozitelor directe pentru acoperirea cheltuielelor de urmărire. Aceste zecime o plătesc toți contribuabilii fară osebire, adică nu numai cei ce sunt urmăriți, ci și aceia care plătesc la timp fară nici uă formalitate de urmărire. In suma de 19 lei de care vorbim mai sus este cuprinsă tecimea de urmărire. Cu ce drept dor se mai impun contribuabililor și alte cheltuieli, peste zecimea acordată de lege ? Punem pentru astă dată cestiunea reservându-ne d’a o discuta în amănunt într’un alt articol, cepu de aci a unelti contra poporu lui românesc.“ Nu ne vom înjosi răspunejând celor cari scriu asemenea lucruri; vom observa numai spre solința tuturor. Aceste insinuațiuni sunt făcute de ziarul guvernului. Fata care spune ca în casa soției lui C. A. Rosetti, unde se află redacțiunea Românului, se fac uneltiri contra poporului românesc, este redactată doun persona pe care C. A. Rosetti o primise cu dragoste și iubire printre colaboratorii săi. Printre directorii, cari acoperă cu numele lor cele scrise de V. Națională, sunt dnii E. Costinescu și Gr. Cantacuzino pe cari C. A. Rosetti îl privea ca pe nișce adevărați fii. Nu voim câtuși de puțin a face uă imputare acelor persone, dar, cum din causa trecutului lor mulți ar putea fi amăgiți asupra simțimintelor ce au, am crezut ca este bine a se sei cu vederile lor s’au schimbat și ca acum dânșii au convingerea câ familia lui C. A. Rosetti dă sprijinul sau celor cari uneltesc contra poporului român. Datorii din imposite Cheltnell de portărel 53 lei 37 b. 219 lei 18 b. 42 „ 9 „ 219 „ 18 „ 51 „ 85 „ 219 „ 18 „ 153 „ 82 „ 219 „ 18 „ 42 „ 21 „ 219 „ 18 „ 114 „ 81 „ 219 „ 18 „ 25 „ 10 „ 219 „ 18 „ 49 „ 80 » 219 „ 18 „ 34 „ 11 „ 219 „ 18 „ 141 „ 25 „ 438 „ 52 „ 65 „ 61 „ 219 „ 18 „ 89 „ 61 „ 219 „ 18 „ 179 „ 78 „ 219 „ 18 „ 65 „ 61 „ 219 „ 18 „ 69 „ 54 „ 219 „ 18 „ 50 „ 20 „ 219 „ 18 „ 21 „ 14 „ 219 , 18 „ 19 „ 72 „ 219 „ 18 „ Un ziar guvernamental spune ca Românul a susținut câ: „d. I. Fior a tras la sorți și câ a fost scutit din causă de sănătate.“ Dăm cea mai formală desmințire sus-menționatei foi, Românulü s’a mărginit a publica oă telegramă a d-lui Fior spre a dovedi ca conținutul iei nu putea motiva refusul telegrafului de a o transmite destinatarilor. Același fior insinua că câ noi am fi complicii d-lui Lévy care, luând gazdă la redacțiunea Românului, în EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas și informatiuni particulare ale ROMANULUI) 6 Noembre, 7 ore séra Paris, 6 Noembre.—Regele Milan respunzând ministrului Franciei a zis ca Serbia nu s’ar mulțămi cu restabilirea statului quo ante dacă nu i s’ar da garanții contra repetării niștor evenimente ca acelea ce s’au întâmplat în Rumelia. 7 Noembre, 9 ore dimineța. Sofia. 6 Noembre.—Mai 4țele trecute câțiva Muntenegreni au voit să împedice cu forța pe unul dintr’ai lor ca să nu intre într’ua companie gnlnwiftTidwingss. S’a produs o încăierare în care Muntenegrean fu omorît, iar altul rănit, justiția militară urmări pe indivizii recunoscuți ca instigatorii afacerei: printre dânșii se afla un supus rus. Consiliul de resbel condamna pa acesta din urmă la morte, iar pe un Muntenegrean la munca silnică. Consulul Rusiei a protestat contra acestei condamnări. Nu se știe încă dacă sentința va fi esecutată. 7 Noembre, 7 ore dim. Londra, 7 Noembre.—Ziarele atacă pe Țarul pentru că a șters pe Prințul Alecsandru din cadrele armatei rusești și consideră acesta procedare ca uă înfruntare făcută Reginei. Viena. 7 Noembre.— Tagblatt a primit desișuă depeșă care ține ca știrea unei pretinse conspirațiuni contra Regelui Milan este lipsită de ori ce temei. Constantinopole. 7 Noembre.— Fiecare putere ar voi să aibă un secretar în biroul Conferinței. 8 Noembre, 9 ore dimineța. Viena, 7 Noembre. — Se anunță din Constantinopole darului Politische Correspondenz câ delegații otomani vor propune într’un chip formal, la prima ședință a Conferinței, restabilirea statului quo ante în Balcani. Atena, 7 Noembre. — D. Delianis a anunțat Camerei câ î va supune un proiect pentru un mare împrumut național. Atena, 7 Noembre. — Circulă scirea câ Bulgaria a propus Greciei alianța sea. Niș, 7 Noembre.—Oficială. Tate scirile privitore la descoperirea unui pretins complot contra regelui Milan, sunt lipsite cu totul de orice temeiă. Londra, 7 Noembre.Principele Enric de Battenberg, care este locotenent în armata germană a fost rechimat la Berlin. Principele a respuns prin trimiterea demisiunii sale. Acesta măsură arată ca elă înțelegere între Rusia și Germania în cestiunea Rumeliei. Sofia. 7 Noembre. — D. Karaveloff a plecat la Filipopole unde a fost chrămat de principele Alecsandru. Se atribuie acesta plecare celor d’ănteiă informațiuni venite azi din Constantinopole în privința lucrărilor Conferinței. Dar pentru ca scirile cari circulă în acesta privință sunt din cele mai contrazicătore, nu se pote sei în realitate nimic sigur. Sofia, 7 Noembre. — A circulat scirea câtă ciocnire a avut loc între țăranii șerbi și bulgari, dar nu e întemeiată. Totuși deschiderea ostilităților între cele două țari e cu putință dintr’un moment înt’altul, câci nu se crede în cercurile politice ca opera Conferinței, oricare ar putea fi soluțiunea, ar satisface pe Serbia. Sofia, 7 Noembre. — Guvernul șerb a chimat act pe fostul secretar al consulului șerb care, după rechimarea actului diplomatic, a stat de anul trecut la Sofia, grație toleranței guvernului bulgar.Roma, 7 Noembre.—Ziarele Opinione și Fitisegna constată, cu mari laude la adresa cabinetului, câ guvernul a observat în cestiunea Rumeliei atitudinea cea mai corectă, abținându-se de a formula orice reservă inoportună, și preocupându-se într-un mod exclusiv de tot ceea ce pare să contribuie la menținerea păcii. Viena, 7 Octombre.—Comisiunea bugetară a delegațiunei austriace discutând aiil bugetul afacerilor străine, contele Kalnoky a reînoit dechlarațiunile sale de la 31 Octombre. Ministrul a 4L cu Austro-Ungaria e de acord cu tote puterile cari au semnat tratatul de la Berlin pentru a cere restabilirea statului quo ante în Rumelia. 9 Noembre, 9 ore diminața Constantinopole, 7 Noembre.—Conferința a ținut a fi a doua ședință care a durat două ore și jumătate. Nimic din ceea ce s-a spus acolo n’a transpirat. Circulă scirea cu tote acestea ca ambasadorii ar fiotărât să adreseze într’un mod colectiv prințului Bulgariei invitațiunea de-a se întorce la Sofia. Sofia, 8 Noembre.—Să presupune ca d. Karaveloff va fi urmat în curând la Filipopoli de d. Tanoff, ministrul afacerilor străine. întrunirea la Filipopoli a membrilor guvernului bulgar pare ca indică ca acest oraș va fi ales ca centru al negociărilor ce se vor face fară îndoială cu xorta, îndată ce conferința se va sfîrși. Cu tota resoluțiunea bine determinată, soluțiune pe care o atestă în fiecare zi numerosele dovezi, de a resista oricarei acțiuni violente a Porții, totuși se crede la putința unei înțelegeri când, după conferință, Bulgaria se va găsi din nou în fața Turciei și cu o asemenea înțelegere nu va distruge întru nimic opera diplomației, oricare ar fi ea. Paris, 8 Noembre.—Diarul Desbaterilor blamază politica lordului Salisbury ca riscând a ațîța răsboiul în Criunte, și crede câ restabilirea statului quo astfel cum o propune Rusia, este singurul mijloc de a preveni nisce complicațiuni. Se anunță din Scutari ca afară de trupele și munițiunile ce se află acolo se mai ascepta și altele. Guvernul turcesc aotărît să împartă 4ecena pusei Martiny poporațiunea mahometane din Scutari și fugarilor.* National Zeitung publică soirea din Constantinopole cu Rusia se opune cuotărâre la uă intervenire turcescă în Rumelia Orientală. In schimb ea pare a înclina spre uă modificare a tratatului de Berlin de câtre Conferință. * Represintanții marilor puteri în Muntenegru, și cari de obicei, petrec arna în Ragusa saă în alte localități maritime învecinate, s’au dus toți la Cetinje în urma instrucțiunilor ce au primit de la guvernele lor respective.* Times publică următorea relațiune din Viena și pe care afirmă c’vă are din izvor bine informat: „Situațiunea este fórte periculosa și prea probabilă isbucnirea apropiată a ostilităților. Bulgarii se simt încuragiați și fa uă atitudine amenințătare, și regele Milan nu va putea să mai fie multă vrema stăpân pe mișcările sale. Este aprope sigur acum ca isbucnirea resbelului va întrerupe negocierile Conferinței din Constantinopole“. 1t-Tote ziarele englese susțin câ situațiunea este forte seriosǎ. Domnesc e un mare divergință de păreri între Rusia și Austria d’uă parte, și între Rusia și Englitera de alta în privința viitorului Bulgariei. Este probabil ca Conferința nu va avea nici un resultat. * Oficiosul Pester Lloyd publică următorea telegramă ce i se trimite din Londra cu data de 6 Noembre: „In Bulgaria și Rumelia Orientală se fac sforțări mari spre a provoca u revoluțiune contra principelui Alecsandru.—împăratul Germaniei a adresat scrisori regilor Milan și LUNI, MARȚI, 28, 29 OCTOMBRE 1885 Luminază-te și vei fi. In Capitală Pentru tóte ?i 4 lei 1 ä; ^EfWPime3 rJI •*■' "L'l'W adresa:NTE ; șise luni 24 lei; ină lună 4 lei. 15 lei. trai IN ROMÂNIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Ptola (N. 0.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — George, împăratul congiură pe ambii regi să nu compromită pacea europena. Regele Greciei răspunse ca va fi în neputință să înfrâneze opiniunea publică greca la caș când puterile vor recunosce ca un fapt deplinit unirea Rumeliei Orientale cu Bulgaria.“ * Standard, organul actualului cabinet englez, vorbind despre purtarea cea aspră a Țarului față cu principele Alecsandru, scrie următorele : „Oricine perde bună-voința Rusiei, câștigă bună-voința Englitezei.“ * Profesorele Meyer, din Graz, publică în ziarul de acolo Tagespost un memoriu al mai multor Albanesi, pe care aceștia i l’au dat să-l traducă. Memoriul cere protectoratul Austro-Ungariei. Se anunță din Belgrad că pregătirile militare sârbe nu mai lasă nici uă îndoială despre isbucnirea unei forțe apropiate acțiuni. Așezarea strategică a trupelor la fruntaria bulgară s-a sfârșit, și cuartierul general a fost strămutat la Pirot. Comandanții de corpuri au primit deja ordine ca, la cel d’ănteă semnal, să treca fruntaria. Se vorbesce despre convocarea unui mare meeting pe ziua de astăzi, Luni, în Belgrad. El va lua o resoluțiune prin care regele și guvernul vor fi rugați să începa acțiunea contra Bulgariei, de vreme ce persecuțiunile ce suferă Serbii din Bulgaria cer represalii și fiindca actuala stare de lucruri este ruinatare pentru țară. * Oă altă scrie din Belgrad spune ca în noptea de 5 spre 6 Noembre au fost arestate mai multe persone care ar fi organisat uă conspirațiune printre partizanii principelui Karagheorghevici . Colonelul Ciceagov, atașatul militar din Filipopoli, a fost rechimat definitiv. El plecă, mâne, Marți la Constantinopole.* Diarul Le Temps anunță din Roma, câ ambasadorele italian va primi în Conferință tate măsurile care vor avea de scop îmbunătățirea situațiunei, dar ca va refuza cu otărâre să acorde un mandat Turciei sau Rusiei spre a interveni în Rumelia Orientală. # La 6 Noembre s’a ținut în Sofia un consiliu de miniștrii în care s’a decis să se opună otărârilor Conferinței, în cas când acestea ar cere totala’reîntorcere la status quo ante. La acesta ședință a luat parte și agintele diplomatic englez. Se anunță din Petersburg câ ordinul pentru ștergerea principelui Alecsandru din cadrele armatei ruseșci a pornit direct din cancelaria particulară a Țarului și el a surprins chiar familia imperială și pe miniștrii. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 7 Noembre. — Monitorul Oficial viceca împăratul a acceptat demisiunea ministrului instrucțiunii publice și al cultului, consiliarul intim d. L. Conrad, baron d’Eybesfeld pe care ’l înlocuiesce consilierul Aulique Gantsch de Fromkentburn, directorul Academiei orientale. Paris. 6 Noembre—D. de Freycinet a primit pe d. Guesoff în visită privată și l-a declarat ca déce consimte să ia cunoscință de dorințele formulate de Bulgaria, acesta o face cu titlul de simplă informațiune. Atena, 6 Noembre. — Camera a votat proiectul unui împrumut patriotic presintat de guvern. Viena, 6 Noembre.—Diferitele comisiuni ale delegațiunei ungare fiind întrunite în ședință, ministrul de finance al imperiului, d. de Kallay, a dat câteva lămuriri amănunțite asupra situațiunii provinciilor ocupate. El a declarat că evenimentele cari s’au produs în Balcani n’au exercitat nici nă influență nici asupra situațiunii generale, nici asupra spiritului public în Bosnia. Ministrul a adăugat cu cea mai deplină ordine domnescă în acesta țară, cu înrolările se esecută cu cea mai mare ușurință, și cu siguranța publică se găsesce în condițiunile cele mai favorabile. Cererea de credit a fost admisă. Constantinopole. 7 Noembre.—Gazi-Mudar-Pașa e numit comisar otoman pentru Egipet. DIN AFARA FRANCIA Chipul cum va fi regulată cestiunea ministerială din Paris, este indicat acum și printr’u notă oficialá publicată de ziarul le Temps. Estragem din acesta espunere urmatorele motive pe care își întemeiază actualii miniștriiotărîrea lor d’a se retrage îndată după deschiderea Camenilor : D. Brisson și colegii săi cred că la 6 Aprile anul cuvinte au fost însărcinați cu un mandat cu totul special și positiv, d’a supraveghea ca alegerile să fie libere. Findcă acesta misiune este deplinită astăzi, apoi cabinetul crede că și-a sfîrșit însărcinarea. D’aceea el s’a otărît să-și dea demisiunea, spre a lăsa președintelui republicei libertatea d’a forma un alt minister, care să corespundă situațiunii creată prin alegerile de la 4 Octombre. Acesta demisiune va fi dată de întregul cabinet c’uă zi mai nainte de deschiderea sesiunii și la cas când nu se va lua o hotărîre mai muuă și mai supremă—va fi publicată printr’uă notă în Journal oficiel de la 10 Noembre. In același timp președintele republicei va însărcina pe d. Henri Brisson să formeze noul cabinet. D-sea crede adică, că alegerile de la 4 Octombre arăta că actualului șef de cabinet îi incumbă sarcina de a forma noul minister. Atunci d. Brisson va lua u mare parte din actualii membrii ai cabinetului și va introdunoi elemente în locurile ce vor veuni vacante. De câteva ore d. Brisson negociază cele mai însemnate notabilități parlamtare, atât spre a-și asigura órecari si sine în Cameră, cât și spre a-și ale colegi pentru noul cabinet. In genere crede că formarea noului minister va rea fi anunțată oficial uă 4* scud după demisiunea întregului cabinet. Noul minister se va presinta navi Camerei cu uă dechiarare în care va ar linia conduitei sale politice și va esp într’un chip sumar soluțiunile pe cari le reservă pentru cestiunile mai pripate cari preocupă actualminte opinia publică. După aceea el va cere aproba Camerei printr’un vot, pentru ca ast cestiunea ministerială să fie resolv chiar de la începutul legislaturei, și va fi amânată până după alegerea printelui Camerei, după cum se susi AUSTRO-UNGARIA Tóte (S i ariile polone din Lemb publică urmatorea relațiune : Intr’oă mulțime de localități din tribul galițian de Vest Pilzno s’a prăștiat în aceste din urmă ,fie prin țăranii poloni scomotul, pâ’n Rusia a bucnit uă revoluțiune polonă și câinii insurginți se află deja pe drumul Galiția. Atunci țăranii se înarmară ci cere și case, întreprinseră escursiuni pădurile prin care se zi ° ea ca au văzuți deja câțiva insurginți și org sară un serviciu de siguranță contra Spre a potoli spiritele îngrijate, condantele militar din Tarnow se vădu voit să trimită detașamente mari de garmerie prin acele localități, și mai la Wola-Lubecka și Zwierkowka, SPANIA Déca nu se va schimba în curtonul din corespondințele directe <ntre Germania și Spania, apoi se pare prea bine ca Papa nici să aibă ocasiunea să-și rostesca sentința sea de mijlocire în cestiunea Carolinelor. Se pare, 4i °e Neue freie Presse, cu’n adevăr cei din Berlin au amenințat guvernul din Madrid cu ruperea relațiunilor diplomatice, ba încă prin corespondințele oficiase din Berlin se vorbesce chiar despre uă Conferință în privința Carolinelor. Se zice ca uă asemene Conferință ar fi, până la un punt órecare, ca uă urmare a Conferinței pentru Congo și care va avea să stabilesca stipulațiuni internaționale asupra dreptului d’a face cuceriri coloniale și de teritorii care nu se află în Vestul Africii. Pe ziua de astăzi totul trebue să se reguleze de Conferințe, dar credința despre puterea lor d’a face totul bine a început să se sdruncine chiar și’n diplomație.