Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)

1885-10-28

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV...........................40 bani n­a­n „ HI..................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina I și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarnlal. IN PARIS, Ia Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de Ia Benrse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentra Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefran­cate se refesă — 20 BAN l­ectibl VIFLARUL ■ fl Muuojam B Baami M Mr Mii Miiii I­I ■ ..................................................... REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Fondatore: C. A. ROSETTI E­DIT XXIISIE-A. ( B ) Director­: VINTILA C. ROSETTI mTPTTOEQPT 28 brumar sqqp DUuUMIIjÜuI 9 RAPCIUNE lOCU '“1» * • 'V" Buna atare a poporului este și tre­buie să fie una din grijele de căpe­tenia ale guvernului. Chiar în statele cu organizare în­temeiată pe dreptul divin, guvernele nu se pot sustrage de la acesta în­datorire. Moralmente, ori­ce guvern este da­tor de a îngriji de buna stare a po­porului, a o face să cresca prin în­tocmiri seriose și prin măsuri care să ducă la acest scop. Interesul statului chiar, interes bine înțeles, cere acesta câci să scie ca numai acel stat e tare, numai a­­cela pote înfrunta victorios furtunele ce se pot ivi, care e întemeiat pe buna stare și mulțumirea generală, sau cât mai generală. De la acesta ideie plecând, am a­­tras atențiunea guvernului asupra stării economice deplorabile în care se găsesce adusă vrnjosa clasă a moș­nenilor, clasă care în trecut a dat acele nebiruite falange ce au scăpat România de robiă și i-au asigurat pene acum existența în contra ini­micilor de tot felul. Acesta clasă e acum amenințată de a peri, și pere pentru satisfacerea trebuințelor Statului. Statul modern român, întocmai ca Saturn, a început a-șî mânca copii. Cestiunea ni se pare forte seriosa și, fiind­că nimic nu vedem făcân­­du-se pentru a se pune capăt aces­tei destrămări naționale, datori ne credem de a reveni asupră-î. Fericiți am fost când am consta­tat că guvernul a recunoscut drep­tatea ce avem și a revenit, ne mai­supunând la timbru registrul de co­piat al comercianților ; fericiți asemene ne simțim, pentru că am isbutit a convinge pe guvern că trebue să ia măsuri ca să nu se mai vândă pământurile pe cari Con­­stituțiunea le-a dec­larat inalienabile. Sperăm, căci tot atât de dreptă este cestiunea, că și în privința moș­nenilor se va face ceva. De aceea, punem din n­ou supt o­­chii guvernului și al țârei elemen­tele cestiunii și rugăm pe toți stă­ruitor să cugete, căci interese gene­rale de căpetenie sunt în joc, de vreme ce oă clasă seculară de pro­prietari e amenințată de a fi redusă la cel mai odios proletariat, pentru sume de nimic pe care le datoresce Statului. Eco, după chiar Monitorul oficial sumele ce se datoresc și sarcinele ce se impun contribuabililor pentru ur­mărirea prin portărel . Seim ca statul trebue să-și încă­seze impositele; seim asemene cu cetățenii sunt da­tori se platesca imposite, câci cu a­­ceste imposite se susține totă clădi­rea statului, care e dator—în schim­bul plăței impositelor—a asigura a­­verea și persona cetățenilor și a ga­ranta siguranța internă și externă a statului. Seim ca pe contribuabilii întărijie­­tori sau de rea credință Statul are drept să-l silesca la plata imposite­lor prin aplicarea legii aspre și ne­­milose a urmăririi. Enso—și de părerea nóstru sunt toți ómenii drept cugetători, nu—putem admite ca pentru că datoriă de 19 lei să se facă cheltueli de 219 și să se impună ast­fel contribuabilului uă sarcină de 16 ori mai mare de­cât însuși impositul. Acest lucru e netolerabil, în prin­cipiu , e și mai netolerabil, daci ne gân­dim ca el duce la resultatul peirei moșnenilor și transformă acea clasă de proprietari într’un proletariat fâră viitor și fără speranță. Trebuie dor să se facă ceva, și cu­rând să se facă, pentru ca întârz­iând — cum e obiceiul la noi — moșie­­rele moșnenilor se vând și acei omeni rămânând pe drumuri, vor fi siliți a lua lumea în cap, a emigra în state vecine unde li se oferă pământ în condițiuni forte ușore. Să se facă ceva cât mai curând, pentru a nu sădi în inima apărăto­rilor trecuți ai țarei acesteia ura în contra iei, ura în contra instituțiuni­­lor actuale care-i sărăcesc și-l reduc la sapă de lemn. Spuserăm mai sus ca statul are drept a i se plăti impositele ce ’I sunt acordate de Camere; câ are d­rept a supune la urmăriri și a vinde chiar averea contribuabi­lilor întărejietori sau îndărătnici. Dar aceste adevăruri nu exclud un alt adevăr, care trebue să conducă pe Camere și pe guvern în ficsarea impositelor. Acest adevăr este câ impositele trebue să fiă­că parte din produsul muncei omului, că parte din venitul lui ; câci când trec peste acesta mar­gine, ele devin nedrepte, ajung uă spoliațiune, de vreme ce sărăcesc pe contribuabil, și sărăcind pe contribu­abil, sărăcesc țara și-i pregătesc un viitor cu totul nesigur. E că din ce punt de vedere cre­dem câ a venit timpul d’a cerceta și la noi cestiunea impositelor. Încă uă cestiune. Legea de urmărire acordă statului uă­­ zecime asupra impozitelor directe pentru acoperirea cheltuielelor de ur­mărire. Aceste­­ zecime o plătesc toți con­tribuabilii fară osebire, adică nu nu­mai cei ce sunt urmăriți, ci și aceia care plătesc la timp fară nici uă for­­malitate de urmărire. In suma de 19 lei de care vor­bim mai sus este cuprinsă t­ecimea de urmărire. Cu ce drept dor se mai impun contribuabililor și alte ch­eltuieli, peste­­ zecimea acordată de lege ? Punem pentru astă­ dată cestiunea reservându-ne d’a o discuta în amă­nunt într’un alt articol, cepu de aci a unelti contra poporu­­­ lui românesc.“ Nu ne vom înjosi răspunejând ce­lor cari scriu asemenea lucruri; vom observa numai spre solința tuturor. Aceste insinuațiuni sunt făcute de ziarul guvernului. Fata care spune ca în casa soției lui C. A. Rosetti, unde se află redacțiunea Românului, se fac uneltiri contra poporului ro­mânesc, este redactată do­un persona pe care C. A. Rosetti o primise cu dragoste și iubire printre colabora­torii săi. Printre directorii, cari acoperă cu numele lor cele scrise de V. Națio­nală, sunt d­nii E. Costinescu și Gr. Cantacuzino pe cari C. A. Rosetti îl privea ca pe nișce adevărați fii. Nu voim câtuși de puțin a face uă imputare acelor persone, dar, cum din causa trecutului lor mulți ar pu­tea fi amăgiți asupra simțimintelor ce au, am crezut ca este bine a se sei cu vederile lor s’au schimbat și ca acum dânșii au convingerea câ familia lui C. A. Rosetti dă spriji­nul sau celor cari uneltesc contra po­porului român. Datorii din imposite Cheltnell de portărel 53 lei 37 b. 219 lei 18 b. 42 „ 9 „ 219 „ 18 „ 51 „ 85 „ 219 „ 18 „ 153 „ 82 „ 219 „ 18 „ 42 „ 21 „ 219 „ 18 „ 114 „ 81 „ 219 „ 18 „ 25 „ 10 „ 219 „ 18 „ 49 „ 80 » 219 „ 18 „ 34 „ 11 „ 219 „ 18 „ 141 „ 25 „ 438 „ 52 „ 65 „ 61 „ 219 „ 18 „ 89 „ 61 „ 219 „ 18 „ 179 „ 78 „ 219 „ 18 „ 65 „ 61 „ 219 „ 18 „ 69 „ 54 „ 219 „ 18 „ 50 „ 20 „ 219 „ 18 „ 21 „ 14 „ 219 , 18 „ 19 „ 72 „ 219 „ 18 „ Un­­ ziar guvernamental spune ca Românul­ a susținut câ: „d. I. Fior a tras la sorți și câ a fost scutit din causă de sănătate.“ Dăm cea mai formală desmințire sus-menționatei foi, Românulü s’a mărginit a publica oă telegramă a d-lui Fior spre a do­vedi ca conținutul iei nu putea mo­tiva refusul telegrafului de a o trans­mite destinatarilor. Același­­ fior insinua că câ noi am fi complicii d-lui Lévy care, luând gazdă la redacțiunea Românului, în­ EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas și informatiuni particulare ale ROMANULUI) 6 Noembre, 7 ore séra Paris, 6 Noembre.—Regele Milan res­­punzând ministrului Franciei a zis ca Serbia nu s’ar mulțămi cu restabilirea statului quo ante dacă nu i s’ar da ga­ranții contra repetării niștor evenimente ca acelea ce s’au întâmplat în Rumelia. 7 Noembre, 9 ore dimineța. Sofia. 6 Noembre.—Mai 4țele trecute câți­va Muntenegreni au voit să împedice cu forța pe unul dintr’ai lor ca să nu in­tre într’ua companie gnlnwiftTidwing­ss. S’a produs o­ încăierare în care Munte­negrean fu omorît, iar altul rănit, justiția militară urmări pe indivizii recunoscuți ca instigatorii afacerei: printre dânșii se afla un supus rus. Consiliul de resbel condamna pa acesta din urmă la morte, iar pe un Muntenegrean la munca sil­nică. Consulul Rusiei a protestat contra a­­cestei condamnări. Nu se știe încă dacă sentința va fi esecutată. 7 Noembre, 7 ore dim. Londra, 7 Noembre.—Ziarele atacă pe Țarul pentru că a șters pe Prințul Alec­­sandru din cadrele armatei rusești și con­sideră acesta procedare ca uă înfruntare făcută Reginei. Viena. 7 Noembre.— Tagblatt a primit de­­s­­iș­uă depeșă care ține ca știrea unei pretinse conspirațiuni contra Rege­lui Milan este lipsită de ori­ ce temei. Constantinopole. 7 Noembre.— Fie­care putere ar voi să aibă un secretar în bi­roul Conferinței. 8 Noembre, 9 ore dimineța. Viena, 7 Noembre. — Se anunță din Constantinopole darului Politische Corres­­pondenz câ delegații otomani vor propune într’un chip formal, la prima ședință a Conferinței, restabilirea statului quo ante în Balcani. Atena, 7 Noembre. — D. Delianis a a­­nunțat Camerei câ­ î va supune un proiect pentru un mare împrumut național. Atena, 7 Noembre. — Circulă scirea câ Bulgaria a propus Greciei alianța sea. Niș, 7 Noembre.—Oficială. Tate scirile privitore la descoperirea unui pretins complot contra regelui Milan, sunt lipsite cu totul de ori­ce temeiă. Londra, 7 Noembre.­Principele Enric de Battenberg, care este locotenent în armata germană a fost rechi­mat la Ber­lin. Principele a respuns prin trimiterea demisiunii sale. Acesta măsură arată ca e­lă înțele­gere între Rusia și Germania în cestiunea Rumeliei. Sofia. 7 Noembre. — D. Karaveloff a plecat la Filipopole unde a fost chrămat de principele Alecsandru. Se atribuie a­­cesta plecare celor d’ănteiă informațiuni venite azi din Constantinopole în privința lucrărilor Conferinței. Dar pentru ca sci­rile cari circulă în acesta privință sunt din cele mai contrazicătore, nu se pote sei în realitate nimic sigur. Sofia, 7 Noembre. — A circulat scirea câ­tă ciocnire a avut loc între țăranii șerbi și bulgari, dar nu e întemeiată. To­tuși deschiderea ostilităților între cele două țari e cu putință dintr’un moment înt’altul, câci nu se crede în cercurile politice ca opera Conferinței, ori­care ar putea fi soluțiunea, ar satisface pe Serbia.­­ Sofia, 7 Noembre. — Guvernul șerb a chi­mat act pe fostul secretar al consu­l­ului șerb care, după rechi­marea a­­ctului diplomatic, a stat de anul tre­cut la Sofia, grație toleranței guvernului bulgar.­­Roma, 7 Noembre.—Ziarele Opinione și Fitisegna constată, cu mari laude la a­­dresa cabinetului, câ guvernul a obser­vat în cestiunea Rumeliei atitudinea cea mai corectă, abținându-se de a formula ori­ce reservă inoportună, și preocupân­­du-se într-un mod exclusiv de tot ceea ce pare să contribuie la menținerea păcii. Viena, 7 Octombre.—Comisiunea buge­tară a delegațiunei austriace discutând aiil bugetul afacerilor străine, contele Kalnoky a reînoit dechlarațiunile sale de la 31 Octombre. Ministrul a 4L cu Austro-Ungaria e de acord cu tote puterile cari au sem­nat tratatul de la Berlin pentru a cere restabilirea statului quo ante în Rumelia. 9 Noembre, 9 ore diminața Constantinopole, 7 Noembre.—Conferința a ținut a fi a doua ședință care a durat două ore și jumătate. Nimic din ceea­ ce s-a spus acolo n’a transpirat. Circulă scirea cu tote acestea ca ambasadorii ar fi­otărât să adreseze într’un mod colec­tiv prințului Bulgariei invitațiunea de-a se­ întorce la Sofia. Sofia, 8 Noembre.—Să presupune ca d. Karaveloff va fi urmat în curând la Fi­­lipopoli de d. Tanoff, ministrul afacerilor străine. întrunirea la Filipopoli a mem­brilor guvernului bulgar pare ca indică ca acest oraș va fi ales ca centru al ne­­gociărilor ce se vor face fară îndoială cu x­orta, îndată ce conferința se va sfîrși. Cu tota resoluțiunea bine determinată, soluțiune pe care o atestă în fie­care­­ zi numerosele dovezi, de­ a resista orica­­rei acțiuni violente a Porții, totuși se crede la putința unei înțelegeri când, după conferință, Bulgaria se va găsi din nou în fața Turciei și cu o asemenea înțele­gere nu va distruge întru nimic opera diplomației, ori­care ar fi ea. Paris, 8 Noembre.—Diarul Desbaterilor blamază politica lordului Salisbury ca riscând a ațîța răsboiul în Criunte, și crede câ restabilirea statului quo ast­fel cum o propune Rusia, este singurul mij­­loc de a preveni nisce complicațiuni. Se anunță din Scutari ca afară de tru­pele și munițiunile ce se află acolo se mai ascepta și altele. Guvernul turcesc a­o­­tărît să împartă 4ece­na pusei Martiny poporațiunea mahometane din Scutari și fugarilor.* National Zeitung publică soirea din Con­stantinopole cu Rusia se opune cu­otă­­râre la uă intervenire turcescă în Ru­melia Orientală. In schimb ea pare a în­clina spre uă modificare a tratatului de Berlin de câtre Conferință. * Represintanții marilor puteri în Mun­­tenegru, și cari de obicei, petrec arna în Ragusa saă în alte localități maritime în­vecinate, s’au dus toți la Cetinje în urma instrucțiunilor ce au primit de la guver­nele lor respective.* Times publică următorea relațiune din Viena și pe care afirmă c’vă are din iz­­vor bine informat: „Situațiunea este fórte periculosa și prea probabilă isbucnirea a­­propiată a ostilităților. Bulgarii se simt încuragiați și fa­ uă atitudine amenință­­tare, și regele Milan nu va putea să mai fie multă vrema stăpân pe mișcările sale. Este aprope sigur acum ca isbucnirea res­­belului va întrerupe negocierile Conferin­ței din Constantinopole“. 1t-Tote ziarele englese susțin câ situa­­țiunea este forte seriosǎ. Domnesc e un mare divergință de păreri între Rusia și Austria d’uă parte, și între Rusia și En­­glitera de alta în privința viitorului Bul­gariei. Este probabil ca Conferința nu va avea nici un resultat. * Oficiosul Pester Lloyd publică urmă­­torea telegramă ce i se trimite din Lon­dra cu data de 6 Noembre: „In Bulgaria și Rumelia Orientală se fac sforțări mari spre a provoca u­ revoluțiune contra principelui Alecsandru.—împăratul Ger­maniei a adresat scrisori regilor Milan și LUNI, MARȚI, 28, 29 OCTOMBRE 1885 Luminază-te și vei fi. In Capitală Pentru tóte ?i 4 lei 1­ ä; ^EfWPime3­ rJI •*■' "L'l'W adresa:­NTE ; șise luni 24 lei; ină lună 4 lei. 15 lei. trai IN ROMÂNIA, la administrațiunea­­ ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Ptola (N. 0.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — George, împăratul congiură pe ambii regi să nu compromită pacea europena. Regele Greciei răspunse ca va fi în neputință să în­frâneze opiniunea publică greca la caș când puterile vor recunosce ca un fapt depli­­nit unirea Rumeliei Orientale cu Bul­garia.“ * Standard, organul actualului cabinet englez, vorbind despre purtarea cea as­pră a Țarului față cu principele Alec­sandru, scrie urmă­to­rele : „Ori­cine perde bună-voința Rusiei, câștigă bună-voința Englitezei.“ * Profesorele Meyer, din Graz, publică în ziarul de acolo Tagespost un memoriu al mai multor Albanesi, pe care aceștia i l’au­ dat să-l traducă. Memoriul cere protectoratul Austro-Ungariei.­­ Se anunță din Belgrad că pregătirile militare sârbe nu mai lasă nici uă în­doială despre isbucnirea unei forțe apro­piate acțiuni. Așezarea strategică a tru­pelor la fruntaria bulgară s-a sfârșit, și cuartierul general a fost strămutat la Pirot. Comandanții de corpuri au primit deja or­dine ca, la cel d’ănteă semnal, să treca fruntaria. Se vorbesce despre convocarea unui mare meeting pe ziua de astăzi, Luni, în Belgrad. El va lua o­ resoluțiune prin care regele și guvernul vor fi rugați să începa acțiunea contra Bulgariei, de vreme ce persecuțiunile ce suferă Serbii din Bulgaria cer represalii și fiind­ca ac­­­tuala stare de lucruri este ruinatare pen­tru țară. * Oă altă scrie din Belgrad spune ca în noptea de 5 spre 6 Noembre au fost a­­restate mai multe persone care ar fi or­­ganisat uă conspirațiune printre parti­zanii principelui Karagheorghevici . Colonelul Ciceagov, atașatul militar din Filipopoli, a fost rechi­mat defini­tiv. El plecă, mâne, Marți la Constanti­nopole.* Diarul Le Temps anunță din Roma, câ ambasadorele italian va primi în Confe­rință tate măsurile care vor avea de scop îmbunătățirea situațiunei, dar ca va refuza cu otărâre să acorde un mandat Turciei sau Rusiei spre a interveni în Rumelia Orientală. # La 6 Noembre s’a ținut în Sofia un consiliu de miniștrii în care s’a decis să se opună otărârilor Conferinței, în cas când acestea ar cere totala’reîntorcere la status quo ante. La acesta ședință a luat parte și agintele diplomatic englez.­­ Se anunță din Petersburg câ ordinul pentru ștergerea principelui Alecsandru din cadrele armatei ruseșci a pornit di­rect din cancelaria particulară a Țarului și el a surprins chiar familia imperială și pe miniștrii. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 7 Noembre. — Monitorul Oficial vice­ca împăratul a acceptat demisiunea ministrului instrucțiunii publice și al cul­tului, consiliarul intim d. L. Conrad, ba­ron d’Eybesfeld pe care ’l înlocuiesce consilierul Aulique Gantsch de Fromken­­tburn, directorul Academiei orientale. Paris. 6 Noembre—D. de Freycinet a primit pe d. Guesoff în visită privată și l-a declarat ca déce consimte să ia cunos­­cință de dorințele formulate de Bulgaria, acesta o face cu titlul de simplă infor­­mațiune. Atena, 6 Noembre. — Camera a votat proiectul unui împrumut patriotic presin­­tat de guvern. Viena, 6 Noembre.—Diferitele comisiuni ale delegațiunei ungare fiind întrunite în ședință, ministrul de finance al imperiu­lui, d. de Kallay, a dat câte­va lămuriri amănunțite asupra situațiunii provinciilor ocupate. El a declarat că evenimentele cari s’au produs în Balcani n’au exerci­tat nici nă influență nici asupra situa­țiunii generale, nici asupra spiritului pu­blic în Bosnia. Ministrul a adăugat cu cea mai deplină ordine domnescă în ace­sta țară, cu înrolările se esecută cu cea mai mare ușurință, și cu siguranța pu­blică se găsesce în condițiunile cele mai favorabile. Cererea de credit a fost admisă. Constantinopole. 7 Noembre.—Gazi-Mud­­­ar-Pașa e numit comisar otoman pentru Egipet. DIN AFARA FRANCIA Chipul cum va fi regulată ces­tiunea ministerială din Paris, este in­dicat acum și printr’u­ notă oficialá publicată de ziarul le Temps. Estra­­gem din acesta espunere urmatorele motive pe care își întemeiază actua­lii miniștrii­otărîrea lor d’a se re­trage îndată după deschiderea Ca­­menilor : D. Brisson și colegii săi cred că la 6 Aprile anul cuvinte au fost însărcinați cu un mandat cu totul special și positiv, d’a supraveghea ca alegerile să fie libere. Find­că acesta misiune este deplinită as­tăzi, apoi cabinetul crede că și-a sfîrșit însărcinarea. D’aceea el s’a otărît să-și dea demisiunea, spre a lăsa președintelui republicei libertatea d’a forma un alt mi­nister, care să corespundă situațiunii crea­tă prin alegerile de la 4 Octombre. A­­cesta demisiune va fi dată de întregul cabinet c’uă zi mai nainte de deschiderea sesiunii și­ la cas când nu se va lua o h­otărîre mai muuă și mai supremă—va fi publicată printr’uă notă în Journal of­­iciel de la 10 Noembre. In același timp președintele republicei va însărcina pe d. Henri Brisson să for­meze noul cabinet. D-sea crede adică, că alegerile de la 4 Octombre arăta că ac­­tualului șef de cabinet îi incumbă sar­cina de a forma n­oul minister. Atunci d. Brisson va lua u­ mare parte din actua­lii membrii ai cabinetului și va introd­unoi elemente în locurile ce vor veuni vacante. De câteva ore d. Brisson negociază cele mai însemnate notabilități parlam­tare, atât spre a-și asigura óre­cari si sine în Cameră, cât și spre a-și ale colegi pentru noul cabinet. In genere crede că formarea noului minister va rea fi anunțată oficial uă 4* scu­d după demisiunea întregului cabinet. N­oul minister se va presinta navi Camerei cu uă dechiarare în care va ar linia conduitei sale politice și va esp într’un chip sumar soluțiunile pe cari le reservă pentru cestiunile mai pri­­pate cari preocupă actualminte opinia publică. După aceea el va cere aproba Camerei printr’un vot, pentru ca ast cestiunea ministerială să fie resolv chiar de la începutul legislaturei, și va fi amânată până după alegerea pr­­intelui Camerei, după cum se susi AUSTRO-UNGARIA Tóte (S­ i ariile polone din Lemb publică urmatorea relațiune : Intr’oă mulțime de localități din trib­ul galițian de Vest Pilzno s’a prăștiat în aceste din urmă ,fie prin țăranii poloni scomotul, pâ’n Rusia a bucnit uă revoluțiune polonă și câ­­­inii insurginți se află deja pe drumul­­ Galiția. Atunci țăranii se înarmară ci cere și case, întreprinseră escursiuni pădurile prin care se zi ° ea ca au văzuți deja câți­va insurginți și org sară un serviciu­ de siguranță contra Spre a potoli spiritele îngrijate, con­dantele militar din Tarnow se vădu voit să trimită detașamente mari de g­­armerie prin acele localități, și mai la Wola-Lubecka și Zwierkowka, SPANIA Déca nu se va schimba în cur­tonul din corespondințele directe <­­­n­tre Germania­ și Spania, apoi se pare prea bine ca Papa nici să aibă oca­­siunea să-și rostesca sentința sea de mijlocire în cestiunea Carolinelor. Se pare, 4i °e Neue freie Presse, cu’n a­­devăr cei din Berlin au amenințat gu­vernul din Madrid cu ruperea relațiuni­­lor diplomatice, ba încă prin corespon­dințele oficiase din Berlin se vorbesce chiar despre uă Conferință în privința Carolinelor. Se zice ca uă asemene Con­ferință ar fi, până la un punt óre­care, ca uă urmare a Conferinței pentru Congo și care va avea să stabilesca stipulațiuni internaționale asupra dreptului d’a face cuceriri coloniale și de teritorii care nu se află în Vestul Africii. Pe ziua de astăzi totul trebue să se reguleze de Con­ferințe, dar credința despre puterea lor d’a face totul bine a început să se sdrun­­cine chiar și’n diplomație.

Next