Romanulu, ianuarie 1886 (Anul 30)

1886-01-28

A. V . T Luni, a fost un mare pronfi diplomatic la Legațiunea Italiei. D-na Comitesa Tor­­neille, reîntorsă de curând din voiagiu, a redeschis otelul său. D-né el a reînceput se pr­imescá foile de la 4 la 6 ore. Marți, Ianuarie începând să zâmbească printr’un sore frumos, ulița a fost zgomo­­tosă. Plimbarea la șosea, cu tot noroiul cel mare, care te umplea de sus pene jos, er­a forte animată. Sora, Teatrul român greu bolnav, a făcut relație cu uă piesă în multe acte, pe care Direcția va fi nevoită s’o dea des. La d-na Marquisa Del Moral, a fost pri­mire diplomatică. Din causa doliului re­gesc la legațiunea spaniola nu se face nici un fel de musică. Mercur!, tot Bucuresciul e la îmormân­­tarea regretatului doctor Marcovici. Peste fn­ primire la d na Marquisa de l’Aubespine-Quity și la d-na generale Radu Mihail, care va continua cu primi­rile în tote Mercurile. Un defileu de lume elegantă și frumosă, mare lucs în toalete, și bufeturi din cele mai pompose. Jot, nunți, logodne și baluri. La biserica Crețulescu la 9 ore sera s’a sevârșit că­sătoria religiosă a d-rei Maria Crețeanu cu d. sub-locotenent Benedict Petrescu. Mi­­resa tânără și frumosă, în toaleta albă și învălită într’un văl de gaz subțire, ca ae­rul a intrat in biserică, la brațul d-lui ge­nerare Haralambie. Nașii, au fost unchiul iei, d. Constantin Crețeanu și mama, d-na Sultana Crețeanu. Biserica era plină de rude și de prieteni. După biserică a fost primire acasă la d-na Sultana Crețeanu unde s’a băut șampanie în onorea nucilor însurați. Tot în acea sera s’a celebrat cununia d-nei Coralia Slătineanu cu d. Popovici, căpitan de artilerie, și logodna d. Pandele G. Obedenaru cu d-ș0ra Clemența Luca­­sievici. La d-na Irina Suțu a fost mare serată dansantă. La 2 ore s’a dat semnalul supeului, care a fost coprins și prea vesel. Cotilionul, condus de d. N. Brăiloiu, a început la 3 ore și n’a terminat serbarea de­cât sub rudele fidel. La Teatrul Național s’a jucat Despot Vodă. Sala era golă. Păcat căci d. Mano­­lescu a fost perfect și d-nii Iulian și Ma­­teescu s-au întrecut în talent și în joc. Claymoor. Monopolul rachiurilor în Ger­mania. Sindicatul Camerei de comerciu din Ber­lin a convocat, pentru zi­ua de 28 Ianu­arie, oă adunare generală a tuturor acelora, cari, în numele libertății comerciului, vor se protesteze în contra monopolului ra­chiurilor.­­ Pare că aderenții monopolului încep să înțelagă că nu vor isbuti, căci renunță deja la monopolul fabricațiunei și al vin­­derei rachiului, mărginindu se a susține numai monopolul cumpărarea rachiului. A­­cesta ar garanta fabricanților de rachiuri tot ce cer, un preț fics mai mare de­cât cursul de pe piață. Restul nu’l intereseza câtuși de puțin. Statul, după ce le va cum­păra rachiurile cu un preț ore­care, se facă cum va sti pentru vinderea lor. CRONICA JUDICIARA Procesul Barbier, care ține de mai multe fiile la Paris, aruncă să vie lumină asu­pra ceea­ ce va so fiică administrațiunea și mecanismul administrativ. Un individ, un ore­care Maton, om bogat, este ucis și apoi spânzurat pentru a face a se crede că s’a sinucis. Se fac constatările legale, se chiamă doctorul, se chiamă comisarul de poliție, și cu toții sunt de acord ca să de­clare că Maton s’a spânzurat singur, pe când procesul ce se judecă acum, dove­­deste că chiar pentru un om nespecial se putea vedea că spânzurarea simula­tă crimă. Tocmai mai târziu se bănui că mor­tea lui nu a fost uă simucidere și uciga­șul este adus înaintea juraților. Procesul în sine nu are nici uă importanță: un o­­mor comis pentru a jefui. Ceea­ ce inte­reseza este faptul semnalat mai sus și a­­nume că puțin nu a lipsit ca un asasin să scape din mâna justiției numai grație, neglijenței admnistrațiune­. I­iarele pari­­siane vorbesc în termeni forte aspri în acesta privință. Barbier a fost condamnat la morte. * * * Și acum uă mică scenă de moravuri tot din Paris , D-na Schwartc­er e dată în judecată pentru delictul de adulterie. E învinovă­țită că pe când bărbatul său funcționar de nopte la gară, îngheța la slujba lui de a sa uita credința conjugală în brațele unui bucătar. Președintele mustră pe prevenită pen­tru reaua ei purtare. D-na Schwastc­er (plină de indignare). Cum, domnule pre­ședinte, îmi spui d-ta astea mie­uă femeie de doué­ fieci și­ noue de ani și cu sânge ferbinte­­ mic, a căruia bărbat petrece a­­fară pă nopte din două și a doua nopte o Intrebuințeza ca să se odihnesca de munca întrei nopți ? Președintele. Acesta nu este un motiv ca se iei un amant . Prevenția. Nu fi pentru d-ta dor este pentru mine. (Rîsete în auditoriu). Președintele. Fii cuvinciosă. Prevenția. Bărbatul meu nu e cuvincios. Un butuc d-le, un butuc! Un domnișor care s’a culcat în noptea de nuntă, îm­brăcat cum era pe un scaun. Președintele. Se fi­ce éase că îl un om forte cum se cade. Prevenția. Prea cum se cade! Dar ne­­capabil­! Ar putea să stea așea trei luni de fin­e fără să nu­ spună cel mai mic cu­veni. Și eu, décá am din nenorocire gustul să­ț sărut, ad­­­uite dumnealui se dă îna­poi, d-lui e tot­deuna bolnav unde­va: séü e capul, séü e capsa, séü e pântecele. Nici nui poți spune buna-sora. Președintele (către soț). Ești în adevăr bolnav ? Soțul. De loc, îmi fac regulat slujba la drumul de fer. Prevenția. De sigur acesta e un serviciu mai bine îndeplinit de­cât acela al casei. Tribunalul a condamnat pe fericintea soție a d-lui Schwastd­er la patru luni de inchisore. Tenorul bucătar a scăpat case mult mai ușor adecă, numai cu șase fiile de închisore, ceea­ ce de sigur este un preț destul de mic pentru a gusta ferici­rile dragostei. CURIERUL TEATRELOR *** Dispra. La Teatrul Național, pentru prima oră în acesta stagiune Moștenitorii de Sardou, cu d-nii Millo, Manolescu, Iulian, Panu, Velescu, d-nele Sarandi, Manolescu, Dă­­nescu, în principalele roluri. *** Aruniev, criticul teatral, al ziiarului V Independance, consideră Mascota ca un succes. Observațiunile ce Aruniev presin­­tă asupra modului de a fi, cel puțin în timpul represintațiunilor al orchestrei , cu artiștii ce cântă pe scenă, sunt din cele mai judicióse și mai practice. Direcțiunea va trebui să se folosesca de ele și să le aducă aminte tot­deuna și unora și al­tora. *** D-na Patti a ajuns la Paris. D. Schurman a alergat îndată la m­­are și Charles Darcours, curieristul teatral al lui Figaro ne spune că impresariul i-a decla­rat că d-na Patti va cânta la Paris la E- den-Theatre, la datele anunțate dinaintea acelui Bronchial-Catarde de cari vorbiau fiiarele vienese. *** Artele naționale ale Estudiantine es­­paniole au făcut furori în Galați. Artiștii au mai dat acolo, în urma cererei publi­cului, încă uă represintațiune. *** Sala Orfeu,­ Dumineca Marțea și Joia, bal mascat. FELURIMI Măcelul unei întregi familii. — Citim în Pungolo din Neapole : Ieri fără, către orele 8, ce storul era gata să plece să prânzescá când i se anunță că un necunoscut dorea să’i vorbescá. Co­mandorul Pennino șefia din nou în foto­liul său și așteptă să intre necunoscutul. Era un individ înalt, cu privirea aspră și cu cuvântarea întrerupta. Îi era frică cui­va să’l vadă. Scose din buzunar un re­volver și’l depuse pe biuroul cestorului. — Acesta este arma omorítore, fiise el, arma cu care am făcut un adevărat mă­cel. — Ce măcel ? — Măcelul din Roma. Sunt Gioacchino Massini, care, la Roma, piața Navona, No. 54, la 9 Ianuarie sera,­­și-a omorît socra, soția și pe cele două fetițe ale lui. — Pentru ce le ai omorît ? — Nu puteam să mai sufer mizeria în care mă aflam. Și fiicînd acestea, începu să’și pipăie corpul, se’și dea ochii peste cap și să pro­nunțe tot felul de cuvinte neînțelese. — Cum ai venit la Neapole ? — Pe jos. Am fugit din Roma chiar în sera crimei. Pe drum, mă culcam pe ici pe colo. Câte­vă dată am mâncat cu co­­răbierii din stațiunile pe unde am trecut. — Și ieri sora? — Am dormit supt porticul de la San­ Francisco di Paola. Am rătăcit totu fiina prin oraș. Sunt cu totul prăpădit; mă con­stitui prisonier, căci nu mai pot. — Și ce ai mâncat afii? — Puțină pâine. Cestorul chiamă pe delegatul de gardă și -i ordonă se închidă pe necunoscut și să’i dea să mănânce. A doua fii dimineța, ciudatului necunos­cut i se făcu un nou interogatoriu și re­peta ceea ce spusese mai nainte. Mai adaogă că la Roma avea meseria de topitor de grăsime de dobitoce. Negu­țătorii de grăsimi îi făcea concurență și ajunse în cele din urmă în cea mai mare miserie. La 9 ianuarie sera, intră acasă aflân­­du-se prada celei mai mari dureri. Găsi In pat pe soeră­ sa Luisa Puseio, pe socia lui Francesca Balmes și pe cele două fetițe ale sale, Clotilda și Elvira, cea d’anteia în versta de 4 ani și cea d’a doua în verstă de 2 ani. Totă familia dormea. Puse re­volverul în urechea soții sale ș’o omorî c’un singură lovitură. Făcu tot asemenea și cu socra sea, apoi trase două focuri în cele două fetițe. Cred­u că le-a omorît, și fugi îndată tre­murând de spaimă. — Sunt un laș—fi­­e el—trebuea să me omor și eu după ce-mi am omorît familia. Aici—bâtându-se cu mâna pe frunte—aici este scris Delitio. Ce storele, a trimis uă telegramă cestu­­rei din Roma pentru a o preveni de so­sirea lui Massino în Neapole, care pre- ROMANULU 28 IANUARIU 1886 —x— D-nii deputați și senatori, se vor întruni mâine sorá în localul Senatului, pentru a discuta mai multe legi, cari sunt înaintate în desbaterile Corpurilor legiuitore. —x— Aflăm că până acum nu s’a decis în­­tr’um mod definitiv asupra candidatului colegiului al II de Ilfov pentru Senat. Două candidaturi ale partidului guver­namental sunt în față : acele ale d-lor Marinescu-Bragadir și dr. Vlădescu. — x— Astă nópte s’a spart noua prăvălie de băcănie a d-lui D. Staicovici, situată în fața Teatrului. Furii case n’au putut lua de­cât vr’uă 25 de lei, în argint și aramă , un sticlă de șampanie, un coș de icre și alte dife­rite cutii cu conserve. Prin urmare paguba nu este însemnată. — x— pilele acestea se va depune pe biuroul Senatului raportul asupra petiționel d-lor N. și Al. Ciurcu, cari au cerut a fi reim­­patriați. Raportul conchide la respingerea cere­­rei petiționarilor. —x— sunt­ tate simptomele de alienațiune min­tală. S’a răspuns din Roma că familia Mes­­si­no se află bine. I­n­ scrisore­a doctorului Pasteur.— Le Siecle publică urmatorea scrisore a doctorului Pasteur trimisă ca răspuns unei persane mușcată de un câine . »Domnule, este de prisos d’a te mai osteni. Ori­ce câine turbat, care mănâncă sau nu, mare de turbare numai în câte­va fiile. Déci mănâncă, martea vine mai încet, dar în tot cașul nu trece peste 8 sau 10­­ zile. In acest interval manifestă simptome de turbare: «închide deci câinele într-un loc sigur, unde să fie hrănit cu precauțiune în timp de 12 ziile. Paate să fie supraveghiat de un veterinar. Deci câinele trăiesce încă după timpul arătat, poți fi sigur că nu este turbat. Până atunci, să nu faci nimic alt de­cât să-ți îngrijesc­ rana, căci ea nu trebue să fie neglijentă. Balele câinelui, chiar ale câinelui sănătos, conține microbi cari pot să aducă abscese și în cozuri forte rari dă septicemia. «In cașul când câinele ar fi turbat, vino îndată, la mine pentru ați aplica trata­mentul preservativ al turbării—Pasteur.—» Un măcel de naufragiați.—Echipagiul vasului. Elibank Castle, care s-a cufundat pe costa uneia din insulele Salomon (O­­ceanul Pacific) a fost măcelărit de indi­geni; on singură persană a putut scăpa cu viață. Elibank Castle plecase din Bris­­ban (Australia), acum câte­va luni, sub ordinile căpitanului Routch, pentru uă es­­pe dițiune comerciala. Intr’un precedintă că­lătorie două omeni ai echipagiului fuseseră omorîți. In călătoria sea din urmă, Routch se hotărâse pentru acest motiv a lua însuși comanda vasului, în scopul d’a lega cu indigenii relațiuni comerciale amicale; în realitate încă pare că era vorba pentru a lua lucrători pentru Australia. Un reservoriu gigantic.­ Acum în urmă, s’a construit la New­ Yorkk un re­servoriu, care trebue să conțină apa de mare, trebuitóre pentru stingerea incen­­diilor, pentru udatul stradelor și pentru curățirea canalelor. El se compune dintr-­­un turn de petru având un diametru de 30 de metrii, cu un gol de 24 metrii, și înalt de 106 metrii. Capacitatea lui este de 54,480 metrii cubi, și este alimentat cu pompe având u­ putere de aprope 1750 cai. Din acest reservoriu pleca mai multe tuburi distribuitóre de 203 până la 507 mm. de diametru, mergând în tote direc­țiunile, și legate între ele, din 800 în 800 de metrii, cu nișce tuburi transversale de 254 până la 914 mm. de diametru. Micile reservorii, ale diferitelor tuburi distribuitore de apă, se găsesc la distanță ast­fel unele de altele în­cât la ori­ce in­cendiu se pute avea apă cu înlesnire și cu apropiere. Acesta construcțiune face ca în viitor orașul New­ York­ să fie garan­tat în contra focului, îmbunătățindu-se tot două dată și starea lui sanitară. Zăpada în Spania.—»Correspondencia de Espana, fiice ca în unele părți ale pro­vinciei Leon, zăpada este de două metrii. Portul Pajores este cu totul închis și acoperit de uă mare cantitate de zăpadă. Naintea curței cu jurați. — că fe­meia își otrăvește soțul. La autopsia, doc­torul espert găseșce forte mult arsenic în intestinele victimei, care fu­se la audiență juraților. — Cadavrul conținea atâta otravă în­cât putea să omore cinci persone! Acusata, sculându-se cu repezi­ciune: — Soțul meu era un mare mâncâcios, pentru suprimarea a 12 referendari de la curtea de compturi. 2) . Idem pentru antrepositari de tutu­nuri; 3) . Acela pentru împrumutul de 2 mi­­lione al Eforiei spitalelor civile ; 4) . Acela pentru suprimarea a 4 bi­­­rouri vamale. Tóte aceste proiecte au fost admise și ele vor veni peste câte­va m­­le în discu­ția publică. —x — Tóte ministerele au înaintat comisiune bugetare bugetele lor respective. Ele înse nu vor putea veni în discuția Camerei de­cât cel puțin peste o­ lună de zi­le. Se asigura că Corpurile legiuitore vor să fi prelungite de­sigur până la 1 Aprile. sele și articolele 34 și 27 din legea elec­torală. D. Turbhică, explica Senatului că vali­dând alegerea n’a avut în vedere de­cât art. 34 din legea electorală. 1­. I. Mittani, susține alegerea și vali­darea iei. La orele 4 discuția urmază. ULTIME SCIRI Serviciul t­legrafic al «Agenției Havas» Londra, 27 Ianuarie.—7 ore dimineta. — Camera Comunelor. —­Amendamentul, d-lui Collingo, în favorea micilor aren­dași, a fost luat în considerație prin 329 voturi, contra 250, cu totu oposițiunea gu­vernului. Se așteptă de la un moment la altul de misiunea cabinetului Salisbury. Londra, 27 ianuarie.—10 ore dimineța. —Cabinetul și-a dat demisiunea. Londra, 27 Ianuarie. — Times aprobă cu tărie, atitudinea d-lui Gladstone, în pri­vința Greciei. El spune că, acesta atitudine, va împe­­dica de a se produce tulburări în Orient și va permite să se spere la uă politica stabilă din partea Englitezei. Acest punt din urmă pare important jurnalului Ce­tății, mai cu semn în urma votului ce a avut loc în Camera Comunelor. Madrid, 27 Ianuarie. — Ducele de Se­villa a fost condamnat, la 8 ani de închi­­sore, el va fi șters din cadrele armatei. Viena, 27 Ianuarie.­­«Noua presă li­beră» anunță că tote trupele bulgare, cari se găsesc la granița Turciei au primit un ordin de demobilisare. Constantinopol, 27 Ianuarie. — Ori­ce carantină a fost suprimată pentru prove­­nințele din Triest și Veneția. INFORM­AT­I­U­NI Aflăm că d. generare Fâlcoianu, a cerut și ’i s’a aprobat un concediu do­uă lună de fii­e. — x — fii Secțiunile Senatului s’au ocupat ieri cu următorele proiecte : 1). Proiectul de lege, votat de Cameră, Eșind un anume D... fost sub­comisar p poliția din capitală, și acum, pe cât ni se spune, funcționar la primăria , a furat un portofoliu din buzunarul d-lui P. S... în cafeneua Fiak­ovski. Uă servitore énsé, veftindu-l pe când arunca portofoliul în curtea din dosul ca­fenelei, el a luat și a venit cu elj în ca­fenea arătând pe cel ce comisese fap­tul, care se întorsese înapoi pentru a pângăși pe alt­cine­va, căci în portofoliu nu găsise bani, după cum presupunea. Publicul din cafenea, forte indignat, a dat un aspră secțiune acestui fost sub-co­­misar, căruia ’i s’a adresat din tote păr­țile cuvinte ce merita. SENATUL Ședința de la 27 ianuarie 1886. Președinția d-lui Al. Orescu, vice-pre­­ședinte. Ședința se deschide la orele 2, fiind presenți 81 d­in senatori. D. C. Climescu, citesce sumarul ședinței precedinte, care se aproba. D. G. Mărzescu, anunță că interpelare guvernului și ministrului de justiție asupra unor legi cari trebuesc puse în armonie cu declarațiunile miniștrilor Chițu și G. Nacu. Se va comunica guvernului. D. Obedeanu, repetă din nou propunerea sea d’a se numi uă comisiune ca să stu­dieze tariful autonom. D. I. C. Brătianu, respunde că s’ar pu­tea numi acea comisiune, dar într’un mod oficios. D. G. Mărzescu, crede că, mai înainte d’a se ocupa de asemenea cestiuni, ar trebui să se completeze regulamentul Se­natului, în cea ce priveșce proiectele de legi modificate de Cameră și de Senat. D. Al. Orescu, răspunde că formalitățile pentru modificarea reglementului sunt pre­­ventate. D. G. Bonachi, anunță că interpelare în privința docurilor de la faliți. D. Vergatti, rugă pe guvern a face să se imprime tarifele autonome. D. I. C. Brătianu, respunde că îndată ce lucrarea — care se face la ministerul de externe—se va termina, o va aduce la cunoscința Corpurilor legiuitore. Se trece la ordinea fiilor. D. Tvfelcică citesce raportul asupra ale­gerei coleg. I de Mehedinți. D. Isvoranu, combate validarea acestei a­­legeri, ca contrarie Constituției și legei e­­lectorale, căci d-sea nu și-a dat demisiu­nea cu 8 fi­le înainte. Oratorul aduce în sprijinul lesei sale, cuvintele d-rului Marcovici, în aceiași ces­­tiune cu ocasiunea demisiunei din Senat a generarului Fotino, demisiune care a fost primită de Senat și pentru care s’a dat deja un vot. Tot în sprijinul ideilor sale d. Isvoranu citeza și cuvintele d-lui Stătescu care a aprobat fui­ele d-rului Marcovici și a combătut cele fa­se de d. generare Al. Angelescu în aceiași ces­­tiune. Oratorul mai citeză în sensul ideilor ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 27 ianuarie 1886. Ședința se deschide la ora 1 p. m. sub președenția d-lui gen. Lecca, fiind pre­­sinți 97 domni deputați. D. C. Disescu, citesce Raportul și proiec­tul de lege pentru esploatarea minelor. Se voteza urgența. D. prim-ministru, declară că, un aseme­nea proiect de lege, este deja depus de guvern la Senat. D. Disescu, spune că proiectul d-sele este mai complect. Se amână mai multe interpelări din ca­usa lipsei miniștrilor respectivi. D. I. Negruzzi citesce proiectul de lege pentru sporirea capitalului creditelor agri­cole. D. Rădulescu, spune că nu e de părere ca să se emită renta în valore de trei milione și că ar fi fost mai bine să se e­­mită renta treptat. D. ministru al fnancelor, spune că, ren­ta a fost plasată cu avantagiU pentru Stat înainte chiar de a fi întrebuințată pentru creditele agricole. D. Rădulescu, nu se declară mulțumit cu cele spuse de d. Nacu, căci nu este de părere că Statul trebuie să facă spolia­­țiuni. D. N. Voinov spune că nu cunosce de­cât un credit agricol care să fie creat pe acțiuni, acela din Iași. De aceea d. Voi­nov crede că nu trebue să contăm pe pungile particularilor pentru ca să se susție aceste credite. D. prim-ministru susține proiectul pen­tru cuvântul câ creditele agricole sunt in­­stituțiunile cele mai seriose din țară. Proiectul se voteză cu 67 bile albe, contra 5. D. Verusi vorbesce în cestiune perso­nală cu d. ministru Sturdza. D-sea dovedeșce că tpte cele spuse de d. ministru la adresa d-sele sunt neesac­­tități și declară că nu se va pune la ni­velul discuțiunii la care s’a pus erl d. mi­nistru. Décá ași vrea să mé pun la acest nivel, fiice d. Verusi, apoi ași avea ac de cojocul dumnelui și ’l-ași case cojocul bine. La orele 3 și 10 m. se ia în discuție un proiect de lege pentru trecerea unor comune din Vlașca la Teleorman. BULETIN METEOROLOGIC Bucuresci. — Astă­zi 27 ianuarie termometrul ca­sei Menu­­sneer, de Sliuer, Calea Victorii, 75, a­­rate grade Réaumur . La­ 12 ore noaptea — 5.0 La 7 ore dimineța — 0.0. La amiază +10 înălțimea ba­­rometrică 757 mm. Cerul noros căță. 1886 ianuaria 27 Alexandria căță 1 — Galați, căță î­n Bacau » 2­» Giurgiu » 5 » Bârlad nor 4 » Huși nor 2 — Botoșani senin 6 » Iași senin 3-1­ Brăila ploie 3 » Măgurele nor 6 » Buzău nor 2 > Mangalia » 1 — Călărași căță 2 » Petru senin 1 — C.­Lung senin 1— Pitesc! » 7 » Caracal căță 2­ f Ploiescu căță 1 » Constanța nor 4 » R.­Sărat » 2+ Craiova variab 1 » R.­Vâlcii » 1 » Dorohoiu » 2— Roman » 3 * Drăgășani senin 3 » Severin » 4 » Focșani noi 4+ Sinaia senin 1+ BI­B­L­I­OG­RAFIE A apărut și se află de vânstare la libră­ria Socec în Bucuresci . Al treilea supliment la codicele române, cuprindi­nd tóte legile, decretele și regula­mentele de la Ianuarie 1882 până la Ia­nuarie 1886, edițiunea D. Boerescu, con­tinuată de C. Boerescu și C. Vlahuți. In acest al treilea supliment, ca urmare a colecției Boerescu, s’a observat același format, același sistem, aceeași clasificare a materiilor, aceleași a notațiuni și trimiteri. Doue i­otațiuni importante s’a introdus casé : Pentru fie­care lege s’a făcut tri­miteri la »Monitorul oficial« unde se gă­sesc desbaterile corpurilor legiuitore ținute cu ocasiunea votărei fie­carei legi, și la sfârșitul volumului s’a adăugat »uă tabelă alfabetică generală de tóte legile, decretele și regulamentele promulgate de la anul 1859 până la 1886«. Ast­fel câ consul­tarea legilor devine mult mai înlesniciose ne mai având cine­va pentru a găsi uă lege să caute de­cât »într’uă singură ta­belă«.* A eșit de sub tipar . Colecția legilor vechi și noul ale­geri! de I. M Bujoreanu, volumul III partea I conținând: Legi vechi: Pravila lui Vasile Lupul, pravila lui Mateiu Basarab, pravila de la Govora. Legile turce pentru pro­prietatea din Dobrogea. Legi noul: tote legile, procedura, regulamente, decrete or­ganice, tratate, convenții, statute, concesii, 75 formulării, tarife, tablouri, circulare in­structive, etc. »promulgate de la 1 Ianua­riU 1875 până la 1 IanuariU 1886«­ Prețul întregului volum 25 lei. De vânstare , la librăriele Socek și Ioa­­nițiu și la tipografia Academiei române. SOCIETATEA PRESEI CONVOCARE Conform art. 19 din statute, domnii membrii ai societăței presei, sunt, convo­cați în adunare generala, pentru fi­ua de Duminecă, 19 Ianuarie curent, 2 ore după amiazii, în localul Curierul Financiar. Consiliul de administrație. A Incuragiarea industriei casnice Membrele societăței »Furnica« aduce la cunoșcința publicului, ca în bazarul so­­cietaței din calea Victoriei 120 sunt puse spre vânstare diferite costume românesce, marame, stofe pentru mobile, perdele alese și brodate, velnițe scurte, pânzeturi de bumbac de in, de borangic, stofe de lînă pentru haine bărbătesc! și alte obiecte produse ale in­dustriei casnice tote cu prețurile cele mai mici posibile. Tot cu acesta ocasie membrele societă­ței au onorea a încunosciința ca, în cu­rînd va avea loc balul séu cu tombola obicinuită în sala teatrului, la care sperăm ca onorabilul public ne va încuragia și de asta-dată ca în trecut. IULIAN OPRESCU. Strada Lipscani No. 39. Vin negru de Golu și Vin alb de Drăgușani vechi de 4 ani, litru 1,20 (ocaua 1,50). Propria mea fabri­­cațiune de conserve românescă: mazăre, fasole, do­vlecei, bame, ghivecin, anghinare, tarhon, cutia 1 ’/­ k. 1,50, 700 gr. 75. Un asortiment bogat de meze­luri pentru sărbători. Icre prospete în tot timpu’. SE CAUTA uă mașină de tipar No 12; a se a­­dresa la tipografia „Românulu“ str. Teatrului No. 8. CUIUSUI» JELEI BURSA BUCURESCI 27 Ianuarie—4 ore p [UNK] m. Cu 6- Sa^8 Cu termen Renta rom. par. 1875 5°,0 ------------------------------­ Renta română amorf. 5 °/0 . — — _ __ » (Schuld verschreib) . — _____ Oblig, de Stat C. F. R. 6°/0 . — _ — _ Renta rom. (Rur. conv.) 6‘’|o . — —------­ Împrumutul Municipal 5 °/0 . — ----------------­Scrisuri fune. rurale 7 °/o . . — —-------­Scrisuri fune. rurale 5 °/o . . __ —------­ Idem urbane 7°,o . . . . — ----------------­» 6«/° ... .__________■ » 5u/o .... — — — — Banca Naț. (500 1. vărs intr.) _ — — — Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) — — 268 — Soc d’Asig. Naț. (200­1. vărs.î--------— _ S. cred. mou.­r (250 1. vărs.) _ — — — Soc. r. de con. (250 1. vărs.)------- 200­/s 200 Act. Băncei Preved. ( 00­1.)--------— _______ Agip. .............................................................. Schimb Londra 3 luni........................... 25­20 — — »ceh................................... 25 35 — — Paris 3 luni ...................... 99 65 ------­­ cek . . . . . . 100 35 — — Berlin 3 luni...................... 123 42‘, — — »cek...............................124 10 -------­ Viena............................................199 — — — Agio................................................ 16 70 Viena 26 lanuarifl 4a azî de ieri Napeleon d’aur ..... 10 Ol6 10 02 Galbenul............................... ® 02 5 92 Imperial 10 32 10 32 Lira turcească...................... 11 37 11 37 Argintul contra hârtie. . . 100 — 100 — Ruble hârtie comptant. . . 123 50 123 75 Acțiuni credit anstalt. . . 298 10 1 298 — Renta metalică 5% ... 84 30 1 84 30 Renta hârtie ...................... 84 20­­ 84 — Renta asr.............................. 112 30 1 112 20 Losuri turcești...................... *7 17 — Schimb Londra 3 luni . . 126 75 126 SO » Paris la vedere . . 50 17 50 20 » Berlin la vedere . . 62 10 62 15 » Amsterdam 2 luni . 104 80 1 104 90 Paris Renta francesă 4"/,% . . . 110 50 | 110 35 Renta română 5"/o .... 90 50 | 90 — Renta rom. 6"/u C. F. R. . — — — — Credit mobiliar român ... — —­­ — — împrumutul elen 1879 . . 311 25­­ — — » 1831 cu cupon 252 20 250 — Banca otomană...................... 493 75 487 50 Datoria turcească .... 14 32 14 05 Lese burse................................. 34 50 34 50 Schimb Londra la vedere . . 25 20 25 21 » Amsterdam 3 luni. . 207 50 207 50 » Berlin 3 luni . 122 75 122 87 Berlin Napolern 16 16 16 15 Renta amort. 5"/„ C, F, R. . 93 40 93 40 Obligațiuni neuî 6’/° . . . 105 25 ' 105 — Impr. Oppenheim..................... 109 60 109 50 Rubla hârtie comptant. . . 199 75 J 99 90 Schimb Londra 3 luni. . . 20 32 20 30 » Paris 2 luni ... 80 90 80 90 Amsterdam 2 luni .... 168 40 168 40 BURSE STRĂINE Curs Curs RUFER­E STABI­LI 47, Strada Lipscani, 47 CASA DE SCHIMB Cumpără și vinde tot felul de efecte de stat ro­mâne și străine cu prețurile cele mai avantagiose. 27 Ianuarie 1885 Cumpără Vinde 5 °/0 Renta perpetuă . . 88 '/a 86 '/a 5 °/o » amortisabilă . . 93 '/a 64 ~ 6'/0 Oblig. de stat (rur. conv). 86 "/t 87 — 6% » C. F. R. . . . .----------------------8"/o Impr. Oppenheim ... — — — — 7"/0 Oblig, comunale vecu i . 71 ®/a 72 ’/s 5J° » » noul. . — — — — Loaurl munis. Ln. 20 . . 30 — 32 — 7°/o Bred. fonc. rur. , . . 101 — 101 '/* 5°/0 » » » . . 84 — 84 ‘/a 7% Cred. fonc. urban ... 95 ’/a 96 ‘/t 6o/0 » » » . . . — — — — 5°/„ » » » • . 81 - 81 '/2 Pblig. casa pens, lei 200 . . 200 — 210 — Loturi otomane...................... 30 — 40 — Cupone de rentă amortisab . — — — — » de creu, funct rural . — —­­ — » « » urban. — — — — Ruble hârtie........................... 2 45 2 50 Florini ».,.... 2 — 2 02 Mărsi. »............................ 1 23 1­24 Agio............................ ) 15 l/i 15 90

Next