Romanulu, ianuarie 1886 (Anul 30)
1886-01-28
A. V . T Luni, a fost un mare pronfi diplomatic la Legațiunea Italiei. D-na Comitesa Torneille, reîntorsă de curând din voiagiu, a redeschis otelul său. D-né el a reînceput se primescá foile de la 4 la 6 ore. Marți, Ianuarie începând să zâmbească printr’un sore frumos, ulița a fost zgomotosă. Plimbarea la șosea, cu tot noroiul cel mare, care te umplea de sus pene jos, era forte animată. Sora, Teatrul român greu bolnav, a făcut relație cu uă piesă în multe acte, pe care Direcția va fi nevoită s’o dea des. La d-na Marquisa Del Moral, a fost primire diplomatică. Din causa doliului regesc la legațiunea spaniola nu se face nici un fel de musică. Mercur!, tot Bucuresciul e la îmormântarea regretatului doctor Marcovici. Peste fn primire la d na Marquisa de l’Aubespine-Quity și la d-na generale Radu Mihail, care va continua cu primirile în tote Mercurile. Un defileu de lume elegantă și frumosă, mare lucs în toalete, și bufeturi din cele mai pompose. Jot, nunți, logodne și baluri. La biserica Crețulescu la 9 ore sera s’a sevârșit căsătoria religiosă a d-rei Maria Crețeanu cu d. sub-locotenent Benedict Petrescu. Miresa tânără și frumosă, în toaleta albă și învălită într’un văl de gaz subțire, ca aerul a intrat in biserică, la brațul d-lui generare Haralambie. Nașii, au fost unchiul iei, d. Constantin Crețeanu și mama, d-na Sultana Crețeanu. Biserica era plină de rude și de prieteni. După biserică a fost primire acasă la d-na Sultana Crețeanu unde s’a băut șampanie în onorea nucilor însurați. Tot în acea sera s’a celebrat cununia d-nei Coralia Slătineanu cu d. Popovici, căpitan de artilerie, și logodna d. Pandele G. Obedenaru cu d-ș0ra Clemența Lucasievici. La d-na Irina Suțu a fost mare serată dansantă. La 2 ore s’a dat semnalul supeului, care a fost coprins și prea vesel. Cotilionul, condus de d. N. Brăiloiu, a început la 3 ore și n’a terminat serbarea decât sub rudele fidel. La Teatrul Național s’a jucat Despot Vodă. Sala era golă. Păcat căci d. Manolescu a fost perfect și d-nii Iulian și Mateescu s-au întrecut în talent și în joc. Claymoor. Monopolul rachiurilor în Germania. Sindicatul Camerei de comerciu din Berlin a convocat, pentru ziua de 28 Ianuarie, oă adunare generală a tuturor acelora, cari, în numele libertății comerciului, vor se protesteze în contra monopolului rachiurilor. Pare că aderenții monopolului încep să înțelagă că nu vor isbuti, căci renunță deja la monopolul fabricațiunei și al vinderei rachiului, mărginindu se a susține numai monopolul cumpărarea rachiului. Acesta ar garanta fabricanților de rachiuri tot ce cer, un preț fics mai mare decât cursul de pe piață. Restul nu’l intereseza câtuși de puțin. Statul, după ce le va cumpăra rachiurile cu un preț orecare, se facă cum va sti pentru vinderea lor. CRONICA JUDICIARA Procesul Barbier, care ține de mai multe fiile la Paris, aruncă să vie lumină asupra ceea ce va so fiică administrațiunea și mecanismul administrativ. Un individ, un orecare Maton, om bogat, este ucis și apoi spânzurat pentru a face a se crede că s’a sinucis. Se fac constatările legale, se chiamă doctorul, se chiamă comisarul de poliție, și cu toții sunt de acord ca să declare că Maton s’a spânzurat singur, pe când procesul ce se judecă acum, dovedeste că chiar pentru un om nespecial se putea vedea că spânzurarea simulată crimă. Tocmai mai târziu se bănui că mortea lui nu a fost uă simucidere și ucigașul este adus înaintea juraților. Procesul în sine nu are nici uă importanță: un omor comis pentru a jefui. Ceea ce intereseza este faptul semnalat mai sus și anume că puțin nu a lipsit ca un asasin să scape din mâna justiției numai grație, neglijenței admnistrațiune. Iiarele parisiane vorbesc în termeni forte aspri în acesta privință. Barbier a fost condamnat la morte. * * * Și acum uă mică scenă de moravuri tot din Paris , D-na Schwartcer e dată în judecată pentru delictul de adulterie. E învinovățită că pe când bărbatul său funcționar de nopte la gară, îngheța la slujba lui de a sa uita credința conjugală în brațele unui bucătar. Președintele mustră pe prevenită pentru reaua ei purtare. D-na Schwastcer (plină de indignare). Cum, domnule președinte, îmi spui d-ta astea mieuă femeie de doué fieci și noue de ani și cu sânge ferbinte mic, a căruia bărbat petrece afară pă nopte din două și a doua nopte o Intrebuințeza ca să se odihnesca de munca întrei nopți ? Președintele. Acesta nu este un motiv ca se iei un amant . Prevenția. Nu fi pentru d-ta dor este pentru mine. (Rîsete în auditoriu). Președintele. Fii cuvinciosă. Prevenția. Bărbatul meu nu e cuvincios. Un butuc d-le, un butuc! Un domnișor care s’a culcat în noptea de nuntă, îmbrăcat cum era pe un scaun. Președintele. Se fice éase că îl un om forte cum se cade. Prevenția. Prea cum se cade! Dar necapabil! Ar putea să stea așea trei luni de fine fără să nu spună cel mai mic cuveni. Și eu, décá am din nenorocire gustul săț sărut, aduite dumnealui se dă înapoi, d-lui e totdeuna bolnav undeva: séü e capul, séü e capsa, séü e pântecele. Nici nui poți spune buna-sora. Președintele (către soț). Ești în adevăr bolnav ? Soțul. De loc, îmi fac regulat slujba la drumul de fer. Prevenția. De sigur acesta e un serviciu mai bine îndeplinit decât acela al casei. Tribunalul a condamnat pe fericintea soție a d-lui Schwastder la patru luni de inchisore. Tenorul bucătar a scăpat case mult mai ușor adecă, numai cu șase fiile de închisore, ceea ce de sigur este un preț destul de mic pentru a gusta fericirile dragostei. CURIERUL TEATRELOR *** Dispra. La Teatrul Național, pentru prima oră în acesta stagiune Moștenitorii de Sardou, cu d-nii Millo, Manolescu, Iulian, Panu, Velescu, d-nele Sarandi, Manolescu, Dănescu, în principalele roluri. *** Aruniev, criticul teatral, al ziiarului V Independance, consideră Mascota ca un succes. Observațiunile ce Aruniev presintă asupra modului de a fi, cel puțin în timpul represintațiunilor al orchestrei , cu artiștii ce cântă pe scenă, sunt din cele mai judicióse și mai practice. Direcțiunea va trebui să se folosesca de ele și să le aducă aminte totdeuna și unora și altora. *** D-na Patti a ajuns la Paris. D. Schurman a alergat îndată la mare și Charles Darcours, curieristul teatral al lui Figaro ne spune că impresariul i-a declarat că d-na Patti va cânta la Paris la E- den-Theatre, la datele anunțate dinaintea acelui Bronchial-Catarde de cari vorbiau fiiarele vienese. *** Artele naționale ale Estudiantine espaniole au făcut furori în Galați. Artiștii au mai dat acolo, în urma cererei publicului, încă uă represintațiune. *** Sala Orfeu, Dumineca Marțea și Joia, bal mascat. FELURIMI Măcelul unei întregi familii. — Citim în Pungolo din Neapole : Ieri fără, către orele 8, ce storul era gata să plece să prânzescá când i se anunță că un necunoscut dorea să’i vorbescá. Comandorul Pennino șefia din nou în fotoliul său și așteptă să intre necunoscutul. Era un individ înalt, cu privirea aspră și cu cuvântarea întrerupta. Îi era frică cuiva să’l vadă. Scose din buzunar un revolver și’l depuse pe biuroul cestorului. — Acesta este arma omorítore, fiise el, arma cu care am făcut un adevărat măcel. — Ce măcel ? — Măcelul din Roma. Sunt Gioacchino Massini, care, la Roma, piața Navona, No. 54, la 9 Ianuarie sera,și-a omorît socra, soția și pe cele două fetițe ale lui. — Pentru ce le ai omorît ? — Nu puteam să mai sufer mizeria în care mă aflam. Și fiicînd acestea, începu să’și pipăie corpul, se’și dea ochii peste cap și să pronunțe tot felul de cuvinte neînțelese. — Cum ai venit la Neapole ? — Pe jos. Am fugit din Roma chiar în sera crimei. Pe drum, mă culcam pe ici pe colo. Câtevă dată am mâncat cu corăbierii din stațiunile pe unde am trecut. — Și ieri sora? — Am dormit supt porticul de la San Francisco di Paola. Am rătăcit totu fiina prin oraș. Sunt cu totul prăpădit; mă constitui prisonier, căci nu mai pot. — Și ce ai mâncat afii? — Puțină pâine. Cestorul chiamă pe delegatul de gardă și -i ordonă se închidă pe necunoscut și să’i dea să mănânce. A doua fii dimineța, ciudatului necunoscut i se făcu un nou interogatoriu și repeta ceea ce spusese mai nainte. Mai adaogă că la Roma avea meseria de topitor de grăsime de dobitoce. Neguțătorii de grăsimi îi făcea concurență și ajunse în cele din urmă în cea mai mare miserie. La 9 ianuarie sera, intră acasă aflându-se prada celei mai mari dureri. Găsi In pat pe soeră sa Luisa Puseio, pe socia lui Francesca Balmes și pe cele două fetițe ale sale, Clotilda și Elvira, cea d’anteia în versta de 4 ani și cea d’a doua în verstă de 2 ani. Totă familia dormea. Puse revolverul în urechea soții sale ș’o omorî c’un singură lovitură. Făcu tot asemenea și cu socra sea, apoi trase două focuri în cele două fetițe. Credu că le-a omorît, și fugi îndată tremurând de spaimă. — Sunt un laș—fie el—trebuea să me omor și eu după ce-mi am omorît familia. Aici—bâtându-se cu mâna pe frunte—aici este scris Delitio. Ce storele, a trimis uă telegramă cesturei din Roma pentru a o preveni de sosirea lui Massino în Neapole, care pre- ROMANULU 28 IANUARIU 1886 —x— D-nii deputați și senatori, se vor întruni mâine sorá în localul Senatului, pentru a discuta mai multe legi, cari sunt înaintate în desbaterile Corpurilor legiuitore. —x— Aflăm că până acum nu s’a decis într’um mod definitiv asupra candidatului colegiului al II de Ilfov pentru Senat. Două candidaturi ale partidului guvernamental sunt în față : acele ale d-lor Marinescu-Bragadir și dr. Vlădescu. — x— Astă nópte s’a spart noua prăvălie de băcănie a d-lui D. Staicovici, situată în fața Teatrului. Furii case n’au putut lua decât vr’uă 25 de lei, în argint și aramă , un sticlă de șampanie, un coș de icre și alte diferite cutii cu conserve. Prin urmare paguba nu este însemnată. — x— pilele acestea se va depune pe biuroul Senatului raportul asupra petiționel d-lor N. și Al. Ciurcu, cari au cerut a fi reimpatriați. Raportul conchide la respingerea cererei petiționarilor. —x— sunt tate simptomele de alienațiune mintală. S’a răspuns din Roma că familia Messino se află bine. In scrisorea doctorului Pasteur.— Le Siecle publică urmatorea scrisore a doctorului Pasteur trimisă ca răspuns unei persane mușcată de un câine . »Domnule, este de prisos d’a te mai osteni. Orice câine turbat, care mănâncă sau nu, mare de turbare numai în câteva fiile. Déci mănâncă, martea vine mai încet, dar în tot cașul nu trece peste 8 sau 10 zile. In acest interval manifestă simptome de turbare: «închide deci câinele într-un loc sigur, unde să fie hrănit cu precauțiune în timp de 12 ziile. Paate să fie supraveghiat de un veterinar. Deci câinele trăiesce încă după timpul arătat, poți fi sigur că nu este turbat. Până atunci, să nu faci nimic alt decât să-ți îngrijesc rana, căci ea nu trebue să fie neglijentă. Balele câinelui, chiar ale câinelui sănătos, conține microbi cari pot să aducă abscese și în cozuri forte rari dă septicemia. «In cașul când câinele ar fi turbat, vino îndată, la mine pentru ați aplica tratamentul preservativ al turbării—Pasteur.—» Un măcel de naufragiați.—Echipagiul vasului. Elibank Castle, care s-a cufundat pe costa uneia din insulele Salomon (Oceanul Pacific) a fost măcelărit de indigeni; on singură persană a putut scăpa cu viață. Elibank Castle plecase din Brisban (Australia), acum câteva luni, sub ordinile căpitanului Routch, pentru uă espe dițiune comerciala. Intr’un precedintă călătorie două omeni ai echipagiului fuseseră omorîți. In călătoria sea din urmă, Routch se hotărâse pentru acest motiv a lua însuși comanda vasului, în scopul d’a lega cu indigenii relațiuni comerciale amicale; în realitate încă pare că era vorba pentru a lua lucrători pentru Australia. Un reservoriu gigantic. Acum în urmă, s’a construit la New Yorkk un reservoriu, care trebue să conțină apa de mare, trebuitóre pentru stingerea incendiilor, pentru udatul stradelor și pentru curățirea canalelor. El se compune dintr-un turn de petru având un diametru de 30 de metrii, cu un gol de 24 metrii, și înalt de 106 metrii. Capacitatea lui este de 54,480 metrii cubi, și este alimentat cu pompe având u putere de aprope 1750 cai. Din acest reservoriu pleca mai multe tuburi distribuitóre de 203 până la 507 mm. de diametru, mergând în tote direcțiunile, și legate între ele, din 800 în 800 de metrii, cu nișce tuburi transversale de 254 până la 914 mm. de diametru. Micile reservorii, ale diferitelor tuburi distribuitore de apă, se găsesc la distanță astfel unele de altele încât la orice incendiu se pute avea apă cu înlesnire și cu apropiere. Acesta construcțiune face ca în viitor orașul New York să fie garantat în contra focului, îmbunătățindu-se tot două dată și starea lui sanitară. Zăpada în Spania.—»Correspondencia de Espana, fiice ca în unele părți ale provinciei Leon, zăpada este de două metrii. Portul Pajores este cu totul închis și acoperit de uă mare cantitate de zăpadă. Naintea curței cu jurați. — că femeia își otrăvește soțul. La autopsia, doctorul espert găseșce forte mult arsenic în intestinele victimei, care fuse la audiență juraților. — Cadavrul conținea atâta otravă încât putea să omore cinci persone! Acusata, sculându-se cu repeziciune: — Soțul meu era un mare mâncâcios, pentru suprimarea a 12 referendari de la curtea de compturi. 2) . Idem pentru antrepositari de tutunuri; 3) . Acela pentru împrumutul de 2 milione al Eforiei spitalelor civile ; 4) . Acela pentru suprimarea a 4 birouri vamale. Tóte aceste proiecte au fost admise și ele vor veni peste câteva mle în discuția publică. —x — Tóte ministerele au înaintat comisiune bugetare bugetele lor respective. Ele înse nu vor putea veni în discuția Camerei decât cel puțin peste o lună de zile. Se asigura că Corpurile legiuitore vor să fi prelungite desigur până la 1 Aprile. sele și articolele 34 și 27 din legea electorală. D. Turbhică, explica Senatului că validând alegerea n’a avut în vedere decât art. 34 din legea electorală. 1. I. Mittani, susține alegerea și validarea iei. La orele 4 discuția urmază. ULTIME SCIRI Serviciul tlegrafic al «Agenției Havas» Londra, 27 Ianuarie.—7 ore dimineta. — Camera Comunelor. —Amendamentul, d-lui Collingo, în favorea micilor arendași, a fost luat în considerație prin 329 voturi, contra 250, cu totu oposițiunea guvernului. Se așteptă de la un moment la altul de misiunea cabinetului Salisbury. Londra, 27 ianuarie.—10 ore dimineța. —Cabinetul și-a dat demisiunea. Londra, 27 Ianuarie. — Times aprobă cu tărie, atitudinea d-lui Gladstone, în privința Greciei. El spune că, acesta atitudine, va împedica de a se produce tulburări în Orient și va permite să se spere la uă politica stabilă din partea Englitezei. Acest punt din urmă pare important jurnalului Cetății, mai cu semn în urma votului ce a avut loc în Camera Comunelor. Madrid, 27 Ianuarie. — Ducele de Sevilla a fost condamnat, la 8 ani de închisore, el va fi șters din cadrele armatei. Viena, 27 Ianuarie.«Noua presă liberă» anunță că tote trupele bulgare, cari se găsesc la granița Turciei au primit un ordin de demobilisare. Constantinopol, 27 Ianuarie. — Orice carantină a fost suprimată pentru provenințele din Triest și Veneția. INFORMATIUNI Aflăm că d. generare Fâlcoianu, a cerut și ’i s’a aprobat un concediu două lună de fiie. — x — fii Secțiunile Senatului s’au ocupat ieri cu următorele proiecte : 1). Proiectul de lege, votat de Cameră, Eșind un anume D... fost subcomisar p poliția din capitală, și acum, pe cât ni se spune, funcționar la primăria , a furat un portofoliu din buzunarul d-lui P. S... în cafeneua Fiakovski. Uă servitore énsé, veftindu-l pe când arunca portofoliul în curtea din dosul cafenelei, el a luat și a venit cu elj în cafenea arătând pe cel ce comisese faptul, care se întorsese înapoi pentru a pângăși pe altcineva, căci în portofoliu nu găsise bani, după cum presupunea. Publicul din cafenea, forte indignat, a dat un aspră secțiune acestui fost sub-comisar, căruia ’i s’a adresat din tote părțile cuvinte ce merita. SENATUL Ședința de la 27 ianuarie 1886. Președinția d-lui Al. Orescu, vice-președinte. Ședința se deschide la orele 2, fiind presenți 81 din senatori. D. C. Climescu, citesce sumarul ședinței precedinte, care se aproba. D. G. Mărzescu, anunță că interpelare guvernului și ministrului de justiție asupra unor legi cari trebuesc puse în armonie cu declarațiunile miniștrilor Chițu și G. Nacu. Se va comunica guvernului. D. Obedeanu, repetă din nou propunerea sea d’a se numi uă comisiune ca să studieze tariful autonom. D. I. C. Brătianu, respunde că s’ar putea numi acea comisiune, dar într’un mod oficios. D. G. Mărzescu, crede că, mai înainte d’a se ocupa de asemenea cestiuni, ar trebui să se completeze regulamentul Senatului, în cea ce priveșce proiectele de legi modificate de Cameră și de Senat. D. Al. Orescu, răspunde că formalitățile pentru modificarea reglementului sunt preventate. D. G. Bonachi, anunță că interpelare în privința docurilor de la faliți. D. Vergatti, rugă pe guvern a face să se imprime tarifele autonome. D. I. C. Brătianu, respunde că îndată ce lucrarea — care se face la ministerul de externe—se va termina, o va aduce la cunoscința Corpurilor legiuitore. Se trece la ordinea fiilor. D. Tvfelcică citesce raportul asupra alegerei coleg. I de Mehedinți. D. Isvoranu, combate validarea acestei alegeri, ca contrarie Constituției și legei electorale, căci d-sea nu și-a dat demisiunea cu 8 file înainte. Oratorul aduce în sprijinul lesei sale, cuvintele d-rului Marcovici, în aceiași cestiune cu ocasiunea demisiunei din Senat a generarului Fotino, demisiune care a fost primită de Senat și pentru care s’a dat deja un vot. Tot în sprijinul ideilor sale d. Isvoranu citeza și cuvintele d-lui Stătescu care a aprobat fuiele d-rului Marcovici și a combătut cele fase de d. generare Al. Angelescu în aceiași cestiune. Oratorul mai citeză în sensul ideilor ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 27 ianuarie 1886. Ședința se deschide la ora 1 p. m. sub președenția d-lui gen. Lecca, fiind presinți 97 domni deputați. D. C. Disescu, citesce Raportul și proiectul de lege pentru esploatarea minelor. Se voteza urgența. D. prim-ministru, declară că, un asemenea proiect de lege, este deja depus de guvern la Senat. D. Disescu, spune că proiectul d-sele este mai complect. Se amână mai multe interpelări din causa lipsei miniștrilor respectivi. D. I. Negruzzi citesce proiectul de lege pentru sporirea capitalului creditelor agricole. D. Rădulescu, spune că nu e de părere ca să se emită renta în valore de trei milione și că ar fi fost mai bine să se emită renta treptat. D. ministru al fnancelor, spune că, renta a fost plasată cu avantagiU pentru Stat înainte chiar de a fi întrebuințată pentru creditele agricole. D. Rădulescu, nu se declară mulțumit cu cele spuse de d. Nacu, căci nu este de părere că Statul trebuie să facă spoliațiuni. D. N. Voinov spune că nu cunosce decât un credit agricol care să fie creat pe acțiuni, acela din Iași. De aceea d. Voinov crede că nu trebue să contăm pe pungile particularilor pentru ca să se susție aceste credite. D. prim-ministru susține proiectul pentru cuvântul câ creditele agricole sunt instituțiunile cele mai seriose din țară. Proiectul se voteză cu 67 bile albe, contra 5. D. Verusi vorbesce în cestiune personală cu d. ministru Sturdza. D-sea dovedeșce că tpte cele spuse de d. ministru la adresa d-sele sunt neesactități și declară că nu se va pune la nivelul discuțiunii la care s’a pus erl d. ministru. Décá ași vrea să mé pun la acest nivel, fiice d. Verusi, apoi ași avea ac de cojocul dumnelui și ’l-ași case cojocul bine. La orele 3 și 10 m. se ia în discuție un proiect de lege pentru trecerea unor comune din Vlașca la Teleorman. BULETIN METEOROLOGIC Bucuresci. — Astăzi 27 ianuarie termometrul casei Menusneer, de Sliuer, Calea Victorii, 75, arate grade Réaumur . La 12 ore noaptea — 5.0 La 7 ore dimineța — 0.0. La amiază +10 înălțimea barometrică 757 mm. Cerul noros căță. 1886 ianuaria 27 Alexandria căță 1 — Galați, căță în Bacau » 2» Giurgiu » 5 » Bârlad nor 4 » Huși nor 2 — Botoșani senin 6 » Iași senin 3-1 Brăila ploie 3 » Măgurele nor 6 » Buzău nor 2 > Mangalia » 1 — Călărași căță 2 » Petru senin 1 — C.Lung senin 1— Pitesc! » 7 » Caracal căță 2 f Ploiescu căță 1 » Constanța nor 4 » R.Sărat » 2+ Craiova variab 1 » R.Vâlcii » 1 » Dorohoiu » 2— Roman » 3 * Drăgășani senin 3 » Severin » 4 » Focșani noi 4+ Sinaia senin 1+ BIBLIOGRAFIE A apărut și se află de vânstare la librăria Socec în Bucuresci . Al treilea supliment la codicele române, cuprindind tóte legile, decretele și regulamentele de la Ianuarie 1882 până la Ianuarie 1886, edițiunea D. Boerescu, continuată de C. Boerescu și C. Vlahuți. In acest al treilea supliment, ca urmare a colecției Boerescu, s’a observat același format, același sistem, aceeași clasificare a materiilor, aceleași a notațiuni și trimiteri. Doue iotațiuni importante s’a introdus casé : Pentru fiecare lege s’a făcut trimiteri la »Monitorul oficial« unde se găsesc desbaterile corpurilor legiuitore ținute cu ocasiunea votărei fiecarei legi, și la sfârșitul volumului s’a adăugat »uă tabelă alfabetică generală de tóte legile, decretele și regulamentele promulgate de la anul 1859 până la 1886«. Astfel câ consultarea legilor devine mult mai înlesniciose ne mai având cineva pentru a găsi uă lege să caute decât »într’uă singură tabelă«.* A eșit de sub tipar . Colecția legilor vechi și noul alegeri! de I. M Bujoreanu, volumul III partea I conținând: Legi vechi: Pravila lui Vasile Lupul, pravila lui Mateiu Basarab, pravila de la Govora. Legile turce pentru proprietatea din Dobrogea. Legi noul: tote legile, procedura, regulamente, decrete organice, tratate, convenții, statute, concesii, 75 formulării, tarife, tablouri, circulare instructive, etc. »promulgate de la 1 IanuariU 1875 până la 1 IanuariU 1886« Prețul întregului volum 25 lei. De vânstare , la librăriele Socek și Ioanițiu și la tipografia Academiei române. SOCIETATEA PRESEI CONVOCARE Conform art. 19 din statute, domnii membrii ai societăței presei, sunt, convocați în adunare generala, pentru fiua de Duminecă, 19 Ianuarie curent, 2 ore după amiazii, în localul Curierul Financiar. Consiliul de administrație. A Incuragiarea industriei casnice Membrele societăței »Furnica« aduce la cunoșcința publicului, ca în bazarul societaței din calea Victoriei 120 sunt puse spre vânstare diferite costume românesce, marame, stofe pentru mobile, perdele alese și brodate, velnițe scurte, pânzeturi de bumbac de in, de borangic, stofe de lînă pentru haine bărbătesc! și alte obiecte produse ale industriei casnice tote cu prețurile cele mai mici posibile. Tot cu acesta ocasie membrele societăței au onorea a încunosciința ca, în curînd va avea loc balul séu cu tombola obicinuită în sala teatrului, la care sperăm ca onorabilul public ne va încuragia și de asta-dată ca în trecut. IULIAN OPRESCU. Strada Lipscani No. 39. Vin negru de Golu și Vin alb de Drăgușani vechi de 4 ani, litru 1,20 (ocaua 1,50). Propria mea fabricațiune de conserve românescă: mazăre, fasole, dovlecei, bame, ghivecin, anghinare, tarhon, cutia 1 ’/ k. 1,50, 700 gr. 75. Un asortiment bogat de mezeluri pentru sărbători. Icre prospete în tot timpu’. SE CAUTA uă mașină de tipar No 12; a se adresa la tipografia „Românulu“ str. Teatrului No. 8. CUIUSUI» JELEI BURSA BUCURESCI 27 Ianuarie—4 ore p [UNK] m. Cu 6- Sa^8 Cu termen Renta rom. par. 1875 5°,0 ------------------------------ Renta română amorf. 5 °/0 . — — _ __ » (Schuld verschreib) . — _____ Oblig, de Stat C. F. R. 6°/0 . — _ — _ Renta rom. (Rur. conv.) 6‘’|o . — —------ Împrumutul Municipal 5 °/0 . — ----------------Scrisuri fune. rurale 7 °/o . . — —-------Scrisuri fune. rurale 5 °/o . . __ —------ Idem urbane 7°,o . . . . — ----------------» 6«/° ... .__________■ » 5u/o .... — — — — Banca Naț. (500 1. vărs intr.) _ — — — Soc. Dacia-Rom. (250 lei vărs.) — — 268 — Soc d’Asig. Naț. (2001. vărs.î--------— _ S. cred. mou.r (250 1. vărs.) _ — — — Soc. r. de con. (250 1. vărs.)------- 200/s 200 Act. Băncei Preved. ( 001.)--------— _______ Agip. .............................................................. Schimb Londra 3 luni........................... 2520 — — »ceh................................... 25 35 — — Paris 3 luni ...................... 99 65 ------ cek . . . . . . 100 35 — — Berlin 3 luni...................... 123 42‘, — — »cek...............................124 10 ------- Viena............................................199 — — — Agio................................................ 16 70 Viena 26 lanuarifl 4a azî de ieri Napeleon d’aur ..... 10 Ol6 10 02 Galbenul............................... ® 02 5 92 Imperial 10 32 10 32 Lira turcească...................... 11 37 11 37 Argintul contra hârtie. . . 100 — 100 — Ruble hârtie comptant. . . 123 50 123 75 Acțiuni credit anstalt. . . 298 10 1 298 — Renta metalică 5% ... 84 30 1 84 30 Renta hârtie ...................... 84 20 84 — Renta asr.............................. 112 30 1 112 20 Losuri turcești...................... *7 17 — Schimb Londra 3 luni . . 126 75 126 SO » Paris la vedere . . 50 17 50 20 » Berlin la vedere . . 62 10 62 15 » Amsterdam 2 luni . 104 80 1 104 90 Paris Renta francesă 4"/,% . . . 110 50 | 110 35 Renta română 5"/o .... 90 50 | 90 — Renta rom. 6"/u C. F. R. . — — — — Credit mobiliar român ... — — — — împrumutul elen 1879 . . 311 25 — — » 1831 cu cupon 252 20 250 — Banca otomană...................... 493 75 487 50 Datoria turcească .... 14 32 14 05 Lese burse................................. 34 50 34 50 Schimb Londra la vedere . . 25 20 25 21 » Amsterdam 3 luni. . 207 50 207 50 » Berlin 3 luni . 122 75 122 87 Berlin Napolern 16 16 16 15 Renta amort. 5"/„ C, F, R. . 93 40 93 40 Obligațiuni neuî 6’/° . . . 105 25 ' 105 — Impr. Oppenheim..................... 109 60 109 50 Rubla hârtie comptant. . . 199 75 J 99 90 Schimb Londra 3 luni. . . 20 32 20 30 » Paris 2 luni ... 80 90 80 90 Amsterdam 2 luni .... 168 40 168 40 BURSE STRĂINE Curs Curs RUFERE STABILI 47, Strada Lipscani, 47 CASA DE SCHIMB Cumpără și vinde tot felul de efecte de stat române și străine cu prețurile cele mai avantagiose. 27 Ianuarie 1885 Cumpără Vinde 5 °/0 Renta perpetuă . . 88 '/a 86 '/a 5 °/o » amortisabilă . . 93 '/a 64 ~ 6'/0 Oblig. de stat (rur. conv). 86 "/t 87 — 6% » C. F. R. . . . .----------------------8"/o Impr. Oppenheim ... — — — — 7"/0 Oblig, comunale vecu i . 71 ®/a 72 ’/s 5J° » » noul. . — — — — Loaurl munis. Ln. 20 . . 30 — 32 — 7°/o Bred. fonc. rur. , . . 101 — 101 '/* 5°/0 » » » . . 84 — 84 ‘/a 7% Cred. fonc. urban ... 95 ’/a 96 ‘/t 6o/0 » » » . . . — — — — 5°/„ » » » • . 81 - 81 '/2 Pblig. casa pens, lei 200 . . 200 — 210 — Loturi otomane...................... 30 — 40 — Cupone de rentă amortisab . — — — — » de creu, funct rural . — — — » « » urban. — — — — Ruble hârtie........................... 2 45 2 50 Florini ».,.... 2 — 2 02 Mărsi. »............................ 1 23 124 Agio............................ ) 15 l/i 15 90