Romanulu, septembrie 1886 (Anul 30)
1886-09-19
822 a apucat, nu va putea să pună mâna pe putere. Aci Niculae măcelaru întrerupse esclamând : N vom arăta noi la alegeri, putere! In fine d. Brătianu sfârșesce mulțămind cetățenilor cari s-a dovedit și de astă dată că țera e pentru d-sea. Mulțimea strigă ura și pornesce către eșire. Rechiinarea manifestanților. Am uitat s’o spunem. Nicolae măcelaru, care voia să fie mai catolic decât Papa, tot timpul cât a vorbit d. Brătianu, mai la fiecare frasă îl întrerupea cu vorbele : Jos oposițiunea. Marte asasinilor etc. Aceste esclamațiuni n’aveau casé nici un ecou decât bufnituri de rîsete. Tocmai când era să iasă pe pdrtă mulțimea, uă voce din balconul consiliului de miniștrii, o strigă înapoi. Revenită înapoi, la început se crede că d. Brătianu voieșce să fie _ i ' ± ^ *v»og\ifoatar»ft ai ASV c C'Vv. indl Juuia.liix'v^^JLJLy* vx Oo UCO făcu în două șiruri, puind în față masalale. N’a fost acésta énsé. D. Brătianu, care uitase d’a spune totul, se presintă din nou în balcon și s’adresa mulțimei. D-lor! Cetățeni! Atentatul de era séra la viéța mea, ne lega uă dată mai mult pentru a lupta pentru binele țetei/ Mulțimea strigă ura, și în sunetul musicei pornesce pe portă, reeșind pe calea Victoriei și îndreptându-se către locul de unde plecase. Pe la scara ministerului, am observat pe d. Moruzi, prefectul poliției, căpitan Stănciulescu, comandantul giandarmilor și gardiștilor, câțiva ofițeri de grandarmi și mai mulți agenți al poliției deghisațî și uniformați. Nu s’a întâmplat nici un incident. Totul s’a petrecut în liniște. Lume multă strânsă pe tratare, care privea cu surîsul pe buse acea pseudomanifestațiune compusă cum am spus’o din câțiva comercianți, băeți de prăvălie și curioși. PRESA ȘI ATENTATUL ^ Estragem din diversele ciare române «Epoca» se esprimă astfel : «Noi nu putem decât să reprobăm cu indignațiune acesta tentativă de asasinat asupra personei d-lui Ion Brătianu. «Istoria țarei e de față spre a proba că partidul conservator a fost victima unui asasinat politic, dar că densul l’a reprobat întotdeauna privindu’l ca arma mîrșava și infamă.» Diarul tinerilor conservatori amintesce aci cuvintele pronunțate în Cameră de d. Al. Lahovari cu ocasiunea atentatului lui Pietraru, spuind că ele se pot aplica și astăzi la atentatul ce s’a încercat în contra primului ministru. —o— «România Liberă» publică încă pui diarului rîndurile urmatore : «A sérá s’a tras un glonț în primulministru al țârii. «Din fericire, ucigașul nu și-a ajuns scopul. «Desarmat, el a mărturisit că vrea să o mare pe d. Ion Brătianu. «Suntem veseli că întîmplarea a cruțat viața primului-ministru și a scăpat țara de paza unei crime, dar suntem mâhniți când vedem că astfel de sălbatice fapte se pot încerca în țara românască. — o— «România» Se îndoesce de seriositatea atentatului, róia conservatóre spune între altele : Noi am desaprobat întotdeauna și vom desaproba violențele și crimele ori din ce parte ar veni ele; Înse are faptul petrecut afară este el serios ? Farsă! Se vede de departe țesătura polițienescă. Un om prăpădit din Râmnicu-Sărat. Tras la hotel Metropol, oa dată cu primarul din Râmnicu-Sărat, care în urmă se constitue ca martor. Trage cu revolverul numai oă singură dată. Nu atinge pe niminea. Alăturea cu el este un agent secret care îl opresce și care i-a îndreptat tirul la cel ántéia foc ca să nu lovesc din greșală. Declară că este pus de un agent al poliției din Râmnicu-Sărat. Sunt curate aceste lucruri ? Mai mult decât atât. Cum este cu putința sa iasă adi în dori de cună «Universul», nu numai cu descrierea faptului, dar cu portretul litografiat al d-lui Ion Brătianu și cu biografia d-sale ? Nu erau tote acestea pregătite de mai nainte cu portretul făcut și biografia scrisă cu vă di înainte de fapt ? Cine se mai îndoesce despre acesta farsă ? D. I. C. Brătianu are mania din cinci în cinci ani de a înscena câte un atentat și a se pune în numărul victimelor celebre. Prea se amărîse lumea cu despotismul său, prea ajunsese nesuferit și lipsit de popularitate. Mila publică nu se putea dobândi decât printr’un atentat. E ca atentat. Acum să ne așteptăm la felicitări, la iubiri, la îmbrățișări pentru norocita scăpare. Relele și nemulțumirile generale pate să se mai uite pentru moment, căci sermanul d. I. Brătianu vedeți cum era se m6ră pentru țară. Farsă ! ! ! — O— «Răsboiul» începe descrierea celor întâmplate, prin următórele cuvinte : „ Un fapt odios s’a comis asérá pe la orele 7. Pe când d. prim-ministru I. C. Brătianu se întorcea de la consiliul de miniștrii spre locuința sea și trecea prin strada Vămi, însoțit de d. C. F. Robescu, fu atacat de un individ necunoscut, care trase un foc de revolver asupră’i. Glonțu din norocire a trecut p’alăturea, atingând numai haina d-lui Robescu, care puse îndată mâna pe criminal. CESTIUNEA BULGARA «Corespondinței Politice» i se scrie din Londra următorele : La oficiul de externe se crede că negocierile între cele trei puteri imperiale, spre a ajunge la oă înțelegere în cestiunea bulgară, au apucat pe cale bună, și nimenea nu are îndoială că și de acum înainte se va ține sema de înțelegerea acestor trei puteri ca de un factor politic de cea mai mare importanță. Este cu totul greșită părerea ce întâlnesce cineva în presa continentală, mai cu sema în cea din Berlin, în câtva și în cea englesă , că pentru politica englesă înțelegerea celor trei puteri imperiale este forte nepotrivită și că prin urmare Englitera trebuie să caute d’a o îngreuia și d’a o împedica. Cabinetul engles este tot atât de mult însuflețit de dorința de a menține pacea, ca și cabinetele celor trei puteri imperiale , JÍ-51& J^eJroufiT in reînputerile imperiale din causa serioselor deosebiri de vederi în cestiunea bulgară; un asemenea stare ar deslănțui elementele turbulente din orient și le-ar deschide pofta pentru întreprinderi, care ar pune în cel mai mare pericol pacea europeană. Ceea ce mai ține astăzi în frțü spriritele din Bulgaria, și în general în Orient, este convingerea despre buna înțelegere între marile puteri. Cercurile diplomatice englezense nu înțeleg pentru ce să se opună Engliteza de la început la resultatele negocierilor dintre cele trei puteri imperiale. Totul atârnă de la natura acestor resultate. Cabinetul engles, afară de menținerea păcei, mai are interes ca jertfele ce se vor face pentru acest scop influinței rusesc! în Orient să nu treca limitele admisibile Tot acest interes, își glic sferele englese, îl au și cel din Viena și—fiică presa oficială din Germania ce va vrea—până la un punct oarecare și cel din Berlin. Prin urmare nu pate fi vorba în Bulgaria decât de un compromis între interesele ruseșci și interesele europene, care compromis va rezulta din discuțiunile celor trei puteri imperiale și care în principiu nici pentru Englitera nu póte fi inacceptabil. SCIRI D’ALE PILEI Se zice că inaugurarea Catedralei de Argeș se va face în daua de Duminecă 21 Septembre. * * * Carta Dobrogiei pe care statul-major român o dresa încă de mult, e gata. * Podul cel nou de peste Argeș dintre Golescu și Pitescu, a fost inaugurat alaltăeri. Primul tren accelerat a trecut pe dânsul în presența directorului drumurilor de aer. * ** «L’Indépendance» spune că mai mulți ofițeri prusiani au venit în Bucuresci pentru a fi față la manevrele armatei române. * * * Conform avisului consiliului sanitar superior, toți medicii în reserva chlămați în activitate de serviciu vor fi desconcentrați și invitați asta la posturile lor civile. * * * * # ROMANUL 20 SEPTEMBRE 1886 La Iași, relațiunile între municipente și represintanții comunității israelite unt forte încordate, din cauza unor ceuni de măcelăria israelită. Până acum, municipalitatea iașană n’a reușit a învinge îndârjirea comunități israelite. Lucrul e regretabil.* * * După decisiunea administrațiunii satare otomane, tote provenințele tuturor pu turilor Dunării sunt supuse la 5 miile d carantină și observațiune în portul Cair. * * * Vaporele maritiine austro-ungare,ancese și italiene nu mai primesc pasgeri pentru Constantinopole din causa crantinei.* «Vocea Covurluiului» anunță că emisiunea prefectului de Galați nu a fot primită.* ** * Pentru inaugurarea catedralei de Ageș, direcțiunea drumurilor de fer va orgnisa trenuri de plăcere cu preț scadat. * * * Emigrarea evreilor de la Iași. Cu trenul de Duminecă și de Marțif trecută, au plecat aprope la vrmă 90 evrei pentru America. La gară erau conduse mai multe persone atât din membrii familiei precum și dinamicii și cunocuții lor, urândule drum bun. * * * Seri militare, dupa «Revista Armaei» —Se face că domnul ministru de resboiü ar fi hotârît să introducă în anul acesta la scala specială de cavalerie cururile de telegrafia practică și de geografia militară a României și a Statelor vecine. — Domnul ministru de resboiți pra ordinul No. 13.174, a decis ca 20 diceri inferiori de reservâ de infanterie din corpul al 2-lea de armată să fie concentrați pentru instrucțiune de la 11 Septembre până la 1 Octombre fără ca vreunul dintr’ânșii sa potă figura în Sfat-Majoru vr’unui corp de trupă sau ca ofițer de ordonanță. — Ministerul de răsboiu a decis ca uă parte din personalul sanitar de reservâ din corpul 2-lea de armată să se concentreze pe la secțiile de ambulanță și pe la regimentele de cavalerie cari iau parte la manevre. Se face că’l au luat și cesornicul de la briü. Agenții poliției cari asistau la acest scandal, fără să inervină, îndată ce biata victimă scăpă de agresorii săi, se repefiră pe urmă și o înhățară o puseră într’uă trăsură și o duseră la poliție. In ceia ce privește pe cei cari bătuseră, el rămaseră la postul lor pentru a face haz de isprăvile ce făcuse de dimineță. SOIRI DIN AFARA Se telegrafiaza din Madrid . Intr’un meeting de 2,000 persone ținut la Vigo, d. Salmeron a pronunțat un discurs însemnat în care a afirmat că tuțe ^ priimie și de federaliști, progresiști și democrați. Voim, a dis d. Salmeron, consecrarea drepturilor individuale de sufragiul universal fără nici uă mistificare, căci almintrelea vom avea dreptul incontestabil la insurecțiune ; vom usa de ea când și cum vom crede oportun pentru triumful definitiv al Republicei. Partidele nu pot să facă apel la forță decât când le lipsesc mijloacele legale pentru a realisa aspirațiunile lor. D. Salmeron a declarat în urmă că este partizan al îmbunătățirea lefurilor clerului parohial și a afirmat trebuința unei armate regulată și bine disciplinată. * In cercurile politice din Berlin se comenteza forte mult un articol publicat de ziarul «Observer» în care fara engleză stabilesceră paralelă între situațiunea Englitezei față cu Egipetul și situațiunea Franciei fața cu Tunisia și adaogă că protectoratul efectiv al Engletezei asupra Egipetului ar fi un răspuns eficace la supremația Rusiei asupra Bulgariei. Guvernul german ia măsuri pentru a grăbi germanizarea provinciilor cari posedă elemente străine. Ministrul instrucțiunei a adresat autorităților academice din diversele provincii uă circulară punându-le în vedere de a nu încredința direcțiunea învățământului în scalele primare decât profesorilor cari scru sâ scrie și să vorbască limba germană. Aceste prescripțiuni sunt privitóre mai cu semn la provinciile orientale ale Prusiei, adică la Polonia și la Silesia. * Un telegramă din Filadelfia semnaliza mai multe tentative de deralări de trenuri, pe linia Lake-Shore. Autorii acestor fapte criminali ar fi acarii drumurilor de fer cari s’au pus în grevă. ANCARA BATAE Citim în «Pruncul Român» : Era pe la orele 4? și trei sferturi un domn al carui nume nu’l am putut afla, și care venise sĕ se uite la tristul spectacol dat de pacinicii cetățeni la redacțiunea «Epocel», a vorbit se vede cu indignare, d’acel vandalism și Tănase bărbieru care se află la spatele seu, îndată s’a repezit la densul și - a dat doué palme supt preteest că’l a călcat pe picior, cel l’alci s’au aruncat asupra sea și’l au bătut, a se constata elaetitudinea faptelor indi mnate mai sus prin legațiunea română la j it Paris ; se o faca și se se abtie de acid înainte de la asemenea insinuări a căror îr absurditate se pute demonstra cu atâta zi înlesnire.» 1 INSPECȚIUNE SANITARA LA BRAILA Duminecă 31 August, spune «Steaua Brăilei», a sosit în acel oraș domnul doctor Sergiu pentru inspectarea serviciului sanitar și salubritate publică. Pășind la inspecțiune chiar în acea esl a început cu visitarea abatorelui și a locurilor de făcut pastramă, unde a mulțumit domnilor măcelari de buna curățenie ce a găsit. Apoi mergând la cimitirele și monumentul orașului a dovedit că sunt în stare bună, notând introducerea câtorva ameliorări treptate după posibilitatea mijlocelor comunale. Dupa ce a visitat fabrica de spirt a d-lui Predinghel și Lacul Sărat, a început inspecțiunea farmaciilor și droghieriei domnului N. Gheorghiadis. D -nii farmaciști Fabini și Kaufmes au primit observațiuni pentru lipsa de îngrijire la laboratoriu. Domnului Petzali s ’i-a exprimat următorele cuvinte : «Farmacia d-tele face onore nu numai Brăilei, ci chiar țârei întregi». Pe d. Negrescu l’a felicitat spuindu’i : «Face multa onore unui farmacist român când de la început se silesce a întreține totul cu îngrijire». A doua zi Luni, 1 Septembre, a inspectat piețele publice, spitalul, stabilimentele industriale din oraș, școlile, și după ce a finit cu inspecțiunea serviciului sanitar interior, Comunal și Județean, a visitat portul, unde a găsit un mare activitate comercială. In tot timpul acestor douâ zile de inspecțiune d. dr. Sergiu era forte satisfăcut de curățenia orașului, de măsurile profilactice luate în interesul salubrității publice, de buna întreținere a spitalului și îngrijirea bolnavilor, precum și de starea instrumentelor medicale absolut necesarie Spitalului, ig^Mu’țumind administrației comunale și personalului medical atât al orașului cât și al spitalului, de concursul și activitatea desfășurată pentru sănătatea publică — a dis : — „Brăila să se felicite că este cel în aceste doua zile terminând inspectarea serviciului sanitar din oraș, a treia di Marți 2 Septembre, ora 6 dimineța, a plecat cu d. Prefect în inspecțiunea județului. D. d-l Sergiu a constatat că dreptul de permisiune și supraveghere asupra locurilor de făcut pastrama pe Islazul orașului, este al Comunei și nimeni alt nu pate libera asemenea permisiuni decât numai primarul urbei. Noi aducem mulțumirile nóstre publice d-lui dr. Sergiu pentru sectiunea dată acelora, cari porniți din pasiune, mersese cu curagiul a denatura chiar adevărul, inducând in erere autoritățile superiore, că acele locuri ar fi zalhanale, șicanând și împiedicând prin acesta de d-nii măcelari de la desvoltarea micii lor industrii. 1 11 BATALIOANELE CARPATINE d ------- r D-nul căpitan Venier din regimentul de dorobanți de Argeș arăta că înființarea u-nor batalione carpatine este indispensabilă pentru armata nostră. să sea’enumeră mai inteiu folosele acestor batalione, precum : înlocuirea dorobanților în serviciul de pază, care se va face astfel mai bine de un corp special și se va evita desele călcări ale frontierei; ( Cunostința perfectă a munților la care vor ajunge batalionele carpatine, ceea ce va fi de mare importanță atât pentru operațiunile lor în timp de răsboiu, cât și pentru acelea ale armatei la polele munților, etc. Apoi autorul propunerii face budgetul a patru batalione carpatine și ajunge la suma de aprope 351 de mii lei. De altă parte, arată că serviciul de pază făcut de 585 de dorobanți, după «Monitorul Oaste!» No. 11, costă peste 100 mii lei, cari scăzuți din cei 351 mii, rămâne a se acoperi 251 de mii. Pentru acesta autorul face mai multe reduceri, mai ales la dorobanți și călărași, și acopere suma trebuinciosă, conchidend pentru înființarea batalionelor carpatine. (Revista Armatei) un răspuns foilor oficioase Citim în «L’Indépendance Roumaine : «Un diar guvernamental întrebă pe redactorul nostru de căpetenie, d. Frederic Dame, când a fost botezat, insinuând că s ar putea prea bine să fie ovrei”. *D- Damé a răspuns deja aci la uă întrebare de același fel. Nu cere mai tine decât se răspunda încă vă dată. «Redactorul nostru de căpetenie este născut în Francia, la Tonnerre, departamentul de la Yonne, la 29 Marte 1849; a fost botezat a treia di 31 Marte la biserica «Notre-Dame» de arhimandritul Michaud, canonic al diocesei de Sens ; unchiul și nașul său, cornițele Ad. de Chamon, a murit numai de câteva luni și a fost înmormântat, în cavoul familiei, la cimitirul de la Tonnerre, unde se odihnesc moșii d-lui Fr. Damé, cornițele de Mereuil și cornițele de Beaugis, amânduoi locotenenți-generali de Francia, precum și toți membrii familiei sale din partea tatălui și numai ce redactorul nostru de căpetenie a avut durerea d’a perde. «Să adăugam că buna d-lui Frederic Damé a murit la Bucuresci și a fost îngropată la cimitirul catolic (Serban-Voda). «Și în fine ca conclusiune invităm pe confrații noștri oficioși a veni în biurourile nostre unde redactorul nostru de căpetenie își va face uâ plăcere a le arăta actul său de botez și un certificat constatând că ’și a făcut anteia comunicare în 1860 la colegiul Saint-Joseph de Clapham, lângă Londra, unde a trăit cinoi ani. «De altmintrelea, dacă aceste informațiuni nu sunt de ajuns «Ziariștilor guvernamentali, vor putea cu înlesnire se facă __________------------------------------------------------------— CURIERUL SCIINȚIFIC Ultimele cutremure de pământ. — Un vas-torpilă, submarin. Anul acesta a fost forte bogat în cutremure de pământ și în erupțiuni vulcanice. Am vorbit deja despre fenomenele din Nooa-Zelanda; astăzi voim să vorbim de basmnul din Mediterana, care a fost, düele acestea din urmă, agitat într’o zonă forte întinsă. Sguduiturile au fost forte violente în Grecia, la Atena, la Corfu, la Corint, la Patras, la Cefalonia, la Xante, la Vale, la Larissa, la Missolonghi și la Sparta. 1 Xante a fost unul din centrurile mișcării , de câtva timp se observa aci nișce călduri escesive, nișce fluxuri și refluxuri , forte mari, deși timpul era liniștit. La 18 August, la orele unsprezece și jumătate, totă insula fu sguduită de oa mișcare oscilitare, care ținu aprope cincispre dece secunde. Centrul cutremurului de păr deci filiaBefrií de pâîn era de'ala a,ferm;a cablul telegrafic care este pus în mare a fost sfărâmat la acesta distanță. Daca adunam tóte amănuntele sosite din acestă regiune, vedem că orașiul Filiatra, în Moreea, fu distrus aprope în întregul său; catedrala de la Pirgos s’a dărâmat, și tote casele din acest oraș și din Caracclo auu suferit mari stricăciuni. Patras și tote insulele Ionice, mai cu sema Corfu, au suferit asemenea stricăciuni. Soliile din urmă din Atena ne spun că multe alte orașe sunt în ruine. Nissi a devenit apópe de nelocuit, ca și satele cari se află în apropiere de Megalopolis, pâne acum s’a constatat oficial 166 morți și 500 răniți; un mare mulțime de persone au rămas fără nici un adăpost. Zona terestră a acestor zguduituri a fost forte mare; la 28 August, s’a resimțit, în Egipetul de sus la aceiași oră când insula Xante era atât de violent agitată, un cutremur de pământ care a ținut mai multe secunde. Nu se vorbesce de nici un accidente, dar nici ua dată nu s’a reglatu o mișcare terestră atât de însemnatâ și atât de violente în Egipetul de sus. Ondu- i rațiunile subterane ajunseră, într’u direcțiune cu totul alta, pene supt masivul Alpilor, s’a resimțit, sguduitura la Berna și în mai multe punte ale văii de la Valais. Esaltațiunea forțelor subterane se desfâșură în mai multe părți. Se scrie din Malta că căpitanul unui vapor englez, care sosise în acest port, raportată ca, în diua de 30 August după amiazi, pe un timp frumos și pe când marea era liniștită, aflându-se la uă mică distanță de insula Galilo, vecin că muntele în partea orientală a insulei era uă erupțiune și scotea fum și vapori ca și Etna. Dar mișcările terestre nu se produseseră numai în basinul Mediteranei; se anunță că la 31 August, la orele dece sera, s-a resimțit violende cutremure de pământ spre litoralul Statelor Unite, de la Alabama pâne la New York. Sguduiturile au fost forte puternice la Washington, la Savannah, la Richmond la Augusta și la Raleish. In mai multe localități, poporațiunea înspăimântată a părăsit casele și a stat totă noptea afară. Telegramele ne-au spus deja că orașul Charleston este în ruine; se asigură că trei părți ale orașului se vor construi din noü. Statele care au suferit mai mult sunt cele două Caroline și Georgia. S’a observat urme de agitațiune în renumitul district Yellawotone River; unul din isvare a scos două dată apă iertă, aruncând o la oă înălțime deuă sută de metri. Acest district este forte departe de puntele unde a bântuit cutremurul de pamânt. Când se va cunosce tote ameninele, va fi forte interesant de a se cerceta decă este un orecare legătură geometrica ntre părțile casei terestre, cari au fost deranglate în echilibrul lor. In zilele nóstre, telegraful ne da midlocele cele mai admirabile pentru studiul marilor mișcări terestre : cine s’ar fi gândit altă dată a căuta oricari legături între nișce fenomene ale căror sediuri sunt forte depărtate, și pe cari se le cunosc, chiar forte bine? Nu mai încape îndoială că sismografia este chiemată să devie uă sciință positivă, dar acesta numai cu condițiunea ca observațiunile să fie bine făcute, și trebue să spunem cu părere de rea că mai totdeauna telegramele dau mai mult partea dramatică a fenomenelor decât amănuntele precise cari sunt necesare schiiței. In rîul de la Nord, în față cu Riverside Park, la New York, s’a făcut esperiențe forte interesante cu un vas-torpila submarin, inventat de d. Tuck. Acest vas-torpilă, construit în întregul lui de fer, are forma unei enorme brusce - țestosă. El are u lungime de 30 piciore, uă lărgime, în partea cea mai mare, de 8 piciore și jumătate și uă adâncime de 7 piciore și jumătate. In mijlocul vasului se află u mică cupola având ua înălțime de 12 degete și mai multe ferestrui cu geamuri, îndestul de mari pentru ca se pute intra prin ele capul unui marinar. In vasul-torpila intri printr’uă deschidetură circulară făcută lângă cupolă și care se închide ermetic. La pupă se află un elice și uă cârmă de formă ordinară, apoi uă altă cârmă aședată orizontal și care permite vasului torpila d’a se coborî supt apă și d’a sta la adâncimea dorită. In întru se află în reservă aer comprimat. Un aparat ingenios arată adâncimea la care se află vasul. Lumina este data de uă lampă electrică incadescenta. Deși inventatorul are brevete pentru tóte bucățile din care se compune vasul său, a păstrat însé secretul cel mai absolut asupra forței motrice pe care o întrebuințeze. Printr-un antitenă îndestul de ciudată, vasul-torpila de felul acesta care a servit a face esperiințe fusese numit «Peacemaker». Dealtmin trelea, esperiințele au isbutit pe deplin. Căpitanul Holland și mecanicul Kline intrând în vasul-torpilă, «Peacemaker» s-a cufundat în apă și a reapărut după câteva minute, la ua distanță de un cuart de milă. Când a revenit la suprafață, se afla în calea vaporului «Sylvan Green» și s’a cufundat din nou pentru a’ ■Ml. >»v. T.iv.vi.1. I.IVBUlalul'Ul, ii. Tik;k.ftd tinde că vasul săü pate să ajungă pené Isu o tuțelă de 12 mile pe oră și se stei mai multe ore supt apă. «Peacemacker . s’a coborît la o adâncime de 40 piciori . . și a obținut un tuțelă forte mare. Nuoul vas-torpila este construit pentru a trage după el două torpile legate împreuna cu un lanț și învelite în pluta . După teoria d-lui Tuck, când «Peacemaker» va voi să faca se sară în aer un vas, se va apropia de el pe supt, apă,t arunca pe cele două torpile dedesuptul vasului și se va depărta. In urmă, acestea două torpile vor face esplosiune printr’văi bateria electrică, fără ca acei cari se află , pe vas să se potă gândi la pericolul ce o aștepta. Acesta invențiune pare a realisa mai în tote puntele ideia lui Jules Verne asupra navigațiunei submarine. ' ÎNAINTĂRI in armata S’au înaintat la gradul de căpitan în arma infanteriei, pe dita de 30 August 1886, locotenenții al căror nume urmeau : Seria I. Întâiul rând la vechime : Eminovici Mateiu din regimentul 9 dorobanți, la vacanța ce este în regimentul 32 dorobanți. Al douilea rând la alegere: Gorovei Petru din regimentul 6 dorobanți la vacanța ce este în regimentul 26 dorobanți. Seria II. Întâiul rând la vechime : Ionescu Ion Negrea din batalionul dorobanți Dobrogea, la vacanța ce este în marele stat-major al armatei. Al douilea rând la alegere : Blăniță Nicolae din batalionul 2 vânători, la vacanța ce este în regimentul 25 dorobanți. Seria III. Anterul rând la vechime : Orășanu Iacob din regimentul 1 dorobanți, la vacanța ce este în regimentul 5 linie, prin mutarea căpitanului Serafim Ion. Al douilea rând la alegere : Voișel Ion din regimentul 7 linie, la vacanța ce este de comisar regesc la consiliul de resbel al corpului III de armată, prin mutarea căpitanului Gostăchescu Constantin. Seria IV. Întâiul rând la vechime : Drăgotescu Teodor din regimentul 7 dorobanți, la vacanța ce este în regimentul 3 dorobanți, prin mutarea căpitanului Tetrat Constantin. Al douilea rând la alegere : Găiseanu Panait de la marele stat-major V 4 V /