Romanulu, septembrie 1886 (Anul 30)

1886-09-19

822 a apucat, nu va putea să pună mâna pe putere. Aci Niculae măcelaru întrerupse esclamând : N­ vom arăta noi la a­­legeri, putere! In fine d. Brătianu sfârșesce mul­­țămind cetățenilor cari s-a dovedit și de astă dată că țera e pentru d-sea. Mulțimea strigă ura și pornesce către eșire. Rechi­­inarea manifestanților. Am uitat s’o spunem. Nicolae mă­celaru, care voia să fie mai catolic de­cât Papa, tot timpul cât a vor­bit d. Brătianu, mai la fie­care frasă îl întrerupea cu vorbele : Jos oposi­­țiunea. Marte asasinilor­­ etc. Aceste esclamațiuni n’aveau casé nici un ecou de­cât bufnituri de rîsete. Tocmai când era să iasă pe pdrtă mulțimea, uă voce din balconul con­siliului de miniștrii, o strigă înapoi. Revenită înapoi, la început se crede că d. Brătianu voieșce să fie _ i ' ± ^ *v»og\ifoatar»ft ai ASV c­­­ C'Vv. indl Juuia.liix'v^^JLJLy* vx Oo UCO făcu în două șiruri, puind în față masalale. N’a fost acésta énsé. D. Brătianu, care uitase d’a spune to­tul, se presintă din n­ou în balcon și s’adresa mulțimei. D-lor! Cetățeni! Atentatul de era séra la viéța mea, ne lega uă­ dată mai mult pentru a lupta pentru binele țetei/ Mulțimea strigă ura, și în sune­tul musicei pornesce pe portă, re­­eșind pe calea Victoriei și îndrep­­tându-se către locul de unde ple­case. Pe la scara ministerului, am ob­servat pe d. Moruzi, prefectul poli­ției, căpitan Stănciulescu, comandan­tul giandarmilor și gardiștilor, câți­va ofițeri de grandarmi și mai mulți agenți al poliției degh­isațî și unifor­­mați. Nu s’a întâmplat nici un incident. Totul s’a petrecut în liniște. Lume multă strânsă pe tratare, care pri­vea cu surîsul pe buse acea pseudo­­manifestațiune compusă cum am spu­­s’o din câți­va comercianți, băeți de prăvălie și curioși. PRESA ȘI ATENTATUL ^ Estragem din diversele c­iare române «Epoca» se esprimă ast­fel : «Noi nu putem de­cât să reprobăm cu indignațiune acesta tentativă de asasinat asupra personei d-lui Ion Brătianu. «Istoria țarei e de față spre a proba că partidul conservator a fost victima unui asasinat politic, dar că densul l’a repro­bat în­tot­deauna privindu’l ca arma mîr­șava și infamă.» Diarul tinerilor conservatori amintesce aci cuvintele pronunțate în Cameră de d. Al. Lahovari cu ocasiunea atentatului lui Pietraru, spuind că ele se pot aplica și astăzi la atentatul ce s’a încercat în con­tra primului ministru. —o— «România Liberă» publică încă pui dia­­rului rîndurile urmatore : «A sérá s’a tras un glonț în primul­­ministru al țârii. «Din fericire, ucigașul nu și-a ajuns scopul. «Desarmat, el a mărturisit că vrea să o mare pe d. Ion Brătianu. «Suntem veseli că întîmplarea a cruțat viața primului-ministru și a scăpat țara de paza unei crime, dar suntem mâhniți când vedem că ast­fel de sălbatice fapte se pot încerca în țara românască. — o— «România» Se îndoesce de seriositatea atentatului, róia conservatóre spune între altele : Noi am desaprobat în­tot­dea­una și vom desaproba violențele și crimele ori din ce parte ar veni ele; Înse are faptul petre­cut afară este el serios ? Farsă! Se vede de departe țesătura po­­lițienescă. Un om prăpădit din Râmnicu-Sărat. Tras la hotel Metropol, oa dată cu primarul din Râmnicu-Sărat, care în urmă se constitue ca martor. Trage cu revolverul numai oă singură dată. Nu atinge pe niminea. Alăturea cu el este un agent secret care îl opresce și care­­ i-a îndreptat tirul la cel ántéia foc ca să nu lovesc­ din greșală. Declară că este pus de un agent al poliției din Râm­nicu-Sărat. Sunt curate aceste­ lucruri ? Mai mult de­cât atât. Cum este cu putința sa iasă adi în dori de cună «Universul», nu numai cu des­crierea faptului, dar cu portretul litogra­fiat al d-lui Ion Brătianu și cu biografia d-sale ? Nu erau tote acestea pregătite de mai nainte cu portretul făcut și biografia scrisă cu vă di înainte de fapt ? Cine se mai îndoesce despre acesta farsă ? D. I. C. Brătianu are mania din cinci în cinci ani de a înscena câte un aten­tat și a se pune în numărul victimelor celebre. Prea se amărîse lumea cu despotismul său, prea ajunsese nesuferit și lipsit de popularitate. Mila publică nu se putea dobândi de­cât printr’un atentat. E ca atentat. Acum să ne așteptăm la felicitări, la iubiri, la îmbrățișări pentru norocita scă­pare. Relele și nemulțumirile generale pate să se mai uite pentru moment, căci sermanul d. I. Brătianu vedeți cum era se m6ră pentru țară. Farsă ! ! ! — O— «Răsboiul» începe descrierea celor în­tâmplate, prin următórele cuvinte : „ Un fapt odios s’a comis asérá pe la orele 7. Pe când d. prim-ministru I. C. Brătianu se întorcea de la consiliul de miniștrii spre locuința sea și trecea prin strada Vămi, însoțit de d. C. F. Robescu, fu atacat de un individ necunoscut, care trase un foc de revolver asupră’i. Glonțu din norocire a trecut p’alăturea, atingând numai haina d-lui Robescu, care puse în­dată mâna pe criminal. CESTIUNEA BULGARA «Corespondinței Politice» i se scrie din Londra următorele :­­ La oficiul de externe se crede că negocierile între cele trei puteri im­periale, spre a ajunge la oă înțele­gere în cestiunea bulgară, au apu­cat pe cale bună, și nimenea nu are îndoială că și de acum înainte se va ține sema de înțelegerea aces­tor trei puteri ca de un factor poli­tic de cea mai mare importanță. Este cu totul greșită părerea ce în­­tâlnesce cine­va în presa continen­tală, mai cu sema în cea din Ber­lin, în cât­va și în cea englesă , că pentru politica englesă înțelegerea celor trei puteri imperiale este forte nepotrivită și că prin urmare Engli­­tera trebuie să caute d’a o îngreuia și d’a o împedica. Cabinetul engles este tot atât de mult însuflețit de dorința de a menține pacea, ca și ca­binetele celor trei puteri imperiale , JÍ-51& J^eJroufiT in­ reînputerile imperiale din causa serioselor deo­sebiri de vederi în cestiunea bulga­ră; un asemenea stare ar deslănțui elementele turbulente din orient și le-ar deschide pofta pentru între­prinderi, care ar pune în cel mai mare pericol pacea europeană. Ceea ce mai ține astăzi în frțü spriritele din Bulgaria, și în general în Orient, este convingerea despre buna înțe­legere între marile puteri. Cercurile diplomatice engleze­­nse nu înțeleg pentru ce să se opună Engliteza de la început la resultatele negocierilor dintre cele trei puteri imperiale. Totul atârnă de la natura acestor resultate. Cabinetul engles, afară de menținerea păcei, mai are interes ca jertfele ce se vor face pentru acest scop influinței rusesc! în Orient să nu treca limitele admi­sibile Tot acest interes, își glic sfe­rele englese, îl au și cel din Viena și—fiică presa oficială din Germa­nia ce va vrea—până la un punct oare­care și cel din Berlin. Prin ur­mare nu pate fi vorba în Bulgaria de­cât de un compromis între inte­­resele ruseșci și interesele europene, care compromis va rezulta din dis­­cuțiunile celor trei puteri imperiale și care în principiu nici pentru En­glitera nu póte fi inacceptabil. SCIRI D’ALE PILEI Se zice că inaugurarea Catedralei de Argeș se va face în daua de Duminecă 21 Septembre. * * * Carta Dobrogiei pe care statul-major român o dresa încă de mult, e gata. * Podul cel nou de peste Argeș dintre Golescu și Pitescu, a fost inaugurat alaltă­­eri. Primul tren accelerat a trecut pe dân­sul în presența directorului drumurilor de a­er. * ** «L’Indépendance» spune că mai mulți ofițeri prusiani au venit în Bucuresci pen­tru a fi față la manevrele armatei ro­mâne. * * * Conform avisului consiliului sanitar su­perior, toți medicii în reserva chlămați în activitate de serviciu vor fi desconcentrați și invitați a­sta la posturile lor civile. * * * * # ROMANUL 20 SEPTEMBRE 1886 La Iași, relațiunile între municipente și represintanții comunității israelite unt forte încordate, din cauza unor ce­uni de măcelăria israelită. Până acum, municipalitatea iașană n’a reușit a învinge îndârjirea comunități is­raelite. Lucrul e regretabil.* * * După decisiunea administrațiunii satare otomane, tote provenințele tuturor pu tu­­rilor Dunării sunt supuse la 5 miile d ca­rantină și observațiune în portul Ca­ir. * * * Vaporele marit­iine austro-ungare,­­an­­cese și italiene nu mai primesc pasgeri pentru Constan­tinopole din causa cran­­tinei.* «Vocea Covurluiului» anunță că emi­siunea prefectului de Galați nu a fot pri­mită.* ** * Pentru inaugurarea catedralei de Ageș, direcțiunea drumurilor de fer va orgnisa trenuri de plăcere cu preț scadat. * * * Emigrarea evreilor de la Iași. Cu trenul de Duminecă și de Marțif tre­cută, au plecat aprope la vr­mă 90 evrei pentru America. La gară erau condu­se mai multe persone atât din membrii fa­miliei precum și din­amicii și cunocuții lor, urândule drum bun. * * * Seri militare, dupa «Revista Armaei» —Se fa­ce că domnul ministru de res­boiü ar fi hotârît să introducă în anul a­­cesta la scala specială de cavalerie cururile de telegrafia practică și de geografia mi­litară a României și a Statelor vecine. — Domnul ministru de resboiți pra or­dinul No. 13.174, a decis ca 20 diceri inferiori de reservâ de infanterie din cor­­pul al 2-lea de armată să fie concentrați pentru instrucțiune de la 11 Septembre până la 1 Octombre fără ca vre­unul din­­tr’ânșii sa potă figura în Sfat-Majoru vr’­­unui corp de trupă sau ca ofițer de or­donanță. — Ministerul de răsboiu a decis ca uă par­­te din personalul sanitar de reservâ din cor­­pul 2-lea de armată să se concentreze pe la secțiile de ambulanță și pe la regimen­tele de cavalerie cari iau parte la manevre. Se fa­ce că’l au luat și cesornicul de la briü. Agenții poliției cari a­­sistau la acest scandal, fără să in­­ervină, îndată ce biata victimă scăpă de agresorii săi, se repefi­ră pe ur­­mă și o înhățară o puseră într’uă tră­sură și o duseră la poliție. In ceia ce privește pe cei cari bătuseră, el ră­maseră la postul lor pentru a face haz de isprăvile ce făcuse de dimi­­neță. SOIRI DIN AFARA Se telegrafiaza din Madrid . Intr’un meeting de 2,000 persone ținut la Vigo, d. Salmeron a pronunțat un dis­curs însemnat în care a afirmat că tuțe ^ priimie și de federaliști, progresiști și democrați. Voim, a dis d. Salmeron, consecrarea drepturilor individuale de sufragiul univer­sal fără nici uă mistificare, căci almintre­lea vom avea dreptul incontestabil la in­­surecțiune ; vom usa de ea când și cum vom crede oportun pentru triumful defini­tiv al Republicei. Partidele nu pot să facă apel la forță de­cât când le lipsesc mijl­­oacele legale pentru a realisa aspirați­unile lor. D. Salmeron a declarat în urmă că este partizan al îmbunătățirea lefurilor clerului paroh­ial și a afirmat trebuința unei ar­mate regulată și bine disciplinată. * In cercurile politice din Berlin se co­­menteza forte mult un articol publicat de ziarul «Observer» în care fara engleză sta­­bilesce­ră paralelă între situațiunea En­­glitezei față cu Egipetul și situațiunea Franciei fața cu Tunisia și adaogă că pro­tectoratul efectiv al Engletezei asupra Egi­­petului ar fi un răspuns eficace la supre­mația Rusiei asupra Bulgariei.­­ Guvernul german ia măsuri pentru a grăbi germanizarea provinciilor cari posedă elemente străine. Ministrul instrucțiunei a adresat autorităților academice din diver­sele provincii uă circulară punându-le în vedere de a nu încredința direcțiunea învă­­țământului în scalele primare de­cât pro­fesorilor cari scru sâ scrie și să vorbască limba germană. Aceste prescripțiuni sunt privitóre mai cu semn la provinciile orien­tale ale Prusiei, adică la Polonia și la Si­lesia. * Un telegramă din Filadelfia semnaliza mai multe tentative de deralări de tre­nuri, pe linia Lake-Shore. Autorii acestor fapte criminali ar fi acarii drumurilor de fer cari s’au pus în grevă. ANCA­RA BATAE Citim în «Pruncul Român» : Era pe la orele 4? și trei sferturi un domn al carui nume nu’l am putut afla, și care venise sĕ se uite la tristul spectacol dat de pacinicii cetățeni la redacțiunea «Epocel», a vorbit se vede cu indignare, d’acel vandalism și Tănase bărbieru care se află la spatele seu, îndată s’a re­pezit la densul și - a dat doué pal­me supt preteest că’l a călcat pe picior, cel­ l’alci s’au aruncat asupra sea și’l au bătut, a se constata elaetitudinea faptelor indi­ m­nate mai sus prin legațiunea română la j it Paris ; se o faca și se se abtie de aci­d înainte de la asemenea insinuări a căror îr absurditate se pute demonstra cu atâta zi înlesnire.» 1­ INSPECȚIUNE SANITARA LA BRAILA Duminecă 31 August, spune «Steaua Brăilei», a sosit în acel oraș domnul doctor Sergiu pentru inspectarea serviciului sani­tar și salubritate publică. Pășind la inspecțiune chiar în acea esl a început cu visitarea abatorelui și a lo­curilor de făcut pastramă, unde a mulțu­mit domnilor măcelari de buna curățenie ce a găsit. Apoi mergând la cimitirele și monumentul orașului a dovedit că sunt­ în stare bună, notând introducerea câtor­va ameliorări treptate după posibilitatea mij­­locelor comunale. Dupa ce a visitat fabrica de spirt a d-lui Predinghel și Lacul Sărat, a început ins­­pecțiunea farmaciilor și droghieriei dom­nului N. Gheorghiadis. D -nii farmaciști Fa­­bini și Kaufmes au primit observațiuni pentru lip­sa de îngrijire la laboratoriu. Domnului Petzali s ’i-a exprimat următorele cuvinte : «Farmacia d-tele face onore nu numai Brăilei, ci chiar țârei întregi». Pe d. Ne­­grescu l’a felicitat spuindu’i : «Face multa onore unui farmacist ro­mân când de la început se silesce a în­treține totul cu îngrijire». A doua zi Luni, 1 Septembre, a ins­pectat piețele publice, spitalul, stabilimen­tele industriale din oraș, școlile, și după ce a finit cu inspecțiunea serviciului sa­nitar interior, Comunal și Județean, a vi­sitat portul, unde a găsit un mare activi­tate comercială. In tot timpul acestor douâ z­ile de ins­pecțiune d. dr. Sergiu era forte satisfă­cut de curățenia orașului, de măsurile pro­filactice luate în interesul salubrității pu­blice, de buna întreținere a spitalului și îngrijirea bolnavilor, precum și de sta­rea instrumentelor medicale absolut nece­­sarie Spitalului, ig^Mu’țum­ind administrației comunale și personalului medical atât al orașului cât și al spitalului, de concursul și activitatea desfășurată pentru sănătatea publică — a dis : — „Brăila să se felicite că este cel în aceste doua zile terminând inspec­tarea serviciului sanitar din oraș, a treia di Marți 2 Septembre, ora 6 dimineța, a plecat cu d. Prefect în inspecțiunea ju­dețului. D. d-l Sergiu a constatat că dreptul de permisiune și supraveghere asupra locuri­lor de făcut pastrama pe Islazul orașului, este al Comunei și nimeni alt nu pate li­bera as­emenea permisiuni de­cât numai primarul urbei. Noi aducem mulțumirile nóstre publice d-lui dr. Sergiu pentru sectiunea dată a­­celora, cari porniți din pasiune, mersese cu curagiul a denatura chiar adevărul, in­ducând in erere autoritățile superiore, că acele locuri ar fi zalhanale, șicanând și împiedicând prin acesta de d-nii măcelari de la desvoltarea micii lor industrii. 1 11 BATALIOANELE CARPATINE d ------- r D-nul căpitan Venier din regimentul de­­ dorobanți de Argeș arăta că înființarea u-­­­nor batalione carpatine este indispensabilă­­ pentru armata nostră. s­ă­ sea’enumeră mai inteiu folosele acestor­­ batalione, precum :­­ înlocuirea dorobanților în serviciul de­­ pază, care se va face ast­fel mai bine de­­ un corp special și se va evita desele căl­­­­cări ale frontierei; ( Cunostința perfectă a munților la care vor ajunge batalionele carpatine, ceea ce va fi de mare importanță atât pentru ope­rațiunile lor în timp de răsboiu, cât și pentru acelea ale armatei la polele mun­ților, etc. Apoi autorul propunerii face budgetul a patru batalione carpatine și ajunge la su­ma de aprope 351 de mii lei. De altă parte, arată că serviciul de pază făcut de 585 de dorobanți, după «Monitorul Oaste!» No. 11, costă peste 100 mii lei, cari scăzuți din cei 351 mii, rămâne a se acoperi 251 de mii. Pentru acesta autorul face mai multe reduceri, mai ales la dorobanți și călărași, și acopere suma trebuinciosă, conchidend pentru înființarea batalionelor carpatine. (R­evista Armatei) un răspuns foilor ofi­cioase Citim în «L’Indépendance Roumaine : «Un diar guvernamental întrebă pe re­dactorul nostru de căpetenie, d. Frederic Dame, când a fost botezat, insinuând că s ar putea prea bine să fie ovrei”. *D- Damé a răspuns deja aci la uă în­trebare de același fel. Nu cere mai tine de­cât se răspunda încă vă dată. «Redactorul nostru de căpetenie este născut în Francia, la Tonnerre, departa­mentul de la Yonne, la 29 Marte 1849; a fost botezat a treia di 31 Marte la bi­serica «Notre-Dame» de ar­himandritul Mi­chaud, canonic al diocesei de Sens ; un­chiul și nașul său, cornițele Ad. de Cha­­mon, a murit numai de câte­va luni și a fost înmormântat, în cavoul familiei, la ci­mitirul de la Tonnerre, unde se odihnesc moșii d-lui Fr. Damé, cornițele de Mereuil și cornițele de Beaugis, amânduoi locote­­nenți-generali de Francia, precum și toți membrii familiei sale din partea tatălui și numai ce redactorul nostru de căpetenie a avut durerea d’a perde. «Să adăugam că buna d-lui Frederic Damé a murit la Bucuresci și a fost în­gropată la cimitirul catolic (Serban-Voda). «Și în fine ca conclusiune invităm pe confrații noștri oficioși a veni în biurourile nostre unde redactorul nostru de căpetenie își va face uâ plăcere a le arăta actul său de botez și un certificat constatând că ’și a făcut anteia comunicare în 1860 la co­legiul Saint-Joseph de Clapham, lângă Lon­dra, unde a trăit cinoi ani. «De altmintrelea, dacă aceste informa­­țiuni nu sunt de ajuns «Ziariștilor guver­namentali, vor putea cu înlesnire se facă __________------------------------------------------------------— CURIERUL SCIINȚ­IFIC Ultimele cutremure de pământ. — Un vas-torpilă, sub­marin. Anul acesta a fost forte bogat în cutre­mure de pământ și în erupțiuni vulcanice. Am vorbit deja despre fenomenele din Nooa-Zelanda; astăzi voim să vorbim de basmnul din Mediterana, care a fost, düele acestea din urmă, agitat într’o­ zonă forte întinsă. Sguduiturile au fost forte violente în Grecia, la Atena, la Corfu, la Corint, la Patras, la Cefalonia, la Xante, la Vale, la Larissa, la Missolonghi și la Sparta. 1 Xante a fost unul din centrurile mișcă­rii , de cât­va timp se observa aci nișce călduri escesive, nișce fluxuri și refluxuri , forte mari, de­și timpul era liniștit. La 1­­8 August, la orele un­spre­zece și jumă­tate, totă insula fu sguduită de oa miș­care oscilitare, care ținu aprope cinci­spre­­­ dece secunde. Centrul cutremurului de pă­r­ deci filiaBefrií de pâîn era de'ala a,ferm;­a cablul telegrafic care este pus în mare a fost sfărâmat la acesta distanță. Daca a­­dunam tóte amănuntele sosite din acestă regiune, vedem că orașiul Filiatra, în Mor­­eea, fu distrus aprope în întregul său; ca­tedrala de la Pirgos s’a dărâmat, și tote casele din acest oraș și din Caracclo au­­­u suferit mari stricăciuni. Patras și tote in­­sulele Ionice, mai cu sema Corfu, au su­­­ferit asemenea stricăciuni. Soliile din urmă din Atena ne spun că multe alte orașe sunt în ruine. Nissi a de­­venit apópe de nelocuit, ca și satele cari se află în apropiere de Megalopolis, pâne acum s’a constatat oficial 166 morți și­­ 500 răniți; un mare mulțime de persone­­­ au rămas fără nici un adăpost. Zona terestră a acestor zguduituri a fost forte mare; la 28 August, s’a resim­țit, în Egipetul de sus la aceiași­ oră când insula Xante era atât de violent agitată, un cutremur de pământ care a ținut mai multe secunde. Nu se vorbesce de nici un accidente, dar nici ua dată nu s’a reglat­­­u o mișcare terestră atât de însemnatâ și­­ atât de violente în Egipetul de sus. Ondu- i rațiunile subterane ajunseră, într’u­ direc­țiune cu totul alta, pene supt masivul Al­­­pilor, s’a resimțit, sguduitura la Berna și­­ în mai multe punte ale văii de la Valais. Esaltațiunea forțelor subterane se des­­­­fâșură în mai multe părți. Se scrie din Malta că căpitanul unui vapor englez, care sosise în acest port, raportată ca, în d­iua­­ de 30 August după amiazi, pe un timp frumos și pe când marea era liniștită, a­­flându-se la uă mică distanță de insula Ga­­lilo, vecin că muntele în partea orientală a insulei era uă erupțiune și scotea fum și vapori ca și Etna. Dar mișcările terestre nu se produseseră numai în basinul Me­­diteranei; se anunță că la 31 August, la orele dece sera, s-a resimțit violende cu­tremure de pământ spre litoralul Statelor­ Unite, de la Alabama pâne la New­ York. Sguduiturile au fost forte puternice la Was­hington, la Savannah, la Richmond la Au­gusta și la Raleish. In mai multe locali­tăți, poporațiunea înspăimântată a părăsit casele și a stat totă noptea afară. Tele­gramele ne-au spus deja că orașul Char­leston este în ruine; se asigură că trei părți ale orașului se vor construi din n­oü. Statele care au suferit mai mult sunt cele două Caroline și Georgia. S’a observat urme de agitațiune în re­numitul district Yellawotone­ River; unul din isvare a scos do­uă dată apă iertă, aruncând­ o la oă înălțime de­uă sută de metri­. Acest district este forte departe de puntele unde a bântuit cutremurul de p­­am­­ânt. Când se va cunosce tote amenin­­ele, va fi forte interesant de a se cerceta decă este un ore­care legătură geometrica ntre părțile casei terestre, cari au fost de­­ranglate în echilibrul lor. In zilele nóstre, telegraful ne da mid­­locele cele mai admirabile pentru studiul marilor mișcări terestre : cine s’ar fi gân­dit altă dată a căuta ori­cari legături între nișce fenomene ale căror sediuri sunt forte depărtate, și pe cari se le cunosc, chiar forte bine? Nu mai încape îndoială că sismografia este chiemată să devie uă sciință positivă, dar acesta numai cu con­­dițiunea ca observațiunile să fie bine fă­cute, și trebue să spunem cu părere de rea că mai tot­dea­una telegramele dau mai mult partea dramatică a fenomenelor de­cât amănuntele precise cari sunt ne­cesare schiiței. In rîul de la Nord, în față cu Riversi­­de­ Park, la New­ York, s’a făcut esperiențe forte interesante cu un vas-torpila sub­ma­rin, inventat de d. Tuck. Acest vas-torpilă, construit în întregul­ lui de fer, are forma unei enorme brusce - țestosă. El are u­ lungime de 30 piciore, uă lărgime, în partea cea mai mare, de 8 piciore și jumătate și uă adâncime de 7 piciore și jumătate. In mijlocul vasului se află u­ mică cu­pola având ua înălțime de 12 degete și mai multe ferestrui cu geamuri, îndestul de mari pentru ca se pute intra prin ele capul unui marinar. In vasul-torpila intri printr’uă deschidetură circulară făcută lân­gă cupolă și care se închide ermetic. La pupă se află un elice și uă cârmă de for­mă ordinară, apoi uă altă cârmă aședată orizontal și care permite vasului­ torpila d’a se coborî supt apă și d’a sta la adânci­mea dorită. In întru se află în reservă aer comprimat. Un aparat ingenios arată a­­dâncimea la care se află vasul. Lumina este data de uă lampă electrică incades­­centa. De­și inventatorul are brevete pen­tru tóte bucățile din care se compune va­sul său, a păstrat însé secretul cel mai absolut asupra forței motrice pe care o întrebuințeze. Printr-un antitenă îndestul de ciudată, vasul-torpila de felul acesta care a servit a face esperiințe fusese numit «Peacema­ker». Dealtmin trelea, esperiințele au isbu­­tit pe deplin. Căpitanul Holland și meca­nicul Kline intrând în vasul-torpilă, «Peace­maker» s-a cufundat în apă și a reapărut după câte­va minute, la ua distanță de un cuart de milă. Când a revenit la supra­față, se afla în calea vaporului «Sylvan Green» și s’a cufundat din nou pentru a’ ■Ml. >»v. T.iv.vi.1. I.IVBUlalul'Ul, ii. Tik;k.­­­ftd­­ tinde că vasul săü pate să ajungă pené Is­­­u o tuțelă de 12 mile pe oră și se stei mai multe ore supt apă. «Peacemacker . s’a coborît la o­ adâncime de 40 piciori . . și a obținut un tuțelă forte mare. Nuoul vas-torpila este construit pentru a trage după el două torpile legate îm­­­­preuna cu un lanț și învelite în pluta .­­ După teoria d-lui Tuck, când «Peacema­ker» va voi să faca se sară în aer un­­ vas, se va apropia de el pe supt, apă,­­t arunca pe cele două torpile de­desuptu­l vasului și se va depărta. In urmă, aceste­a două torpile vor face esplosiune printr’vă­i bateria electrică, fără ca acei cari se află , pe vas să se potă gândi la pericolul ce o aștepta. Acesta invențiune pare a realisa mai în tote puntele ideia lui Jules Verne asupra navigațiunei sub­marine. ' ÎNAINTĂRI in armata S’au înaintat la gradul de căpitan în arma infanteriei, pe dita de 30 August 1886, locotenenții al căror nume urmeau : Seria I. Întâiul rând la vechime : Eminovici Mateiu din regimentul 9 do­robanți, la vacanța ce este în regimentul 32 dorobanți. Al douilea rând la alegere: Gorovei Petru din regimentul 6 doro­banți la vacanța ce este în regimentul 26 dorobanți. Seria II. Întâiul rând la vechime : Ionescu Ion Negrea din batalionul do­robanți Dobrogea, la vacanța ce este în marele stat-major al armatei. Al douilea rând la alegere : Blăniță Nicolae din batalionul 2 vână­tori, la vacanța ce este în regimentul 25 dorobanți. Seria III. Anterul rând la vechime : Orășanu Iacob din regimentul 1 doro­banți, la vacanța ce este în regimentul 5 linie, prin mutarea căpitanului Serafim Ion. Al douilea rând la alegere : Voișel Ion din regimentul 7 linie, la vacanța ce este de comisar regesc la con­siliul de resbel al corpului III de armată, prin mutarea căpitanului Gostăchescu Con­stantin. Seria IV. Întâiul rând la vechime : Drăgotescu Teodor din regimentul 7 do­robanți, la vacanța ce este în regimentul 3 dorobanți, prin mutarea căpitanului Te­­trat Constantin. Al douilea rând la alegere : Găiseanu Panait de la marele stat-major V 4 V /

Next