Romanulu, septembrie 1887 (Anul 31)

1887-09-26

ANU L AL XXXI-LE Voiesee și veî putea. ANUNCIUßl Linia de 30 litere, petit pagina IV................. 40 bani Dett0 n „ „ „ III..............2 lel - „ Inserliuní și reclame pagina III si IV linia . 2 — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiaruluî. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass), LA IRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — BUCURESCI, 25 BRUMARES Starea țeranului nostru. — cca cestiunea de ordine de zir care pare că primeza tote cele­l­alte cestiuni de politică militantă. Țeranul suferă, țeranul este în mare lipsă din causa secetei celei mari care a bântuit cumplit mai multe părți ale țărei. Miseria îl bate la ușă și pare că de iarna va fi amenințat și de fe­­mete, deca măsuri seriose și din vreme nu se vor lua. Nu mai merge cu relele de cari suferă adl țeranul . Intrega sistemă pare că trebue schimbată în ceia ce priveșce îmbunătățirea stărei popora­­țiunei rurale. Cu paliativele de peng acum, cu legile cari se fac a<țil pentru ca să rămâe neaplicate sau pentru ca să le schimbăm mâine; cu greutățile, neajunsurile și tot felul de angarale ce apasă pe grumazi­ poporațiunei noistre rurale; cu nepăsarea de care suntem coprinși, ori de câte ori este vorba se punem uă temelie solidă instituțiunilor tareî și să asigurăm mersul regulat spre propășirea și viitorul nostru, nepăsarea care a ajuns să fie privită ca caracteristică firei nostre; cu tote acestea, zicem, pare că ne am deprins atât de mult, în­cât mai că nimic nu ne mai mișcă și nu ne mai îngrijesce, ast­fel că zeul se întinde din ce în ce mai mult, în liniște și pe tăcute, și ea pe Zi­le mergem la porțiuni și mai mari și mai îngrijitore.­­ Nu trebue deci—dacă cu aderen­t avem inimă pentru țgran și voim să ne dăm sema de starea lui—să ne mai facem nici uă ilusiune : am mers în multe înainte, dar forte înapoi ne găsim cu privire la starea țgranului. Prin desființarea clăce­­sci boe­­rescului și ruperea tuturor celor­­l­alte legături silite dintre proprietar și țăran, s’a dat igreî atâția omeni liberi, stăpâni pe brațele și pe ogo­­rele lor. Dar numai atâta fosta’a óre d’a­­juns pentru a asigura buna stare materială și morală a țăranului ? Ce s’a făcut pentru îmbunătățirea stărei lui, de când el a devenit stă­pân pe bucata sea de pământ ? Unde’I este traiul cel bun și fi­niseit ? Unde’I sunt rudele muncei sale ? Unde’I este avutul pe care ’și­ l’a agonisit? Unde sunt bine­facerile acelor legi și acelor măsuri cari să’i fi asigu­rat tote aceste resultate îmbucu­ră­tore ? Nu cunoscem nici să lege nici uă măsură, care, fiind bună pentru țăran, să nu fi fost mai în­tot­dea­­una tot în contra lui aplicată, pre­cum nu cunoscem asemenea să se fi făcut ceva pentru țăran întru u­­șurarea sarcinilor și a greutăților sale. Tóte dările, tóte impunerile cari se votară în anii din urmă, baniOră ca tacla asupra țuicei, urcarea pre­țului sărei, monopolul chibriturilor, tot pe clasa cea mai săracă și’n special pe poporațiunea rurală o a­­pasă. E că cum s’a ocrotit țăranul și i s’a adus ușuzare în greutățile traiu­lui lui; éeu tot ce s’a sorut face pentru îmbunătățirea stărei sale. Numai cei ce nu se intereseza de țărani, fie că sunt străini de denșii cu inima și cu cugetul lor, fie că’i desprețuesc și îi privesc ca pe oă clasă părăsită și desmoștenită în so­cietate, pot să rămână nepăsători în fața suferințelor ș’a multelor lor nea­junsuri. Credem că nu este nimeni din cel ce s’au interesat de țăran și s’au cunoscut mai bine și mai d’aprópe, care să nu cunoscă că condițiunile în cari se găsesce ații poporațiunea nostră rurală cer imperios a se a­­duce uă grabnică și reală îmbună­tățire în sensul propășirei sale atât materială cât și morală. Pentru acesta case trebue uă deo­sebită îngrijire și bunăvoință, și un adevărat devotament și interes pentru causa țăranului. E că ceia ce necurmat am cerut aci celor de la cârmă, eca ceia ce le cerem și ații, când starea țăranului a ajuns de nesuferit și când ea a deșteptat în țară uă adevărată îngri­jire. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Belgrad, 24 Septembre. Regele și Regina au căzut de acord de a trăi separați un timp de mai mulți ani. Constantinopole, 24 Septembre. Banca otomană persistă de a retușa pla­ta apartamentelor funcționarilor streini în Turcia cu tote admonestările ce i s’au fă­cut din partea Portei. Klausenburg, 24 Septembre. Presa ungară comentând discursul Re­gelui ,adresat clerului, ortodox manifesta simpatiele sale pentru biserica ortodoxă și reformată din Ungaria. Roma, 24 Septembre­­ Ministrul instrucțiunei publice a suspen­dat din funcțiunea I­jr patru profesori­­ și un agregat al facultatei de medicină din Messina pentru că au părăsit orașul­­ în momentul când isbucnise holera. Ultimele serii oficiale constată descres­­cerea epidemiei. Berlin, 24 Septembre. Se confirmă că partidul Centrului va dispune îndată după deschiderea Reichsta­gului un proect de lege pentru prelungirea mandatului legislativ de 3 la 5 ani. Aces­ta propunere câștigă teren, și are multe șanse de isbăndă. Viena, 24 Septembre. Ministerul de Resbel a dat ordin manu­­facturei din Steyr de a întrerupe pentru cât­va timp fabricarea pușcelor Manlicher. Se fac actualminte experiențe cu cali­brul de 8 milimetre. Vă­dată aceste expe­riențe terminate fabricațiunea se va con­tinua. Pesta, 25 Septembre. La fabrica de arme se fac experiențe cu un pușcă de un sistem nou. Sova. 25 Septembre. Convențiunea Serbo-Bulgară relativă la acordarea­­ liniilor ferate se va semna mâine. Strasburg, 25 Septembre. Se desminte scirea a demisiunei princi­pelui de Hohenlohe, guvernatorul Alsaciei- Lorene. Bruxelles, 25 s Septembre. Le Nord f­­ce că satisfacțiunea obținută de Germania în urma incidentului de Rus­­ciuc constitue un precedent de care Rusia va trage folos, ț­iarul adaugă că e destul de a recurge la demersurile inaugurate de Cabinetul din Berlin în cazul când alte midloce nu vor reuși. I Bruxelles, 25 Septembre. Vorbind de cestiunea bulgară de Nord zice că Rusia va fi nevoită de a interve­ni în Bulgaria deca Germania și Austria vor împedica restabilirea unei situațiuni legale în acest Principat. Zara, 25 Septembre. Guvernorul Dalmației a făcut să visită ducelui de Edimburg și celor­l­alți membri ai escadrei engleze. Cettinje, 25 Septembre. Aici i se fac preparative mari pentru primirea membrilor escadrei engleze. Copenhaga, 25 Septembre. Plecarea perechei regale grecesci a fost amânată. Roma, 25 Septembre. D. Crispi Președintele Consiliului va în­cepe la 15 Octombre negocierile cu Au­­tro-Ungaria în privința înch­ierei un tra­tat de comerciu. ES­E­MP­LAR­UL *| g BAN­ Vie­na, 23 Septembre-Cornițele Kalnoky, cornițele Bylandr Rhe­ydt, ministrul de resbel, d. Dunajeswild, ministrul de finance, și com­itele Taafe, pre­ședintele consiliului vor pleca mâine la Budapesta pentru a conferi cu ministerul ungar asupra bugetului comun. Agenția Liberă. PLEDOARIA D-LUI D. GIANNI dinaintea Înaltei Curți de Casațiune în a­facerea I. N­. Hor, espulsat. în altă Curte, Justiția ține cumpăna cea drepta și ne­clintita în fața desfășurărei pasiunilor di­ferite cari nasc și se nutresc în sânul u­­nei societăți, cu cât spiritele sunt mai a­­țâțate și interesele mai opuse unite altora. Justiția, deci dor, este datore să decidă despre drepturile omului de ori-ce natură, când densele ar fi călcate sau nesocotite de om­ și cine într'un stat bine organisat ca al nostru prin legi ordinare și Consti­­tuțiune. Acest principiu elementar de drept pu­blic intern, calcat în piciore de către am­bele instanțe de fond, vin cu tot respectul a’l supune criteriului suprem al celei mai înalte și adevărate espresiuni a magistra­turi române. înaltă Curte! Ecă faptele: In anul 1885 recurentul de astafil se vede espulsat prin­­tr’uâ decisiune a consiliului de miniștri în­temeiată pe art. I din legea din 1881. Doui ani după acesta el reintră în țară și prin urmare se face pasibil de delictul prevă­­­ jut și pedepsit prin art. 5 din aceiași lege. Faptul se trimite la instrucțiune. De ce, pe când putea și trebuia chiar să se trâ­mbă direct la tribunalul corecțional ? De ce ? Lucrul nu se pote explica de­cât prin spectacolul dezastros și rușinos de a vedea sub un arest preventiv de trei luni pe un persona care judieialmente prin ■'elf.âV 'demisiunea ne atacăm astăzi cu re­curs, nu este condamnată de­cât la 15 <]Ale închisore! Fie’mî permis în altă curte, a insista pu­țin asupra acestui punct de și densul nu cade sub censura d-vostră, și a mé întreba: de ce are acest îndelungat arest preven­tiv ? De ce acesta sălbătăcie într’un stat civilisat ? Se crede are justiția instructure obligată să aresteze prin ‘termenii art. 5 din 81, care spune că va fi arestat îndată ? Nu! acel legiuitor nu a înțeles nici un minut sé deroge la principiul facultativității a­­restării în materie de delicte proprii fu­se. Protested și mă ridic în contra unei ase­menea intențiuni atribuită legiuitorului de atunci! Am luat parte la acea lege; și cu bună semn nu putea se propue și se sus­­ție că asemene disposițiune acela, care a propus și susținut uă lege atât de liberală asupra libertaței individuale. Acele cuvinte nu se referă de­cât la un punere de mână ca se <jie așa, momentană și imediată im­pusa ori­cărui agent care a prins pe in­culpat iar nu câtuși de puțin la uâ pre­­vențiune atribuită numai justiției în inte­resul instrucțiunei, care, după cum voi avea onore se arăt îndată, nicbpute se-și aibă locul aci. De la legea specială și escepțională tre­când în domeniul dreptului comun, nu cred, în altă curte, se pot găsi oă mai pu­ternică temelie mesurei preventive luată în contra inculpatului de astăzii. Intr’adevĕr, care sunt cuvintele de că­petenie pentru un judecător ,de instrucți­une întru a decreta în materie de delict arestul preventiv contra prevenitului ? Tema să nu fugă și cu acest mod să se sustragă justiției. Tema ca nu cumva prin usul libertăței sale și al relațiunilor ce el pute avea în societate să dejace iscodirile și investiga­­țiunile instrucțiunei. Să ne întrebăm, dar și se judecăm cu un minte sănătosă și desbrăcată de ori­ce pasiune . Cum ar putea să fugă un delicvent, al cărui delict consta tocmai în faptul că a înfrânt un ordin de espulsare ? . 2. Ce anume cercetări avea de făcut justiția pentru a dovedi faptul brutal și netăgăduit, că am reintrat în țară în urma unui decret de espulsare ? Vedeți prin urmare, în altă Curte, cum bunul plac, pasiunea și spiritul de terori­­sare au supralantat în justiția nostră infe­­rioră rațiunea, blândețea și imparțialitatea care trebuesc să constitue apanagiul unui adevărat magistrat. Acum fie-mi permis, înaltă Curte, ca de LUNI, MARȚI, 26, 27 SEPTEMBRE 1887 Lumineză-te și vei fi. ABONAMENTE Jă și districte: un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. ;e țSrile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ANI­A, la administrațiunea­­ ziarului și oficiile poștale: ARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. Articolele nepublicate se ard — la instrucțiune se trec la judecarea sau mai bine su­s nejudecarea causei mele, adică la ceia ce fie astă dată singure cade sub înaltul control al d-vostră. Legea din 1881 are un caracter emina­mente politic și de circumstanțe. 11 sine, și considerată din puntul de vedere al li­beralismului adevărat, ea este condemna­­bilă, și ca unul care am conlucrat la den­sa , vom­ primi cu mâhnire și păcat, la pasivul micului meu capital politic. Prin împrejurările politice de atunci, pe care­­ era întregă le cunosce, dânsa a fost impusă și dintr’un punct de vedere ade­vărat național, întrega partită liberală a trebuit să se supue. Nu este locul aci,­se probăm că ori­care guvern și ori­care parlament ar fi făcut ast­fel față cu situațiunea dificile în care se află­­ era. Ori­cum ar fi, densa există in totă uri­­ciunea ei, și ar trebui ca atât puterea e­­secutivă cât și puteirea judiciară prin in­­terpretațiune să nu facă dintr’ânsa un mon­­stru hidos, ci să o conserve, de voiesee, și sé o privescá cel puțin ca uă lege de siguranță publică internă și esternă, luând dintr’ânsa strictul necesar. Și mai ântenu de tóte sé ne întrebăm, în altă Curte, décá legiuitorul din 81 a în­țeles să sustragă acestă lege din domeniul judiciar. Răspunsul este ușor; probă că nu a voit acesta este că delictul comis de espulzat se referă justiției corecționale ; și totă lumea scie că un delict nu se pote judeca de­cât cu tote părțile lui adaugate și cu tot ceia ce pote te-l înconjure, pre­cum elemente constitutive, spuse, legitimă apărare, intențiune, cestiune prejudicială, etc. etc. Nu pate cine­va se pretinde în mod se­rios că justiția, în privința delictului pre­­ventut de art. 5 din legea din 81, nu este de­cât un simplu biurou de înregistrare. In specie guvernul m’a espulsat cred­ând că­ sunt străin, de­ore­ce numai ca atare mă putea face se sufer­­igarea legei; ea la rândul meu, crejcendu-mă român am re­intrat în­­ eră afirmându-mi drepturile mele cetățenesci. Eca dor uâ contestațiune de stat, care constitue o o adevărată cestiune prejudicială în ceia ce­­ privesce delictul prevă­iut prin legea din 81. Cine are să judece acest fapt emina­mente juridic ? Nimeni, sau consiliul de miniștri, după teoria Curții de apel din Iași, care își de­clină competența. E că ceva monstruos, înalta curte, și cred ca în interesul ordinei sociale și a siguranței statului nu veți încuviința ca puterea executivâ printr’u­ decisiune ne­­motivata și de arbitriu suveran să dispue de exercițiul drepturilor cetățeneșci. Cu sistemul Curței de apel din Iași, ori­ce român ar putea fi gonit din țara lui până când sau un alt guvern va revoca ordinul de expulzare, sau un alt guvern va veni să dea în judecată pe ministerul călcător de lege.­­ Introducerea pe furiș a pedepsei exilu­­lui în legislațiunea nostru penală ! ! ! Legea asupra răspunderei ministeriale dispune chiar în mod formal că interesele private, când sunt sesate, nu au să aș­tepte darea în judecată a miniștrilor de către Camere sau Tron. Și dar atunci da­tori suntem să ne întrebăm: cine trebue să judece acel litigiu reservat ori­cârui particular ? Constituțiunea prin art. 36 ne răspunde : Curțile și Tribunalele, și nu cred ca tribunalul de Dorohoiu și Curtea de apel din Iași sâ fie scoși din rândul tribunalelor și curților Regatului Român. In apăsarea nostra dinaintea instanțelor de fond noi nu am făcut alt nimic de­cât să susținem că suntem Români și ca a­­tare imposibil și de a fi expulzat precum și de a comite delictul de înfrângere al decisiunei ministeriale de espulzare (art. 1 din legea din 1881), de­ore­ce nimeni nu pute comite un delict când esercita un drept legitim al séu adică când intră în țara lui. Gestiunea dér a naționalitaței mele era prejudicială și determinantă, pot fiice, în privința condemnațiunei sau a achitărei mele; și curtea ca și tribunalul refusă de a o judeca sub cuvânt că nu pate să se atingă de sacrosancta decisiune a consiliu­lui de miniștrii, ca cum printr’ânsa s'ar fi judecat î­n mod irevocabil acastă cestiune de stat. Instanțele de fond merg și mai departe și, voind să împingă la esces eum­enia lor față cu puterea esecutivă, într’un mod ma­lițios fac din legea din 81 un lege incon­­stituțională, prin care consiliul de miniștrii ar fi eligent într un fel de jurisdicțiune es­­cepțională. Aci se revoltă simțul ori­cărui om de bine ! Cum­ întregul parlament din 81 ar fi nesocotit într’un mod absolut te­stul arti­colului 104 al. II din constituțiune , care prohibă în mod formal înființarea unor a­­tari jurisdicțiuni ? Cum­ Legiuitorii toți care s’au succedat de la 1866. Când s’a suprimat consiliul de stat ca jurisdicțiune administrativă, și care totuși exercita un control asupra actelor miniș­trilor, și ar fi dat mâna spre a înființa uă jurisdicțiune de felul acesta sub denumirea de consiliul de miniștrii ? Dar atunci ar fi trebuit ca mai întâia să se revizuiască art. 104 din constitu­­țiune, ceia ce nu numai că nu s’a cerut în anul 1884 înființarea unei comisiuni le­gislative s’a explicat bine în Parlament că prin acesta nu se înțelege a reedifica ve­chiul consiliu de stat cu atribuțiuni conten­­ciose. De unde resulta într’un mod clar și indubitabil că în statul român după lege și constituțiune întregul contencios, de ori­ce natură este atribuit puterei judecătorești. Consiliul de miniștrii prin urmare în în­țelesul adevărat al legei din 81 când e s­­pulsă pe cine­va, nu face un act de juris­dicțiune, ci numai u să fiu de un drept pe care îl dă legiuitorul în anume cazuri și anume condițiuni determinate. Termin, în altă Curte, prin a răspunde la o­ singură obligațiune care s’ar putea ridica în contra modului nostru de a ve­dea în acesta materie. S’ar putea zice că creăm un conflict în­tre puterea executiva și cea judiciară. Obiecțiunea ne pare puțin seriosa de și în aparență cam ingrositóre. Intr’adevĕr, când justiția in deplina sea suveranit­ate va decide că nu este delict, puterea esecutiva fărăși in deplina sea su­veranitate nu are de­cât séa se revoce de­cretul de espulzare, déca este prudentă, séa se presinte într’ensul, de voiesee sĕ și angajeze mai mult răspunderea sea. Și într’un cas și într’altul echilibrul so­cial nu este câtuși de puțin sdruncinat. Pentru tóte aceste considerațiuni, rog respectos pe acestă înaltă Curte se bine­­voiască a­casa decisiunea Curtei de apel din Iași care a comis uă vâdită tăgadă de dreptate și uu greșită interpretațiune a art. 5 din legea din 81. D. Gianni. -----------————---------­ RUSIA Si SERBIA In vederea alegerilor ce se vor face pentru Scupcina serbesca, lîus­­kija Viedomonsu­ zice că posițiunea d-lui Risti­ci s’a schimbat forte mult în timpul administrațiuneî d-lui Ga­­rașanin; numărul aderenților săi s’a împuținat forte tare, ast­fel că par­tiza sea nu va putea da guvernu­lui în parlament un sprijin sufici­ent. Sorta actualului cabinet șerb a­­târnă de la resultatul luptei electo­rale dintre liberali și radicali. Dar, adaogă numita fete, ori­care ar fi re­­sultatul alegerilor, acesta nu va a­­vea influință de­cât asupra vieței in­terne a Serbiei. In ce privesce énse relațiunile politice esterne, politica Serbiei va remenea aceiași țață cu Austria și Rusia, ori­cine ar fi în fruntea cabinetului, Ristici sau Pi­­ioceanaț. In ori­ce cas de nă­cam dată s’a pus capăt hatârurilor aus­­triace și acum atârnă numai de la arta și priceperea diplomației rusesci d’a menține și d’acum înainte pe Serbia în acesta stare favorabilă Ru­siei. ------— ——— —— ---------­ Afacerea episcopului Domi­nic Szász. Intr’uă corespondință ce se trimite din Bucuresci Corespondință Politice se rectifică părerea cum că péne a­­cum nimenea n’a oprit asemenea in­­specțiuni prin faptul că péne acum nici un episcop reformat din Un­garia n’a inspectat comunele refor­­mate din România. Episcopul Szász n’a notificat intențiunea sea legațiu­­nei austro-ungare și din causa aces­tei omisiuni de sigur nu intenționa­te, guvernul român s’a vénut nevoit d’a interzice episcopului străin, ve­nit fără autorisațiunea sea, d’a se presinta în public ca persona ofi­cială. Dacă prefectul poliției din Bucu­resci s’a purtat în adevăr nepoliti­cos cu episcopul, se va da repara­­țiunea cuvenită; dar­ici póte fi vor­ba numai de uă satisfacțiune perso­nală din partea funcționarului res­pectiv, iar nici demn de uă satis­­facțiune oficială din partea guvernu­lui român. Legațiunei austro-ungare din Bucuresci nu i-a venit penă a­­cum în acestă afacere nici uă adresă din partea oficiului de externe din Viena. SCIRI D’ALE PILEI Ministerul de interne a aprobat proiec­tul propus de primăria capitalei pentru creațiunea în cursul Dâmboviței a unei că­deri de apă necesara la elevațiunea apelor pentru alimentarea orașului, precum și re­sultatul licitațiunei pentru darea în între­prindere a lucrărilor relative, adjudecate a­­supra d-lui Gabriel del Petro, cu prețul de 12.03 la sută sub devis. * I * * D’asemenea s’a aprobat concesiunea în­cheiată între primăria urbei Iași și d. Ca­­lenderu pentru asfaltarea drumurilor din giurul halei orașului. * * * Starea d-lui dr. Calenderu merge spre bine. D. dr. Petrini, care i-a dat primul a­­jutor s’a reîntors în capitală. * * * Em­. Lea mitropolitul primar s’a reîntors aséra din inspecțiunea ce a făcut în jude­țul Mu­scel. Săptemâna viitóre se va duce să inspecteze bisericele din Moldova. * * * Marți se va deschide prima sesiune a curței cu jurați. * * * D. M. Kogălniceanu a sosit ieri în ca­pitală venind din Moldova. * * * Indivizii cari au spart prăvălia «La Pan­­durii» nu s’au mulțumit cu osânda ce li s’a dat și au declarat că fac apel. ♦ * * Azi la orele 2 p. m., se va ține, în sala Curței de apel secțiunea I, întrunirea pre­­gatitore a advocaților din baroul de Ilfov, spre a se înțelege asupra candidaților ce trebuesc propuși în consiliul de disciplină. * * * Din inițiativa ministerului de interne, a apărut: Un indicator al comunelor urbane și ru­rale din țară, cuprinzând amănunte asu­pra numărului contribuabililor, asupra ve­niturilor și ch­eltuelilor comunelor, etc. * * * In Ziua de 20 și 22 Septembre, vor fi la Turnu-Severin noul alegeri comunale. * * * Societatea de dare la semn din capi­tală va avea serbare în Zilele de 13 și 14 curent st. v. pentru concurența gene­rală a anului, la stabilimentul ei din su­burbia Isvoru. * * * Aflăm că bursa ce se pusese la concurs pentru clasa de canto, la conservatorul nostru din Bucuresci, a fost luată Zilele trecute, d.f M Viehy, un tenor a cărui voce de bariton se zice a fi una dintre cele mai frumose dintre câte s’au audit pân’acum la elevii conservatorului. * * * României Libere i se spune că mai mulți lucrători de la torturi, unguri din Seghe­­dinț au plecat acasă, de­și angajați cu con­tract,—pentru că n’ar fi regulat și îndes­tulător plătiți. * * * Lupta află că guvernul va numi în cu­rând oă comisiune de mai multe persone pentru a elabor­a un proiect de lege în privința unei n­oi organisări a Dobrogei. Astă­zi începem publicarea unei interesante nuvele «Un tablou din trecut» de renumitul scriitor rus Nicolae Gogol. ---------- I— —I

Next