Romanulu, septembrie 1887 (Anul 31)
1887-09-26
ANU L AL XXXI-LE Voiesee și veî putea. ANUNCIUßl Linia de 30 litere, petit pagina IV................. 40 bani Dett0 n „ „ „ III..............2 lel - „ Inserliuní și reclame pagina III si IV linia . 2 — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiaruluî. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass), LA IRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — BUCURESCI, 25 BRUMARES Starea țeranului nostru. — cca cestiunea de ordine de zir care pare că primeza tote celelalte cestiuni de politică militantă. Țeranul suferă, țeranul este în mare lipsă din causa secetei celei mari care a bântuit cumplit mai multe părți ale țărei. Miseria îl bate la ușă și pare că de iarna va fi amenințat și de femete, deca măsuri seriose și din vreme nu se vor lua. Nu mai merge cu relele de cari suferă adl țeranul . Intrega sistemă pare că trebue schimbată în ceia ce priveșce îmbunătățirea stărei poporațiunei rurale. Cu paliativele de peng acum, cu legile cari se fac a<țil pentru ca să rămâe neaplicate sau pentru ca să le schimbăm mâine; cu greutățile, neajunsurile și tot felul de angarale ce apasă pe grumazi poporațiunei noistre rurale; cu nepăsarea de care suntem coprinși, ori de câte ori este vorba se punem uă temelie solidă instituțiunilor tareî și să asigurăm mersul regulat spre propășirea și viitorul nostru, nepăsarea care a ajuns să fie privită ca caracteristică firei nostre; cu tote acestea, zicem, pare că ne am deprins atât de mult, încât mai că nimic nu ne mai mișcă și nu ne mai îngrijesce, astfel că zeul se întinde din ce în ce mai mult, în liniște și pe tăcute, și ea pe Zile mergem la porțiuni și mai mari și mai îngrijitore. Nu trebue deci—dacă cu aderent avem inimă pentru țgran și voim să ne dăm sema de starea lui—să ne mai facem nici uă ilusiune : am mers în multe înainte, dar forte înapoi ne găsim cu privire la starea țgranului. Prin desființarea clăcesci boerescului și ruperea tuturor celorlalte legături silite dintre proprietar și țăran, s’a dat igreî atâția omeni liberi, stăpâni pe brațele și pe ogorele lor. Dar numai atâta fosta’a óre d’ajuns pentru a asigura buna stare materială și morală a țăranului ? Ce s’a făcut pentru îmbunătățirea stărei lui, de când el a devenit stăpân pe bucata sea de pământ ? Unde’I este traiul cel bun și finiseit ? Unde’I sunt rudele muncei sale ? Unde’I este avutul pe care ’și l’a agonisit? Unde sunt binefacerile acelor legi și acelor măsuri cari să’i fi asigurat tote aceste resultate îmbucurătore ? Nu cunoscem nici să lege nici uă măsură, care, fiind bună pentru țăran, să nu fi fost mai întotdeauna tot în contra lui aplicată, precum nu cunoscem asemenea să se fi făcut ceva pentru țăran întru ușurarea sarcinilor și a greutăților sale. Tóte dările, tóte impunerile cari se votară în anii din urmă, baniOră ca tacla asupra țuicei, urcarea prețului sărei, monopolul chibriturilor, tot pe clasa cea mai săracă și’n special pe poporațiunea rurală o apasă. E că cum s’a ocrotit țăranul și i s’a adus ușuzare în greutățile traiului lui; éeu tot ce s’a sorut face pentru îmbunătățirea stărei sale. Numai cei ce nu se intereseza de țărani, fie că sunt străini de denșii cu inima și cu cugetul lor, fie că’i desprețuesc și îi privesc ca pe oă clasă părăsită și desmoștenită în societate, pot să rămână nepăsători în fața suferințelor ș’a multelor lor neajunsuri. Credem că nu este nimeni din cel ce s’au interesat de țăran și s’au cunoscut mai bine și mai d’aprópe, care să nu cunoscă că condițiunile în cari se găsesce ații poporațiunea nostră rurală cer imperios a se aduce uă grabnică și reală îmbunătățire în sensul propășirei sale atât materială cât și morală. Pentru acesta case trebue uă deosebită îngrijire și bunăvoință, și un adevărat devotament și interes pentru causa țăranului. E că ceia ce necurmat am cerut aci celor de la cârmă, eca ceia ce le cerem și ații, când starea țăranului a ajuns de nesuferit și când ea a deșteptat în țară uă adevărată îngrijire. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Belgrad, 24 Septembre. Regele și Regina au căzut de acord de a trăi separați un timp de mai mulți ani. Constantinopole, 24 Septembre. Banca otomană persistă de a retușa plata apartamentelor funcționarilor streini în Turcia cu tote admonestările ce i s’au făcut din partea Portei. Klausenburg, 24 Septembre. Presa ungară comentând discursul Regelui ,adresat clerului, ortodox manifesta simpatiele sale pentru biserica ortodoxă și reformată din Ungaria. Roma, 24 Septembre Ministrul instrucțiunei publice a suspendat din funcțiunea Ijr patru profesori și un agregat al facultatei de medicină din Messina pentru că au părăsit orașul în momentul când isbucnise holera. Ultimele serii oficiale constată descrescerea epidemiei. Berlin, 24 Septembre. Se confirmă că partidul Centrului va dispune îndată după deschiderea Reichstagului un proect de lege pentru prelungirea mandatului legislativ de 3 la 5 ani. Acesta propunere câștigă teren, și are multe șanse de isbăndă. Viena, 24 Septembre. Ministerul de Resbel a dat ordin manufacturei din Steyr de a întrerupe pentru câtva timp fabricarea pușcelor Manlicher. Se fac actualminte experiențe cu calibrul de 8 milimetre. Vădată aceste experiențe terminate fabricațiunea se va continua. Pesta, 25 Septembre. La fabrica de arme se fac experiențe cu un pușcă de un sistem nou. Sova. 25 Septembre. Convențiunea Serbo-Bulgară relativă la acordarea liniilor ferate se va semna mâine. Strasburg, 25 Septembre. Se desminte scirea a demisiunei principelui de Hohenlohe, guvernatorul Alsaciei- Lorene. Bruxelles, 25 s Septembre. Le Nord fce că satisfacțiunea obținută de Germania în urma incidentului de Rusciuc constitue un precedent de care Rusia va trage folos, țiarul adaugă că e destul de a recurge la demersurile inaugurate de Cabinetul din Berlin în cazul când alte midloce nu vor reuși. I Bruxelles, 25 Septembre. Vorbind de cestiunea bulgară de Nord zice că Rusia va fi nevoită de a interveni în Bulgaria deca Germania și Austria vor împedica restabilirea unei situațiuni legale în acest Principat. Zara, 25 Septembre. Guvernorul Dalmației a făcut să visită ducelui de Edimburg și celorlalți membri ai escadrei engleze. Cettinje, 25 Septembre. Aici i se fac preparative mari pentru primirea membrilor escadrei engleze. Copenhaga, 25 Septembre. Plecarea perechei regale grecesci a fost amânată. Roma, 25 Septembre. D. Crispi Președintele Consiliului va începe la 15 Octombre negocierile cu Autro-Ungaria în privința închierei un tratat de comerciu. ESEMPLARUL *| g BAN Viena, 23 Septembre-Cornițele Kalnoky, cornițele Bylandr Rheydt, ministrul de resbel, d. Dunajeswild, ministrul de finance, și comitele Taafe, președintele consiliului vor pleca mâine la Budapesta pentru a conferi cu ministerul ungar asupra bugetului comun. Agenția Liberă. PLEDOARIA D-LUI D. GIANNI dinaintea Înaltei Curți de Casațiune în afacerea I. N. Hor, espulsat. în altă Curte, Justiția ține cumpăna cea drepta și neclintita în fața desfășurărei pasiunilor diferite cari nasc și se nutresc în sânul unei societăți, cu cât spiritele sunt mai ațâțate și interesele mai opuse unite altora. Justiția, deci dor, este datore să decidă despre drepturile omului de ori-ce natură, când densele ar fi călcate sau nesocotite de om și cine într'un stat bine organisat ca al nostru prin legi ordinare și Constituțiune. Acest principiu elementar de drept public intern, calcat în piciore de către ambele instanțe de fond, vin cu tot respectul a’l supune criteriului suprem al celei mai înalte și adevărate espresiuni a magistraturi române. înaltă Curte! Ecă faptele: In anul 1885 recurentul de astafil se vede espulsat printr’uâ decisiune a consiliului de miniștri întemeiată pe art. I din legea din 1881. Doui ani după acesta el reintră în țară și prin urmare se face pasibil de delictul prevă jut și pedepsit prin art. 5 din aceiași lege. Faptul se trimite la instrucțiune. De ce, pe când putea și trebuia chiar să se trâmbă direct la tribunalul corecțional ? De ce ? Lucrul nu se pote explica decât prin spectacolul dezastros și rușinos de a vedea sub un arest preventiv de trei luni pe un persona care judieialmente prin ■'elf.âV 'demisiunea ne atacăm astăzi cu recurs, nu este condamnată decât la 15 <]Ale închisore! Fie’mî permis în altă curte, a insista puțin asupra acestui punct de și densul nu cade sub censura d-vostră, și a mé întreba: de ce are acest îndelungat arest preventiv ? De ce acesta sălbătăcie într’un stat civilisat ? Se crede are justiția instructure obligată să aresteze prin ‘termenii art. 5 din 81, care spune că va fi arestat îndată ? Nu! acel legiuitor nu a înțeles nici un minut sé deroge la principiul facultativității arestării în materie de delicte proprii fuse. Protested și mă ridic în contra unei asemenea intențiuni atribuită legiuitorului de atunci! Am luat parte la acea lege; și cu bună semn nu putea se propue și se susție că asemene disposițiune acela, care a propus și susținut uă lege atât de liberală asupra libertaței individuale. Acele cuvinte nu se referă decât la un punere de mână ca se <jie așa, momentană și imediată impusa oricărui agent care a prins pe inculpat iar nu câtuși de puțin la uâ prevențiune atribuită numai justiției în interesul instrucțiunei, care, după cum voi avea onore se arăt îndată, nicbpute se-și aibă locul aci. De la legea specială și escepțională trecând în domeniul dreptului comun, nu cred, în altă curte, se pot găsi oă mai puternică temelie mesurei preventive luată în contra inculpatului de astăzii. Intr’adevĕr, care sunt cuvintele de căpetenie pentru un judecător ,de instrucțiune întru a decreta în materie de delict arestul preventiv contra prevenitului ? Tema să nu fugă și cu acest mod să se sustragă justiției. Tema ca nu cumva prin usul libertăței sale și al relațiunilor ce el pute avea în societate să dejace iscodirile și investigațiunile instrucțiunei. Să ne întrebăm, dar și se judecăm cu un minte sănătosă și desbrăcată de orice pasiune . Cum ar putea să fugă un delicvent, al cărui delict consta tocmai în faptul că a înfrânt un ordin de espulsare ? . 2. Ce anume cercetări avea de făcut justiția pentru a dovedi faptul brutal și netăgăduit, că am reintrat în țară în urma unui decret de espulsare ? Vedeți prin urmare, în altă Curte, cum bunul plac, pasiunea și spiritul de terorisare au supralantat în justiția nostră inferioră rațiunea, blândețea și imparțialitatea care trebuesc să constitue apanagiul unui adevărat magistrat. Acum fie-mi permis, înaltă Curte, ca de LUNI, MARȚI, 26, 27 SEPTEMBRE 1887 Lumineză-te și vei fi. ABONAMENTE Jă și districte: un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. ;e țSrile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ANIA, la administrațiunea ziarului și oficiile poștale: ARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. Articolele nepublicate se ard — la instrucțiune se trec la judecarea sau mai bine sus nejudecarea causei mele, adică la ceia ce fie astă dată singure cade sub înaltul control al d-vostră. Legea din 1881 are un caracter eminamente politic și de circumstanțe. 11 sine, și considerată din puntul de vedere al liberalismului adevărat, ea este condemnabilă, și ca unul care am conlucrat la densa , vom primi cu mâhnire și păcat, la pasivul micului meu capital politic. Prin împrejurările politice de atunci, pe care era întregă le cunosce, dânsa a fost impusă și dintr’un punct de vedere adevărat național, întrega partită liberală a trebuit să se supue. Nu este locul aci,se probăm că oricare guvern și oricare parlament ar fi făcut astfel față cu situațiunea dificile în care se află era. Oricum ar fi, densa există in totă uriciunea ei, și ar trebui ca atât puterea esecutivă cât și puteirea judiciară prin interpretațiune să nu facă dintr’ânsa un monstru hidos, ci să o conserve, de voiesee, și sé o privescá cel puțin ca uă lege de siguranță publică internă și esternă, luând dintr’ânsa strictul necesar. Și mai ântenu de tóte sé ne întrebăm, în altă Curte, décá legiuitorul din 81 a înțeles să sustragă acestă lege din domeniul judiciar. Răspunsul este ușor; probă că nu a voit acesta este că delictul comis de espulzat se referă justiției corecționale ; și totă lumea scie că un delict nu se pote judeca decât cu tote părțile lui adaugate și cu tot ceia ce pote te-l înconjure, precum elemente constitutive, spuse, legitimă apărare, intențiune, cestiune prejudicială, etc. etc. Nu pate cineva se pretinde în mod serios că justiția, în privința delictului preventut de art. 5 din legea din 81, nu este decât un simplu biurou de înregistrare. In specie guvernul m’a espulsat credând că sunt străin, deorece numai ca atare mă putea face se suferigarea legei; ea la rândul meu, crejcendu-mă român am reintrat în eră afirmându-mi drepturile mele cetățenesci. Eca dor uâ contestațiune de stat, care constitue o o adevărată cestiune prejudicială în ceia ce privesce delictul prevăiut prin legea din 81. Cine are să judece acest fapt eminamente juridic ? Nimeni, sau consiliul de miniștri, după teoria Curții de apel din Iași, care își declină competența. E că ceva monstruos, înalta curte, și cred ca în interesul ordinei sociale și a siguranței statului nu veți încuviința ca puterea executivâ printr’u decisiune nemotivata și de arbitriu suveran să dispue de exercițiul drepturilor cetățeneșci. Cu sistemul Curței de apel din Iași, orice român ar putea fi gonit din țara lui până când sau un alt guvern va revoca ordinul de expulzare, sau un alt guvern va veni să dea în judecată pe ministerul călcător de lege. Introducerea pe furiș a pedepsei exilului în legislațiunea nostru penală ! ! ! Legea asupra răspunderei ministeriale dispune chiar în mod formal că interesele private, când sunt sesate, nu au să aștepte darea în judecată a miniștrilor de către Camere sau Tron. Și dar atunci datori suntem să ne întrebăm: cine trebue să judece acel litigiu reservat oricârui particular ? Constituțiunea prin art. 36 ne răspunde : Curțile și Tribunalele, și nu cred ca tribunalul de Dorohoiu și Curtea de apel din Iași sâ fie scoși din rândul tribunalelor și curților Regatului Român. In apăsarea nostra dinaintea instanțelor de fond noi nu am făcut alt nimic decât să susținem că suntem Români și ca atare imposibil și de a fi expulzat precum și de a comite delictul de înfrângere al decisiunei ministeriale de espulzare (art. 1 din legea din 1881), deorece nimeni nu pute comite un delict când esercita un drept legitim al séu adică când intră în țara lui. Gestiunea dér a naționalitaței mele era prejudicială și determinantă, pot fiice, în privința condemnațiunei sau a achitărei mele; și curtea ca și tribunalul refusă de a o judeca sub cuvânt că nu pate să se atingă de sacrosancta decisiune a consiliului de miniștrii, ca cum printr’ânsa s'ar fi judecat în mod irevocabil acastă cestiune de stat. Instanțele de fond merg și mai departe și, voind să împingă la esces eumenia lor față cu puterea esecutivă, într’un mod malițios fac din legea din 81 un lege inconstituțională, prin care consiliul de miniștrii ar fi eligent într un fel de jurisdicțiune escepțională. Aci se revoltă simțul oricărui om de bine ! Cum întregul parlament din 81 ar fi nesocotit într’un mod absolut testul articolului 104 al. II din constituțiune , care prohibă în mod formal înființarea unor atari jurisdicțiuni ? Cum Legiuitorii toți care s’au succedat de la 1866. Când s’a suprimat consiliul de stat ca jurisdicțiune administrativă, și care totuși exercita un control asupra actelor miniștrilor, și ar fi dat mâna spre a înființa uă jurisdicțiune de felul acesta sub denumirea de consiliul de miniștrii ? Dar atunci ar fi trebuit ca mai întâia să se revizuiască art. 104 din constituțiune, ceia ce nu numai că nu s’a cerut în anul 1884 înființarea unei comisiuni legislative s’a explicat bine în Parlament că prin acesta nu se înțelege a reedifica vechiul consiliu de stat cu atribuțiuni contenciose. De unde resulta într’un mod clar și indubitabil că în statul român după lege și constituțiune întregul contencios, de orice natură este atribuit puterei judecătorești. Consiliul de miniștrii prin urmare în înțelesul adevărat al legei din 81 când e spulsă pe cineva, nu face un act de jurisdicțiune, ci numai u să fiu de un drept pe care îl dă legiuitorul în anume cazuri și anume condițiuni determinate. Termin, în altă Curte, prin a răspunde la o singură obligațiune care s’ar putea ridica în contra modului nostru de a vedea în acesta materie. S’ar putea zice că creăm un conflict între puterea executiva și cea judiciară. Obiecțiunea ne pare puțin seriosa de și în aparență cam ingrositóre. Intr’adevĕr, când justiția in deplina sea suveranitate va decide că nu este delict, puterea esecutiva fărăși in deplina sea suveranitate nu are decât séa se revoce decretul de espulzare, déca este prudentă, séa se presinte într’ensul, de voiesee sĕ și angajeze mai mult răspunderea sea. Și într’un cas și într’altul echilibrul social nu este câtuși de puțin sdruncinat. Pentru tóte aceste considerațiuni, rog respectos pe acestă înaltă Curte se binevoiască acasa decisiunea Curtei de apel din Iași care a comis uă vâdită tăgadă de dreptate și uu greșită interpretațiune a art. 5 din legea din 81. D. Gianni. -----------————--------- RUSIA Si SERBIA In vederea alegerilor ce se vor face pentru Scupcina serbesca, lîuskija Viedomonsu zice că posițiunea d-lui Ristici s’a schimbat forte mult în timpul administrațiuneî d-lui Garașanin; numărul aderenților săi s’a împuținat forte tare, astfel că partiza sea nu va putea da guvernului în parlament un sprijin suficient. Sorta actualului cabinet șerb atârnă de la resultatul luptei electorale dintre liberali și radicali. Dar, adaogă numita fete, oricare ar fi resultatul alegerilor, acesta nu va avea influință decât asupra vieței interne a Serbiei. In ce privesce énse relațiunile politice esterne, politica Serbiei va remenea aceiași țață cu Austria și Rusia, oricine ar fi în fruntea cabinetului, Ristici sau Piioceanaț. In orice cas de năcam dată s’a pus capăt hatârurilor austriace și acum atârnă numai de la arta și priceperea diplomației rusesci d’a menține și d’acum înainte pe Serbia în acesta stare favorabilă Rusiei. ------— ——— —— --------- Afacerea episcopului Dominic Szász. Intr’uă corespondință ce se trimite din Bucuresci Corespondință Politice se rectifică părerea cum că péne acum nimenea n’a oprit asemenea inspecțiuni prin faptul că péne acum nici un episcop reformat din Ungaria n’a inspectat comunele reformate din România. Episcopul Szász n’a notificat intențiunea sea legațiunei austro-ungare și din causa acestei omisiuni de sigur nu intenționate, guvernul român s’a vénut nevoit d’a interzice episcopului străin, venit fără autorisațiunea sea, d’a se presinta în public ca persona oficială. Dacă prefectul poliției din Bucuresci s’a purtat în adevăr nepoliticos cu episcopul, se va da reparațiunea cuvenită; darici póte fi vorba numai de uă satisfacțiune personală din partea funcționarului respectiv, iar nici demn de uă satisfacțiune oficială din partea guvernului român. Legațiunei austro-ungare din Bucuresci nu i-a venit penă acum în acestă afacere nici uă adresă din partea oficiului de externe din Viena. SCIRI D’ALE PILEI Ministerul de interne a aprobat proiectul propus de primăria capitalei pentru creațiunea în cursul Dâmboviței a unei căderi de apă necesara la elevațiunea apelor pentru alimentarea orașului, precum și resultatul licitațiunei pentru darea în întreprindere a lucrărilor relative, adjudecate asupra d-lui Gabriel del Petro, cu prețul de 12.03 la sută sub devis. * I * * D’asemenea s’a aprobat concesiunea încheiată între primăria urbei Iași și d. Calenderu pentru asfaltarea drumurilor din giurul halei orașului. * * * Starea d-lui dr. Calenderu merge spre bine. D. dr. Petrini, care i-a dat primul ajutor s’a reîntors în capitală. * * * Em. Lea mitropolitul primar s’a reîntors aséra din inspecțiunea ce a făcut în județul Muscel. Săptemâna viitóre se va duce să inspecteze bisericele din Moldova. * * * Marți se va deschide prima sesiune a curței cu jurați. * * * D. M. Kogălniceanu a sosit ieri în capitală venind din Moldova. * * * Indivizii cari au spart prăvălia «La Pandurii» nu s’au mulțumit cu osânda ce li s’a dat și au declarat că fac apel. ♦ * * Azi la orele 2 p. m., se va ține, în sala Curței de apel secțiunea I, întrunirea pregatitore a advocaților din baroul de Ilfov, spre a se înțelege asupra candidaților ce trebuesc propuși în consiliul de disciplină. * * * Din inițiativa ministerului de interne, a apărut: Un indicator al comunelor urbane și rurale din țară, cuprinzând amănunte asupra numărului contribuabililor, asupra veniturilor și cheltuelilor comunelor, etc. * * * In Ziua de 20 și 22 Septembre, vor fi la Turnu-Severin noul alegeri comunale. * * * Societatea de dare la semn din capitală va avea serbare în Zilele de 13 și 14 curent st. v. pentru concurența generală a anului, la stabilimentul ei din suburbia Isvoru. * * * Aflăm că bursa ce se pusese la concurs pentru clasa de canto, la conservatorul nostru din Bucuresci, a fost luată Zilele trecute, d.f M Viehy, un tenor a cărui voce de bariton se zice a fi una dintre cele mai frumose dintre câte s’au audit pân’acum la elevii conservatorului. * * * României Libere i se spune că mai mulți lucrători de la torturi, unguri din Seghedinț au plecat acasă, deși angajați cu contract,—pentru că n’ar fi regulat și îndestulător plătiți. * * * Lupta află că guvernul va numi în curând oă comisiune de mai multe persone pentru a elabora un proiect de lege în privința unei noi organisări a Dobrogei. Astăzi începem publicarea unei interesante nuvele «Un tablou din trecut» de renumitul scriitor rus Nicolae Gogol. ---------- I— —I