Romanulu, septembrie 1888 (Anul 32)
1888-09-26
•A' *cu IW , anul al xxxti-le Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV ...... . .40 bani Cetto „ „ „ „ III - ■ ■ • • • 2 lel - „ lnsersiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa• IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului, IN PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Fundatore: C. A. ROSETTI ___________ii——n ■n'r mr------------------------------ BUCURESCI,25 SBRUMARES Cine se vor presinta înaintea alegetorilor în Octobre viitor ? Fi vor două sau mai multe partide cari, bine disciplinate, cu programe cunoscute și bine diferențiate una de alta, vin înaintea alegetorilor pentru a le cere voturile. Dăcă da s’ar putea răspunde la acestă din urmă întrebare, situațiunea ar fi din cele mai lămurite, ci consciința alegătorului nu ar fi pusă la adevărate chinuri pentru a putea înțelege ce face, ce trebue să facă. Dar da nu se pute răspunde, și nu se va pută de loc nici acum, nici în ajunul alegerilor, nici după alegeri. Negocierile ce sunt înjghebate pentru a se pută alcătui — nu partite ci provisorie grupări, au început, s’au sfârșit, iar au început, iar s’au sfârșit, și, dăcă pe acestă cale vor continua și de aci ’nainte, vor trece două legislaturi pănă când să se ajungă la ceva practic ca și prin aceste negociări. Mărturisiți că atunci va fi pră târ jiți și că, dăcă afle negociatorii și cel cari îl urmără mai mult platonic, en artistes, ar voi să facă ceva practic și folositor lor și țărei, adică alegătorilor, apoi cel mai grăbit lucru ce ar trebui săverșit ar fi încetarea negociațiunilor. Pentru ce se negociază în capitală într’un fel? și pentru ce se lucrăză în districte într’alt fel? Pentru ce se tergiversăză în conciliabulele din Bucuresci? și pentru ce se discută, se cade la învoială forte franc și forte hotărît în districte ? Cine sunt naivii? cine sunt abilii ? Cine va câștiga și cine va perde ca grupare politică? Séu mai bine, după tricotarea franceză : Qui trompe-t-on ici ? Pe cine înșelăm? pe cine tragem pe sferă ? E trist lucru a pune aceste întrebări tuturor. Și e și mai trist când aceste întrebări ți le îndreptâțesce și ți le impune situațiunea. Când nu e bniă hotărîtă nicăieri, când capii dibură, când toți caută mai mult sau mai puțin pe ascuns a’și asigura un port pentru vreme de vijeliă, ăi pe față a pune bețe ’n rotă celor cari gata sunt de mult a lucra ’n unire, hotărît și la lumina jlilei, când nu mai este cârmă, când nu mai este disciplină, — cine va acusa pe cel care, reluându-și completă și nețărmurită libertatea sa de acțiune, va face astfel cum conșciința îl dictărâ ? Pentru a readuce pe târâmul nostru politic posibilitatea de a realcătui partidele, pentru a reveni la noțiunea exactă a cerințelor constituționale, astujl de nu se va lua vr’o hotărîre, nu se póte lucra de cât individual. E un adevăr, faptele qlilnic ’s probătă. De la alegerile comunale și până ai Ji, tot ce s’a făcut, ca fapte și ca negocieri, nu a vădit decât acest singur adevăr: liberalii două parte, conservatorii de alta nu sunt uniți; amestecul e la culme, confusiunea este atât de mare, încât atât nimeni nu se pote încumeta orice, acesta este liberal, acesta este conservator. Dacă lucrurile stau astfel—și cine și ce ne-ar mai opri să credem că nu stat astfel—atunci pentru ce negociăm, pentru ce abilități puerile? Ne-am întrebat și ne ’ntrebăm într’una, dar nu găsim răspuns. Singurul lucru care reiese din totä acastă enormă confusiune este, după cum scria corespondentul nostru în N-rul nostru de alaltăieri, că aici nu mai sunt partidele cari merg la vot, ci indivizii uniți între ei astfel cum consciința lor îi va sfătui. Unele ziare anunță că d. Vintilă Rosetti își va pune candidatura la colegiul II de Ilfov. Până în acest moment nimeni, nici din Bucuresci, nici din județe, n’a oferit vre-un candidatură directorului Românului; deci scrrea este cel puțin prematură. In starea de indecisiune și de desbinare în care se află încă diversele partide, d Vintilă Rosetti nu crede că póte cere de la vre-una să’i susțiă candidatura. Credincios vechiului drapel al partidei liberale, d. Rosetti va urma a lupta fără șovăire și fără compromisuri pentru reformele ce zilnic susținem prin colonele Românului, combătând pe reacționari și pe colectiviști cu aceiași tăriă, alături cu aceia cari îl vor dovedi că sunt pentru reformele democratice și pentru cinstea în administrațiunea țărei. Dacă se va găsi vreun colegiu din țară care să voiască ca ideile susținute de Românulu să aibă un apărător în parlament, și dacă vreunul din alegători vor crede că d. Vintilă Rosetti le inspiră destulă încredere spre a fi mandatarul lor, pot el să pună candidatura sa. El ânsă nu a pus-o și nu o va pune nicăeri, nu va cerși nimănui votul sau, nu se va face nici conservator, nici junimist, nici colectivist pentru un scaun de deputat. Ales ori nu, d- Vintilă Rosetti va remâne tot ce a fost: un sincer apărător al reformelor democratice și sociale pentru care a luptat părintele säu. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Londra, 24 Septembre. Corespondentul Țarului Times la Zanzibar prevesteșce uă revoltă generală la Zanzibar în contra Germanilor. Echipagiul unei corăbii ad năvălit pe uscat și au ucis 150 indigeni. Indigenii spun că în fața relelor tratamente cari le suferă din partea Germanilor, ei nu vor mai face de acum înainte deosebire între Europeni. Paris, 24 Septembre. Mareșalul Bazaine a murit. Berlin, 24 Septembre. Principele de Bismarck, a declarat după examinare, că textul pretinsului jurnal al împăratului Frideric publicat de Gazeta germana este apocrif. Berlin, 24 Septembre. «Gazeta Germaniei de Nord» <Jiie, ca textul pretinsului jurnal al Impăratului Frideric conține erori cronologice așa de grave și fapte încât trebue să se îndudiasca cineva de autenticitatea sea. Colonia, 24 Septembre. «Gazeta de Colonia» <ace în privința jurnalului imperatului Frideric ca aceste notițe publicate fără scrrea imperatului actual conțin multe inexactități. Cercurile bine informate nu se îndudec că e vorba de un opera cu dinadinsul pregătită, denaturata în adevăratul său caracter, iar nu de nisce notițe cari provin cu totul de la împăratul defunct. Berlin, 24 Septembre. Ieri, stabilimentul societatei germanoafricane din Ba^amorzo a fost atacat de Arabi cari, cu tote astea, dupână scurtă lupta, au fost respinși, cu ajutorul corpului de debarcare al corvetei «Lipsea» arabii au avut 100 de morți, germanii n’au suferit nici oă pierdere. Cair, 24 Septembre. Două corabi) englezesc și un batalion egiptean vor întări garnisona din Suakim amenințata de Sudanezii. Paris, 24 Septembre. D. de Freyoinet a primit în diminețeț pe d. Alecsandru Ciurcu pe care l-a întreținut de noua sea mașină de resbel. Potsdam, 24 Septembre. Imoralul va pleca mâine la Detmol 1 și împarâtășa la Perimkenan. esemplarul 15 din Viena, 24 Septembre- Regele Greciei a sosit la Viena. Londra. 24 Septembre. După «Times» Porta e forte mișcata de proiectele de alianțe matrimoniale între casele domnitore ale Greciei, Germaniei și Rusiei. Ea se teme ca acesta să nu atragă după sine nicr desmembrări teritoriale in profitul Greciei. Sofia, 24 Septembre. Principesa Clementina a sosit ieri diminea la Rusciuk. Ea va pleca mâine la Varna unde va sta câtva timp. Sofia, 24 Septembre. fiarele continuă a descrie situațiunea deplorabila a populațiunei din Macedonia. Atitudinea guvernului e indiferenta. Sofia, 24 Septembre. Suntem autori sau a desminți într’un mod formal pretinsul discurs, ce l’ar fi rostit colonelul Murkuroff în fața ofițerilor garnisonei din Rusciuk, discurs cel publică câteva jiare. # Agenția Havas. Arl. Monitorul Oficial publică pe prima pagină și ’naintază părței oficiale un Apel către alegetori, subsemnat de toți miniștri . Mărturisim că acestă publicare ne miră. Sciam că Apeluri de felul acestuia se publicau altă dată în organele oficiase șr nu în cele oficiale. Credem că se crează un precedent care pote deveni cu timpul regretabil. Inserăm Apelul ca un document: APEL CĂTRE ALEGETORÎ In fața apropiatelor alegeri pentru Camera și Senat, guvernul se crede dato, «a e spune erei vederile sale asupra esistenței interne și a reformelor ce ea reclama. Generației, care ne a precedat și din care avem încă în mijlocul nostru câțiva represintanți de frunte, ’i-a fost dat să’și îndeplinesca marele ei program național. Puternica aspirare a Românilor spre cultura occidentala a fost satisfăcuta in formele ei generale. Pe felurite căi și după diferite idei de partid, a căror diferința case era adeseori mai mult aparenta decât reală, premergătorii noștrii au fundat monarcia nóstra constitționala a României sub Dinastia victoriosului Rege Carol I. Ceea ce se impune acum generației nóstre este organisarea temeinică a erei in lăuntrul cadrului constituțional, în deosebi regularea situației economice, descentralizarea administrativă și independența magistraturei. In ultimii ani ai luptelor parlamentare, cererea acestei opere de reforma, deja prea amânata, s’a produs cu stăruință și i s’au indicat și unele baze. Acum în fine a sosit momentul de a concentra activitatea politică asupra reformelor necesare, și guvernul și-a îndeplinit datoria de a presinta erei pe cele mai decisive, nu sub forma vaga și nefolositare a unui program de dorințe generale ci sub forma precisă a chiar proiectelor de legi elaborate în amănuntele lor. Tendința acestor proiecte de primă necesitate, cari, după convingerea guvernului, vor trebui să formeze obiectul desbaterilor parlamentare în noua legislatură, se pote resuma astfel : Relativ la situația economică, cea d’ântâia preocupare a nóstra a trebuit se fie sorta sătenilor și a meseriașilor. Intre dânșii și elementele conducătore ale unui popor existau o solidaritate de interese, care nu se pote ignora fără uă grea răspundere naționala. A stârpi și a preveni proletariatul în sate și în orașe este idealul pe care îl urmărim; și dând satenului rele înlesnirile putinciose pentru împroprietărire, căutând, pe cât atârnă de guvern, a introduce un mare echitate în raporturile dintre proprietari și săteni, procedând la un organisare administrativa, care să pună populația la adăpostul abuzurilor birocratei inferiore, credem a realisa un progres serios. Cât pentru meseriași și lucratori, legea asupra meseriilor va stabili între dânșii oă puternică asociare ce-l va apăra în contra ignoranței, a neajunsurilor bătrâneței și accidentelor. In privința reformei administrative, prin proiectele de lege asupra organistrei cu Directore: VINTILĂ C. A. ROSETTI MERCURI, JOI, 26, 27 SEPTEMBRE 1888 Luminezate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 leij sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea di arul ui și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicl. 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco do Paola (N. 0 ) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — mumelor rurale și asupra organisărei administrației generale s’a deosebit cu deseverșire comuna rurală de cea urbană și s’a luat deasupra celei d’onseia sarcinele și îndatoririle complicate ce o apasă asta ci și o împiedică a avea o viața proprie mai sânătosa, bazată pe interesele ei firesc. Siguranța publica grea compromisa se va spori în mod simțitor prin mărirea numeralul și micșorarea circumscripțiilor agenților direct însărcinați cu paza ei și totde odată se va reduce din administrația Țintea a comunelor acel formalism sec, care nu face decât a înlesni abuzurile și vexațiunile de tot soiul. Suprimând din organisarea județiana comitetele permanente și înlocuindu-le cu noile comitete instituite pe lângă fiecare căpitănie, cărora li s’a dat un cerc mai larg de acțiune, se va face un pas înainte pe calea adevăratei descentralisarel și a participarei reale a cetățenilor la afacerile administrative. Instituirea căpităniilor generale întinde acesta descentralizare asupra tuturor administrațiilor civile ale Statului, unde astăzi enorma imbulzéla a lucrătorilor în biurourile ministeriale face din ce in ce mai anevoiasa o soluțiune grabnica și data în cunoscință de causă a diverselor cestiuni. Proiectele de legi asupra organisărei comunelor urbane, asupra înființărei unei gendarmerii, asupra admiterei și inaintarei în funcțiunile administrative, asupra perceperei dărilor comunale și județiane, în fine asupra modificărilor de introdus in legea actuala electorala comunală și județiană, vor completa organisarea proiectată și vor forma un cod administrativ coordonat care va căuta a desvolta instituțiunile fara a produce confusia ce ar resulta din o reforma prea radicală. In justiție, guvernul propune Corpurilor legiuitare inamovibilitatea pentru curțile de apel, pentru președinții de tribunale și pentru judecătorii de instrucțiune, aceștia în deosebi pentru a fi la acápat de bănuiala influențelor guvernamentale. Intra firesce în vederile guvernului de a întinde inamovibilitatea la tote organele legei, treptat cu învățămintele experienței, și de a completa reforma prin ameliorarea retribuțiunei magistraților. Legea pentru organisarea judecatoresca s’a mai preocupat a pune la disposiția sătenilor justiția simpla și expeditiva ce nu ’l-au putut’o da judecătoriile comunale. In administrarea finanțelor, guvernul ’și propune a remania unele din imposite pe base mai echitabile, spre a putea desființa acele dâri, pe cari opinia generală le consideră ca mai îngreunatare și mai nedrepte, precum taxa asupra rachiurilor și spirturilor și taxa de 5 la suta asupra funcționarilor ; a reforma instituția creditelor agricole, a căror situație inspiră legitime îngrijiri, spre a micșora pagubele eventuale ce pot aduce Statului și spre a le pune în stare sa răspundă în realitate la necesitățile cultivatorilor pentru cari au fost create , în fine, a restabili valorea monetei financiare asta ca în circulație, restituind datoria provenită din biletele ipotecare și luând tote celealte măsuri necesare spre a scăpa comerciul și creditul public de neajunsurile agiului și a împiedica reintorcerea sea. In departamentul cultelor și al instrucțiunei publice sunt deja cam data două mari trebuințe de satisfăcut. Este anteia îmbunătățirea sortei clerului de mir; pentru acest scop L-tul Sinod își va termina în sesiunea de tomna proiectul început pentru organisarea eparhielor ; iar uă parte a mijlocelor materiale neapărat cerute, se va procura din monopolisarea in favorea preoților mireni a producerei și Vincerea unor obiecte necesare cultului religios. A doua trebuința urgenta este întinderea învățământului real; actualele gimnasii reale vor fi completate pâna la 7 clase (s’a și făcut începutul cu cel din Braila) și absolvenților li se va deschide intrarea legală la facultățile de științe și de medicina, precum și la școla superiora de poduri și șosele. Ua asemenea direcție dată unei părți a învețâmîntului public de la clasicismul exclusiv de a stadi spre studiile mai practice ne îndreptǎțesce a spera accelerarea mișcarei economice și industriale și înfrânarea tendinței spre funcționarism. Acestea sunt reformele principale pe cari ministerul le crede indicate în starea actuală a Țarei. Remâne acum ca d-vostră, d-lor alegători, se hotărâți prin representanții ce -1 veți alege, dăcă primiți — în tendința lor generala—aceste idei de reforma, fără de care, dupa convingerea nostra, Țara va cădea în nisce lupte sterile ce vor întârzia propășirea și întărirea națiune. Făcând acest apel, ne adresăm cu încredere la cugetul înțelept și cumpătat al poporului român. Bucuresci, 12 Septembre 1888. Th. Rosetti, P. P. Carp, T. Maiorescu, Al. Știrbei, General Barozzi, M. Ghermani, Al. Marghiloman. Furtună în consiliul comunal din Berlin Din Berlin se comunică: In ședința consiliului comunal din Berlin de la 20 Septembre era la ordinea cilei: ridicarea unui monument pe câmpul de bătaie de la Lipsca și alegerea unei comisiuni spre a așecta busturile de marmură pentru cei doi reposați împărați în sala ședințelor consiliului comunal din Berlin. La prima propunere social-democratul Kuhnert observă că poporul a învins ce’l drept pe Napoleon, dar principii d’atunci încace nu ’și-au ținut promisiunile lor. «Frideric Wilhelm III», Iusse d. Kühnert, «a făcut promisiunea că va da uă constituțiune, dar tot așa cum a făcut promisiunea, a și călcat’o. S’a dat, nu’s vorbă, uâ constituțiune, dar ce fel ? D’acelea fără nici uă valore ? In urma acestor cuvinte, președintele a retras cuvântul d-lui Kuhnert, dar acesta nu l-a împiedicat pe d-l Kuhnert ca la al doilea obiect la ordinea ijilel să țină următorul limbagiu : «Vă rog să nu procedați la alegerea locului, pentru ca afacerea să rămână mortă. Vă rog să calculaț și cu alt factor, de care trebuie să se țină sămă în Berlin. Cea mai puternica partidă politică în Berlin este antimonarhică și republicană. (Mare neliniște). Noi suntem nevoiți ca pe acești omeni, pe cari voiți să’i prea măriți, să’i privim ca pe nișce protectori ai sistemei burgese, adică capitaliste, care sistemă noi suntem hotărîți să o combatem până la morte. (Mare sgomot și întreruperi furtunase). Aud cuvintele: «smintit, prost, mișel». Cu aceste cuvinte nu mă caracterisați pe mine ci pe voi ânșivă». Președintele: Rog pe orator să nu insulte întraga adunare. D. Kuhnert: Pentru noi vorbesce rațiunea și solința, pentru d-v zastră obicenuința și forța. Un discurs al d-lui Chamberlain Liberalii unioniști din Englitera, adică aderenții d-lui Hartington și al d-lui Chamberlain au ținut acum de curând uă întrunire în Bradford, la cari au asistat vr’o 5000 de omeni. Cu acesta ocasiune d-nul Chamberlain a ținut un discurs, din care resulta ca ruptura între Gladstoneans și unioniști este desăvârșită. Intre altele conducătorul aripei stânge a unioniștilor aui: «Noi suntem gata de a sprijini fără nici să șovăire actualul cabinet conservator și să sacrificăm orice ambițiune personală. Intre conducătorii conservatori și unioniștii liberali domnesce cea mai deplină înțelegere. Prietenii mei și eu luăm bucuros răspunderea pentru politica urmată de lordul Salisbury, în privința căreia noi d’altmintrelea suntem tot deauna consultați. Eu aprob mai vârtos politica d-lui Balfour, secretarul de stat pentru Irlanda. In scurt noi nu vom face nici un pas pentru ca să resturnăm cabinetul conservator cât timp d. Gladstone va stărui pentru Home Rule». D. Chamberlain a declarat apoi că în Irlanda nu există actualmente nici un lege de exercițiune. Tot ce cere guvernul este supunerea înaintea legei. Dăcă la unele delicte nu se aplică sistemul juriului, causa este că sub terorismul ligei naționale nu se pute aștepta nici un verdict drept din partea juriului irlandei. Nu există nici oă corporațiune în lume, care să fie atât de dispusă de a repara uă nedreptate, ca parlamentul engles.....Situațiunea arendașului irlandei actualmente este mai bună decât a oricărui alt arendaș din lume. In marele orașe ale Englitezei și ale Americei se întâmplă într’o săptămână mai multe espulsuri decât în Irlanda într’un an. Și chiar și numărul acesta mic de espulsări este de a se reduce mai mult la împrejurarea că liga națională silesce pe arendași să refuze plățile. Partida unionistă nu se va lăsa nici să fie amăgită prin plângeri fățarnice nici să fie intimidată prin amenințări, ci ’și va face datoria apărând libertatea fiecăruia. Visita comitelui Dalnoky la Friedrichsruhe de Nord, organul cancelariei ruse, conchide din visita comitelui Kalnoky la Friedrichsruhe că relațiunile amicale între Austria și Germania în timpul din urmă s’au întărit forte mult. Visita arhiducelui Albrecht la Berlin dă cea mai bună dovadă în acestă privință. Cât pentru conclusiunile la care ajung fiarele austriace și germane în urma întrevederei de la Friedrichsruhe, și prin care se deschid perspective favorabile păcei. Le Nord observă : Perspectiva pentru pace s’a complectat și consolidat prin relațiunile amicale, din nou înădite, între Rusia și Germania. Le Nord nu scie dă că între principele Bismarck și comnitele Kalnoky s’a încheiat vre-un aranjament în privința cestiunilor pendente, dar ar dori să nu se fi făcut acesta.. Mișcarea electorală DOROHOIU ’Și vor pune candidaturele : D-nil Ion Docan și Grigore Hulban la colegiul I de senatori. RAMNICU SARAT ’Și va pune candidatura : D. Datculescu, redactorul Gazetei Saténului la colegiul III de deputați. PUTNA ’Și va pune candidatura : D. Neculai Săvănu la colegiul II de deputați. NEAMȚU ’Și va pune candidatura: D. Dornescu, la colegiul II de senatori. TUTOVA ’Și vor pune candidaturele : D-nil Paladi și Nicorescu la colegiul II deputați. VLAȘCA Colectiviștii susțin la colegiul II candidaturile d-lor Rose Ștefănescu, și Dană Popescu. BOTOȘANI La colegiul I de senator, d. I. V. Arapu își pune candidatura ca colectivist. La colegiul III deputați se va susține candidatura d-lui I. Pilat. IAȘI Radicalii susțin 4 candidaturi la colegiul II, a d-lor : dr. Rizu, Panu, Rășcanu și Grigore Macri. MUSCEL La colegiul III se va susține candidatura unui socialist. IAȘI ln Iași socialiștii candidăză și la colegiul II și la colegiul III. Mai mulți socialiști din Iași vor face ca dânșii să fie aleși în colegiul III, prin mai multe comune rurale, ca delegați. ILFOV ’Și vor pune candidatura . La colegiul III, d. Enut Bălțănu, profesor. La colegiul I, d. Radu Crețulescu, prim redactor la statul L’indépendance roumaine. —o—■ D. Gr. N. Alesandrescu își va pune