Romanulu, septembrie 1888 (Anul 32)

1888-09-26

•A'­ ­*c­u IW , anul al xxxti-le Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV ...... . .40 bani Cetto „ „ „ „ III - ■ ■ • • • 2 lel - „ lnsersiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa• IN ROMANIA, la adm­inistrațiunea Ziarului, IN PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Fundatore: C. A. ROSETTI ___________ii——n ■n'r mr------------------------------­ BUCURESCI,25 SBRUMARES Cine se vor presinta înaintea ale­ge­torilor în Octobre viitor ? Fi­ vor două sau mai multe par­tide cari, bine disciplinate, cu pro­grame cunoscute și bine diferențiate una de alta, vin înaintea alegetorilor pentru a le cere voturile. Dăcă da s’ar putea răspunde la acestă din urmă întrebare, situațiu­­nea ar fi din cele mai lămurite, ci consciința alegătorului nu ar fi pusă la adevărate chinuri pentru a pu­tea înțelege ce face, ce trebue să facă. Dar da nu se pute răspunde, și nu se va pută de loc nici acum, nici în ajunul alegerilor, nici după alegeri. Negocierile ce sunt înjghebate pen­tru a se pută alcătui — nu partite ci provisorie grupări, au început, s’au sfârșit, iar au început, iar s’au sfârșit, și, dăcă pe acestă cale vor continua și de aci ’nainte, vor trece două legisla­turi pănă când să se ajungă la ceva practic ca și prin aceste negociări. Mărturisiți că atunci va fi pră târ­­­ jiți și că, dăcă afle negociatorii și cel cari îl urmără mai mult plato­nic, en artistes, ar voi să facă ceva practic și folositor lor și țărei, adică alegătorilor, apoi cel mai grăbit lu­cru ce ar trebui săverșit ar fi înce­tarea negociațiunilor. Pentru ce se negociază în capitală într’un fel? și pentru ce se lucrăză în districte într’alt fel? Pentru ce se tergiversăză în con­ciliabulele din Bucuresci? și pentru ce se discută, se cade la învoială forte franc și forte hotărît în dis­tricte ? Cine sunt naivii? cine sunt abi­lii ? Cine va câștiga și cine va perde ca grupare politică? Séu mai bine, după tricotarea fran­­ceză : Qui trompe-t-on ici ? Pe cine înșelăm? pe cine tragem pe sferă ? E trist lucru a pune aceste între­bări tuturor. Și e și mai trist când aceste întrebări ți le îndreptâțesce și ți le impune situațiunea. Când nu e b­niă hotărîtă nicăieri, când capii dibură, când toți caută mai mult sau mai puțin pe ascuns a’și asigura un port pentru vreme de vijeliă, ăi pe față a pune bețe ’n rotă celor cari gata sunt de mult a lucra ’n unire, hotărît și la lumina­­ jlilei, când nu mai este cârmă, când nu mai este disciplină, — cine va acusa pe cel care, reluându-și com­pletă și nețărmurită libertatea sa de acțiune, va face ast­fel cum conșciința îl dictărâ ? Pentru a readuce pe târâm­ul nos­tru politic posibilitatea de a realcătui partidele, pentru a reveni la noțiunea exactă a cerințelor constituționale, as­­t­ujl de nu se va lua vr’o hotărîre, nu se póte lucra de cât individual. E un adevăr, faptele qlilnic ’s pro­­bătă. De la alegerile comunale și până ai Ji, tot ce s’a făcut, ca fapte și ca negocieri, nu a vădit de­cât acest singur adevăr: liberalii do­uă parte, conservatorii de alta nu sunt uniți; amestecul e la culme, confusiunea este atât de mare, în­cât atât nimeni nu se pote încumeta o­r­ice, acesta este liberal, acesta este conservator. Dacă lucrurile stau­ astfel—și cine și ce ne-ar mai opri să credem că nu stat­ astfel­—atunci pentru ce ne­gociăm­, pentru ce abilități puerile? Ne-am întrebat și ne ’ntrebăm într’una, dar nu găsim răspuns. Singurul lucru care reiese din totä acastă enormă confusiune este, după cum scria corespondentul nostru în N-rul nostru de alaltăieri, că aici nu mai sunt partidele cari merg la vot, ci indivizii uniți între ei astfel cum consciința lor îi va sfătui. Unele­­ ziare anunță că d. Vintilă Rosetti își va pune candidatura la colegiul II de Ilfov. Până în acest moment nimeni, nici din Bucuresci, nici din județe, n’a oferit vre-un candidatur­ă direc­­torului Românului; deci scrrea este cel puțin prematură. In starea de indecisiune și de desbi­­nare în care se află încă diversele partide, d Vintilă Rosetti nu crede că póte cere de la vre-una să’i susțiă candidatura. Credincios vechiului drapel al par­tidei liberale, d. Rosetti va urma a lupta fără șovăire și fără compro­misuri pentru reformele ce­­ zilnic sus­ținem prin colonele Românului, com­bătând pe reacționari și pe colecti­viști cu aceiași tăriă, alături cu a­­ceia cari îl vor dovedi că sunt pen­tru reformele democratice și pentru cinstea în administrațiunea țărei. Dacă se va găsi vre­un colegiu din țară care să voiască ca ideile susținute de Românulu să aibă un apărător în parlament, și dacă vre­unul din alegători vor crede că d. Vintilă Rosetti le inspiră destulă în­credere spre a fi mandatarul lor, pot el să pună candidatura s­a. El ânsă nu a pus-o și nu o va pune nicăeri, nu va cerși nimănui votul sau, nu se va face nici conservator, nici juni­mist, nici colectivist pentru un scaun de deputat. Ales ori nu, d- Vintilă Rosetti va remâne tot ce a fost: un sincer a­­părător al reformelor democratice și sociale pentru care a luptat părin­tele säu. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Londra, 24 Septembre. Corespondentul­­ Țarului Times la Zan­zibar prevesteșce uă revoltă generală la Zanzibar în contra Germanilor. Echipagiul unei corăbii ad năvălit pe us­cat și au ucis 150 indigeni. Indigenii spun că în fața relelor trata­mente cari le suferă din partea Germani­lor, ei nu vor mai face de acum înainte deosebire între Europeni. Paris, 24 Septembre. Mareșalul Bazaine a murit. Berlin, 24 Septembre. Principele de Bismarck, a declarat după examinare, că textul pretinsului jurnal al împăratului Frideric publicat de Gazeta ger­mana este apocrif. Berlin, 24 Septembre. «Gazeta Germaniei de Nord» <Jiie, ca textul pretinsului jurnal al Impăratului Fri­­deric conține erori cronologice așa de grave și fapte în­cât trebue să se îndudiasca cine­va de autenticitatea sea. Colonia, 24 Septembre. «Gazeta de Colonia» <ace în privința jur­nalului imperatului Frideric ca aceste no­tițe publicate fără scrrea imperatului ac­tual conțin multe inexactități. Cercurile bine informate nu se îndud­ec că e vorba de un opera cu dinadinsul pregătită, de­naturata în adevăratul său caracter, iar nu de nisce notițe cari provin cu totul de la împăratul defunct. Berlin, 24 Septembre. Ieri, stabilimentul societatei germano­­africane din Ba^amorzo a fost atacat de Arabi cari, cu tote astea, dupâ­nă scurtă lupta, au fost respinși, cu ajutorul corpu­lui de debarcare al corvetei «Lipsea» ara­bii au avut 100 de morți, germanii n’au suferit nici oă pierdere. Cair, 24 Septembre. Două corabi) englezesc­ și un batalion egiptean vor întări garnisona din Suakim amenințata de Sudanezii. Paris, 24 Septembre. D. de Freyoinet a primit în diminețeț pe d. Alecsandru Ciurcu pe care l-a întreți­nut de noua sea mașină de resbel. Potsdam, 24 Septembre. Imo­ralul va pleca mâine la Detmol 1 și împarâtășa la Perimkenan. esemplarul 15 din Viena, 24 Septembre- Regele Greciei a sosit la Viena. Londra. 24 Septembre. După «Times» Porta e forte mișcata de proiectele de alianțe matrimoniale între casele domnitore ale Greciei, Germaniei și Rusiei. Ea se teme ca acesta să nu atragă după sine nicr desmembrări teritoriale in profitul Greciei. Sofia, 24 Septembre. Principesa Clementina a sosit ieri dimi­­ne­a la Rusciuk. Ea va pleca mâine la Varna unde va sta cât­va timp. Sofia, 24 Septembre. fiarele continuă a descrie situațiunea de­plorabila a populațiunei din Macedonia. Atitudinea guvernului e indiferenta. Sofia, 24 Septembre. Suntem autori sau­ a desminți într’un mod formal pretinsul discurs, ce l’ar fi rostit colonelul Murkuroff în fața ofițerilor gar­­nisonei din Rusciuk, discurs cel publică câte­va­­ jiare. # Agenția Havas. A­rl. Monitorul Oficial publică pe prima pagină și ’naintază părței o­­ficiale un Apel către alegetori, sub­semnat de toți miniștri . Mărturisim că acestă publicare ne miră. Sciam că Apeluri de felul a­­cestuia se publicau­ altă dată în or­ganele oficiase șr nu în cele oficiale. Credem că se crează un precedent care pote deveni cu timpul regre­tabil. Inserăm Apelul ca un document: APEL CĂTRE ALEGETORÎ In fața apropiatelor alegeri pentru Ca­mera și Senat, guvernul se crede dato, «a e spune­­ erei vederile sale asupra esisten­­ței interne și a reformelor ce ea reclama. Generației, care ne a precedat și din care avem încă în mijlocul nostru câți­va represintanți de frunte, ’i-a fost dat să’și îndeplinesca marele ei program național. Puternica aspirare a Românilor spre cul­tura occidentala a fost satisfăcuta in for­mele ei generale. Pe felurite căi și după diferite ide­i de partid, a căror diferința case era adese­ori mai mult aparenta de­cât reală, premergătorii noștrii au fundat monarc­ia nóstra constitționala a Ro­mâniei sub Dinastia victoriosului Rege Ca­rol I. Ceea ce se impune acum generației nós­­tre este organisarea temeinică a­­ erei in lăuntrul cadrului constituțional, în deosebi regularea situației economice, descentrali­­zarea administrativă și independența ma­­gistraturei. In ultimii ani ai luptelor parlamentare, cererea acestei opere de reforma, deja prea amânata, s’a produs cu stăruință și i s’au indicat și unele baze. Acum în fine a sosit momentul de a concentra activitatea politică asupra refor­melor necesare, și guvernul­­ și-a îndepli­nit datoria de a presinta­­ erei pe cele mai decisive, nu sub forma vaga și nefolosi­­tare a unui program de dorințe generale ci sub forma precisă a chiar proiectelor de legi elaborate în amănuntele lor. Tendința acestor proiecte de primă ne­cesitate, cari, după convingerea guvernu­lui, vor trebui să formeze obiectul desba­­terilor parlamentare în noua legislatură, se pote resuma ast­fel : Relativ la situația economică, cea d’ân­­tâia preocupare a nóstra a trebuit se fie sorta sătenilor și a meseriașilor. Intre dânșii și elementele conducător­e ale unui popor exista­u o solidaritate de interese, care nu se pote ignora fără uă grea răspundere naționala. A stârpi și a preveni proletaria­tul în sate și în orașe este idealul pe care îl urmărim; și dând satenului rele înles­nirile putinciose pentru împroprietărire, căutând, pe cât atârnă de guvern, a in­troduce un mare echitate în raporturile dintre proprietari și săteni, procedând la un organisare administrativa, care să pună populația la adăpostul abuzurilor bi­rocra­­tei inferiore, credem a realisa un progres serios. Cât pentru meseriași și lucratori, legea asupra meseriilor va stabili între dânșii oă puternică asociare ce-l va apăra în contra ignoranței, a neajunsurilor bă­trâneței și accidentelor. In privința reformei administrative, prin proiectele de lege asupra organistrei cu­ Directore: VINTILĂ C. A. ROSETTI MERCURI, JOI, 26, 27 SEPTEMBRE 1888 Lumineza­te și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 leij sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea di arul ui și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicl. 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco do Paola (N. 0 ) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — mumelor rurale și asupra organisărei ad­ministrației generale s’a deosebit cu dese­­verșire comuna rurală de cea urbană și s’a luat deasupra celei d’onseia sarcinele și îndatoririle complicate ce o apasă asta ci și o împiedică a avea o viața proprie mai sânătosa, bazată pe interesele ei firesc­. Siguranța publica grea compromisa se va spori în mod simțitor prin mărirea nu­meralul și micșorarea circumscripțiilor a­­genților direct însărcinați cu paza ei și tot­­de o­dată se va reduce din administrația­­ Ți­­ntea a comunelor acel formalism sec, care nu face de­cât a înlesni abuzurile și vexa­țiunile de tot soiul.­­ Suprimând din or­ganisarea județiana comitetele permanente și înlocuindu-le cu noile comitete instituite pe lângă fie­care căpitănie, cărora li s’a dat un cerc mai larg de acțiune, se va face un pas înainte pe calea adevăratei descen­­tralisarel și a participarei reale a cetățeni­lor la afacerile administrative. Instituirea căpităniilor generale întinde acesta descentralizare asupra tuturor admi­nistrațiilor civile ale Statului, unde astă­zi enorma imbulzéla a lucrătorilor în biurou­­rile ministeriale face din ce in ce mai a­­nevoiasa o soluțiune grabnica și data în cunoscință de causă a diverselor cestiuni. Proiectele de legi asupra organisărei co­munelor urbane, asupra înființărei unei gendarmerii, asupra admiterei și inaintarei în funcțiunile administrative, asupra perce­­perei dărilor comunale și județiane, în fine asupra modificărilor de introdus in legea actuala electorala comunală și județiană, vor completa organisarea proiectată și vor forma un cod administrativ coordonat care va căuta a desvolta instituțiunile fara a produce conf­usia ce ar resulta din o refor­ma prea radicală. In justiție, guvernul propune Corpurilor legiuitare inamovibilitatea pentru curțile de apel, pentru președinții de tribunale și pen­tru judecătorii de instrucțiune, aceștia în deosebi pentru a fi la ac­ápat de bănuiala influențelor guvernamentale. Intra firesce în vederile guvernului de a întinde inamo­vibilitatea la tote organele legei, treptat cu învățămintele experienței, și de a completa reforma prin ameliorarea retribuțiunei ma­gistraților. Legea pentru organisarea jude­­catoresca s’a mai preocupat a pune la dis­­posiția sătenilor justiția simpla și expedi­tiva ce nu ’l-au putut’o da judecătoriile comunale. In administrarea finanțelor, guvernul ’și propune a remania unele din imposite pe base mai echitabile, spre a putea desființa acele dâri, pe cari opinia generală le con­sideră ca mai îngreunatare și mai nedrepte, precum taxa asupra rachiurilor și spirturi­­lor și taxa de 5 la suta asupra funcționa­rilor ; a reforma instituția creditelor agri­cole, a căror situație inspiră legitime în­grijiri, spre a micșora pagubele eventuale ce pot aduce Statului și spre a le pune în stare sa răspundă în realitate la necesită­țile cultivatorilor pentru cari au fost create , în fine, a restabili valorea monetei finan­ciare asta­ ca în circulație, restituind dato­ria provenită din biletele ipotecare și luând tote cele­alte măsuri necesare spre a scăpa comerciul și creditul public de neajunsu­­r­ile agiului și a împiedica reintorcerea sea. In departamentul cultelor și al instruc­­țiunei publice sunt de­ja cam data două mari trebuințe de satisfăcut. Este anteia îmbunătățirea sortei clerului de mir; pen­tru acest scop L-tul Sinod își va termina în sesiunea de tomna proiectul început pentru organisarea eparh­ielor ; iar uă parte a mijlocelor materiale neapărat ce­rute, se va procura din monopolisarea in favorea pre­oților mireni a producerei și Vincerea unor obiecte necesare cultului re­ligios. A doua trebuința urgenta este în­tinderea învățământului real; actualele gim­­nasii reale vor fi completate pâna la 7 clase (s’a și făcut începutul cu cel din Braila) și absolvenților li se va deschide intrarea legală la facultățile de științe și de medicina, precum și la școla superiora de poduri și șosele. Ua asemenea direcție dată unei părți a învețâmîntului public de la clasicismul exclusiv de a sta­di spre stu­­diile mai practice ne îndreptǎțesce a spera accelerarea mișcarei economice și indus­triale și înfrânarea tendinței spre funcțio­­narism. Acestea sunt reformele principale pe cari ministerul le crede indicate în starea ac­tuală a Țarei. Remâne acum ca d-vostră, d-lor alegă­tori, se hotărâți prin representanții ce -1 veți alege, dăcă primiți — în tendința lor generala—aceste idei de reforma, fără de care, dupa convingerea nostra, Țara va că­dea în nisce lupte sterile ce vor întârzia propășirea și întărirea națiune. Făcând acest apel, ne adresăm cu în­credere la cugetul înțelept și cumpătat al poporului român. Bucuresci, 12 Septembre 1888. Th. Rosetti, P. P. Carp, T. Maiores­­cu, Al. Știrbei, General Barozzi, M. Ghermani, Al. Marghiloman. Furtună în consiliul comunal din Berlin Din Berlin se comunică: In ședința consiliului comunal din Berlin de la 20 Septembre era la or­dinea c­ilei: ridicarea unui monument pe câmpul de bătaie de la Lipsca și alegerea unei comisiuni spre a așecta busturile de marmură pentru cei doi reposați împărați în sala ședințelor consiliului comunal din Berlin. La prima propunere social-demo­­cratul Kuhnert observă că poporul a învins ce’l drept pe Napoleon, dar principii d’atunci încace nu ’și-au­ ținut promisiunile lor. «Frideric Wil­helm III», Iusse d. Kühnert, «a făcut promisiunea că va da uă constitu­­țiune, dar tot așa cum a făcut pro­misiunea, a și călcat’o. S’a dat, nu’s vorbă, uâ constituțiune, dar ce fel ? D’acelea fără nici uă valore ? In urma acestor cuvinte, președin­tele a retras cuvântul d-lui Kuhnert, dar acesta nu l-a împiedicat pe d-l Kuhnert ca la al doilea obiect la or­dinea ijilel să țină următorul lim­­bagiu : «Vă rog să nu procedați la ale­gerea locului, pentru ca afacerea să rămână mortă. Vă rog să calculaț­ și cu alt factor, de care trebuie să se țină sămă în Berlin. Cea mai pu­ternica partidă politică în Berlin este antimonarh­ică și republicană. (Mare neliniște). Noi suntem nevoiți ca pe acești omeni, pe cari voiți să’i prea măriți, să’i privim ca pe nișce pro­tectori ai sistemei burgese, adică ca­pitaliste, care sistemă noi suntem hotărîți să o combatem până la morte. (Mare sgomot și întreruperi furtunase). Aud cuvintele: «smintit, prost, mișel». Cu aceste cuvinte nu mă caracterisați pe mine ci pe voi ânși­vă». Președintele: Rog pe orator să nu insulte întraga adunare. D. Kuhnert: Pentru noi vorbesce rațiunea și solința, pentru d-v zastră obicenuința și forța. Un discurs al d-lui Cham­berlain Liberalii unioniști din Englitera, adică aderenții d-lui Hartington și al d-lui Cham­berlain au ținut acum de curând uă în­trunire în Bradford, la cari au asistat vr’o 5000 de omeni. Cu acesta ocasiune d-nul Chamberlain a ținut un discurs, din care resulta ca ruptura între Gladstoneans și u­­nioniști este desăvârșită. Intre altele conducătorul aripei stânge a unioniștilor a­­ui: «Noi suntem gata de a sprijini fără nici să șovăire actualul cabinet con­servator și să sacrificăm ori­ce am­bițiune personală. Intre conducătorii conservatori și unioniștii liberali dom­­nesce cea mai deplină înțelegere. Prietenii mei și eu luăm bucuros răspunderea pentru politica urmată de lordul Salisbury, în privința că­reia noi d’altmintrelea suntem tot dea­una consultați. Eu aprob mai vâr­tos politica d-lui Balfour, secretarul de stat pentru Irlanda. In scurt noi nu vom face nici un pas pentru ca să resturnăm­ cabinetul conservator cât timp d. Gladstone va stărui pentru Home­ Rule». D. Chamberlain a declarat apoi că în Irlanda nu există actualmente nici un lege de exercițiune. Tot ce cere guvernul este supunerea înaintea legei. Dăcă la unele delicte nu se aplică sistemul juriului, causa este că sub terorismul ligei naționale nu se pute aștepta nici un­ verdict drept din partea juriului irlandei. Nu există nici oă corporațiune în lume, care să fie atât de dispusă de a repara uă nedreptate, ca parlamentul engles.....Situațiunea arendașului irlandei actualmente este mai bună de­cât a ori­cărui alt a­­rendaș din lume. In marele orașe ale Englitezei și ale Americei se întâmplă într’o săptămână mai multe espulsuri de­cât în Irlanda într’un an. Și chiar și numărul acesta mic de espulsări este de a se reduce mai mult la îm­prejurarea că liga națională silesce pe arendași să refuze plățile. Partida unionistă nu se va lăsa nici să fie amăgită prin plângeri fățarnice nici să fie intimidată prin amenințări, ci ’și va face datoria apărând libertatea fie­căruia. Visita comitelui Dalnoky la Friedrichsruhe de Nord, organul cancelariei ruse, conchide din visita comitelui Kalno­­ky la Friedrichsruhe că relațiunile amicale între Austria și Germania în timpul din urmă s’au întărit forte mult. Visita arh­iducelui Albrecht la Berlin dă cea mai bună dovadă în acestă privință. Cât pentru conclusiunile la care ajung fiarele austriace și germane în urma întrevederei de la Frie­drichs­­ruhe, și prin care se deschid pers­pective favorabile păcei. Le Nord observă : Perspectiva pentru pace s’a complectat și consolidat prin relațiu­nile amicale, din nou­ înădite, între Rusia și Germania. Le Nord nu scie dă că între principele Bismarck și co­mnitele Kalnoky s’a încheiat vre-un aranj­ament în privința cestiunilor pendente, dar ar dori să nu se fi făcut acesta.. Mișcarea electorală DOROHOIU ’Și vor pune candidaturele : D-nil Ion Docan și Grigore Hulban la colegiul I de senatori. RAMNICU SARAT ’Și va pune candidatura : D. Datculescu, redactorul Gazetei Saténului la colegiul III de depu­tați. PUTNA ’Și va pune candidatura : D. Neculai Săvănu la colegiul II de deputați. NEAMȚU ’Și va pune candidatura: D. Dornescu, la colegiul II de se­natori. TUTOVA ’Și vor pune candidaturele : D-nil Paladi și Nicorescu la cole­giul II deputați. VLAȘCA Colectiviștii susțin la colegiul II candidaturile d-lor Rose Ștefănescu, și Dană Popescu. BOTOȘANI La colegiul I de senator, d. I. V. Arapu își pune candidatura ca colec­tivist. La colegiul III deputați se va sus­ține candidatura d-lui I. Pilat. IAȘI Radicalii susțin 4 candidaturi la colegiul II, a d-lor : dr. Rizu, Panu, Rășcanu și Grigore Macri. MUSCEL La colegiul III se va susține can­didatura unui socialist. IAȘI ln Iași socialiștii candidăză și la colegiul II și la colegiul III. Mai mulți socialiști din Iași vor face ca dânșii să fie aleși în colegiul III, prin mai multe comune rurale, ca dele­gați. ILFOV ’Și vor pune candidatura . La colegiul III, d. Enu­t Bălțănu, profesor. La colegiul I, d. Radu Crețulescu, prim redactor la­­ statul L’indépen­­dance roumaine. —o—■ D. Gr. N. Alesandrescu își va pune

Next