Romanulu, octombrie 1888 (Anul 32)
1888-10-14
1002 Se voteza apoi fără discuțiune uă remisă de 20 la sută, d-lui avocat Antimescu, la sumele ce se íncaseza din contrabande, care procese le apără d-sea. Mai multe chestiuni de biserică se discută apoi. Se discută și se voteza la sfârșit ma multe chestiuni secundare. Ne mai fiind nimic la ordinea grilei, ședința se ridică la orele 4 și jumătate. Reformă în aristocrația ungară Sub semnătura, de care s’a folosit odinara cornițele Anton Szecsen, mareșalul suprem al curței Austro- Ungare, când era în discuțiune reforma Camerei magnaților din Ungaria, Pester Lloyd publică un articol, în care se atrage atențiunea guvernului ungar ca să aducă la îndeplinire organisarea Camerei magnaților după cum este organisată Camera lorzilor din Enghitera, și anume ca titlurile de principi, comiți, baroni să nu trecá decât asupra celor ănteia născuți, cari vor fi de drept membrii al camerei lorzilor. Prilegiu la acesta propunere de reformă l’a dat cașul comitelui Arthur Palffy la Paris, precum și alte cașuri, des repetate, astfel că persone cu nume mari ’și-au luat viața pentru că n’au avut cu ce să trăiască. Reforma, după părerea autorului, ar avea un influență bine-facétare asupra copiilor de magnați cari vor urma după primul născut. CESTIUNEA MACEDONEANA Citim în Neue Freie Fresse. Bulgarii alunecă repede pe planul înclinat al agitațiunei macedonene. Organul guvernamental Svoboda merge așa de departe încât amenință chiar pe statul suzeran, pe Porta. Numitul tjiar declară că în cas când Turcia nu ar satisface cererile religiose și naționale ale Bulgarilor macedoneni, sobrania ce se va întruni la 27 i. c. la Sofia va suprima din buget ajutorul pentru biserica musulmană. Acesta a făcut acum ca și cel din Belgrad să se ridice contra pretențiunilor bulgare asupra Macedoniei. Tóte partidele din Serbia, se fice într’uă scrisore din Belgrad, sunt unanime în a respinge pretențiunile bulgare. D’altmintrelea, atât la Belgrad cât și la Constantinopol, precum și la Viena, omenii sunt de părere că totă agitațiunea macedoneană este de a se atribui intrigilor ruseșci. Se încela cel din Sofia deci cred că Poarta va privi cu mâinile în sin agitațiunile bulgare în Macedonia. «Este un graniță» se zice într’uă corespondență din Constantinopol, «peste care nu le este permis Bulgarilor să trecá, déci voiesc ca trupele turcești să nu trecă în Rumelia orientală, lucru care până acum s’a crezut imposibil». MIȘCAREA IN IULANIA Din Irlanda se relateza despre un mare întrunire poporală, ținută la Tipparg. Aci au vorbit cinci deputați irlandezi, ținend discursuri înfocate. D. Dillon, care a jieșit acum de curând din închisore, s’asculat printr’o scrisore că nu pute să ia parte, dar a invitat adunarea să esecute iarna acesta un mare lovitură pentru libertatea Irlandei tot astfel a fost și limbagiul celorlalți represintanți parlamentari. D. I. O’Connor a invitat adunarea d’a dreptul să ia pe dușman la ochii și să întrebuințeze arma de boycottagiu. D. Condon a declarat că au trecut timpurile d’a mai ține discursuri. Acum, fiecare dușman al causei naționale trebuie tratat ca atare. In fine d. Tanner i’a întrecut pe toți. Cu hoții de drum și de codru trebuie se proceda omul cum a făcut sfântul Patricius cu bruscele și cu șerpii. Șurupul borcodagiului trebuie strâns mai bine. SCIRI D’ALE PILEI S’a disolvat comitetul permanent al județului Tecuciu. D’asemenea s’a disolvat consiliul județului Tulcea. * * * D. I. Staub, consulul general al Elveției, reîntorcându-se din concediu, a reluat direcțiunea oficiului. * * * Direcțiunea generală a căilor ferate aduce la cunoscința generală că, cu începere de Sâmbătă, 1 (13) Octombre 1888, trenurile accelerate No. 3 și 4, cari circulă între Bucuresci-Vârciorova, se vor opri câte un minut și în stațiunea Găesci. * * A<oi se întrunesc la Sibiu congresul național bisericesc al Românilor ortodocși de peste munți. Cât timp în fruntea bisericei se vor găsi Apostoli ca Miron și ca Mețian nu ne putem aștepta decât la réți. ± * * dliarul Tribuna din Sibiu iarăși are proces de presă. Noul redactor Septimiu Albini este dat în judecată, d’astă dată de către un Român, dar ca vai de el. Acest domn se numește Partenie Cosma, directorul institutului de credit și economii «Albina» din Sibiu, nâna drepta și nepotul prea mult cunoscutului mitropolit Miron Romanul. D-den sé ’1 ierte, dér Românii nu. * * * Procesul d-lui Simulescu care după cum se știe este dat în judecată pentru furtul a 5 dosare și pentru alte hoții, este sorocit de d. jude instructor pentru fiua de ^ (16) Octombre. Ministrul instrucțiunei publice a încuviințat că gimnasiul ce s’a înființat în Caracal, se începta a funcționa la 1 Octombre anul curent adică ar fi. * * * D. G. Secășanu, cunoscut publicist, este numit profesor de limba latină la gimnasiul din Alexandria, In Pitesci a apărut ziarul Gazeta de Bitesti, organ liberal-conservator. * * * Ministerul de resbel a primit u notificare din partea guvernului Frances prin care i se comunică că conform unei încheeri a consiliului de miniștrii, s’a luat disposițiunea ca nici un ofițer strein se nu mai potă fi primit a urma cursurile școlii militare de la Fontaineblau. * * * In locul d-lui Gârbova, intrat la [UNK] prefectura poliției, se numesce procuror d. Enric Catargiu. * * * D. M. Kogălniceanu trebue să sosesca apoi în capitală. * * * Se vorbesce despre înlocuirea căpitanului Savopolu, funcționar polițienesc. * * * Se vorbesce tot cu mai multă insistență despre numirea d-lui Voinescu ca general și șef al casei M. S. Regelui. * * * Voința Națională de aminte scriea că exgeneralul Maian ar fi făcut uă visita d-lui I. Brătianu. * * * Cu începere de la 24 Octombre Curtea Regală se va strămuta de la Sinaia la Bucuresci. * * * Epoca afla că în bugetul viitor al căilor ferate române se va prevedea un credit, pentru acoperirea cheltuelilor mărirei gărei de Nord. Gara va fi restaurată și mărită. Peronul va fi lungit jur împrejur, acoperindu-se astfel până la aripa ce se află situată aici în fața peronului actual. * * * D. Anghel Dumitrescu a fost numit director al liceului Sf. George.* * * * * * * * * * Pentru domnul ministru al agriculturei. Suntem în drept a crede că d. ministru al agriculturei și domeniilor, preocupat prea mult de trebuințele viitore ale organisațiunei nóstre economice-sociale, și în acest cas sfătuit de inferiorii săi în treburile administrative mai mici, n’a putut să observe ceia ce s’a scris în colonele farului nostru în privința personalului silvic. La 18 ale lui Septembre am denunțat nisce grave abuzuri comise de silvicultorul N. Macovey pe când era la Buzeü ca subinspector silvic, prin sustrageri de bani ce i s’au încredințat și pentru a căror perfectă dovedire posedăm acte originale depuse la redacțiune. Péne acumense nu s’a făcut nici uă anchetă în acesta privință. Pare că n’am mai fi stăruit, dar când aflăm că mai demă fi pentru nișce denunțări vagi, făcute de un anonim Ion Minciună, imediat s’a suspendat din oficiu două dintre cei mai de elită agenți, și că în urmă prin constatarea ordonată contra lor, s’a dovedit nevinovăția lor, pentru ce ne întrebam, tocmai denunțătorul și în același timp colegul lor, N. Macovey se stea la locul unde se află ? Atragem din nou atențiunea celor în drept asupra denunțărei publicata de noi și stăruim a se face dreptate. Concursuri pentru școale primare de ambe-sexe Concursul fixat pentru 20 iunie 1889. pentru ocuparea în mod provisoriu a catedrelor de școle primare urbane de ambe-sexe din terá, specificate mai la vale, ROMANULUI OCTOMBRE se revocă și se hotârasce pe d zsua de 15 Ianuarie 1889. Scóle plătite de Stat 1) Clasa I de la școla No. 2 de baeți din Călărași, concursul la Bucureși. 2) Clasa I de la școla No. 7 de baeți, colorea Galbenă, Bucuresci, concursul la Bucuresci. 3) Clasa I de la școla No. 1 de băeți din C.Lung, concursul la Pitesd. 4) Clasa I de la școla No. 5 de băeți din Ploesci, concursul la Ploesci. 5) Clasa I de la școla de baeți din Câmpina, concursul la Ploesci. 6) Clasa I de la școla No. 2 de fete, colorea Verde, Bucuresci, concursul la Bucuresci. 7) Clasa I divisionara de la școla No. 1 de baeți din Botoșani, concursul la Botoșani. 8) Clasa I de la școla No. 2 de băeț Sârâmi, Iași, concursul la Iași.’ ,5 gg 9) Clasa 1 de la școla de baeți Târgusor, iași, concursul la Iași. 10) Clasa I de la școla No. 2 de baeți Trei-Erarhi, Iași, concursul la Iași. 11) Clasa I și II de la școla No. 1 de baeți Tatarași, Iași, concursul la Iași. 12) Clasa I de la școla No. 2 de baeți Tatarași, Iași, concursul la Iași. 18) Clasa I de la școla No. 1 de băeți din Vaslui, concursul la Iași. 14) Clasa I-II și clasa Ill-IV de la școla No. 2 de băeți din Vasluță, concursul la Iași. 15) Clasa I de la școla No. 2 de baeți din Huși, concursul la Iași. 16) Clasa I-II de la școla No. 3 de băeți din Huși, concursul la Iași. • * 17) Clasa I de la școla de baeți din Dragașani, concursul la Craiova. 18) Clasa I și clasa II de la școla No. 2 din Dorohoiu, concursul la Botoșani. Se noteză aci ca din erere s’a publicat la concurs clasa I de la școla No. 1 de baeți a Statului din Galați, care e ocupata de un insitutor cu titlul provisoriu, în loc de clasa I de la școla No. 3 a Statului, care e publicată pe ziua de 15 Ianuarie 1889. 18) Clasa I școla comunală No. 1 baeți Cuza-Voda din Galați, concursul de la Galați. Afara de acestea se mai pun la concurs, tot pe ziua de 15 Ianuarie 1889, următorele catedre de școli primare de ambe sexe din țara : Școli plătite de Stat 1) Clasa I de la școla primară de baeți No. 3 din Buzeu, concursul la Buzeu. 2) Clasa I de la școla primară de bă ți No. 1, colórea de Galben, Bucuresci, concursul la Bucuresci. 3) Clasa I de la școla primară de baeți No. 1, colorea de Galben, Bucuresci, concursul la Bucuresci. 4) Clasa I de la școla primară de băeți No. 8, colorea de Galben, Bucuresci, concursul la Bucuresci. 5) Clasa I de la școla primara de băeți No. 3, colorea de Albastru, concursul la Bucuresci. 6) Clasa I de la școla primară de baeți din Oltenița, concursul la Bucuresci. 7) Clasa I și II de la școla primară de băeți No. 1 din T.-Mugurele, concursul la Giurgiu. 8) Clasa III de la școla primară de băeți No. 2 din T.-Magurele, concursul la Giurgiu. 9) Clasa I de la școla primară de baeți No. 2 din Alexandria, concursul la Giurgiu. 10) Clasa I de la școla primară de baeți din Zimnicea, concursul la Giurgiu. 11) Clasa I de la școla primară de baeți din Giurgiu, concursul la Giurgiu. 12) Clasa I de la școla primară de fete No. 3 din Ploești, concursul la Ploești. 13) Clasa I și IV de la școla primară de fete din Sinaia, concursul la Ploesci. 14) Clasa I de la școla primara de baeți No. 1 din T.-Neamțu, concursul la Bacau. 16) Clasa I de la școla primară de fete din T.-Neamțu, concursul la Bacau. 17) Clasa III și IV de la școla primara de băeți din T.Buhuși concursul la Bacău. 18) Clasa I de la școla primară de baeți din Odobesci, concursul la Focșani. 19) Clasa III și IV de la școla primara de baeți din Vrancea, concursul la Focșani. 20) Clasa III de la școla primară de baeți din T.Adjud, concursul la Focșani. 21) Clasa I de la școla primara de baeți No. 2 din Tecuciu, concursul la Galați. 22) Clasa I de la școla primară de baeți No. 2 din Severin, concursul la Craiova. 23) Clasa III-IV de la școla primară de băeți din Ocnele-Mari, concursul la Craiova. No. 12.428, 1888, Septembre 28. După terminarea representațiunei, studenții în corpore în urale nesfârșite și la lumina factelor au condus pe d-șora Teodorini acasă (la hotel Hugues). Unde d. C. Calmuski a ținut un discurs în numele studenților. Astazi domnișora Teodorini a mai trimes d-lui Stavri Predescu, președintele societatei universitare «Unirea», mai multe portrete și scrisorea de mai jos, pentru a o comunica studenților. Iubiți studenți, «Afară când vă ascultam cu ochii plini de lacrămi, ași fi dorit să va pot spune tot ce sufletul meu simțea la fiecare cuvânt, se ve pot descrie sensațiunea dulce și mângâetare care ’mi făcea se tresară inima în piept, dar frigurile așa de tari ’mi amețea mințile și ’mi înâbușea glasul.» «Asta cji, puțin mai liniștită vin a ve mulțumi, recunoscetóre de afecțiunea și admirațiunea ce ’mi-ați arétat’o ori de câte ori m’am reîntors între voi. Vina striga din tóta inima , trăiască studenții Universităței din Bucuresci, fata și mândria iubitei nóstre țări, trăiască Craiova dulce cuib al nascerei mele, trăiască părinții și surorile nóstre, și daci prea divinul creator va asculta cererea mea ar trimite asupra lor atâtea bunătăți, câte note am în glasul meu. «Florile cu cari m’ați împodobit a sérá vor forma corona mea cea mai mândra și gloriosă. «Dorind dor ca acésta serbatóre se ramâna atât de adânc sapată în inimele vóstre precum va remâne neștersâ în a mea, va trimite portretul meu. Primindu’l aduceți-ve aminte ca Privighetorea Olteniei (precum o numiți) pe țărmuri străine cântă duiosă gândindu-se la voi,așteptând nerâbdâtore să se reîntorcă în mijlocul vostru și în cântecele cele mai frumóse și atingătóre să va spue veselia ce o simte, dorul care a suferit: «Plec, mă duc departe, dar ori cât de departe voiu fi, gândul și inima mea între voi vor remâne». Elena Teodorini. Comitetul Soc. Unirea ’i a trimes următorul respuns : SOCIETATEA UNIVERSITARĂ UNIREA No. 20 Oct. 1. Domnișoră Teodorini Deplin convinși de simțimentele nobile ce aveți, nu ne-am făcut de cât datoria arătându-ne, de câte ori ocasiune am avut, admirațiunea ce trebue s- o avem pentru uă soră a nostru care a adus fala numelui de român peste mari și ocene și care din culmea triumfurilor ce a repurtat în lumea întrega și-a adus aminte de foramurfiu. Cei alți artiști ce- a produs era nostră, când au veflut ca culeg câteva succese în țâri streine, au fost târâți de vârtejul gloriei și au uitat ca sunt români. Un geniu care nu putea să urmeze regula comuna și de acea te vedem venind din când în când în era nostru, ba încă săvârșind acte, ca cel de la Craiova, de un patriotism fără somán. Recunoscători, atât ca Românii pentru actele mărețe ce le sâverșesci, cât și ca studenți pentru atențiunea ce ne-ați dat și interpretarea drepta a slabelor nóstre mijiloce de admirațiune, nu găsim îndestule cuvinte a ne mulțumi pentru darul prețios ce ni’l ați făcut; căci ce ar fi putut fi mai scump pentru noi decât a avea întotdeauna dinaintea ochilor imaginea aceleia, care fermecând lumea intrega a sciut să facă a înflori în inimile nóstre cele mai frumose ? Ua singură rugăminte avem să’ți mai facem. Atunci când dusă pe aripele gloriei vei atinge culmile cele mai înalte, adu-ți aminte că daca tóte poparele în estas te admiră, poporul român te adoră și ascepta ca din când în când sâ’i dai ocasiunea ca să’ți arate cea ce dânsul simte șij gândesce și se’ți impletescu să flore mai mult pe cununa gloriei și a nemurire!. Președinte: Stavri Predescu. Secretar: A. Vernescu.-Buzeu. Elena Teodorini și studenții universitari Alalia sora Joi 23 curent s’a dat la Teatrul Național ultima representațiune a d-rei Theodorini, în folosul esposițiunei române de la Paris. Exposițiunea universală din Paris Domnule Director, Vă voiu fi recunoscător dacă veți binevoi a deschide un loc acestor câteva linii în stimabilul dv. organ. Primiți, d-le director, de mai nainte mulțumirile mele, și expresiunea distinsei mele considerațiuni. George Bibescu. S’a răspândit zgomotul că mi-ași pune candidatura la Craiova, Gorj, T.Severin. Țin se declar ca acel zgomot este cu desăvârșire fără nici un temeiu. Interesele căror mă consacrez în acest moment în scopul participarea României la expozițiunea universală din 1889, nu numai că ’mi iau tot timpul, dar îmi impun și datorii de la cari nu voiesc a mă sustrage. Cea d’ânteia este de a dovedi pe deplin, cu scopul ce ’l urmăresc împreuna cu comitetul în care tóte culorile politice fără deosebire sunt represintate, este ^uă operă cu desăvârșire națională^»^^^nl%h|iide decât la avantagjele de cita libere industriașii, agricultori/tip psihuratar^comerțul României. Ac^să dinadâo ji»U, nepunându’mi candidaturi^ rstea hi|l ^ntru cameră nici pentru senat...ffind* bide,încredințat, că pentru oace spinf Seritis și fără părtinire, ea va fi îndestulatare. A doua datorie a mea este de a pune totul în lucrare pentru a încredința guvernul că esista la noi un curent hotârît în favorea exposițiunei, și de a decide să dea sprijinul său inițiativei private, după cum fac și alte guverne care totuși au refuzat invitarea Franciei. A refuza acest sprijin ar fi se dovedescă în privința producătorului român un nepăsare pe care farâ îndoială guvernul nu o are. Ei bine fară fapte care pot se nască acestă convingere. . Cu tota vacanța, cu tot timpul alegerilor în niște momente în care Românul nu trăiește decât pentru politica, numarul expinatorilor — fara cei din districte ale căror nume nu le avem—se urca la 142. După alegeri vor fi de la 2—300. Lista de subscripție deschisă acum 15 file, trece în acest moment peste suma de 30.000 franci. Acesta sumă se va îndoui îndată ce se va răspândi subscripția și în districte. Departe de mine gândul cânoi am putea avea scopul de a lupta cu națiunile mari industriale, dar pe un teren mai modest, socotesc că nimeni n’ar putea retușa României legitima ambițiune de a i se prețui țesăturile, brodariile, postavurile costumurile, pieile, blânile, dartile, ceramica sea etc., etc.; produsele agriculturei sale, a viilor și pădurilor; acelea minelor : lignitul, petroliul, chilimbariul, ipsosul, sarea, operile artiștilor, lucrurile rari și și frumose ale mănăstirilor și bisericelor. România n’are dreptul să se ucidă singura stând nepăsătore, lăsându-se necunoscuta, sustrăgându-se întrucâtva de la ora în care tote națiunile din lume cele mai mari ca și cele mai mici vor figura pe câmpia lui Martie de la Paris în lupta pacifica acea—mare serbatere a inteligenței omenești — la care Francia le-a invitat. Un națiune care are viață trebuesé, ea dovedi de vitalitatea sa , se prindă cu grăbire un ocasiune așa rara cum exposițiunea universala din 1889, pentru e a se amesteca printre celel alte pentru a. se face cunoscuta și apreciată, spre a vedea, studia și a trage felose din progresele dobândite.—Guvernul Spaniei, Belgiei, Portugaliei, Norvegiei și Rusiei, au înțeles așa de bine acest adevăr incât, cu ca nu iau parte oficială la exposiție, tote au acordat, fara dezitare, inițiativei private subvențiunei : Belgia, 600000 lei, Spania, 500000, Portugalia, 300000, Norv, 137000, și altele încă , pentru ca aceste guverne au recunoscut ca acolo unde inițiativa privata trebue să represinte țara, acolo se afla în joc și drapelul Națiunei și ca onórea, afara de interesul lor propriu, le dicta s’a ajute conaționalilor lor, sa să se presinte la întâlnirea popórelor în condițiuni favorabile. Austro-Ungaria n’a autorizat pe ambasadorul seu la Paris, contele Hogos, să primesc funcțiunile de comisar general, și Lordul-primar nu e tele comitetului Englez pentru președinexposiția marei Britanii la Paris? Nu e de admis deci câ guvernul român ar înțelege altfel, onórea drapelului național, decât celelalte guverne, și că va privi cu brațele încrucișate sforțările connaționalilor săi. Imi fac datoria. Nici un silința nu mă costa pentru ca am forma speranța că toți Românii cari știu se’și iubesc, țara vor da sprijinul lor comitetului național. Nu mai avem dreptul de a dezila, de multă vreme ora lucrului a sunat. George Bibescu, de ași frânge gâtul, se urcă pe balcon pentru a vedea pe Julia, o însuflețesce prin asta mai mult decât când ar intra pe ușă. Și déca Ercule n’ar fi soitt decât se torca la piciorele Omphalei sigur ca forte iute i s’ar fi arătat ușa. Nu m’am mirat deci și nici me scandalisez, ca unii moraliști, când văd ca unii bărbați din lumea bună se arata în circ, pentru a placea unor dame, și fac aici tot felul de mișcări. Ferice de cel ce pot s’arunce cu greutăți de la sută chilograme ori se urce trapezul, ei nu se urăsc acasâ, și dupa cum dice un vechiu autor : «nu sunt femei căror se nu le placa bărbații musculoși, căci așa cred ele, cine se pricepe în ale lui Mars, e priceput și ’n ale serviciului lui Venus». Pân ce o fi lumea, femeile totdeauna vor iubi pe bărbații tari și curagioși, pe cei subțirei numai atunci îl vor primi când nu vor avea de ceilalți. Bărbații dérse se folosesca de orice ocasiune pentru a face să placă femeilor. Vor avea copii frumoși și când va suna trompeta de alarma, vor sei se moră și bucuros pentru țară. * — D-teador nu stai nici vă data, lucrezi în continuu ? îl întrebă ua dată pe tata un bun prieten al séu. — M’am înțeles cu băiatul meu, disc el, eu lucrez, el se odihnesce. Până la vârsta de douăzeci și trei de ani am trăit nelucrat, nu facem altceva decât duelam, me eșarsam cu boxul, culárem, facem gimnastică de tot soiul și *adi, la acesta vârstă me simt forte bine. Când tatălui meu ’i se ura cu scrisul, duelam ori ne ducem să vânăm. Tatăl meu era un forte bun vânător și nu la data a dat probe despre asta. A moștenit de la bunicul la forță mare, a cărei primă manifestare am vedut’o la vârsta de 14—15 ani. Eram, într’un di de Duminică, la teatru. Când se isprăvi representația, ieșirăm. Afară ploua, prăpăd. Ne duserăm până la Bulevard. Aici nu era decât uă trăsură. Tatăl meu spuse unde locuim. Birjarul, punând mâna pe clanța ușei cupeului, duse : — Pe acest timp nu mișc pentru mai puțin de cinci franci. — Nu vrei să mergi ? — Nu. — Una-două-trei. Birjarul nu mișca. Tatăl meu îl apucă atunci, îl trânti de pământ, el îl ridică în aier și asvârlindu’l pe capră, strigă: — Ș’acum mână nainte ! Aședându-se în trăsură, îmi dise : — Se ’ți-o însemnezi vă dată—pentru totdeuna ca așa trebue se faci cu astfel de birjari încăpățânați. ♦ Tata mea nu căuta ocasia pentru a ’și arăta puterea, dar deci i se aréta, profita de ea. In 1839 câlătorem prin prejurul Lyonului. Când ajunserăm la ua înălțime, surugiul ne rugă se ne coborâm din diligența. Pasagerii se detera jos, surugiul se sui și pocnind din biciu urcă în galop delül. Cu un dinainte de asta căduse zăpadă. Pasagerii cadeü în zăpadă ori noroiu. Tata care nu umbla pe jos decât când vrea, abea răsufla când ajunse sus. Eram cei din urmă cari sosirăm. Văflurem că toți pasagerii sunt strânși în jurul surugiului pe care o înjurau și care rîdea cu plăcere la gluma ce o făcuse. — Dér d-rea ai făcut-o asta din glumă ? — A fost uă mică glumă dise acesta, tot zidândâncă. Abea putu sfârși vorba, căci tatăl meu îl deterna în piept de cădu pe spate. Surugiul sculându-se, se repedi la fata, dar acesta iar îi dele una de cădu cu atâta greutate jos încât începu să-i curgă sângele pe nas și pe gură/» Se urcă apoi binișor pe capră și călătoria se isprăvi fără de nici un alt incident. * In tóte aceste cazuri sângele rece, hazul, ba am putea duce eleganția cu care se săvârșea tóte astea, era ceea ce admiram mai mult. Mé hotărît se m esersez și eu pentru a putea să fiu tot atât de tare ca tată. Am amintit deja, că tata moștenise astă mare putere de la bunicul, de la generalul Dumas, care era cel mai puternic bărbat dintre contimporanii săi, Iata un caz. Generalul, care după cum se scie, era mulatru, avea pe acea vreme ca la 22 ani. Intr’un sera veni la teatru cam leger îmbracat și ședea în lojea unei creole, despre care se vorbea forte mult p’atunci. Ședea tocmai într’un colț al lojei când intra un militar. El se aședa lângă creola începu a conversa cu ea, și isprăvi cu aceea ca o invită să se duca cu el. — Iți mulțumesc domnul meu, dar nu sunt sigura, răspunse ea. — Și cu cine esci ? — Cu acest domn. Și-î spuse numele tatălui meu. — A, cer iertare, — cjise tânârul. Eu credem ca acest domn este feciorul dumitale. Cum isprăvise cu aceste vorbe, bunicul meu îl și apucase și-l asvârli din loja jos între scaune. Varietate literară Dumas despre sport Prefața cărții despre sport a baronului Vaux este scrisă de Alexandru Dumas. Scriitorul Demi-Monde i accetuezá în prefață ca este aderent hotârât al sportului, întocmai cum a fost tatăl și bunicul său. De cât îi pare rea ca nu s’a perfecționat în acesta arta ci a rămas la jumătate drum. Nu se póte tăgădui, cjice Dumas într’un loc din acesta prefață,ca abilitatea corpului, puterea, eleganța, aceste frumuseți ale barbaților au cea mai mare atracțiune asupra femeilor, lucru ce când vorbim de sport trebue ținuts în evidență. j Tenorul frumos de douazeci și cinci de ani, care călăresce bine și sare cu calul orice prăpastie, face cu totul altă impresie asupra fantasiei, simțurilor și inimei femeiei ca un tiner, tot de acesta vrâstă, dar care tot cu nasul în curte șade și care numai atunci e bine primit când e vorba de a mângâia femeea pentru ca a pârăsit-o altul. Natura impune asta. Romeo, care cu pericolul