Romanulu, octombrie 1888 (Anul 32)

1888-10-26

* anul al xxxii-le Voiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV............ Detto „ „ „ „ III ... . InscrfiUHl și reclame pagina III « IV linia . 2 „ — „ A ee adresa• IN ROMANIA, la administrațiunea Jiarului. IN PARIS, la Havas, Lafitte et Cruie, 8. Place ele la Bourse LA VIERA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la— G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se renusti — . 40 bani tel — „ Alegotori ai colegiului III, voite, mai mult și mai cu iubire decât celorlalți, ne adresăm și vârjicem , ordonați aleșilor voștri înca, înaintea oricărei alte cestiuni, sa aducă în Parlalamentul țerei cestiunea sătenului român. Vă aduceți aminte de suferințele vostre ; multora dintre voi elevi sunt încă scrise pe spinare. Cereți represintanților voștri ca, daci adeverul au grăit înainte de alegeri, se nu lase nici miniștrilor, nici celorlalți deputați și senatori, un minut de repaus, peni. când aceștia nu vor jura împreună cu denșii și deslege cestiunea țăranului român. Talpa casei In patria română a suferit și sufere încă. Nimic nu s’a făcut, de ne uităm la cele ce mai sunt de făcut. Spuneți aleșilor voștri, că, în Marte 1888, moșia strămoșiscă s’a cutremurat îngrozită din temeliele’i seculare, din causa nepăsărei, ignoranței și desprețului ce s’a profesat pentru voi. Spuneți, frați săteni, spuneți aleșilor voștri, că, tocmai fiindcă voi numai voiți ca asemenea crunte nenorociri să cernescă câmpiile și munții României, de aceia voi le ordonați lor, apărătorii voștri, ca la marele sfat al țârei să pună în desbatere și se hotărască cu omeniă și dreptate sorta sátonului român. BUGURESCI, 25 BRUMAR Avem resultatele alegerilor colegiului I. Țara trimite în Parlament liberaliconservatori și junimiști. Numărul liberalilor de tote nuanțele e forte mic. Alegătorul, credem noi, a voit a zice liberalilor printr’acesta solemnă manifestare a voinței sale : Reculegeți-vă; retrași pentru câtăva vreme, meditați în liniște, studiați-vă trecutul și, din reala și luminata lui cunoscere, pregătiți viitorul partitei liberale regenerate, reimputernicite și propică pentru alte lupte politice. Secțiunea ce alegătorul a dat liberalilor de tote nuanțele este mare și va da rudele sale, cu atât mai iute cu cât capii și luptătorii mai curând se vor pătrunde de însemnătatea ei. Să nu ne facem ilusiuni, să nu închidem ochii pentru a nu vedea adevărul, ci din contră să privim în față situațiunea și din cunoscerea ei deplină să câștigăm energia necesară pentru munca ce de aci ’nainte va începe. ESEMPLARUL 15 BAN REDACȚIA STRADA DOMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ: 1. Fundatore : C. A. ROSETTI. Directore : VINTILÄ C. A. ROSETTI. ’ Luminózá-te si vei fi. /*' ABONAMENTE î s retrăi I1Ș2 țraptoră și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei 'VSv ,lv'5, luni 12 lei; uă lună 4 lei. tdfce ofirice Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. Öt ITALIA, Ind. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — In căderea liberalilor de tote nuanțele la alegerile colegiului I pentru Cameră, noi vedem aurora nouei partide liberale care, spre binele țerei, va reîncepe cât mai neîntârziat luptele sale, bogate în câștiguri. Astfel judecăm noi resultatul alegerei de ieri, crezut că este bine a hotărî cestiunea astfel cum realitatea ne ordonă de a face. In urma celor scrise în Românula de Un bâtrân liberal care făcea socotela candidaților la deputațiă și senat și găsea un nr de 2700, Agenția Havas a telegrafîat Zilelor francese faptul. De mai ’nainte, numerul de 2700 de candidați fusese telegrafîat Ziarelor transilvănene și vienese, cari se mulțămiseră a transcri numărul cu valorea ce li se spusese, adică 2700. Ziarele francese ’1 mai măresc, pentru a fi și mai interesante. Ele ridică unul de 2700 la 3000 și mai bine, și cu acesta ocasiune dau și ore care amănunte cititorilor lor asupra situațiunei politice a țerei nostre. Faptul asupra căruia presa francese atrage întâia atențiunea cititorilor tol este următorul : In România, tote guvernele pretind că sunt guverne naționale, pe când în realitate ele sunt supusele influențelor străine de tot felul. In contra unei asemenea afirmațiuni este de datoria întregei prese române să protesteze în mod unanim. Suntem siguri că avem pentru noi pe toți Românii enunțând următorea declarațiune : Guvernul M. S. Regelui, care ar juca după cum i s’ar cânta din afară, nu va putea rămâne că singură zi la cârma țerei. Oricine ar afirma contrariul este un dușman al patriei sale, și noi credem că în rândurile Românilor astfel de ființe nu se găsesc. Nu vom căuta a face dificultăți nici unei puteri, vom asculta sfaturile amicale ale acelora din puterile cele mai mari , cari, cu sinceritate și fără gândiri precișe, ne vor arăta calea cea mai drepta și cea mai folositare nouă înșine. De aci înse péné la supunerea orba de care vorbesce Ziarele francese, este departe, și de aceia am Tot cu ocasiunea alegerilor și numărului de candidați la deputăți, presa francesă vorbeșce de partita rusofilă din România, de pretendenții la tron, de d. Alexandru Cuza, și deuă mulțime de alte imanități cari nici nu merită a fi relevate. Cei cari răspândesc asemenea zgomote zadarnice, cel cari, prin necugetate încercări, se silesc a le acredita în țară și a le svori în străinătate, sunt omeni cari pate că cunosc țările străine, dar țara românască nu. Spiritul public scie ce se creda în privința unor asemenea zgomote. Se pute întâmpla multe în țările române, dér d’astea nu 11 Tout pent à l’avenir ressaisir une chance ; Tout, hormis Henri-Cinq sur le trôné de France. Tot astfel și cu candidaturele unnor așa ziși pretendenți și unor așa numite campanii făcute în vederea Domniei pământene, — atât de pământene, încât pentru a se împământeni face apel la străini. Țara mare de nevoi, și baba se pâplănă!! SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Londra, 24 Octombre. Se anunță din Viena Ziarului Times că cercurile politice nu consideră ca seriese scirile privitore la o alianță, a Rusiei etc. Turcia. Viena, 24 Octombre. Fremdenblatt vorbind de spirea relativa la uă mișcare a trupelor ruseșci spre graniță Zice : «Cunoscem puterea alianților Europei și propriile nóstre forte , dar tocmai pentru acesta este de interesul “general să se observe tote. Am constatat, am probat ca’n Austro-Ungaria se vegheza asupra tot cea ce se petrece dincolo de granițe. De alminterea, situațiunea n’are nimic neliniștitor. Viena, 24 Octombre. După Fremdemblatt s’au deschis negocieri pentru remiterea exploatărei liniei Lemberg-Cernăuți Statului. piajele în general se miră de măsura guvernului român, și o califică de precipitată. Moscova, 24 Octombre. O casă mare în construcțiune în centrul orașului s’a surpat strivind pe trecători și pe lucrători; se crede că sunt vr’o 30 de victime. Agenția Havas. <0^ ^ VINERI, 26 OCTOMBRE 1888 Resultatul alegerilor coleg. PENTRU CAMERA Ialomița.—înscriși 274. Votanți 192 Al. Marghiloman 115, ales. Poenaru-Bordea I. 122, ales. P. Grădiștănu 74. Col. Filitis 68. Gorj.—Inscriși 244 Votanți 192 T. Maiorescu 144, ales. A. Cămărășescu 139, ales. N. Gr. Bibescu 54. V. Lascar 34. Nemțu.—Înscriși 123. Votanți 11. Col. Rosnovanu 75. Gr. Cozadini 72. N. Albu 52. Suceva.—înscriși 102. Votanți 78 G. Safta 60. C. Ghițescu 42.p. Millo 29. D. Iorgandopolo 24. Roman.—înscriși 130. Votanți 144 Lupu Bogdan 67. Hariton Goilav 60. P. Doniéi 55. M. Kogălniceanu 43. Vaslui.—Înscriși 186 Votanți 105 P. Carp 70. Ión. Negrea 63. Col. Rosetti 39. C. Gbica 24. Romanați.—Înscriși 251. Votanți 208 D. Popescu 147. C. Cezianu 141. M. Demetrian 58. El. Vergat 41. Anulate 12. Olt.—Votanți 165 C. Protopopescu 104. C. Deleanu 96. C. Manu 70. 1. Calenderu 55. B. Ganescu 2. FălciU. — înscriși 138. Votanți 115 T. Maiorescu 82 Maior Teleman 67 Col. Iamandi 34 I. Cogălniceanu 41 Calognomo 4 Muscel. — înscriși 152. Votanți 1381 N. Crețulescu 104 I. Negulici 116 M. Ferichide 30 I. Dobrovici 24 Covurlui.— înscriși 302, Votanți 231 T. Rosetti 171 L. Catargiu 178 M. Kogdniceanu 62 D. Bratianu 47 Vlașca.— Înscriși 231. Votanji 187 G. Em. Lahovari 167 I. N. Lahovari 131 Spirache Profirescu 75 Argeș.— Înscriși 250 Votanți 195 I. Rădulescu 125 Al. Vericeanu 121 C. Brătianu 74 Cecropicle 65 Brăila.— înscriși 279 Votanți 240 N. Blaramberg 162 A. Simu 157 N. Fleva 88 P. Alesandrescu 62 Tecuci. — Înscriși 165 Votanți 146 M. Balș 84 T. Anastasiu 74 C. Vidrașcu 70 D. Morțun 36 I. Vizanti 10 G. Dumitrescu 10 Dorohoi.— înscriși 118 Votanți 88 Calimache Teodor 64 Stroici M. C. 63. Docan I. 24. Moruzi D. P. 22. Botoșani. — Înscriși 187, votanți 153 Al. Lahovary 91. Al. Enacovici 98. L. V. Goilav 78. Dr. Stefanovici 61. G. Urzică 58. C. Gheleme 53. Buletine albe 2. Teleorman. — Înscriși 253, votanți 192 General G. Manu 178. C. D. Vernescu 153. Gr. G. Păucescu 174. Gr. T. Brătianu 44. Râmnicu- Sărat—înscriși 215, votanți 186 Menelas Ghermani 94. I. Grădișteanu 101. Mărgăritescu 83. Cristoforeanu 42. Nicolae Fleva 42. Bacău—înscriși 280. Votanți 204 C. Ghica Comănesceanu 130. Ernest Sturdza 124. P. Ene 109. Toma Rafail 82. Junius Lecca 97. G. Jurașcu 72. Tutova. — înscriși 193 Votanți 172 I. M. Epureanu 117. Iamandi 95. Col. Vrabie 109. Codrescu 83. Iancu A. Sturdza 42. Iorgu Juvara 43. Buzău.—Înscriși 442. Votanți 348 AL Marghiloman 246. I. Dimitriadi 211. C. Boranescu 209. N. I. Constantinescu 139 P. Gazotti 104. Gr. Monteoru 97. Dîmbovița.Înscriși 308. Votanți 267 Const. Récénu 179. Const. Olänescu 174. Dr. lovitz 100. Gianni 74. Rimnicu- Vîlcea. Votanți 262 A. Lahovari 202. Vasile Pleșoianu 160. Simulescu 1 72. Disescu 69. G. Fărcașanu 14. Iași.—Înscriși 354. Votanți 30. Iacob Negruți 175. ales. Emil Mavrocordat 150, ales. Balotagiu între V. Pogor 146. Al. Hulban 134. M. Kogalnicenu 141. C. Corjescu 147. C. Langa 138. G. Tăcu 84. Vogoriadi 70. Anulate G. Bucuresci.—înscriși 2377. Votanți 142. G. Vernescu 980. Ghermani 935. Carp 963. Protopopescu-Pache 964. General Manu 1058. Dumitru Brătianu 425. Gogu Cantacuzino 356. Török 242. Kogálnicenu 236. Buescu 253. Costica Dimitrescu 209. N. Ionescu 141. N. Maxensian 28. Futna.—înscriși 342. Votanți 284. G. Apostoleanu 201, ales. N. Voinov 194, ales. G. Gâță 187, ales. N. Savenu 146. Simion Guriță 21. Constantin Cernat 32. Al. Pastia 20. G. Nicolau 16. Ilie Niculescu Dorobanțu 7. Prahova.—înscriși 404. Votanți 312. G. Gr. Cantacuzino 179. Balotagiu între Radu Staniin 138. C. Enescu 147. G. Giovanenu 122. C. Stoicescu 90. I. Cireșanu 100. Dumitru Bratianu 61. Grigorescu 82. Dolj.—508 înscriși. Votanți 402 Al. Stirbey 290. Savu Șomanescu 258. Aug. Pesiacov 245. Pentru al patrulea balotagiu au întrunit: S. Plesia 185. G- Chițu 140. I. G. Plesia 77. Anulate 11. Mehedinți.—înscriși 307. Votanți 303 Gr. Constantinescu 171, ales. Dr. N. Gavrilescu 162, ales. Balotagiu între C. Urdăreanu 48. C. Țăpârdea 114. P. Grădișteanu 123. C. Mihail 17. ____ LA CRONICA TEATRALA II Joi, 13 Octorbre. SUMAR. Teatrul Național.— Fiica Domnului Fabricius, dramă în 4 acte de Adolph Wilbrandt, tadusă în românesce și jucată pentru prima dra, Marte 11 (28) Octobre. Am constatat succesul Manevrelor de tamnă, și am felicitat pe direcțiune pentru acest succes. Acji, constatăm căderea de seversita a Fiicei Domnului Fabricius, și începem prin a ne exprima mirarea cea mai adâncă că Caragiale, căruia numai inteligența nu i se pute contesta chiar și de cei mai înflăcărați dușmani ai săi, a lăsat să se jace acesta informa, nelegată, anostă și ridiculă dramă a lui Wilbrandt Adolf. Bizarre autant qu'étrange arfice un Frances șăgalnic Cum ? de vr’o doui soü trei ani Incoce, obicinuim publicul român cu comedia contimporană, imitațiune esacta, matematicamente esacta a naturei, a vieței zugrăvite pénă în cele mai infime ale ei manifestațiuni; îl arătàm cu comediele lui Sardou, Augier, Dumas, cum se pricepe astăzi teoriele teatrale . Caragiali chiar, în Noptea Furtunosă și ’n Scrisorea Ferdută urmaresce cu’lupa firescul în desfășurarea intrigei sele și tine la logica nesmintită a faptelor,—și acum, de uă dată, revenim iarăși la drama din 1830, la piesele cari readuc aminte pe cele represintate la Paris pe așa numitul Boulevard du Crime, drame și melodrame în care natura era turmentată în tote modurile și ’n care pumnalele, les croix de ma mere, ’medaliónele, daguerrotipiele (aeji fotografiele), cămeșile însângerate și recunosterile imposibile fâceau să tremure, se plângă și să leșine romanticele Francese din vremea lui Louis-Philippe. Du haut des cieux, ta demenre deraiere, Pixérécourt, tu dois étre content ! Pixérécourt, supranumit Le Corneille du Boulevard du Crime, nu ’ntrebuinteza mai multe «cruci de ale ma-si» câte medalióne și fotografii aruncă în Fiica Domnului Fabricius stimabilul dramaturg german Adolf Wilbrandt. Vor fi plăcând Nemților,—alaltăieri scrft énse. Românilor fotografia lui Fabricius și medalionul Idei Reinhold le-a provocat rîsul, tocmai în scenele la vederea cărora spectatorii de la Burg-Theater s’or fi jâliid cu tote lacrâmiie trupului. Căci, după cum ne spune afișele Teatrului Național, Fiica d-lui Fabricius este din repertoriul de la Burgul Vienei. Eh și ? Asta nu o împedică de a fi stupidă, stimabila fiică a d-lui Fabricius. Burgule Burg, și Teatrul Național este Teatrul Național. Me mir și mé crucesc că Caragiale a uitat acesta, el care o soie și o prescie printr’uă îndelungă esperiență, și printr’un studiu seral în teatre românesci. Ascultați, rogu-ve și să vedeți décà, azi, în starea în care e teatrul la noi ca și pretutindeni. Fiica pare să rămână în repertoriul românesc. Uă celebră cantareta a făcut un fată și a părăsit-o pe mâinile unor țărani. Ida Reinhold, cântăreța, avea și bărbat; ’l gonesce și pe acesta . Fabricius fuge și n’are nimic mai bun de făcut decât sé intre pe ferestra la unul ca se fure, împins de feme, die el,—ca și cum noi vom crede că un bărbat de artistă celebră și bogată nu g -sesce nici un mijloc de a nu muri de fóme. Oricum ar fi, Fabricius e prins, condamnat la ’nchisore pe 30 de ani, și după 24 de ani gradat. La gradarea lui începe acțiunea copilaresca a dramei lui Wilbrandt. Copila lui, părăsita de mamă, crescuse în sat, se măritase, făcuse un copil și rămăsese vaduvă. Cum lucrul se ghicesce cu greutate, despre bărbatul Agathei se spune atât de puțin încât nu ’nțelegem pentru ce d. Roll, protectorul ei, nu pate s’o convingă decât în actul final ea se ’n dealul mâna. Ida Reinhold, cântăreța, muma Agathei, voiesce să recâștige amorul fleet sale. Și acum începe res coups de theatre nici logice, nici preparate și tote provocând alaltâierî fără surîsul, ba chiar murmurul significativ al parterului. Actul I. Mama și fata, Ida și Agata se văd, se recunosc; una se rogă, alta rămâne neclintită. Scenă de actul III, după ce Incâlcesc pe spectator și pe care destoinicul Wilmrandt o pune în actul I. Așa s’o fi fâcendi la Burg, în ori ce cas, ce n'est pas fort, ce n'est pas riche! Actul II. Fotografia. Tatăl și fiica, dramatici peste măsură, se recunosc mulțămita binecuvîntatei fotografii a tatălui. Actul III. Medalionul, sau cum ar fi Zis Seribe la croix de la mere ! Fabricius vine noptea să mai vadă pe fii-sa (?), e prins ca hoț după ce, umblând prin grădină găsise un medalion perdut de nevasta-sea, Ida, care și ea tot noptea (!) venise să vărsă pe fiâ-sa și pe nepotu-său Hugo, și se ceru dădacei lui Hugo uă șuviță din blondul păr al lui Hugo. (Une boucle de ses cheveux, ou je me tue, o ma mere !!). Fabricius e arestat, dar Agatha care deschisese ferestra se veda ce s’a întâmplat, aude strigătele tatălui său, și nu ese afarä să ’i scape, sa spună că este el, tatăl ei, că n’a sciut se fure casa de bani a d-lui Roll (care casă, lucru bizar, este în apartamentul onestei Agate). Nu spune nimic, pentru ca Wilbrandt sâ mai facă și actul IV, unde, agate-agale, se face recunoscerea solemnă, înaintea judecătorului de instrucția, a tatălui cu fiica și cu nepotul, depărtarea pentru vecin a mamei, căsătoria Agatei cu d. Roll etc. etc. etc. Mai sunt personagie afară de cele mai sus pomenite, dar și ele se lega de acțiune tot cu fire atât de albe și atât de slabe, încât cad în povestirea subiectului. Așa, bumora, pentru că Wilbrandt a stat în Francia multă vreme, a voit să bage în acțiunea sa și roluri episodice, cum fac Francesii. De aceia, are și două lucrătorese din fabrica d-lui Boll earl aduc, cum aduce catîrul cu calul, cu Ies ouvrieres pe cari le cunoscem din teatrul francez. Wilbrandt și-a zis: ich werde (cochon> sein) wie die Franzosen, și de aceia, alături de onestitatea problematică a Agatei, a pus două tinere perverse și corupte, — tocmai, zic pudibonzii germani, ca ’n moderna Babilonă. Pentru a critica intriga și modul desfâșurărei ei, nu ne mai încercăm. E destul a spune că nu se ține pe piciore la cea mai mică analiză. Sa fi fost artiști de mii de ori mai puternici decât sunt cei cari au jucat în Fiica d-lui Fabricius, și tot n’ar fi putut scote la liman drama înecată încă din primul act. Notara ar fi făcut puțin lucru din Fabricius. Petrescu face firesce și mai puțin. Pacat de Petrescu care este un artist conșciincios și se lasă a fi doborît de asemenea roluri cari nu sunt In masura lui. Agata Stern e jucată de d-na A. Notara care nu are nici vocea, nici gestul, nici întraga acțiune scenică, potrivită cu acest rol care ar trebui sa fie de enormă simpatie. Mai bine, Lucreția Borgia decât Agata Stern. D. Costescu juca pe d. Roll, așa cum pote fi jucat un rol ingrat. D-na Vasilescu e departe de a avea mijlocele ce s’ar cere rolului cântăreței Ida Reinhold; d-niasea nu e nici de frica muma care se cresce, artista care simte inima câ ’I plânge pentru un copil ce a părăsit. O nu! Ida sau una ca Ida nu pot fi așa. D-na Danescu e bine în dădacă, e veselă și publicul o ascultă cu plăcere. D Velescu este în rolul d-sele de jude-instructor. Niculescu, care înlocuia pe Mateescu în rolul slugel d-lui Roll, e forte bine. D-nele Ionașcu și Ciucurescu sunt cele două manuserese «corupte cu Parisianele». Fiica domnului Fabricius nu ne-a arătat de loc cu ce vom putea juca drama în stagiunea 1888—1889. Gion.