Romanulu, octombrie 1888 (Anul 32)

1888-10-28

anul al xxxii-le Voiesco și vei putea. ANÜNCIUKI Littra­­) 80 liter«, tretit patina IV ...... . 40 bau! DcM ® « n » » HI.................2 lei — „ iHaer fluid­ și reclami" pagina III și IV linia . 2 „ — „ A »0 adresa­ II ROMANIA, la administrațiunea­­ Jiarului. II I'AI­lS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse, L . VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, 8. M. la — G L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancaze se refesă — BUCURESC!, 27 BRUMAR S’au sfârșit și alegerile colegiu­lui III. Resultatul ? El a fost cum a fost și altă dată și cum va fi sub tote guvernele, până când, mai mult pentru al tre­ilea de­cât pentru cele­l­alte colegii, educațiunea politică a cetățanului a­­legător va fi completă. Legea electorală, diferitele obice­iuri sau mai bine diferitele moduri de captare a voturilor de către can­didați, și neputința în care se află delegatul și alegătorul direct din al treilea colegiu fac dimpreună ca re­sultatul alegerilor la un colegiu III să fie tot­de­una mai dinainte cu­noscut. Nu pentru colegiul III un minis­tru își va face sânge reu de nerăb­dare și de tarnă. Nici chiar prefectul nu tremură ca la cele-l­alte colegie până la procla­marea resultatului. Lucrul merg strună la colegiul III tot­d’auna. Și de rândul acesta ele nu au fă­cut escepțiune, ci pe deplin s’au su­pus regulel, au mers strună. Vom vede daca, în Cameră, aleșii țăranilor își vor aduce aminte de ta­rán­séu, luați în vârtejul politicei ce­lei mari, ei vor uita cu desăvârșire pe cei cari l’au trimis acolo. Noi vom considera drept cea mai sântă a nóstra datoriă de a le rea­minti In tot­deauna obligațiunile ce le impune mandatul lor. In străinătate căderea fostului gu­vern In alegerile acestea va fi mai greu de priceput de­cât la noi, în țără. In țără, liberali și conservatori, își puteau și ’și pot da mai bine sema de acesta cădere, căci el scia în a­­mănunte in ce mod s’a pregătit prin greșelile unora acesta completă în­vingere. Se scie cum sămînța neunire­ a fost aruncată de mult încă în sînul partitei liberale și cum, pe fie­care­­ zi, rudele acestei neuniri și ale duș­măniei, și ale urei, ajunseră se fărîme întrega partită, lăsând la putere numai ceia ce se numi colectivitate. In străinătate ânsă, acesta neno­rocire nu a putut fi urmată în tote manifestațiunile ei, și s’a crezut Fundatori : C. A. ROSETTI ESEM­PLARUL 15 BANI REDACȚIA STRADA DOMNEI 2, ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, 7, Directore : VINTILĂ C. A. ROSETTI. DUMINECA, LUNI 28 29 OCTOMBRE 1888 Llumineza-te si vei fi. ABONAMENTE vntală și districte: un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; u5 lunii 4 lei. ru to­te ți­rile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea­­ parului și oficiile poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, ln­d dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N. 0) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard —. tot­ dăuna că partita liberală, nu co­lectivitatea cu intesenciată în câte­va personalități și având în fruntea ei pe d. I. C. Brătianu, domnea în țară, făcea educațiunea politică a cetățea­nului, și asigura liberalismului un viitor frumos și mare. Din acestă credință că tot partida liberală guvernă țăra și de la 1884 încuce și că, pin urmare, de 12 ani ea face educațiunea politică a cetă­țeanului, va nasce mirarea și confu­­siunea unor gazete ca Koelnische Zei­tung, Neue Freie Freise, Norddeut­sche Allgemeine Zeitung, The Times, La Rifornia, cari, tóte, la diferite timpuri se ocupau cu atențiune de mersul afacerilor politice din Ro­mânia. Cum? <jlice-vor cu tóte, cum se pare ca, după uă domniă de 12 ani în timpul căreia s’au petrecut în țară fapte istorice și de însemnătate europene, partita liberală să cadă ast­fel în Adunarea deputaților, din 180 membrii, 15 cel mult 20 sö fiă liberali trimiși de acesta țară asu­pra căreia ei au fost stăpâni ne­contestați un timp atât de lung ? Acesta este întrebarea pe care fi­­resce, cu tote corespondențele ex­­plicative, fiarele mai sus citate nu vor uita de a și-o pune și la care nu vor găsi nimic de răspuns. Noi găsim răspunsul, pricepem re­sultatul și-l acceptăm. Efectul însă în străinătate va fi mare, tocmai din causa neșciinței în care presa europena se află as­­tă­­zi în fața acestei complete că­deri. Corespondențele de odinioră în cari domnia pârlitei liberale, mai propriu a d-lui I. C. Brătianu, se da ca vecinică, vor reveni în mintea di­rectorilor de­­ fliare cari le primiau, și confusiunea lor va fi mai mare. La ce s’a redus vecinicia? La cât s’a prețuit de alegător însemnătatea ómenilor cari conduceau destinele părței cârmuitore din partita libe­rala ? Serve-ne faptul de lecțiune, înve­­țe­ ne de aci ’nainte a măsura drept și bine realitatea situațiunilor, a nu ne crede eterni și a lucra, nu pentru mulțămirea poftelor presinte­­lui, ci pentru adevărata propășire că­tre viitor. Să spunem străinătății care se mi­ră și nu pricepe, să-I declarăm neted, pe față și’n deplinătate că, din causa greșelilor unei părți din partita li­berală, din causa neunirei tuturor părților ei, din causa uitărei păgu­­bitore a celor mai multe din forțele oneste și luminate ale liberalismului lăsate cu dispreț afară din rândurile luptătorilor, din acesta causă țara a creqzut că e bine pentru partita li­berală a rămane departe de cârmă, se se reculegá, să se reunéscu și, după cum am mai spus-o aci, să’și vedá greșelile și pe viitor să le evite. Déci vom recunosce acestea franc și fără restricțiuni, străinătatea va pricepe și presa de tote nuanțele nu va putea să nu aprobe hotărîrea ce partita li­berală va lua de a se regenera. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI“ Paris, 26 Octombre. Generalul Boulanger asistă cu familia sea la represintațiunea teatrului Liric. Pe tim­pul unui între act, câți­va din partisanii sei voiru să-i facă un ovațiune. .’ar ad­versarii săi începură să fluere. De aci ur­ma un tumult. Manifestațiunile se reînoiră la eșire de la teatru, și se schimbară lovituri. S’au fă­cut mai multe arestări. Paris, 26 Octombre. Se anunțau din Berlin că proiectul de că­­lătorie a lui Wilhem al II-lea în Spania pare că e părăsit. . .„In Berlin, 25 Octombre Gazeta Germaniei de Nord lăudând pe d. de Gers, ejice câ Europa vede într’en­­sul un om de Stat care a sorut se’și a­­tragâ respectul și amiciția tuturor, de aceia împăratul îi acordă tóta încrederea sea. Berlin, 26 0< tömbre. Gazeta Germaniei de Nord vorbind de situațiunea în Africa Orientala crice ca nu­mai prin cooperarea statelor creștine se va isbuti a se suprima tratatul sclavilor, și ca națiunile germană și engl­­ă se vor gâsi la înălțimea sarcinei ce le este im­pusă de religiune și umanitate. Agenția Haras. Ni se scrie din Galați cu data de 13 Octobre séra: Cunoscem cu toții resultatul alegerilor pentru colegiul I și II. E bine­înțeles câ­mu colegiul III va trimite în Cameră re­­presintanți cari se schimbe majoritatea deja hotârîtă de cele doua colegii. Prin urmare, putem socoti și combina ca și cum am sef positiv și r sultatul co­legiului 111. Majoritatea conservatore, bine întemeiată prin cele două alege­ri de ieri și de az i, nu va face de­cât a se împuternici cu contin­gentul ce i-l va trimite colegiul HI. Fi­ra­d. Carp mulțumit ? Ar fi din parte­a mi­ca presumpțiune ri­dicolă de a pretinde să scia ce crede și gândesce d. Carp, în fața resultatelor ce ați dat alegerile. Nu am acesta presumpțiune, dar veți re­cunosce împreună cu mine probabilitatea suposițiunei urmatare : Deca, în loc de a trimite în Cameră conservatori vechi, nemutați în credințele lor, cu tradițiuni de guvernământ ale lor proprie, alegatorul român ar fi dat juni­miștilor omeni noul, tineri sau bătrâni— n'importe !—omeni fără trecut parlamentar și prin urmare fără educațiune politică și fără vederi hotărite, cu alte cuvinte omeni fasonabili, de plămădit de aci nainte ca personalități politice,—de sigur că d. Carp, ar fi fost mulțămit. D. Carp—ori­ce mi s’ar duce în contră— d. Carp înclină mai mult spre liberalism, un liberalism sui generis, dar un liberalism. Conservatorii nu sciu póte acesta, dar tre­­bue să le recunoscem că o presimt forte bine. Sunt sigur că șeful junimiștilor nu va dece­cta, la tote cererile lor și că nu de voie bună va merge sióra cu dânșii. Acesta este credința pe care, ,din con­­versațiunile mele și ale altora cu conser­vatorii, reese lămurit și’n deplină ’lumină. De altă parte, — și aci începe greutatea problemei ce i se va pune în curând, deci nu îndată dupa alegeri, chiar înaintea convo­­carei noului parlament,—de altă parte, die, conservatorii, întemeiați pe a lor majori­tate, se vor crede în drept de a lărgi cer­cul pretențiunilor lor. Alegerile la Senat,— unde e forte pro­babil ca guvernul sa dorască intrarea unui element liberal mai însemnat de­cât în Cameră,—vor atenua în mică proporțiune preponderanța grupurilor conservatore din Camera, dar totuși acțiunea liberă și ne­mărginită a guvernului nu va pute sa dom­­nascâ în Cameră. Presupunând—ceia ce e forte posibil— ca grupul Vernescu în Cameră sa se des­partă net de conservatori, cr liberalii de nuanțele independente și liberal naționale să se închiege Intr’uâ singură grupare cu d. Dumitru Brâtianu, acțiunea­ guvernului vâslind cu dibăcia printre aceste grupuri și masa conservatóre, tot nu va fi ușure. Sunt puțini junimiștii, sunt puțini libe­ralii. Ecuilibrul nu se póte stabili cu înles­nire. De aceia, sau înainte de convocare vom avâ că remaniare, un ce care sâ ne arete că d. Carp părăseșce linia sen sui generis—saü hartuelile ușore, pe urmă ne­­mulțămirile vădite, și’n fine lupta în re­gulă vor începe între guvern și partita conservatore. Remâne, ca sé nu uit, remâne guver­nului—dar acesta sunt dea puțin proba­bile,—și junii conservatori, cari pene acum s’au arătat mlădios­, lesne de fasonat și de educat politicamente. Pentru aceștia, junimismul pare a fi un conservatism deguisat și deci, mai adâu­­gindu-se și farmecul puterei, s’ar putea să’l vedem mergând cu guvernul și fiind mai coulants în fața injecțiunilor mai mult sau mai puțin imperative ale acestuia. Se vede deci ca nu tocmai d'un coeur­ager, cu inimă plină și’n voia, guvernul Póte primi atci felicitările amicilor și fide­lilor sai. Să nu ne grăbim. Sunt spini și mărăcini In calea guver­nului, și nu sunt puțini. Primiți etc. etc. etc. Un alegător. Resultatul alegerilor coleg. III PENTRU CAMERA Rimnicu- Fiicei.—înscriși 1500, votanți 912 Ion N. Iancovescu 910. Singurul candidat. Brăila­—înscriși 796.­­ Votanți 386 N. Filipescu 262. Gr. Oncescu 6. Anulate 1. Ialomița—înscriși 769. Votanți 386 C. Laurian 305. Cr. E. Pâncescu 51. Cristodorescu 30. Gorj. Înscriși­ 1143. Votanți 755 N. S. Sculescu 708. D. Brătianu 42. Anulate 5. Tecuciu.—înscriși 505, votanți 290. C. N. Miclescu 251. C. Bobeică 22. I. Balș 13. Anulate 4. Vlașca. — înscriși 929. Votanți 446. C. Pariano 445. Singurul candidat, Vasluiă.—înscriși 000, votanți 404 Sandu Rășcan 400. Anulate 4. Marinescu și Cașin și-au­ retras candi­­daturele. Argeș.— Înscriși 1223. Votanți 571 Const. Dobrescu 491. Al. Chirculescu 31. Al. Pavelescu 26. D. Racoviță 8. Căpitan G. Ionescu 5. T. Bratianu 4. Radianu 2. Fălcii%. — înscriși 484. Votanți 359 Nic. Ion 319. E. Calomnanu 15. Anulate 30. Olt.—Înscriși 649 Votanți 309 M. Caracostea 273. C. N. Iliescu 18. Anulate 18. Muscel. — înscriși 728. Votanți 547 Gr. Andreescu 484. G. Nastasenu 30. I. Bunescu 28. G. Pârîianu 5. Cov­ului.­—Înscriși 654 Votanți 350 C. Ressu 314. Bujeni­u 4. Bobeica 6. Patrichi 24. Anulate 2. Roman.—înscriși 466. Votanți 373 V. G. Morțun 223. Nicolae Ionescu 122. Tutova.—înscriși 729. Votanți 507 Dimitrie A. Sturdza singur candidat ales cu majoritatea voturilor. Dîmbovița.—înscriși 1169. Votanți 770 Nae Nichiforescu 408. Politimos 330. Burnă.—Înscriși 1408. Ion Marghiloman 858 ales.Votanți 985. C. Cristodorescu 848 ales. Teleorman, Dimitrie R. Rosetti (Max) ales cu 515 voturi din 519 votanți. Bucuresci.­Inscriș^66. Votanți 000. Gh. Du­a 636, ales. I. Stănescu 631, ales. Al. Catargiu 156. Em­ü Bălteanu 122. I. Mănescu 25. Anton C. Bacalbașa, socialist 6. Maxențianu 8. C. Stoicescu 7. T. Assan 9. Emanuel Culoglu 14. Nemțu, Mihail Adamescu 512, ales. Râmnicu-Sărat C. C. Datculescu 482, ales. Putna, Lazăr Niculescu Betineanu 421, ales. Dimitrie Nicolaidi 424, ales. Iași.­Înscriși 600. Votanți 452. Anulate 46. Balotagiu între: Gr. M. Buicliu 203. I. Nădejde 203. Romanați­—înscriși 990. Votanți 517. Mihail G. Marescu 431. Dobrotescu I.­34. Vasile Obedeanu 39. Anulate 20. Prahova. — înscriși 1709. Votanți 906 C. C. Dobrescu 560, ales. Balotagiu între: Radu G. Potărlăgeanu 248. Arh. P. Georgescu 125. Filipp T. Corlătescu 229. C. N. Homoriceanu, maior 253. G. Nicolescu-Dorobanțu 146. Dobre Preșoianu 12. Alecu C. Stavridi 75. Canuța Ionescu 79. G. Voinescu Boldur 10. T. Vasilescu 8. Preotul Chirița Niculescu 10 N. I. Arnăutu 10. Anulate 16. Bacău­ — înscriși 866. Votanți 666. Ion Lecca 498, ales. ESSessimi FOIȚA ROMANULUI 28 OCTOMBRE 43 Domna Arnaud DIRECTOAREA DE POȘTA DE ELLE BERTHET INVITAȚIUNEA Ba d’abia ’și putu stăpâni un țipet de bucurie, și rupse plicul c’uă mână tremu­­rândă. Apărură mai multe hârtii. Una din ele era uă scrisore forte scurtă, a cărei citire aduce câte­va lacrimi în ochii directorei. Apoi ea foiletă repede pe cele­l’alte, cari trebuiau să fie cele mai importante, jude­când după timbrele și semnăturele cu cari­era. Încărcate. — Da, da, astea sunt! murmură ea, mulțumesc bunul meu unchiul.. Numai de n’ar fi prea tânjit! ! Cu tóte acestea, trebuia ea se’și ispra­­vesca serviciul­­ zilnic și se puse la lucru. Distracțiunea ei o făcea să facă greșeli pe cari impiegații inferiori se grăbeau a le rectifica. Gum Valeria era În prada acelei agitațiuni nervose, cine­va intră repede în biuron, era mica Suzetta Marsois. Tinera fată era deja forte schimbata în favorul său. Bólele săracilor provin adesea din lipsă și mizerie ; puțină îngrijire, că hrană îndestululare, sunt pentru el cea mai bună doctorie. Deci, abundența relativ in care trăi­a Suzetta de câte­va cjile produ­sese deja un efect simțitor. Paserea bolnă­­viciasa pe care n’o putea ascunde graba sea scăzuse mult; obrajii săi păreau mai puțin slabi, ochii mai puțin stinși. Costu­mul său chiar avea un transformațiune mare, ea avea ciorapi pantofi, un tartan și un pălărie de paie , complecta un îm­brăcăminte decentă, sub care începea a se arăta un fel de frumusețe. Valeria, cu totu preocuparea m­a, primi pe biata copilă cu bunătate. — El bine! ce e Suzek­o ? întrebă ea; ai vr’un mandat ? Ți’l voi­ plăti acum, căci sunt fórte grăbită. — Nu, nu, demnă, nu mai am scrisóre. Mulțumitâ d taie, nu mai avem nevoie d’a Împovăra pe biet, 1 frate meu, care d’abia își câștigă și el hrana la Paris. D-ta și cu al d-tale ne-ai făcut să trăim în abundență ; și, de la nașterea mea, nu ’mi aduc aminte să fi fost atât de feri­cita... Ș’apoi, nu scii ? Mama și eu sperăm că în curând nu vom mai fi în sarcina nimului. D-nul Regnier, medicul departa­mentului, după recomandațiunea dumitale fără îndoială, ne-a găsit de lucru pentru un parte a anului. Ne-a arătat pe munți ierburile cari servesc a compune ceaiul el­vețian ; mama și ea, ne vom duce să le culegem, le vom usca, apoi d. Regnier se expediază la un erborist din oraș, care se angajează a ne plăti bine. Ast­fel acum a­­vem ua pozițiune și... — Forte bine, copila mea, o întrerupse directarea, am vorbit într’adevĕr cu d-nul Regnier când ’l am făcut vizită... Dar, să vedem, n’ai ce să’mi spui alt­ceva? — iarta-mé, domnă, Dumnezeule cât sunt c’e prostâ ! Am, e adevărat un co­mision pentru d-tea, de la d. doctor. E­­ram la el adincuri când a venit un expres de la Masure ca se’l ia cu instrumentele la chirurgie La Masure ? repetă Valeria pălind, nu cum­va e vr’un rănit acolo ? — Nu sciii, dar lucrul nu pare grăbit, căci i s-a spus să vină la 11 ore în câm­pia numită Câmpul lui Cesar, că e pate u­­nul din amicii căpitanului Blumen va a­­­vea trebuință de serviciile sale... Mesage­rul a spus acesta de față cu mine. — Câmpul lui Cesar... la unspre­ fiece pre!­­jise directarea poștelor cu agitațiu­ne , mulțămese, copila mea... Aidem, adio, nu scii din ce încurcătură de marte m’al scos. In acelaș timp ea concediă cu gestul pe Suzetta, și, puindu-se la biuron, scrise re­pede câte­va rînduri. — Dar n’am spus încă cu ce comision eram însărcinat de d. Regnier­­ reluă mi­titica cu mirare. — De ce e vorba? întrebă Valeria fără a înceta d’a scrie. — Eco: înainte d’a încăleca pentru a se duce la Masure, doctorul ’ml a fi­s­ca se vin se întreb dăcă e vr’ua scrisóra pen­tru densul, căci bolnavii din vecinătate r putea sa’l scrie prin poștă, și... Suzeta Marsais nu isprăvise d’a explica misiunea s­a, când Tereza isprăvise d’a percurge c’uă ochire pachetul de scrisori ce urma a se distribui. — Nimic, pentru doctorul Regnier, fu­se ea c’un ton monoton ce avea în­tot­dea­una cu publicul. Și ea adaogă aprope îndată c’un ton diferit : — Aide! Suzetto, pentru că doctorul astepta respunsul ton ca se plece, nul face s’aștepte. Fata, intimidată, făcu un salut și plecă fără­ zgomot. Cu tote acestea Valeria isprăvise d’a scie ; ea strânse scrisarea, puse într’un plic gros, cu hârtiele ce primise, și dupa ce pecetlui pachetul ea­­ fi se tare : •— Cine se duce să’mi ducă asta îndată, la Câmpul-lui-Cesar, lângă Masure ? — Eu! ea ! strigară în același timp Faucheux și Dumoulin. Directarea ar fi dorit mai bine ca să în­sărcineze pe Dumoulin care era mai iute de­cât tovarășul său, dar gândindu-se lăsă. A! n’am avut dreptate să întreb cine se duce cu scrisorea, căci numai Fau­cheux póte să fie însărcinat cu depeșa asta. — Așa e! respinse șchiopul triumfător» Masure e în cantonul nord, eu sunt acolo, deci cine ar îndrăsni se­ri­ cu contrariul ? Și el privea pe frumosul Iacob cu un aer de sfidare. — El bine, Faucheux, reluă Valeria fără a îngriji de rivalitatea celor două canto­nieri, te vei duce sé duci pachetul acesta la Câmpul lui­ Cesar înaintea ori­cărei de­­peși... E adresat d-lui comite de Vaublanc, și décà d-lul nu se află acolo, sé’l dat d-lui Gerard, care va fi acolo fără dar și pote. Mai ales aici grijea ca scrisorea a­­cesta se sosescu înainte de un­ spre­ fiece unuia sau altuia din acești d-ni, căci décâ vei întârzia s’ar putea întâmpla nefericiri mari. — E de ajuns d-nă , ami cunosc slujba, va fi totul făcut după cum doriți. — Încă un moment, reluă directarea , trebuie să ne punem în regulă cu admi­nistrațiunea. Și­iricând acestea ea reluă plicul, îl cân­­tăm­, îl fac să­ puse timbre pe dânsul, apoi­­ înapoia șchiopului,­­ficendu’l cu agita­țiune . — Pleca acum, și gândeștete că e vorba de marte și de viață. Faucheux aruncă iarăși uă privire de triumf asupra lui Iacob și Terezei și plecă. — O sâ bea pe la tote cârciumile din cale mormăi Dumoulin. — Va pierde scrisórea, sau o va arăta pe la toți trecătorii, pentru ca să’l citescá adresa, murmură Tereza, și’n sfârșit va a­­junge prea tânjiu. Dar directórea n’aurji acele propuneri caritabile. — D-zeul meu ! se gândi ea cu grije, déca tóte acestea ar fi fără putere d’a îm­piedica acel duel! Să vedem acum aceia ce se petrecea la Masure. Acest sat, situat în mijilocul munților datora numele sau unuia vechiu castel în ruine care, așezat d’ua stâncă înaltă, do­mina împrejurimile. La polele stâncei, din­spre partea opusă satului, se întindea o­ câmpie vastă acoperită de iarbă și câți­va copaci ici colea cari înveselau monotonia. (Va urma).

Next