Romanulu, noiembrie 1888 (Anul 32)
1888-11-26
mmultoas Bass^^^ «Tot uä datä,jice el, acestá conclusiune este în oposițiune formală cu ideile tuturor autorilor, cari s’au ocupat cu teoria zborului; ei cred că mulțumită formelor ei (pasărea) fine , de dinainte și de dindărăt, pasărea care alunecă în aer, nu găsește în el tocmai un resistență îndestulă. Acesta părere este pate exactă în cea ce privește, când pasărea sbdră în tota repeziciunea ei, dar însă când își ia avântul, chipul după care aripile se îndreptezá în momentul ridicărei lor, le face desigur să întâmpine în aer uă mare resistență, care nu pate să fie întrecută decât primă putere proporțională: «Mi s’a părut, că în disposițiunea fibrelor mușchiulare, ar trebui să se găsăscă indicațiunea valorilor relative a composantelor orizontale și verticale a puterei acestui mușchiu. «Intr’adevăr, când fibrele unui mușchiu al căruia grosime este uniformă, convergeza către un punct de inserțiune unic, atunci resultanta acțiunelor colective, se esercităză după oă linie mijlocie, bisectricea unghiului, pe care fibrele sale îl formeza radiindu-se în jurul inserțiunelor mobile.«Căci, marele pectoral al păsărei, acest mușchiu puternic, care produce prin sine, mai totă acțiunea al loviturei de aripă, înfățișază în întregimea lui aspectul unui triunghiudreptunghiu, cu o mare lăture, formată prin cresta sternului, apróre orizontală, în timpul zborului, pe când ipotenusa, representată prin marginea superioră a mușchiului, ar fi mai mult sau mai puțin pe orizont, după specia de pasăre ce se ia în considerație: «La uă porumbiță ce am disecat-o, direcțiunea mijlocie a fibrelor marelui pectoral, a fost apreciată de mine după bisedtricea unghiului format de fibrele sale, la punctul lor de inserțiune pe humerus. Acesta bisectrice era înclinată într-un mod oblic pe orisont, cu care ea forma un unghiu de 35 grade. După acesta deja, se pate conchide că composanta orisontala a acțiunei mușchiului, era mai mare decât composanta verticală: «Daci se consideră că inserțiunea marelui pectoral pe humerus nu se face pe un punct limitat, ci se împrăștie pe o cresta destul de întinsă va trebui să se admită că fibrele cele mai externe ale mușchiului, care au inserțiunile lor mai îndepărtate din centrul de mișcare a umărului, a avea un moment de acțiune mai favorabil și prin urmare, resultanta sforțarei totale a mușchiului, va fi așezată într-un mod sensibil în afară de bisectricea unghiului de inserțiunea humerală și aprope de imaginea externă a mușchiului, adică de ipotenusa triunghiului. «Daci ne luăm după aceste considerațiuni pentru a determina posițiunea axei, după care se exercită sforțarea mijlocie a pectoralului, găsim că acesta axă este înclinată pe orisont de aprope 27 grade și prin urmare proiecțiunele ei verticale și orisontale sunt între ele într-un mod sensibil de 1 la 2. «E interesant să se compare în acesta privință mușchii pectorali ai diferitelor specii de paseri. Rețele, gâștele și lebedele, ale cărora mușchi pectorali sunt forte lungiți, trebue să aibă acțiunea acestui mușchi, forte oblică în raport cu crusta sternului. Răpitorele și mai cu semn acele păsări, preversute cu aripi mari, oferă uă disposiție tocmai contrarie. «Se pote deja prevede că la aceste conformațiuni anatomice diferite corespund diferințe de atitudini în timpul zborului. -------—---------— dividul Dimitrie Nicolae I, din acel oraș, fiind adus la spitalul comisiunei europene, a încetat din viață, înecat.— In ziția de 9 Noembre curent s’a găsit înecat la malul iazului, numit cu papură, din comuna Buznea, județul Iași, un copil necunoscut, de sex bărbătesc, de naționalitate ebreu, ca de vouă două ani, îmbrăcat cu cârnașe de americă, polcuțe de satin, îmbrobodit cu berză negră și încălțat cu colțuri negri de caneva. Se crede a fi fost inecat cam de vr’un 3 file de un anume individ. Cadavrul nu este putreficat nici denaturat. Cașul s’a comunicat parchetului. Călcat de tren. In diminața de 10 Noembre curent, individul Moise Iacobson israelit, de profesiune samsar, voind t trece la magazia gărei Brila pe sub un tren de mărfuri, care In același moment se pusese in mișcare, a fost călcat, fracturându’l ambele piciore. El a fost îndată transportat la spitalul din Brăila. ÎNTÂMPLĂRILE pILE Arsă din imprudență. — Cârstina, soția lui Petre FirâU Mongă, din comuna Obârșia, județul Mehedinți, culcându-se în bordeiul său pe lângă vatra focului, împreună cu fiica sa, anume Iena, în etate de un an, au luat foc, din neglijenta mamei, hainele de pe fetiță, căreia i’a ars partea drepta a corpului și un picior, și pe dată a înceat din viață. Cașul s’a comunicat parchetului. Explozie. — Florea Barbu Martie, din comuna Valea Stanciului, jud. Dolj, împreună cu soția sa, intrând într’o pivniță, cu o luminare în mână ca să pue gaz într’uă lampă, a luat foc lampa, și fâcend explosie, s’au aprins améndoul. Bărbatul a eșit repede afară și s’a tăvălit !n zăpadă, astfel că focul s’a stins și a rămas ars numai de la brațul stâng , iar muierea, cotropind’o focul, a ars atât de grav încât Îndată a și încetat din viață, înghețat. — In ziua de 80 s Octombre trecut, s’a găsit înghețat de frig, aprope de mila 2 spre apusul orașului Sulina, in INFORMAȚIUNI Noul miniștri au prestat jurământul a<âl la 11 ore. ---X— România anunțând formarea noului cabinet spune : Noul minister este eșit din sinul Camenilor, și este prin urmare espresiunea cea mai proprie a majorităților. El este ultima voință manifestată de întrega țară prin alegerile din Octombre. Acest minister, ajutat de niște majorități puternice și cari știut ce voesc și ce gândesc, este menit a vindeca ranele trecutului și a ne asigura un viitor mai bun. —x— ■ Rom. liberă spune că neînțelegerile dintre junimiști și conservatori par a fi dispărut. Organul oficios salută cu voe bună pacea și jice cabinetului, «înainte pe calea reformelor». —x— Lupta spune că nuoul minister s’a format după ce ministerul junimist a demisionat, adică după ce junimiștii au trecut prin furcile caudine și au făcut tot ce li s’a ordonat. * — X--Junimiștii și conservatorii, cari au primit noul minister cu aplauze zgomotase, la Cameră și la Senat, par forte mulțămiți de noua combinațiune. —x— In viitorea ședință a Camerei, care se va ține Luni, se vor alege diferitele comisiuni ale Camerei. D. Știrbei, noul ministru al internelor va pleca în străinătate. — X--Națiunea consideră noul cabinet ca un farsă : «Junimiștii, spune tăiarul liberal, amici ai Palatului, membrii al guvernului personal, braț la braț cu conservatorii, inamici ai apanagielor și al fortificațiunilor, vor solicita astăzi încrederea minorităților (junimisto-conservatore) contopite. «Nu esităm a spune că bilul de încredere, în aceste condițiuni este uă de misiune pentru regimul parlamentar». Și Națiunea termină, adresându-se noului guvern, prin următorele rânduri : Ați lucrat azjl napte la uă farsă și acum ziua veniți în fața țărei și-o cereți încredere. E o farsă aceasta, și ca tóte farsele ordinare ea nu póte fi privită de noi decât cu desgust. —x— Sub titlul de Marele minister, Epoca începe astfel primul ei Bucuresci : In fine am trecut din provisoriu în definitiv. Ministerul s’a constituit, și constituțiunea sea prevestesce uă viață sănătosă și lungă. Nici uă dată atâtea capacități nu s’au văzut adunate la un loc. Sunt în acest cabinet atâția bărbați eminenți, atâția oratori, încât s’ar putea da acestui minister denumirea ce se dăduse, de almintielea pe nedrept, cabinetului lui Gambeta, de «Marele minister». — XD. Căpitan Moroiu, cunoscutul antisemit, a încetat din viață. CONSILIUL DE RESBEL AFACEREA STANCIULESCU (Urmarea ședinței de la 12 (24) Noembre) DUPE AMIAfil Ședința se deschide la ora 2 Pledoaria d-lui Missir Ține a declara inca d’acum, că în tot decursul a 16 ani de când este avocat, a ROMANUUL 26 NOEMBRE ■wKMMHfnmmanpiw n nu mai i ■ [UNK] [UNK] bia de 2—3 ori a pledat în procese criminale, și astfel cu grea a luat causa înttru a o apara. După lung studio însă s’ai convins despre dreptatea causei ce o apara și d’aceia vine cu tata încrederea înnaintea consiliului. ’I place a crede, și e convins ca are înaintea sea judecători drepți, imparțiali. Ca la astfel de omeni se și adreseza. Arată posiția grea a acuzatului, și prin urmare ș’a apărătorilor fața de ministerul public, spune care este rolul judecătorului când e vorba de a judeca asupra unui fapt criminal. Nu nega ca faptele de cari este acuzat Stănciulescu exista, este dator însă a face un studiu pentru a aréta daca respunderea faptelor cad ori nu în sarcina acuzatului. Prin eserapie și teorii juridice ce aduce și desvolta pe larg, íncerca a dovedi ca acuzatul nu póte fi răspumsétor despre faptele ce i se imputa. Arată ce rol póte avea, întru aducerea sentinței nostre, împrejurările, ce mult acestea pot ușura ori îngreuia pe acusat. Face un profund studiu asupra căușelor sufletești cari pot împinge la acțiune pe un criminal și aduce exemple anume când criminalul chiar prins asupra faptului, nu pate fi osândit. Atrage seriosa atenția a consiliului asupra unui lucru : numai după ce pe deplin s’au convins în sufletul lor și vor avea și alte probe materiale suficiente să pronunțe sentința, ca astfel să se omită faptul, care ușor s’ar putea întâmpla: d’a condamnat pe cineva pe nedrept, căci,zice apărătorul, mai bine scăpați 10 vinovați decât s condamnat un nevinovat. Revine la capetele de acuzație, luându- I le rând pe rând. Vorbesce mai ’nainte de tate despre modul cum încă de la început era organizata poliția și termina acest punct prin a pune ca déca neregularitați, hoții chiar, s’au comis aici, nu pute fi osândit pentru asta acuzatul; el trebuia să se conforme sistemului ce esista când intrase în poliția. Nu e chiar treba nostră,jice, să discutăm acest lucru, acest sistem. Insistă asupra punctului de acuzația ca Stănciulescu a luat bani din fondul secret, pice când pute să fia mai puțin vinovat, nici densul și nici șeful séu nu póte fi luat la răspundere cum a cheltuit din fondurile secrete. Oare pe ministrul de externe îl întrebă cineva despre modul cum a cheltuit din fondul secret? Dér ar fi a compromite éra, siguranța publica daca s’ar cere astfel de socoteli. Acie ce stie de încredere, deci nu pot fi luate în serios acusațiile ce se aduc lui Stanciulescu în asta privință. Ședința se suspenda pentru 5 minute. DUPĂ REDELGIDERE A. Missir continuă cu pledoaria sa. * Arata greutățile ținerii poliției secrete și apăra pe acuzat pentru faptele ce i se impută ca ar fi făcut ca comandant al agenților secreți (punctul I al acuzatei). Spune că acuzatul a plătit pe agenții secreți cu * banii cari se luau pe numele fictive. Nu constitue crima de fals în acte publice ceia ce a făcut acuzatul cu statele în asta ! privința : daca e fals, atunci falsul e locuit de șeful poliției, prefectul, care știa ca se face, ordona chiar, și sergenții cari iscaleau. De ce numai Stănciulescu sé fie acuzat ? Spune ca deca ar fi sa acuze și d-sea, ar putea arăta un bilet de agent secret din poliția de adi. 11 are în buzunar. Dar nu voes ce a face râu unei persone cu care e altfel nu are nimic. Revine la al douilea cap de acuzație și sfărâma mărturiile puse de fostul casier Christescu. Spune ca purtarea în astă ce stia a acuzatului a fost corecta. DUPĂ REDESCHIDERE. I Un incident ( 1). comisar regal ridica un incident. Spune ca carta de care se facea asusinul mai adineori de aparare, este scrisa pentru domnia-sa. Este un bilet prin care i se da voie, întocmai ca unul procuror, d’a intra ori și în ce loc public. .Este dor uâ carta prin care este învestit cu puterea Statului d’a interveni și a putea cere ajutor când nevoia s’arata. D. Misir dice că a fost departe de d-sa a bănui pe d. comisar, mai ales că vede pe carta că’l este data ca unui representant al ministerului public și carta nu este ca cea a spionilor. Rumarea publica indusa în erore asupra acestei ceștii pentru a nu fi cumva superalare pentru d. maior, ține a declara ca nu banuiesce câtuși de puțin pe d. Gherghe, că este numai un un caz de explicare cela pentru care s’a ridicat incidentul, trece apoi la celel’alte capete de acusație aparend cu putere și căldură pe clientul său Ajungând la cestia conturilor false, demonstra ca nu numai acusatul dar și alții au luat parte la asta. Trebuia deci și pe aceștia aduși la acesta baza. . Ședința se suspenda. DUPĂ REDESCHIDERE A. Missir continuă a apăra pe acusat în privința acusării ce i se aduce în vinderea hainelor vechilor evrei, fiice că nu se pote pune temeiü pe mărturisirea lor.Termina la ora 6 cerând achitarea. Replica d-lux comisar regal. E silit,jlie, să facă replică, cu tóte că era hotărât a nu lua ânca va data cu- i vântul. ! L’a silit énsé la asta mai ales d. Lascari care jise ca acuzatul este uă persona politicâ, și a acusat indirect pe comisar câ I ar fi uă unelta întru a face gusturile politice a unora sau altora. ! D. Gherghe protesteza cu tărie contra i acestui lucru. Presa, care a asistat totdeauna la tote procesele, póte să afirme că nici uo dată representantul ministerului public n’a făcut politica, ci a căutat numai să’și facă datoria să lucreze pentru ca legea să fiă respectata și onerea militară neștirbită. Respinge ca scopuri politice l’a făcut I ca să țină pe acusat sever la secret: interresul instrucției l’a facut pentru a pro- Icede astfel. Ș’apoi nu d-sea a fost acela care a prelungit procesul. L’a consiliat de mult pe acusat să urmeze înainte ca procesul, dar densul a zis ca ascepta pe d. Moruzzi. D’asemeni respinge că chiar ministrul Barozzi ar fi persecutat pe acuzat, fiice, în trecut, ca deși acuzatul amenința, el nu pote compromite pe d. Moruzzi. Crede că de altfel consiliul este în curent cu întreg acest proces. Nu va insista dor pe 1 kg asupra tuturor punctelor aduse de aparare. Vorbesce numai referitor la cestia cu facerea uniformelor. Mai réspunde și la argumentele d-lui Missir și cere apoi consiliului se-și îndeplinesca în consciința datoria dupa culea și a facut-o și d-sea în astă cestie. D. Bossie, faice că mai bine era să nu ia replica d. comisar. Spune că d. Missir a vorbit bine și déca s’a părut slab d-lui Gherghe, e capete nu l’a priceput. Incârca a combate pe d. Gherghe. Spune ca prea a vorbit mult, că în Franța nu așa se face etc. Preș. citesce apoi capetele de acuzațiune și consiliul la ora 8 se retrage pentru a delibera. VELIWICTUL. După uă deliberare ce a ținut uă oră și jumătate, președintele citește verdictul , Căpitan Stănciulescu găsindu-se vinovat în cestia hrănii sergenților de oraș (al 5 lea punct de acuz.) și unde a fistat statul cu 2112 lei,în cesuia vinderii cismelor vechi, a confecționării celor 650 uniforme unde a pus în buzunarul său bani,—în cestia mașinei de cusut,—or pentru crima de fals se achită. Consiliul admitend circumstanțe ate«t nuanțe, îl condamnă la un an și jumătate închisore, destituire din funcție și 400 lei despăgubire către stat, pentru înșelăciune și substracțiune de bani publici. Tot d'odată astă pedepsă fiind infamantă, i se ia și ordinul Stăua României al cărei cavaler era. Sentința i s’a citit apoi într’o cameră laterala și condamnatului care a făcut imediat recurs. Urmeza a se alege un delegat la casa s pensiunilor. Candidați sunt d-nii Al. Florescu și Chiriacescu. Neîntrunind case nici unul majoritatea regulamentară și lipsind un mare număr de d-nî senatori, ședința s’a ridicat, anunțându-se cea viitare pentru Luni. SENATUL Ședința de la 12 (24) Noembre Preșidenția d-lui general Florescu. Presenți, 86 d-nn senatori. Comisiunea însărcinată cu compunerea actului de dare în judecată a fostului ministru și general Anghelescu, comunică câ ) va susține acuzarea înaintea curței de casațiune. ( D. președinte comunică schimbarea care s’a fâcut în cabinet. D. prm-ministru. Îndată după constituirea corpurilor legiuitore, M. S. Regele a chemat la palat pe președinții corpurilor legiuitore și pe miniștrii, și în urma consfituirei, d. T. Rosetti a fost însărcinat cu compunerea unui nou cabinet. D. prim ministru dă apoi citire .ecretului regal, prin care sunt numiți nuoii miniștri. J. Pleva. Spune că Senatul nu a fost pus în cunostință de demisiunea cabinetului și íntreba daca a fost sau nu demisiunea cabinetului. Déca demisiune a fost, atunci este uu necuviință parlamentară că Senatului nu i s’a adus la cunoșcință demisiunea cabinetului. D. președinte, care a luat parte la consfătuirea cu M. S. Regele, declară ca actualul cabinet este un nou cabinet și ca decretele regale nu pot fi luate în discuțiune. D. Fleva n’are decât se anunțe un interpelațiune. Urmeza alegerea comisiunei pentru casa de depuneri și consemnațiuni. La despoiarea urnei se constată că numai d. Urescu a întrunit majoritatea absoluta, și de aceea numai dânsul este proclamat membru al comisiunei. Cât pentru ceilalți duoi membrii se procede la uă noua alegere. Sunt aleși d-nii G. Chițu și Liteanu, nouă a d-vostră? Nu numai acest fapt este, sunt multe, fórte multe, căci numai curate nu sunt. Vorbind de partidul conservator die ® ca el nu mai are rațiunea de a fi, el s’a trecut pentru acesta țară. 1 A ’ai luat cuvântul d-nil miniștrii Al. Lahovary, Al. Marghiloman, respundând d-lor Panu și N. Ceaur Aslan. Ședința apoi s’a ridicat la orele 5. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 12 (24) Noembre Ședința se deschide la ora 1 și jum., sub președinția d-lui președinte Lascar Catargiu. Presenți 148 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. D. Președinte zice că fiindcă d. primministru Theodor Rosetti nu a venit încâ, d-nii deputați se trecá în secțiuni și se alegá fiecare secțiune, președintele, secretarul ei etc.; tot de uă data să se nume cu câte un membru din fiecare secțiune pentru luarea socotelelor, căci de mult n’au fost luate. D-nii deputați trec în secțiuni. Ședința se deschide la orele 2 și un sfert, fiind de față și domnul prim-ministru. D. Președinte citește un mesagiu, prin care face cunoscut că cabinetul s’a format, după cum am anunțat deja în numărul nostru de afli. Toți miniștrii au fost aclamați. D. M. Cogălniceanu cere orecari lămuriri, décà cabinetul s’a format prin mesagiu regal sau nu. Totoa dată întreba pe d. ministru președinte déca actualul minister are același program după cum l’a avut cel dejn înainte. D. Th. Rosetti, respunde cu tote proiectele de legi, presentate de vechiul cabinet, formeza și programa actualului minister. D-nii miniștrii pleca la Senat ca să anunțe despre formarea cabinetului. Ședința se ridică până la întorcerea d-loa miniștrii. Redeschiderea ședinței La orele 3 ședința se deschide. D. Ceaur-Aslan, are cuvântul. D-sea dice ca partidul conservator a trecut cu bagagiü cu tot sub drapelul erei noui. Dar nu stim pentru ce, nu seim motivele pentru cari s’a format cabinetul. Asupra acestei chestiuni e mister complet, nici noi nu știm, nici țara nu înțelege cuvintele d-lul Theodor Rosetti. Pare că neam afla sub guvernul d-lul I. Bratianu. Privesc cu durere cum ați inaugurat era nouă a d-r. D. Gh. Panu, dice că guvernul junimist n’are încrederea națiunei și că el a intrat pe ușa de din dos. Ni s’a făgăduit că altă concepțiune politicâ, nu era nouă, dar vedem că acestea nu s’au realizat. E mai reu decât pe timpul d-lui Ion Bratianu, atunci trecu cel puțin 24 ore până la constituirea noului cabinet, acuma numai 5 minute au trecut. Pr esența nouior miniștri nu e decât ua urmare a regimului personal. Și acest guvern își are originea impură. D-v., d-lor miniștrii, nu ne presentați proiecte de legi, ci niște modificări. Vorbesce de programul liberalilor-conservator. In acest program nu se vorbea de joc de reforma agrară. Ei bine cum se va împeca acest program cu acela al junimiștilor ? ^ D. Vernescu zice căât întregului cabinet 1i se cuvin apatsele. Explică cum s’a format acest cabinet, când guvernul I. Bratianu a cântat de la putere, fiice cu guvernul își are origina sea pură, fiice că alegerile s’au făcut în regula. D. Panu, cu tóte ingerințele și presiunele. D. Vernescu dice că n’a fost nici uă ingerință, firie că după alegeri de datoria guvernului era ca sâ’și depună demisiunea în mânele M . S. Regelui! Décá regele ne-a chemat, noi nu trebuie să întrebăm de ce. Noi am fost aduși prin încrederea națiunei. Veți vedea proiectele nóstre, d-v. ve veți da ultimul cuvânt asupra lor. D. P. P. Carp, aduce aminte ce a ce- irut (ziaristica și opiniunea publică înainte ) de căderea d-lui I. Bratianu. Toți diceați séü revoluțiune sé se facu séu Regele se [ intervie. Intre cei ce scriau tate aceste ■ era și d. Panu. Ei bine, M. S. ne a che ■mat pe noi și noi am făcut alegeri. Că n’avem majoritate ? Ba da, noi suntem al majoritatel. Acesta schimbare de minister e cât se pote de legulă. In privința proiectelor, sper că de multe ori îl vom avea și pe d. Panu alaturea cu noi. Bisantinismul nu se mai află cu noi. (Aplause). D. Ceaur-Aslan, răspunde d-lor Carp și Vernescu, dice ca și acest minister e personal ca și cele l’alte. Nu încrederea palatului, nu aceste aplause, ci încrederea națiunei. Care ve sunt faptele d-vostră d-lor miniștrii ? Alegerile curate ? Dar în Iași cum au fost alegerile ? Se aresteza alegétorii, se sequestréza candidații și dl. ministru cu tóte depeșile ce i s’au adresat, n’a dat nici un râspuns. Aceasta e era 1163 Telegrame de erl séra Paris, 24 Noembre. Proiectul de lovitură de Stat este obiectul unor aserțiuni contradictore în tote cercurile politice. E probabil că un incident va fi ridicat la cameră in acesta privință. Atena, 24 Octombre. Oâ interpelare îndreptată în contra ministrului de justiție a avut loc aici la cameră, care a aprobat conduita ministrului cu 78 voturi contra 47. î Belgrad, 24 Noembre Comitetul va termina aici proiectul de Constituție, și se va întruni Luni în ședință plenară spre a delibera asupra câtorva punte în privința cărora nu s’a stabilit uâ înțelegere. Guvernul desminte știrea cum cu ar câta se exerciteze uă influență asupra alegerilor. Belgrad, 24 Noembre Doi tâlhari vestiți, Arsenievici și Berat, au fost făcuți prisonier de către gendarmerie. Borna, 24 Noembre Dupo Riforma canoniera franceză „L’Etendard” a observat de mai multe ori fortificațiile insulei Madalena și a plecat în direcțiunea Corsicei când autoritățile insulei Madalena au luat măsurile pentru a face să se urmaresca de aprope canoniera. Agenția Havas. Telegrame de diminața Viena 24 Noembre Corespondența Politică primesce din Belgrad știrea că desordine electorale, datorite agitațiunei radicale, isbucnind iu mai multe districte au fost înăbușite prin arestarea uneltitorilor. « Și se deci de indivizi armați au fost arestați. Londra 24 Noembre Dupa un depeșă din Atena adresată ziarului Standard, sultanul ar fi dispus să consimța la anexarea definitiva a Rumeliei Orientale la Bulgaria cu condițiunea ca Bulgaria sa renunțe la tote dorințele sale asupra Macedoniei. Acest resultat e datorit mijlocirei Monseniorului Bonetti, nunțiu al Papei la Constantinopol. Agenția Havas. ULTIME INFORMATIUNI Linia telefonică dintre gara Chitila și direcția C. F. R. este deja pe deplin instalată. —x— Încă In cursul acestei luni se va face uă remaniare prefectorială. •—X---Luni ministerul lucrărilor publice va avea oă întâlnire cu delegații consiliului de administrația al liniei S. C. I. pentru a lua u definitivă înțelegere. --------In ultimul număr al tiarului Zastava se află u traducerea «Cuconei Nastasica» de Const. Negruzzi, făcută de publicistul șerb Ivan Ivanici. Ee s’au terminat esamenele studenților facultății de drept. In cursul acestei săptămâni se vor susținea mai multe fese de licență. —x— D. Tache Ionescu a întrebat pe d. ministru de justiție în privița neregularităților de la colegiul 3 de Ilfov. D. ministru respectiv va răspunde mâine. D. Nicolae Ionescu a interpelat guvernul în privința sătenilor resculați, cari de atâta timp stau închiși. —X---Sub titlul Lepe tupjinke (prietine frumose) a apărut în Belgrad oă colecțiune de poesii lirice, în care se află traduse mai multe poesii de ale autorilor români ca : Alesandri, Bolintineanu, Negruzzi, etc. Traducătorul ed. M. Ivanovici