Romanulu, noiembrie 1888 (Anul 32)

1888-11-26

mmultoas Bass^^^ «Tot uä­ datä,­­jice el, acestá con­­­­clusiune este în oposițiune formală cu ideile tuturor autorilor, cari s’au ocupat cu teoria zborului; ei cred că mulțumită formelor ei (­pasărea) fine , de dinainte și de dindărăt, pasărea care alunecă în aer, nu găsește în el tocmai un resistență îndestulă. Acesta părere este pate exactă în cea ce privește, când pasărea sbdră în tota repeziciunea ei, dar însă când își ia avântul, chipul după care ari­pile se îndreptezá în momentul ri­­dicărei lor, le face de­sigur să în­tâmpine în aer uă mare resistență, care nu pate să fie întrecută de­cât prim­­ă putere proporțională: «Mi s’a părut, că în disposițiunea fibrelor mușchiulare, ar trebui să se găsăscă indicațiunea valorilor rela­tive a composantelor orizontale și verticale a puterei acestui mușchiu. «Intr’adevăr, când fibrele unui mușchiu al căruia grosime este uni­formă, convergeza către un punct de inserțiune unic, atunci resultanta ac­­țiunelor colective, se esercităză după oă linie mijlocie, bisectricea unghiu­lui, pe care fibrele sale îl formeza radiindu-se în jurul inserțiunelor mo­bile.«Căci, marele pectoral al păsărei, acest mușchiu puternic, care produce prin sine, mai totă acțiunea al lovi­­turei de aripă, înfățișază în întregi­mea lui aspectul unui triunghiu­­drept­unghiu, cu o mare lăture, for­mată prin cresta sternului, apróre orizontală, în timpul zborului, pe când ipotenusa, representată prin marginea superioră a mușchiului, ar fi mai mult sau mai puțin pe ori­­zont, după specia de pasăre ce se ia în considerație: «La uă porumbiță ce am disecat-o, direcțiunea mijlocie a fibrelor mare­lui pectoral, a fost apreciată de mine după bisedtricea unghiului format de fibrele sale, la punctul lor de inser­țiune pe humerus. Acesta bisec­trice era înclinată într-un mod oblic pe o­­risont, cu care ea forma un unghiu de 35 grade. După acesta deja, se pate conchide că composanta orison­tala a acțiunei mușchiului, era mai mare de­cât composanta verticală: «Daci se consideră că inserțiunea marelui pectoral pe humerus nu se face pe un punct limitat, ci se îm­prăștie pe o cresta destul de întinsă va trebui să se admită că fibrele cele mai externe ale mușchiului, care au inserțiunile lor mai îndepărtate din centrul de mișcare a umărului, a a­­vea un moment de acțiune mai fa­vorabil și prin urmare, resultanta sfor­­țarei totale a mușchiului, va fi așe­zată într-un mod sensibil în afară de bisectricea unghiului de inserțiunea humerală și aprope de imaginea ex­ternă a mușchiului, adică de ipote­nusa triunghiului. «Daci ne luăm după aceste consi­­derațiuni pentru a determina posițiu­nea axei, după care se exercită sfor­țarea mijlocie a pectoralului, găsim că acesta axă este înclinată pe ori­­sont de aprope 27 grade și prin ur­mare proiecțiunele ei verticale și ori­sontale sunt între ele într-un mod sen­sibil de 1 la 2. «E interesant să se compare în a­­cesta privință mușchii pectorali ai di­­feritelor specii de paseri. Rețele, gâș­tele și lebedele, ale cărora mușchi pectorali sunt forte lungiți, trebue să aibă acțiunea acestui mușchi, forte oblică în raport cu crusta sternului. Răpitorele și mai cu semn acele pă­sări, preversute cu aripi mari, oferă uă disposiție tocmai contrarie. «Se pote deja prevede că la aceste conformațiuni anatomice diferite co­­­respund diferințe de atitudini în tim­pul zborului. -------—---------— dividul Dimitrie Nicolae I, din acel oraș,­­ fiind adus la spitalul comisiunei europene, a încetat din viață, înecat.— In ziția de 9 Noembre curent s’a găsit înecat la malul iazului, numit cu papură, din comuna Buznea, județul Iași, un copil necunoscut, de sex bărbătesc, de naționalitate ebreu, ca de vouă două ani, îmbrăcat cu cârnașe de americă, polcuțe de satin, îmbrobodit cu berză negră și în­călțat cu colțuri negri de caneva. Se crede a fi fost inecat cam de vr’un 3­­ file de un anume individ. Cadavrul nu este putreficat nici denaturat. Cașul s’a comunicat par­chetului. Călcat de tren.­­ In diminața de 10 Noembre curent, individul Moise Iacobson israelit, de profesiune samsar, voind t trece la magazia gărei Br­ila pe sub un tren de mărfuri, care In același moment se pu­sese in mișcare, a fost călcat, fracturân­­du’l ambele piciore. El a fost îndată trans­portat la spitalul din Brăila. ÎNTÂMPLĂRILE pILE­ Arsă din imprudență. — Cârstina, so­ția lui Petre FirâU Mongă, din comuna O­­bârșia, județul Mehedinți, culcându-se în bordeiul său pe lângă vatra focului, îm­preună cu fiica sa, anume Iena, în etate de un an, au luat foc, din neglijenta ma­mei, hainele de pe fetiță, căreia i’a ars partea drepta a corpului și un picior, și pe dată a înce­at din viață. Cașul s’a co­municat parchetului. Explozie. — Florea Barbu Martie, din comuna Valea­ Stanciului, jud. Dolj, împre­ună cu soția sa, intrând într’o pivniță, cu o luminare în mână ca să pue gaz într’uă lampă, a luat foc lampa, și fâcend explo­­sie, s’au aprins améndoul. Bărbatul a eșit repede afară și s’a tăvălit !n zăpadă, ast­fel că focul s’a stins și a rămas ars nu­mai de la brațul stâng , iar muierea, co­­tropind’o focul, a ars atât de grav în­cât Îndată a și încetat din viață, înghețat. —­­ In zi­ua de 80 s Octombre trecut, s’a găsit înghețat de frig, aprope de mila 2 spre apusul orașului Sulina, in­ INFORMAȚIUNI Noul­ miniștri au prestat jurămân­tul a<âl la 11 ore. ---X— România anunțând formarea nou­lui cabinet spune : Noul minister este eșit din sinul Camenilor, și este prin urmare es­­presiunea cea mai proprie a majo­rităților. El este ultima voință ma­nifestată de întrega țară prin alege­rile din Octombre. Acest minister, ajutat de niște ma­jorități puternice și cari știut ce vo­­esc și ce gândesc, este menit a vin­deca ranele trecutului și a ne asi­gura un viitor mai bun. —x— ■ Rom. liberă spune că neînțelege­rile dintre junimiști și conservatori par a fi dispărut. Organul oficios salută cu voe bună pacea și­­ jice cabinetului, «înainte pe calea reformelor». —x— Lupta spune că nuoul minister s’a format după ce ministerul junimist a demisionat, adică după ce junimiș­tii au trecut prin furcile caudine și au făcut tot ce li s’a ordonat. * — X--­Junimiștii și conservatorii, cari au primit n­oul minister cu aplauze zgomotase, la Cameră și la Senat, par forte mulțămiți de noua combi­­națiune. —x— In viitorea ședință a Camerei, ca­re se va ține Luni, se vor alege di­feritele comisiuni ale Camerei. D. Știrbei, noul ministru al inter­nelor va pleca în străinătate. — X--­Națiunea consideră n­oul cabinet ca un farsă : «Junimiștii, spune tăiarul liberal, amici ai Palatului, membrii al gu­vernului personal, braț la braț cu conservatorii, inamici ai apanagielor și al fortificațiunilor, vor solicita as­­tă­zi încrederea minorităților (juni­­misto-conservatore) contopite. «Nu esităm a spune că bilul de încredere, în aceste condițiuni este uă de misiune pentru regimul parla­mentar». Și Națiunea termină, adresându-se noului guvern, prin următorele rân­duri : Ați lucrat azjl napte la uă farsă și acum­­ ziua veniți în fața țărei și-o cereți încredere. E o farsă aceasta, și ca tóte farsele ordinare ea nu póte fi privită de noi de­cât cu desgust. —x— Sub titlul de Marele minister, Epoca începe ast­fel primul ei Bucuresci : In fine am trecut din provisoriu în definitiv. Ministerul s’a constituit, și consti­­tuțiunea sea prevestesce uă viață să­­nătosă și lungă. Nici uă dată atâtea capacități nu s’au vă­zut adunate la un loc. Sunt în acest cabinet atâția bărbați emi­nenți, atâția oratori, în­cât s’ar pu­tea da acestui minister denumirea ce se dăduse, de almintielea pe ne­drept, cabinetului lui Gambeta, de «Marele minister». — X­­­D. Căpitan Moroiu, cunoscutul an­tisemit, a încetat din viață. CONSILIUL DE RESBEL AFACEREA STA­NCIULESCU (Urmarea ședinței de la 12 (24) Noembre) DUPE AMIAfil Ședința se deschide la ora 2 Pledoaria d-lui Missir Ține a declara inca d’acum, că în tot decursul a 16 ani de când este avocat, a­ ROMANUUL 26 NOEMBRE ■wKMMHfnmmanpiw n­ nu mai i ■ [UNK] [UNK] bia de 2—3 ori a pledat în procese cri­minale, și ast­fel cu grea a luat causa în­­t­tru a o apara. După lung studio însă s’a­i convins despre dreptatea causei ce o a­­para și d’aceia vine cu tata încrederea în­­naintea consiliului. ’I place a crede, și e convins ca are înaintea sea judecători­­ drepți, imparțiali. Ca la ast­fel de omeni se și adreseza. Arată posiția grea a acu­­zatului, și prin urmare ș’a apărătorilor fața de ministerul public, spune care este ro­lul judecătorului când e vorba de a judeca asupra unui fapt criminal. Nu nega ca faptele de cari este acuzat Stănciulescu exista, este dator însă a face un studiu pentru a aréta daca respunderea faptelor cad ori nu în sarcina acuzatului. Prin eserapie și teorii juridice ce aduce și desvolta pe larg, íncerca a dovedi ca a­­cuzatul nu póte fi răspumsétor despre fap­tele ce i se imputa. Arată ce rol póte a­­vea, întru aducerea sentinței nostre, îm­prejurările, ce mult acestea pot ușura ori îngreuia pe acusat. Face un profund stu­diu asupra căușelor sufletești cari pot îm­pinge la acțiune pe un criminal și aduce exemple anume când criminalul chiar prins asupra faptului, nu pate fi osândit. Atrage seriosa atenția a consiliului a­­supra unui lucru : numai după ce pe de­plin s’au convins în sufletul lor și vor a­­vea și alte probe materiale suficiente să pronunțe sentința, ca ast­fel să se omită faptul, care ușor s’ar putea întâmpla: d’a condamnat pe cine­va pe nedrept, căci,­­zice apărătorul, mai bine scăpați 10 vinovați de­cât s condamnat un nevinovat. Revine la capetele de acuzație, luându- I le rând pe rând. Vorbesce mai ’nainte de tate despre modul cum încă de la înce­put era organizata poliția și termina acest punct prin a­­ pune ca déca neregularitați, hoții chiar, s’au comis aici, nu pute fi o­­sândit pentru asta acuzatul; el trebuia să se conforme sistemului ce esista când in­trase în poliția. Nu e chiar treba nostră,­­jice, să discutăm acest lucru, acest sistem. Insistă asupra punctului de acuzația ca Stănciulescu a luat bani din fondul se­cret, pice câ­nd­ pute să fia mai puțin vi­novat, nici densul și nici șeful séu nu póte fi luat la răspundere cum a cheltuit din fondurile secrete. Oare pe ministrul de externe îl întrebă cine­va despre mo­dul cum a cheltuit din fondul secret? Dér ar fi a compromite­­ éra, siguranța publica daca s’ar cere ast­fel de socoteli. Aci­e ce stie de încredere, deci nu pot fi luate în serios acusațiile ce se aduc lui Stan­­ciulescu în asta privință.­ ­ Ședința se suspenda pentru 5 minute. DUPĂ REDELGIDERE­ A. Missir continuă cu pledoaria s­a. * Arata greutățile ținerii poliției secrete și apăra pe acuzat pentru faptele ce i se im­pută ca ar fi făcut ca comandant al agen­ților secreți (punctul I al acuzatei). Spune că acuzatul a plătit pe agenții secreți cu * banii cari se luau pe numele fictive. Nu­­ constitue crima de fals în acte publice ceia ce a făcut acuzatul cu statele în asta ! privința : daca e fals, atunci falsul e locui­t de șeful poliției, prefectul, care știa ca se face, ordona chiar, și sergenții cari isca­­­­leau. De ce numai Stănciulescu sé fie a­­cuzat ? Spune ca deca ar fi sa acuze și d-sea, ar putea arăta un bilet de agent secret din poliția de adi. 11 are în buzunar. Dar nu voes ce a face râu unei persone cu­­ care e altfel nu are nimic. Revine la al douilea cap de acuzație și sfărâma mărturiile puse de fostul casier Christescu.­­ Spune ca purtarea în astă ce stia a acu­zatului a fost corecta. DUPĂ REDESCHIDERE. I Un incident ( 1). comisar regal ridica un incident. Spune ca carta de care se facea asusinul mai a­­dineori de aparare, este scrisa pentru dom­­nia-s­a. Este un bilet prin care i se da voie, întocmai ca unul procuror, d’a intra ori și în ce loc public. .Este dor uâ carta prin care este învestit cu puterea Statului d’a interveni și a putea cere ajutor când nevoia s’arata. D. Misir dice că a fost departe de d-sa a bănui pe d. comisar, mai ales că vede pe carta că’l este data ca unui represen­­tant al ministerului public și carta nu este ca cea a spionilor. Rumarea publica in­dusa în erore asupra acestei ceștii pentru a nu fi cum­va superalare pentru d. ma­ior, ține a declara ca nu banuiesce câtuși de puțin pe d. Gherghe, că este numai un un caz de explicare cela pentru care s’a ridicat incidentul, t­rece apoi la cele­l’alte capete de acu­sație aparend cu putere și căldură pe clien­tul său Ajungând la cestia conturilor false, de­monstra ca nu numai acusatul dar și alții au luat parte la asta. Trebuia deci și pe aceștia aduși la acesta baza. . Ședința se suspenda. DUPĂ REDESCHIDERE­ A. Missir continuă a apăra pe acusat în privința acusării ce i se aduce în vinderea hainelor vechilor evrei, fiice că nu se pote pune temeiü pe mărturisirea lor.­­Termina la ora 6 cerând achitarea. Replica d-lux comisar regal. E silit,­­jlie, să facă replică, cu tóte că era hotărât a nu lua ânca va data cu- i vântul. ! L’a silit énsé la asta mai ales d. Lascar­­i care­­ jise ca acuzatul este uă persona po­­­­liticâ, și a acusat indirect pe comisar câ I ar fi uă unelta întru a face gusturile po­­­­litice a unora sau altora. ! D. Gherghe protesteza cu tărie contra i acestui lucru.­­ Presa, care a asistat tot­deauna la tote­­ procesele, póte să afirme că nici uo dată representantul ministerului public n’a făcut­­ politica, ci a căutat numai să’și facă da­toria să lucreze pentru ca legea să fiă­­ respectata și onerea militară neștirbită.­­ Respinge ca scopuri politice l’a făcut I ca să țină pe acusat sever la secret: inte­­r­resul­­ instrucției l’a facut pentru a pro- I­cede ast­fel. Ș’apoi nu d-sea a fost acela care a prelungit procesul. L’a consiliat de mult pe acusat să urmeze înainte ca pro­cesul, dar densul a­­ zis ca ascepta pe d. Moruzzi. D’asemeni respinge că chiar ministrul Barozzi ar fi persecutat pe acuzat, fiice, în trecut, ca de­și acuzatul ame­nința, el nu pote compromite pe d. Mo­ruzzi. Crede că de alt­fel consiliul este în cu­rent cu întreg acest proces. Nu va insista dor pe 1 k­g asupra tuturor punctelor aduse de aparare. Vorbesce numai referitor la cestia cu facerea uniformelor. Mai réspunde și la argumentele d-lui Missir și cere apoi consiliului se-și înde­­plinesca în consciința datoria dupa culea și a facut-o și d-sea în astă cestie. D. Bossie, faice că mai bine era să nu ia replica d. comisar. Spune că d. Missir a vorbit bine și déca s’a părut slab d-lui Gherghe, e ca­pete nu l’a priceput. Incârca a combate pe d. Gherghe. Spu­ne ca prea a vorbit mult, că în Franța nu așa se face etc. Preș. citesce apoi capetele de acuzați­­une și consiliul la ora 8 se retrage pen­tru a delibera. VELIWICTUL. După uă deliberare ce a ținut uă oră și jumătate, președintele citește ver­dictul , Căpitan Stănciulescu găsindu-se vino­vat în cestia hrănii sergenților de o­­raș (al 5 lea punct de acuz.) și unde a fistat statul cu 2112 lei,­în cesuia vin­derii cismelor vechi, a confecționării celor 650 uniforme unde a pus în bu­zunarul său bani,—în cestia mașinei de cusut,—or pentru crima de fals se achită. Consiliul admitend circumstanțe ate­­«­t nuanțe, îl condamnă la un an și jumă­tate închisore, destituire din funcție și 400 lei despăgubire către stat, pen­tru înșelăciune și substracțiune de bani publici. Tot d'o­dată astă pedepsă fiind infamantă, i se ia și ordinul Stăua României al că­rei cavaler era. Sentința i s’a citit apoi într’o cameră la­terala și condamnatului care a făcut ime­diat recurs.­­ Urmeza a se alege un delegat la casa s pensiunilor.­­ Candidați sunt d-nii Al. Florescu și Chiriacescu. Neîntrunind case nici unul majoritatea regulamentară și lipsind un mare număr de d-nî senatori, ședința s’a ridicat, anun­­ț­­ându-se cea viitare pentru Luni. SENATUL Ședința de la 12 (24) Noembre Preșidenția d-lui general Florescu. Presenți, 86 d-nn senatori. Comisiunea însărcinată cu compunerea­­ actului­­ de dare în judecată a fostului mi­­­­nistru și general Anghelescu, comunică câ ) va susține acuzarea înaintea curței de ca­­­­sațiune. ( D. președinte comunică schimbarea care­­ s’a fâcut în cabinet. D. prm-ministru. Îndată după constitui­­­­rea corpurilor legiuitore, M. S. Regele a chemat la palat pe președinții corpurilor legiuitore și pe miniștrii, și în urma cons­­fituirei, d. T. Rosetti a fost însărcinat cu compunerea unui n­ou cabinet. D. prim ministru dă apoi citire .­ecretului regal, prin care sunt numiți nuoii miniștri. J­. Pleva. Spune că Senatul nu a fost pus în cunostință de demisiunea cabinetului și íntreba daca a fost sau nu demisiune­a cabinetului. Déca demisiune a fost, atunci este uu necuviință parlamentară că Sena­tului nu i s’a adus la cunoșcință demisiu­­­­nea cabinetului. D. președinte, care a luat parte la cons­fătuirea cu M. S. Regele, declară ca ac­­­­tualul cabinet este un n­ou cabinet și ca decretele regale nu pot fi luate în discu­­țiune. D. Fleva n’are de­cât se anunțe un interpelațiune. Urmeza alegerea comisiunei pentru casa de depuneri și consemnațiuni. La despoiarea urnei se constată că nu­­­­mai d. Urescu a întrunit majoritatea ab­­­­soluta, și de aceea numai dânsul este pro­­­­clamat membru al comisiunei. Cât pentru cei­l­alți duoi membrii se procede la uă noua alegere. Sunt aleși d-nii G. Chițu și Liteanu, nouă a d-vostră? Nu numai acest fapt este, sunt multe, fórte multe, căci numai curate nu sunt. Vorbind de partidul conservator die ® ca el nu mai are rațiunea de a fi, el s’a tre­­­­cut pentru acesta țară. 1 A ’ai luat cuvântul d-nil miniștrii Al.­­ Lahovary, Al. Marghiloman, respundând­­ d-lor Panu și N. Ceaur Aslan. Ședința apoi s’a ridicat la orele 5. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 12 (24) Noembre Ședința se deschide la ora 1 și jum., sub­­ președinția d-lui președinte Lascar Catargiu. Presenți 148 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. D. Președinte­­ zice că fiind­că d. prim­­ministru Theodor Rosetti nu a venit încâ, d-nii deputați se trecá în secțiuni și se alegá fie­care secțiune, președintele, se­cretarul ei etc.; tot de uă data să se nu­­me cu câte un membru din fie­care sec­țiune pentru luarea socotelelor, căci de mult n’au fost luate. D-nii deputați trec în secțiuni. Ședința se deschide la orele 2 și un sfert, fiind de față și domnul prim-mi­­­nistru. D. Președinte citește un mesagiu, prin care face cunoscut că cabinetul s’a format, după cum am anunțat deja în numărul nostru de afli. Toți miniștrii au fost aclamați. D. M. Cogălniceanu cere ore­cari lămu­riri, décà cabinetul s’a format prin mesagiu regal sau nu. Tot­oa dată întreba pe d. ministru pre­ședinte déca actualul minister are același program după cum l’a avut cel de­jn înainte. D. Th. Rosetti, respunde cu tote proiec­tele de legi, presentate de vechiul cabi­net, formeza și programa actualului mi­nister. D-nii miniștrii pleca la Senat ca să a­­nunțe despre formarea cabinetului. Ședința se ridică până la întorcerea d-loa miniștrii. Redeschiderea ședinței La orele 3 ședința se deschide. D. Ceaur-Aslan, are cuvântul. D-sea dice ca partidul conservator a trecut cu bagagiü cu tot sub drapelul erei noui. Dar nu stim pentru ce, nu seim mo­tivele pentru cari s’a format cabinetul. A­­supra acestei chestiuni e mister complet, nici noi nu știm, nici țara nu înțelege cu­vintele d-lul Theodor Rosetti. Pare că ne­am afla sub guvernul d-lul I. Bratianu. Privesc cu durere cum ați inaugurat era nouă a d-r. D. Gh. Panu, dice că guvernul junimist n’are încrederea națiunei și că el a intrat pe ușa de din dos. Ni s’a făgăduit că altă concepțiune politicâ, nu era nouă, dar ve­dem că acestea nu s’au realizat. E mai reu de­cât pe timpul d-lui Ion Bratianu, atunci trecu cel puțin 24 ore până la con­stituirea­­ noului cabinet, acuma numai 5 minute au trecut. Pr esența noui­or miniș­­tri nu e de­cât ua urmare a regimului personal. Și acest guvern își are originea impură. D-v., d-lor miniștrii, nu ne presentați pro­iecte de legi, ci niște modificări. Vorbesce de programul liberalilor-con­­servator. In acest program nu se vorbea de joc de reforma agrară. Ei bine cum se va împeca acest program cu acela al junimiștilor ? ^ D. Vernescu­­ zice căât întregului cabinet 1­i se cuvin ap­atsele. Explică cum s’a for­­­­mat acest cabinet, când guvernul I. Bra­tianu a cântat de la putere, fiice cu gu­­­­vernul își are origina sea pură, fiice că­­ alegerile s’au făcut în regula. D. Panu, cu tóte ingerințele și presiu­­­­nele. D. Vernescu dice că n’a fost nici uă­­ ingerință, firie că după alegeri de datoria­­ guvernului era ca sâ’și depună demisiu­­­­nea în mânele M . S. Regelui! Décá regele ne-a chemat, noi nu trebuie să întrebăm de ce. Noi am fost aduși prin încrederea națiunei. Veți vedea proiectele nóstre, d-v. ve veți da ultimul cuvânt asupra lor. D. P. P. Carp, aduce aminte ce a ce- i­rut (ziaristica și opiniunea publică înainte ) de căderea d-lui I. Bratianu. Toți diceați­­ séü revoluțiune sé se facu séu Regele se [ intervie. Intre cei ce scriau tate aceste ■ era și d. Panu. Ei bine, M. S. ne a che­ ■­mat pe noi și noi am făcut alegeri. Că n’avem majoritate ? Ba da, noi suntem al majoritatel. Acesta schimbare de minis­­­­ter e cât se pote de legulă. In privința proiectelor, sper că de multe­­ ori îl vom avea și pe d. Panu alaturea cu noi. Bisantinismul nu se mai află cu noi. (Aplause). D. Ceaur-Aslan, răspunde d-lor Carp și­­ Vernescu, dice ca și acest minister e per­­­­sonal ca și cele­ l’alte. Nu încrederea pa­latului, nu aceste aplause, ci încrederea națiunei. Care ve sunt faptele d-vostră d-lor miniștrii ? Alegerile curate ? Dar în Iași cum au fost alegerile ? Se aresteza a­­legétorii, se sequestréza candidații și dl. ministru cu tóte depeșile ce i s’au adresat, n’a dat nici un râspuns. Aceasta e era 1163 Telegrame de erl séra Paris, 24 Noembre. Proiectul de lovitură de Stat este obiec­tul unor aserțiuni contra­dic­tore în tote cercurile politice. E probabil că un inci­dent va fi ridicat la cameră in acesta pri­vință. Atena, 24 Octombre. Oâ interpelare îndreptată în contra mi­nistrului de justiție a avut loc aici la ca­meră, care a aprobat conduita ministrului cu 78 voturi contra 47. î Belgrad, 24 Noembre Comitetul va termina aici proiectul de Constituție, și se va întruni Luni în șe­dință plenară spre a delibera asupra câ­­tor­va punte în privința cărora nu s’a sta­bilit uâ înțelegere. Guvernul desminte știrea cum cu ar câta se exerciteze uă influență asupra ale­gerilor. Belgrad, 24 Noembre Doi tâlhari vestiți, Arsenievici și Be­rat, au fost făcuți prisonier de către gen­darmerie. Borna, 24 Noembre Dupo Riform­a canoniera franceză „L’E­­tendard” a observat de mai multe ori for­tificațiile insulei Madalena și a plecat în direcțiunea Corsicei când autoritățile insu­lei Madalena au luat măsurile pentru a face să se urmaresca de aprope cano­niera. Agenția Havas. Telegrame de diminața Viena 24 Noembre Corespondența Politică primesce din Bel­grad știrea că desordine electorale, datorite agitațiunei radicale, isbucnind iu mai multe districte au fost înăbușite prin arestarea u­­neltitorilor. « Și se­ deci de indivizi armați au fost ares­tați. Londra 24 Noembre Dupa un depeșă din Atena adresată­­ ziaru­­lui Standard, sultanul ar fi dispus să con­­simța la anexarea definitiva a Rumeliei O­­rientale la Bulgaria cu condițiunea ca Bul­garia sa renunțe la tote dorințele sale a­­supra Macedoniei. Acest resultat e datorit mijlocirei Monseniorului Bonetti, nunțiu al Papei la Constantinopol. Agenția Havas. ULTIME INFORMATIUNI Linia telefonică dintre gara Chitila și direcția C. F. R. este deja pe de­plin instalată. —x— Încă In cursul acestei luni se va face uă remaniare prefectorială. •—X---­Luni ministerul lucrărilor publice va avea oă întâlnire cu delegații consiliului de administrația al liniei S. C. I. pentru a lua u­ definitivă înțelegere. --------­In ultimul număr al t­iarului Zas­­tava se află u­ traducere­a «Cuconei Nastasica» de Const. Negruzzi, fă­cută de publicistul șerb Ivan Ivanici. E­e s’au terminat esamenele stu­denților facultății de drept. In cursul acestei săptămâni se vor susținea mai multe fese de licență. —x— D. Tache Ionescu a întrebat pe d. ministru de justiție în privi­ța ne­­regularităților de la colegiul 3 de Ilfov. D. ministru respectiv va răspunde mâine. D. Nicolae Ionescu a interpelat guvernul în privința sătenilor rescu­­lați, cari de atâta timp stau închiși. —X---­Sub titlul Lepe tupjinke (prietine frumose) a apărut în Belgrad oă co­­lecțiune de poesii lirice, în care se află traduse mai multe poesii de ale autorilor români ca : Alesandri, Bo­­lintineanu, Negruzzi, etc. Traducătorul e­d. M. Ivanovici

Next