Romanulu, ianuarie 1889 (Anul 33)

1889-01-28

reau răscolite, și omorîtorul deșer­tase conținut lor pe pat, pentru a’șî apropia obiectele de valore. Dar trebue sé fi fost pre­cum de­ranjat din operațiunea s­a prin vre­un zgomot, căci s’a găsit pe pat oă sumă de 450 fr. în bilete de bancă și niște polițe în valore de 70,000 franci. In perchisițiunile făcute la casa victimei, s-a găsit pe un dulap din sufragerie, un plic cu numele Geo­­may, caporal în al 87-a de linie la Saint-Quentin. Un agent trimes îndată la Saint- Quentin află aci că Geomay se re­întorsese din o permisiune de 3­­ zile pe care le petrecuse la Paris. Ca­marazii lui Géomay observaseră că el cheltueșce fără nici o proporție cu veniturile sale ordinare. Bazat pe aceste presupuneri, brigadierul Prince a arestat pe Géomay și l-a adus la Paii3. Asupra inculpatului s’a găsit o sumă de 62 fr. 10 cm., un ceasor­nic de damă de aur No. 4,521 cu lanțul asemenea de aur, o brățară de argint, un mic lanț de ceasornic de nichel, o broșe cu petre­tele as­­cunse într’un săculeț negru. La primul interogatoriu ce i s'a făcut la cazarmă Geomay a negat, dar for­te slab, și n’a putut justifica posesiunea banilor și a bijuteriilor. Pretinde ca și Pranzini, că avea re­­lațiuni cu o femee pe care refuză a o numi. Condus la Paris și confruntat cu cadavrul victimei Géomay n’a ma­nifestat nici o emoțiune. Dar în a­­restul Mazas, după ce a dejunat cu apetit, a băut cafeua și a fumat mai multe țigări, se decise a mărturisi gardianului că «el a amețit pe buna femeie.» — Am cunoscut’o, sunt 2 ani, a glis el. Eream pe atunci practicant la farmacia din str. Bacului. Ea mea cerut să fac curse cu ea. Din acel moment ’mi-am zis că aci e o bună lovitură de dat. Venit la Paris ca să véd pe mama și auzind că e la Saint-Lazăr, m’am cam încurcat. A­­tunci erezui că a sosit momentul. La 8 ore și jumătate pe când închi­dea, intrai și ’I­­’seí bonjour. Ea ’mi strînse mâna. Atunci ’l-am trân­tit un pumn în tâmplă. Ea câzti. Alergai îndată la cutie și începui a curăți. De­o­dată o aud gemend , mă re­întorc la ea o tîrăsc până lângă ușa pixlonu­i și termin... «Atunci putui mai liniștit termina operațiunea mea. Dar iată că mă apucă frica. Luai batista să-mi șterg fruntea. Am scăpat nisce hărții pe cari le-am ridicat și le-am pus pe masă. Terminând am închis prăvălia și am pleca , uitând nenorocitul plic care m’a descoperit: «Am f aruncat boxul în Sena tre­când pe Pont-Neuf și mă dusei să mă culc.» Și zicând acestea, Geomay slobo­zea în tavan rete de fum pe care le privea satisfăcut, ca și cum ar fi po­vestit lucrul cel mai natural din lume. Frumosa natură! ARTE. - TEATRE *** *** Dăm aci tabloul trupei renumitului tragedian Ernest Rossi, precum și reperto­riul pieselor ce va juca. Trupa se compune din : D. Ernesto Rossi; D-nele: Adelaide Brignone, Mira Boua­­fini, Giosepina Mugnairi, Ester Bissi, Giulia Simack, fîrminia Robert, Elvira Burelli, Giovana Bissi, Luisa Fortunati, Elisa Be­­nello. D-nii Napoleone Borelli, Augusto Mag­­nairi, Savenio Marino, Vincenzo Andreiani, Giuseppe Brignone, Francesco Forrunati, Aristide de Testa, Antonio Marinini, Giu­seppe Rosa Sptna, Antonio Benella, Luigi Forneris. Repertnriul: Ț Hamlet, Othello, Regele Lear, Macbeth, Shylock de Shakespeare. Ludovic XI de Casimir Delvigne, Kean de Dumas tatăl. Moartea civilă de Giaconessi. Ordinea în care se vor juca aceste piese: Vineri 27 Ianuarie: Hamlet. Sâmbătă 28 Ianuarie: Ludovic XI. Luni 30 Ianuarie : Othello. Marți 31 Ianuarie: Regele Lear. Vineri 3 Februarie : Moartea civilă. Sâmbăta 4 Februarie: Shylock. Luni 6 Februarie: Macbeth. Miercuri 8 Februarie : Kean. A* Discrá la «Teatrul Național Domnul Chefseuri, operetă într’un act de d-nul de Saint-Remy. Musica de Jacques Offenbach. Traducția de d. G. Bengescu. Paserea Albastră (Le revellion), comedie în 3 acte de d. «H. Meilhac și Lud. Ha­­lavy». INFORMAȚIUNI Opt lucrători din acel cari n’au mai fost primiți în atelierile gării din Galați s’au asociat pentru a deschide o­ fabrică de cutii de ra­hat. Aceste cutii până acum se aduc din străinătate. —x— In curând loja masonică din ca­pitală va da un bal în scop filan­tropic. —X — AZI s’a pledat înaintea Trib. Ilfov secț. 4- procesul de bancrută frau­­dulosa al falitului Josef D. Elias, Aron Franco și alții. Inculpații au fost asistați de d-nii avocați Mihail Schina, Ion Stavri Brătianu și Vasile Lascar. Procesul de calomnie, intentat de d. deputat C. Popovici, Zarului V. Națională, s’a amânat pentru sesiu­nea viitóre, din cauză că procedura n’a fost îndeplinita. - X---­Se zice că va apare în curând un organ de publicitate al d-lui Lascar Catargiu. — X— E vorba ca să se înființeze un a­­telier de iconografie bisericăscă la scala de bele arte. —x— In curând va veni in desbaterea Camerei, proiectul de lege prin care comuna Bucuresci este autorizată să cedeze fără plată, societăței «Guten­berg» pentru ajutorarea reciprocă a lucrătorilor tipografi din România, un loc, proprietate a comunei, situat pe cheiul Dâmboviței, din dosul sca­­rei Tăbăcari, având uă suprafață to­tală de 1.759 m. p. spre a servi la construirea unui asii, pentru lucră­­torii tipografi. —x— Următorul proiect de lege pentru adăogirea unui aliniat la art. 6 din legea relativă la înființarea ministe­rului agriculturei, industriei, comer­­ciului și domeniilor, s’au împărțit aZi d-lor deputați. La art. 6 se adaogă următorul a­­liniat, care va forma aliniatul din urmă : Directorul general al domeniilor și pădurilor Statului póte asemenea pri­mi delegațiune din partea ministru­lui pentru a-l înlocui și represinta în cestiunile privitore la totalitate sau parte din lucrările ce cad în resor­tul administrațiunei sale. —X — Aflăm că în viitorea ședință a co­mitetului permanent al instrucției, se va discuta cestiunea, deci absolven­ților facultății de teologie se li se a­­corde diploma de doctor sau licen­țiat. Lipsa d-lui P. P. Carp de la șe­dința de azi a Camerei a fost forte mult și viu comentată. E vorba ca și d. Grigore Coza­­dini, să-și­ dea demisiunea din vice­­președinte al Camerei. D. Cozadini nu se află in capitală, c-sea sosesce Luni. —X---­In Monitorul oficial de Luni sau Marți, vor apare mai multe decrete de disolvare de consili comunale ru­rale din țară. — X — Aflăm că un grup din deputații și senatorii Olteniei, s’au întrunit asprá la o­ întrunire intimă provocată de un deputat, au decis ca în viitor să apere interesele locale și generale, numai după ce se vor fi consfâtuit înainte. ---------­Disérá va avea loc o o întrunire nouă a conservatorilor puri pentru a aplana diferendul ce există între deputații din majoritate și cu d-nul Lascar Catargiu. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 1­ ianuarie 1889. Ședința se deschide la orele 1 p. m. Președenția d-lui V. Pogor vicepreșe­dinte. Presenți 120 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se acordă un concediu domnului Mâ­­rescu. Mai multe cereri se trimet la secțiunea petițiunelor. D. V. Pogor comunică camerei că d. Lascar Catargiu și-a dat demisiunea din presidenția Camerei. D. Lascar Catargiu, ruga Camera ca se i se primescá demisiunea de óre­ ce nu mai póte fi președintele Camerei, mai ales în urma celor întâmplate ieri. ROMANULT­ 27 P.M­'ARTU 1). Nicolae Ionescu, cere ca deputații să se așede fie­care la locul lor. 1­. Grigore F Lucescu, combate dem­isiu­­nea d-l ui Catargiu. fiice ea cu votarea franco­ porturilor nu s’a făcut uă ce­­,tie politică, ci uă chestie pur financiara și economică. mai D. Lascar Catargiu, respunde glicând ca bine de 30 de ani e ca president, sub el s’a făcut unirea și nu i s’a întâm­plat una ca acesta. Chiar amicii sei îi s’au arătat ostili. Rudele miniștrilor au făcut turburări în contra d-sale. Nu mai este nici majoritate nici minoritate, prin ur­mare siunea, ruga camera se­i primesca demi­uri ce s’ar­ face. D-sa nu se va mai sui la tribuna ministerială. D. G. Fanu, declară că d-sa a votat numai pentru porto-franc. In ceea ce pri­vește pe alții, chestia n’a fost după cum a dis­t nus Peucescu, curat economică­ ci politică. Cu ocasiunea desbaterilor asupra aces­tui proect, s’au aruncat incriminări din aă parte și din cea­l’altă. El, d-lor, dupe cuvintele d-lui Lascar Catargiu și a miniștrilor Vernesiu și La­­hovary, se mai póte susține, că a fost in discuție numai porturile, cui ele se îneca­seră în Dunăre. Cre­deca ministeriul ar fi cazut, ai votat d-sa contra porturilor france ? De­sigur că nu ! - nul ministru Rose­­ti, nu facuse ore în chestia ministeriala ? Venit! asta Qi după ce i’ați înmormântat să’i faceți și vă paradă de clasa 1, cu de­­clarațiuni de eticheta de salon. Conchide cerând Camerei, a primi de­­misiunea d-lui Lascar Catargiu și a se pro­­cede la alegerea unui nou președinte. 1­. T. Rosetti, prim-ministru, cere ca de­putații se ruge pe d. Lascar Catargiu ca sé revie asupra decisiunei sale. Pice că votul de eli, n’a fost un vot pol­tic, ci mai mult economic. Face un apel la d. Catargiu, zicând că d-sea este un om de ordine, și’l rogă sâ’și retragă demisiunea. D. General Manu vorbesce tot în ace­lași sens. Apasă mai mult, arătând că vo­tul de ori, nu este un vot politic ci eco­nomic și financiar. D-sea atribue d-lui Cogalnicénu decisiu­­nea luată de d. Lascar Catargiu, care are interes politic de a provoca desthinari. Eu când vom­ simți, urm­eza ministrul de resbel, cu nu mă mai bucur de încrederea națiunei, fiți sigur ca nu voi fi un dezertor din partidul în care am luptat 12 ani și al cărui președinte și leader e d. Lascar Catargiu. Eu cred că n’a ajuns ministerul case la crisa și când va ajunge îl asigur, nic’odată’ ca nu eu și cei­lalți doui colegi ai mei de pe băncile aceste vom fi de­­sertori. 11 rog din nou pe d. Catargiu ca să și retragă demisiunea. [). Nicolae Ionescu, vorbește în sensul de mai nainte, ruga din nou camera ca se primescu demisiunea d-lui Catargiu, căci d-sea nu mai are autoritate mo­alfl, fiind­că nu mai are încrederea ei. Se procedam mai de grabă la alegerea președintelui, căci e în contra constituției de a mai continua ședința fara a avea un președinte, întrerupt, d-nu Nicolaeț­onescu, de d nul V. G. Morțun, ’i respunde cum a fost a­­les la Iași și că d-sa nu a fost nici dată cu acest guvern. Intrecut mustră­ră pe d-nul Morțun pentru că l’a apostrofat. D. Lazar Catargiu, cere încă nădața camerei sé-i primesca demisiunea, căci chiar față cu cameră, nu mai póte fi pre­ședintele ei. D. Mihail Cogălnicanu, arată cum s’a constituit cabinetul actual și urmând mai departe dice că nu e de demnitatea d-lui Lascar Catargiu ca sâ’și retragă demisiu­nea. D. George Vernescu, rogă și d-sa pe d­l Lascar Catargiu ca sa-și retragă demisiu­nea. Asigurându-l în același timp ca de și se retrage, d-sa ca deputat va avea deplina încredere a majoritatei și a cabinetului și liberalii-conservatori îl recunosc tot pe d-sa de leaderul partidului (Aplause). D. vice-președinte Pogor, comunică ca­merei, ca in timpul discuțiunilor a venit la biroul camerei și demisiunea d-lui vice­președinte N. Blaremberg. (Sensație). Voci, închiderea discuției. Puindu-se la vot închiderea, ea se pri­mește. Se suspendă ședința pentru 5 minute. Redeschiderea ședinței Ședința se redeschide la orele 3 și ju­­mătate. Se procedază apoi la vot prin bile și cu apel nominal, primirea demisiunei d-nului L. Catargiu. Iată resultatul votului: Volanți 141. Bile albe 50. Bile negre 91. Deci demisiunea d-lui Lascar Catargiu, a fost respinsă de Cameră. D Lascar Catargiu, rogă din nou să i se primesca demisiunea. Să se votezi din nou prin sculare și ședere dacă i se pri­mește demisiunea sau nu. Punându­se astfel la vot demisiunea, ea se primește. D. Vice-Președinte Pogor consultă camera de cá să se facă acuma alegerea unui nou președinte scu nu. D. Nicolae Ionescu, zice că camera nu pote să rămâne nici un moment fără un președinte legal, deci rugă ca imediat să se alegă un nou președinte. D. Grig. Iriandafil, vorbește pentru ca să se amâne alegerea pe Luni. Puindu-se la vot se primește amânarea pe Luni.­D. Vasile Gh. Morțun, vorbesce apoi in chestie personală cu d. Nicolae Ionescu. Ședința urmeza la orele 4 și jumătate. Vom da urmarea arfi. D. Nicolae Ionescu, respunde în scurt la cele Zise de dinu Morțun , apoi se spune la vot cu bile și prin apel nominal primi­rea demisiunei, d-lui Nicolae Blaremberg. Resultatul votului Votanți................................105 Bile albe pentru................. 59 Bile negre contra . ... 46 Deci demisiunea d-lui Nicolae Blarem­berg a fost primită de cameră. Alegerea unui vice-președinte în locul d-lui Blaremberg se amână tot pe Luni. D. George­­ Vernescu, ministru de justi­ție, depune mai multe proecte de legi la biuroul camerei. D­­. Popovici, interpeleza guvernul în privința Basel ce se pune în gura M. S. Regelui, la fie­care mesagiu al tronului și anume «îmbunătățirea starei clerului», căci ori­ce cerere de acesta natură M. S. o trimete S. Sinod și ast­fel de lucruri se în­­tîmplă nu­mai în Zanzibar. (Mare ilaritate ) D. Andreescu, interpeleza guvernul [în privința lipsei de semne de cai , surer săteni din județul Muscel. De asemenea și in privința faptelor ilegale comise de me­dicul primar al județului Muscel, Vasile Po­­pescu. Rogă de ademenea si i se depun la dis­­posiție niște dosare, cari îi sunt necesare pentru a mai anunța două interpelări. D. N. Filipescu, anunță să interpelare ministrului de justiție, în privința sumelor de bani delapidate de șeful stației Rucă­­ciun , căci ast­fel de fapte nu se întâmplă nici în Zanzibar. (Aplause, mare ilaritate). La ordinea Zilei, desvoltarea interpelare­ d-lui Sturja din Bârlad, în privința nedrep­tate! ce fac autoritâțile din județul Tutova satenilor din acel județ, anume că le pun ca stress atât, iarna și vara pe ’a ariile pro­prietarilor. ■ D-sa protesta mai intftiu că nu i s’a pus la disposiție dosarele necesare nici până in glina de air, de­și singur a fost la mi­nister încă de pe la începutul lui Noem­­brie. Arată pe urma cum sătenii sunt expuși de primarii comunelor, cari se pretind ca ar fi părinții lor, sâ fie mâncați de lupi și să fie înghețați de ger. Apeleza și rogă guve­nul ca se­ ia măsurile necesare de îndreptare, căci nu este­­ nici umanitate și nici legate ast­fel de fapte. D. R. S. Știrbală, ministru de interne, respunde că știe că în adevăr se iau să­tenii la strajă, dar nu știe dacă exista uă lege în acesta privință; pare că în Moldova e un ast­fel de lege. Voci, închiderea discuției. I­. Nicolae Voinov vorbește în contra în­­chiderei discuției. D-sa Zice că d. ministru a fost înșelat sau reu informat de subal­ternii d-sale, cari au pretențiuni de a ști lotul. D. Stirbeiu trebue să știe și de Mol­dova, căci și ea face parte din țara român­na­sca. Țeranii sunt forte nemulțumiți din acestă causa. Rogă camera ca discuția să fie fie deschisă, căci trebue se se hotaresca într’un fel. D. Mihail Cogălnicanu, dice că nimene în țara românésca nici țăranul, nici boeru­­nu póte fi întrebuințat la lucrările particu­larilor. Eu când am fost ministru, nu se petreceau ast­fel de treburi, toți trebue sĕ fie egali. Ruga sé se stârpescá ast­fel de ne­dreptăți. D. George Vernescu, ministru de justiție, diec ca acesta lege este făcută de alt, nu știe de cine; ea nu este făcută cu rău­tate dar nu cu pricepere. Acesta lege a fost tradusă după legea franțuzească , alt­fel stau lucrurile acolo și alt­fel aic.­Recunosce că în adevăr se face o ne-,­dreptate sătenilor, ruga deci pe d. Știrbei, ministru de interne ca să se dea acestei legi interpretarea ce­ i se cuvine, adică ca sătenii să­­ facă straja, numai în raionul comunelor. Proprietarii să facă ce vor știi cu averea lor de la câmp ca să și-o pu­zesca. Voci, închiderea discuției. Discuția se Închide. Ne mai fiind nemic la ordinea zilei, șe­dința se ridică la orele 6, anunțându-se cea viitare pe luni 16 Ianuarie. Se da cuvântul d-lui P. Aurelian spre a’și desvolta interpelarea relativă la sculele co­merciale. D. P. Aurelian, spune că âncâ din a­­nul 1864 s’a votat un lege pentru înfiin­­țarea mai multor scóle comerciale în tera. Unul din orașele în care urma să se înființeze că asemenea școla era și Plo­­esciî. Legea s’a votat énse nu s’a aplicat. Co­muna veténd necesitatea în care se află Ploesci a făcut o sforțare aprópe supra omenesca de a înființa un asemenea școlă. Cât timp fondurile comunei promiteau întreținea acestei instituțiuni comuna a fă­cut atâi când acesta este imposibil repres­­sei vin a ve cere înființarea în Ploesci a unei școli de comerț a statului. Termină rugând pe d. ministru a lua în considerație cererea d-sele și tot ua data a termina aceasta chestiune cât mai iute. D. Al. Lahovary, spune că in present, acesta înființare este na­i imposibilitate de­ore­ce bugetul nu prevede o asemenea cheltuială. Adaugă case că daca camerile vor veni cu un buget d-sea se va asocia fără cea mai mică hast­are și tot ua dată cu cea mai mare bucurie. D. Aurelian, se declara satisfăcut. D. P. Grădișteanu, combate pe d. mi­nistru pentru cuvântul ca nu trebue ca sa aștepte ca camerile sa vie cu un aseme­nea proiect de lege că un ministru vine cu be­getul iar nu a­stepta sé vie camera se i-1 aducă. Mai vorbesce contra d. ministru, d. O­­rescu representantul colegiului univer­sitar. Se da citire unui proiect de lege­­ irit care s’ar ierta plata unor resturi de da­torii mai multor proprietari din Craiovița și Fărcâșanea. D. P. Grădișteanu, cere deslușiri de la d­. ministru respectiv. Atunci își va arâta și părerea d-sele în acesta privință. D. președinte, crede ca de­ore­ce acest proiect s’a pus la ordinea zilei în mod in­cidental, sa se discute în viitor. Senatul se învoesce. Se trece, la ora 4, în secțiuni. SENATUL Ședința de la 14 Ianuarie 1889. Ședința se descinde la orele 2 p. m. Preșidenția d-lui președinte Em. Flo­­rescu. Presenți 84 d-nn senatori. Se dă citire mai multor comunicări. Interpelarea d-lui Sturza se amâna pe motivul câ d-sea nu e presinte. Telegrame 26 Ianuarie 1889. Romă. L'Italie desminte zgomotul care a cir­culat cu privire la călătoria ducelui de Noiflck la Roma, susținând că acesta cǎ­­lǎtoria n’a avut nici un scop politic. Madrid. Marchizul de Vega de Armijo, ministrul afacerilor streine, respunjend la ua între­bare, a zis ca afacerea privitore la com­i­tele de Benomar a fost supusa consiliului de Stat, care a făcut un raport ce are să fie împărțit în Cameră. Ministrul a adaugat că incidentul n’a dat nastere la nici uă dificultate cu Ger­mania. Londra. Arestarea deputatului Sheely, la Glasgow, in momentul când voia să se ducă la un meeting liberal, a produs un mare sensa­țiune. Pentru prima oră un deputat irlandez a fost arestat în Scoția, Belgrad In cercurile politice se prevede că noul cabinet va fi radical. Londra. Leeds Dailly-News anunța un divorț, care are să facă un mare sensațiune la Londra și se producă chiar un adeverat scandal. Soții fac parte din înalta societate din Londra; bărbatul este un membru cunos­cut al nobilimei și soția s­a încă tânără a­ fost în­tot­deauna redusă și cu deose­bire remarcată prin tate salonele aristo­cratice. Pare că acest divorț are să fie încă un pensiune, pentru uă parte a presei, spre a împinge lucrurile mai departe de­cât s’ar crede și a le da un caracter cu totul altu de­cât acela ce ele­ înfațișază în realitate ■ Berlin. Pare că s’a format un adevărată con­junct­iune în contra principelui de Bis­marck. De câte­va zile, nu se vorbesce de­cât de uă întrunire care s’a ținut la cornițele Waldersee, care pare ca a rupt din n­ou cu principele de Bismarck. La acesta întrunire se aflau față d­in­ Stoecker, Koegel, Puttkammer, cornițele de Nesselrod și cornițele de Eulenburg Toți au recunoscut influența cea mare ce principele de Bismarck are asupra îm­păratului, facându’l respunză^r de cele petrecute în urmă din causa acestei in­fluențe. S’a hotărât a se lucra prin tote midió­cele asupra spiritului împăratului, pentru 03 se si oplina în viitor la ideile cance­larului pe teremul afacerilor dinastice. Mai mult, acesta întrunire se zice că a mai avut încă un resultat : acela de a a­­duce uă apropiere în­re personalitățile care 87 mult timp au representat uă tendință di­ferită. Agitațiunea antibismarkienă ar putea sâ ia proporțiuni seriose, câci este susținută din tote părțile la curte. Bâtrâna împăra­­tesa Augusta își ar fi exprimat chiar pă­rerea s­a în contra principelui de Bismarck, și împârâtâsa actuala ca și împaratesa Vic­toria.Augusta, împinsă de amica­s­a, co­­mitesa de Waldersee, ar face asemenea parte din oposițiunea ce se formeza în contra cancelarului. ULTIME INFORMAȚIUNI La 1 Februarie se va da la Tea­trul Național un bal de către socie­tatea de bine­facere «Providența». M. M. L. L. Regele și Regina vor onora acest bal cu prezența Lor. Se speră că acest bal se fie unul dintre cele mai reușite. Nu ne îndoim nici noi că publicul bucurescen va sprijini și va face ca meritul destinat în scop filantropic, sa fie cât se pote de mare. E așteptat în capitală un agitator din Serbia, care propagă confedera­­țiunea statelor mici din peninsula balcanică. Aflăm că îndată ce va sosi aci, se va forma imediat un comitet na­țional pentru propaganda acestei idei. AZI la orele 10 diminață, cu oca­siunea Zilei de naștere a M. S. îm­păratul Wilhelm II al Germaniei, s-a celebrat în catredala catolică un Te- Deum, la care au asistat tote auto­ritățile civile și militare. M. S. Regele a fost representat de un adjutant al curiei. După amiază va avea loc u­ re­­cepțiune oficială la legațiunea ger­mană, precum și un banchet la care sunt invitați toți miniștrii noștril. —"— Aflăm că d. Prefect al poliției ca­pitalei a hotărît a lua uă disposiție, prin care să se inter­zică și să se suprime cafenelele chantante. Acesta în urma celor întâmplate în diversele cafenele din capitală. Colonia germană din localitate, a trimes­­ă adresă de felicitare M. S. împăratului, cu ocasiunea Zilei sale de naștere. D. Director general al C. F. R. va întreprinde cu începerea de mâine uă călătorie de inspecție pe linia ferată Bucurescî-Roman. —x— Iată noii candidați la presidenția și vice-presidenția camerei. Pentru preșidenția sunt d-nii: Iorgu Cantacuzino și Ion Marghiloman, iar pentru vice-presidenții d-nii Ema­nuel Pake-Protopopescu și Iacob Fătu. —X— Ziarele streine anunță că M. S. Regina Natalia a Serbiei, se va sta­bili din nou în Bucuresci, cam pe la începutul lui Aprile. Marele lorc^Sidoir — 7, STaADA POLIREI,7. - DUMINICA, 15 IANUARIE, “ 2 Mari Representațiuni de Gală al treilea debut a trupei americane An­tonio. LUNI 17 IANUARIE, 1889 — Representația extraordinară — Detailurile representației la abfișuri și pro­grame serale. Se cere de închiriat­­ă casă sau apartament cu 4 sau 5 camere și curte. A se adresa la tipografia Româ­nului. D-na HORIA D. A. ROSETTI Doctor în drept, Doctor in științele politice și administrative, eștt din ma­gistratură, îmbrățișeză cariera de A. V­O O­A. T și lucreza cu d. Mihail D. Cornea. D-m­asa se pune la disposițiunea publicului în tote Zilele de la 9 și jum. până la 11 ore. 16.—Strada Italiană,—16. eaMggm .............................rum vina«^— Doctorul Iscovescu Vecin­l intern al spitalelor din Paris și Spitalului de copii screfulcși din Bezek. Dă consultațivul în fie­care zi de la 5-7 ore sera, CALEA VICTO­RIEI, No. 12.

Next