Romanulu, ianuarie 1889 (Anul 33)

1889-01-15

* tr t > anul al XXXIII-LE V oiesce și vei putea: ANUNCIDSI , . T . .. li 1 '>vv? cO mere, petit pagina IV ...... . .4$ hani! '' *»*•> « „ » * HI..............îl«-.»' >> ițiți«"' H reclame pagina EH și IV linia . 2 „ — A se adresa: . ÍN ROMÁNIA, la administrațiunea țtiamiuî. lK PARTS, la Havas, LafBte et C-nio, 8, Place de la Bourse BA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. la — O. L. Daube et C-iiie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — essista ESEMPLARUL 15 BAN REDACȚIA STRADA DOAMNEI 2. ADMINISTRAȚIA STRADA NOUĂ, 7 Fund a tore : C. A ROSETTI Directore: VINTILÄ C. A. ROSETTI m Indițiunea de dimineață BUGURESCI,14 CALENDAR Anul 1889 începe în și pentru țara nostră : cu neunire în lumea guvernamen­tala , cu neunire în oposițiunea întrega , cu nesiguranță, ba chiar cu te­mere înăuntrul țărei, cu fragile asigurări de pace venite din afară. Vom căuta, fără ură și părtinire— după cum am făcut tot­deauna în bătrânele coline ale Românului—să arătăm că aceste patru ale nóstre afirmări corespund cu realitatea lu­crurilor cu adevărul desbrăcat de ori­ce alte considerațiuni. Nu suntem legați de n­ici uă par­tită. Nu servim nimănui. Am fost și suntem servitorii bi­nelui și națiunei române. Ne-am silit tot­de­una a spune na­țiunei cele ce am crezut că îl sunt sau îl vor fi de folos. Și am lăudat binele ori de câte ori el s’a arătat în tote părțile și’n tote partidele. Am lăudat noi—­nu gazetele sale— pe d. I. G. Brătianu cu 10 — 15 zile înainte căderea pentru discursul emi­nent și românesc, pronunțat asupra politicei nostre esterne, ca răspuns la interpelarea d-lul N. Blaramberg în Camera trecută. Am lăudat pe d. P. P. Carp când ni se păruse a vedea în hotărârile și actele, spre un început de eră nouă, de liberalism bine cugetat și’n ra­port cu­ cerințele șciinței moderne. Am­ criticat pe d. I. C. Brătianu, vorp­ critica pe d. Carp ori de câte ' Ori cel d’ântuiu făcuse, cel d’al d­oilea face și va face reul de voia saa de nevoiă—pentru a deține pu­terea per las et nefas. «Ast­fel făcând n’aveți rațiune de-a fi» ne-au omis și ne­­ fie adesea sectarii fanatici ai partidelor și grupărilor ale căror ținti și stea polară este numai și numai puterea. «Mergeți înainte pe acesta cale­a «binelui și a cinstei, a­vând în ve­idere numai adevĕrul și patria ro­­«mână» — ne-au glis și ne -fic aceia cari în decurs d 32, 25, 20 de ani ne-a­ü susținut continuu, și cari — după cuvintele unui bătrân luptător al parlamentarismului nostru — au învățat drepturile și datoriile cetă­țeanului român, în colónele Româ­nului. De aceia, tari de aprobarea oame­­nilor de bine și, prin ajutorul aces­tora, mai presus de patimele zjilei și de compromisurile desonoran­e, noi privim fără ură și fără părtinire e­­venimentele ce se desfășură, și — fără a fi cu vre-uă muscă pe că­ciulă — (liceu . Anul 1889 începe în și pentru țăra noistră cu neunire în cabinet și în lumea guvernamentală. Aduceți-vă aminte cum a născut ministerul Carp­ Vernescu-Lahovary ; rememorați-vă cele petrecute în Cameră cu ocasiunea răspunsului la Mesagia,—bunioră, un fapt din trece, cân­d, în ciuda d-lui Carp și spre desperarea d-lui Maiorescu, ministrul domentelor, dr Alex Lahovary, ad­ministra tenorului-liberalism una din cele mai formidabile palme ce un ministru, în parlament, nu la Orfeu,, a putut administra vre-uă dată;— gândiți-vă la fortuna—reală, ori cât s’ar buciuma contrariul! — ce s’ai născut în cabinet ca tocmelile agri­­­cole ântâia, și-al doilea cu numenle ? în magistratură , — fortună care își are izvorul în trecut, prin întrunirile publice și intime de odinioră, și care, atât, transformă în scânteiă ori­ce mișcare, ori­ce semn inofensiv, fă­cut mai alt­fel fiă de unul din mem­brii porțiunei junimiste, fiă de altul din membrii porțiunei liberal-con­­servatore, în cabinetul Carp-Vernescu- Lahovary. Nu ! nu e unire în cabinet. D. Alex. Lahovary­­ ficea d-lui Ta­­che Ionescu că ciuda d’a fi „man­­cat“ trenul ș 1 făcea să rotăscu dis­cursul său la Mesagia. Mai adevăr­­ jicem noi astăzi a­­firmând că toți miniștrii în per, fără nici uă deosebire, sunt stăpâniți de febrila lăină de a nu rata trenul pu­­terei. Pentru a nu perde acest tren care plăcă cum și când îl vine, și cum și când îl place, ministerul actual bate apa în piuă, în deosebite mo­duri. Nu e membru din cabinet care să nu jure că modul lui e cel mai bun, cel mai practic, cel mai rodnic. Firesce,­­când un om cugetă 12 ani la modul său și 12 ani îl cân­­tăresce, are totă dreptatea să se facă Dunăre când un altul îl afirmă că acel mod nu e cel mai bun. Mai adaugeți la acestă stare de lu­cruri încă un factor de la putere fenomenală în țăra românescă : amo­­rul­ propriu,—și vă veți explica pro­funda, iremediabila neunire ce dom­­nesce în cabinetul Carp-Vernescu-La­­hovary. Amorul­ propriu e în țăra nóstră un­bălă care a bântuit și va bântui multă vreme încă în mod îngrozitor carac­­terile ómenilor noștri politici și’n ge­nere ale ómenilor noștri cu vă$ă. Acest amor propriu a făcut și face pe mulți să $scă neted — adică ci­nic , după mine potopul! ce ’mi păsă ! Și nu ne ’ncetăm afirmând că, as­­tă­zi, în cabinetul ce avem, în am­bele sale grupări sau porțiuni, acestă ba 5lă care e teribilă pentru unitatea de guvernământ, bântueste în mod ne­mai pomenit. Cine se va lăsa mai pe jos ? Nimeni. Cine va recunosce puterea celuî­­l’alt ? Nimeni. Deci, neunire, sgudueți, și ’n cu­­rândă vreme isbucnirea finală. Coborînd din sfera ministerială în sfera mai comprehensivă a lumei gu­­­vernamentale, și lăsând la­ră parte pe aceia cari alcătuesc zestrea guver­namentală,—ce vedem? Vedem în mare ceia ce în cabinet vedem în mic. Am lucrat 12 ani, spun cu fran­­cheță mulți, și­ acum ni se refusă 3 cuarturi din ceia ce cerem. Resul­tatul victoriei e mai mult de­cât cos­­teliv. Suntem nemulțămiți și avem dreptul de a lucra din nou pentru a desemna situațiunea așa cum o dorim noi. Și unii și alții spun același lucru. In parlament, lupta se va încinge în curând. Acestă nu e unire. Acestă situațiune nu cuprinde mulți sorți de viață pentru cabinetul actual. Vom vede într'un alt articol cum" neunirea domnesce în rândurile opo­­sițiunei. A se vedea telegramele în pagina III Din X F juancia Un colaborat­or al­­ Harului Gaulois pu­blica urmatorea declarațiune, aud­ită din gura chiar a generalului Boulanger: «Alegerea mea va fi o d­eclatantă probă despre vitalitatea Franciei și verdict asupra acelora, cari au uitat de mărirea, gloria și demnitatea ță­­rei, cari turbeza de necaz contra u­­nui om pentru­ că acesta voesce alt­ceva, de cât ceea ce voesce denșii. Țara nu este cu el. Abia au găsit un candidat. Acesta în aparență a primit votu­rile cele mai multe în întrunirea lor. La mine vin j zilnic mii de ale­gători, își esprimă recunoștința pentru că doresc a face oă Frand­ă tare și o­­norată în afară. Conservativii au să ’mi dea 80 mii de voturi». Generalul a declarat apoi că în­truniri nu va face pentru a nu se da ocasiune la scandaluri, dar că primesce pe om­ și cine doresce să-l vadă. A terminat­­ jicând : «Am totă speranța că la 27 ia­nuarie voi i­eși cu majoritate zdro­­bitore din alegere, ceia ce va pro­voca u­ mișcare nu numai în Franța dar chiar și în Rusia. Cât despre d. Jacques, dânsul în scrisorea adresată alegătorilor săi spune că alegerea lui Boulanger, can­didatul nemulțumiților și al clerica­lismului ar fi uă rușine pentru Fran­cia, ar fi revenirea la forma veche de guvernământ, a primi suprema­ția unui om, care să domnescă cu putere absolută asupra mulțimei. Terminând vice : Sper că alegăto­rii vor vota pentru candidatul tutu­ror grupurilor republicane. Făcând asta alegătorii, vor vota contra sla­­viei, nu se vor apropia de urnă pen­tru a alege un stăpân ci cu devisa. Să trăiască Republica. Din Viena Din Viena se scrie că la princi­pele Albrecht se țin mereu ședințe de ofițeri din Statul major și infan­teria pentru a elabora un nou proiect de instrucțiune practică a in­fanteriei. Schimbarea regulamentului de până acum se impune prin introducerea noului sistem de armă în mili­ția, și anume aceia a pus cel cu re­petiția. La aceste conferințe iau parte cei mai vechi comandanți de corpuri de armată, precum Filipopovici, princi­pele de Würtenberg, Catti, Schön­feld, Windischgrätz,­König, Reinlan­der și alții. Durata acestor consilii nu va fi lungă, de­ore­ce după cum se scrie, vechiul regulament­ nu va fi prea mult modificat. Numiții comandanți sunt deja din­tre aceia, în a căror corpuri de ar­mată s’a întrebuințat deja pușcile cu repetiție și ast­fel ei vor fi în stare să se pronunțe asupra acestei ces­­tiuni. Afacerea M­­­o­rie­i. In­cestiunea Morier foile germane chiar și acele cari îl acuzau mai mult pe diplomatul englez, dat acum în retragere. Post între altele plice că nimeni nu la învinovățit pe d. Morier că ar fi trimes depeșă directă genera­lului Bazaine despre concentrările germane, ci pare că alții au abuzat de încrederea lui făcând cunoscut și francezilor acea depeșă pe care dânsul a trimis-o din datorință gu­vernului său din Londra. Reproducând apoi cele relatate de «Kölnische Zeitung», se încercă a dovedi că nici acesta főte n’a acuzat direct pe Morier ci că a afirmat nu­mai că Bazaine în adevăr a scrit lucruri ce l-au pus pe bănuială pe Sir Morier rasgaggaeaglasia Dar cea mai eclatantă dovadă des­pre ieculpabilitatea diplomatului en­glez este scrisorea reginei văduve Augusta, care declară că depeși de natură de care se­­ zice că a cunos­cut Morier, nu se transmitea nimă­nui, și ast­fel nici lui Morier. Dar în foile franceze generalul Cros­­seron de Villensoisy publică o­ scri­­sore prin care desminte cele rela­tate de generalul Basaine. Cât despre înaintarea armatei ger­mane spre Mars-la-Tour, la 14 Au­gust toți cei din Metz sciau deja, și ast­fel nu corespunde afirmărei că Balaine la 16 August dim­ineța a luat cunostință despre acesta prin d.J Morier. Anarh­iștii germani Piami Le Main primesce urmatorea te­legrama din Berlin : Cancelaria curții din Berlin a primit acum în urmă un scrisore amenință­­tore din Elveția, împăratul, fiind informat de pri­mirea acestor scrisori și de conți­nutul lor, căci raportele directorului poliției secrete, d. Krueger, sunt de cât­va timp departe de a fi asigură­­tore. Aceste raporte constată, în a­­devăr, ore­care agitațiune printre so­cialiști și anarh­iști. D. Krueger se teme de un atentat apropiat, și ia nici măsuri de precauțiune și de supra­veghere. Ast­fel, a cerut suveranului să i se dea autoritatea de a împedica po­porul să se apropie prea mult de tră­sura imperială. Dânsul ar voi să a­­proacă de a se mai arunca scrisori și flori în trăsura împăratului. Pe lângă acesta s’a m­ărit forte mult numărul agenților poliției se­crete , agenții pe jos și călare vor fi pe vitor postați pe strade la câte cinci­ glec­ de pași unul de altul. Pentru vânitorile imperiale, s’au luat măsuri speciale, și publicul nu va mai putea, ca până acum, să se apropia prea mult de ori­ce puncte ale întrunirei venatorei la care va lua parte și împăratul. Regina Natalia Regina Serbiei, cu ocasiunea petre­­cerei sale în Rusia a primit mereu semne de stimă și iubirea pe care populatiunea Rusiei i-o păstreza. Intre alte adrese ce i-a sosit, a­­mi ntim !»’aceia din partea primarului din Golta. El (zice: «M. V. puteți fi încre­dințată că în întreg acest imperiu veți întâlni aceiași simpatie, dra­goste și stimă cu care vă înconjură loialii supuși ai regatului Vostru. D-zeu să vă bine­cuvinteze și să as­culte ruga vostră, prin care cerem ca pentru fericirea lumei ortodocse să puteți trăi în liniște și pace ca regină legitimă a tinerului Vostru regat.» ---------ilii—i­li 1 —■ -------­­ ­Din Camera maghiară Cu data de 10 Ianuarie se depeșază ur­­matorele din Buda­ Pesta cu privire la ac­tivitatea Camerei: La ordinea d'lei este desbaterea asupra proiectului militar. Referendul Münnich accentuiaza impor­tanta proiectului și necesitatea de a ne desvolta în aceiași măsurâ ca Germania. La apreciarea lui sunt­ normative doue puncte de vedere : Interesele singuraticilor și interesele sta­tului, cărora din urma sunt subordinate interesele singuraticilor. Amânarea obligamentului la arme pe a­­nul al 21-lea e justificată, de­ore­ce tine­rimea până la acel an e trupesce anca ne­­desvoltata. Punctul 14 stabilesce contingentul de recrut anual ; acesta nu e nici uă vătă­mare de drept, de­ore­ce drepturile con­stituționale sunt espres menținute. In or­­ganisarea rezervei de întregire ei privesce cea mai cordiala dispositiune a proiectului, prin ceia ce principiul de obligament mi­litar general ajunge la deplină valore și MARȚI, 15 IANUARIU (3 IAN. st. v.) 1889. ----------i iii­­ —. — Luminéza­te și vei fi. r ABONAMEN­T­E la Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă lună 4 lei. Pentru­ tóte țările Europei, trimestrul 15 Iol. A se adresa: 15. ROMANIA, la administrațiunea fierului și oficiele poștale BA PARIS, la Havas, Lafite et C­une, 8. Place de la Bourse. BA VIENA, la d. B G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, lnd. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Fran­cesco de Paola (N 0) 16, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — se face uă ușurare și instituțiune gloa­telor. Dispositiunile cu privire la voluntarii de un an conțin, ce e drept, Snăspiri, dar acele privesc numai pe cel neglijent!, r­e­­lativ la cestiunea limbii (fice) ca Pânâ atunci, până când l­inda de comandă este cea germană, acesta trebue menținută. Dreptu­r a aprobat. Din stânga a fost mai des întrerupt.. Bolgár (moderat) declară, că armata poporului trebue să fie pătrunsă nu numai de disciplină, ci și de spiritul poporului, înăsprirea serviciului voluntari­lor de un an e nemotivata. Scopul institu­­țiunii voluntarilor este menținerea inteli­gentei cetățenilor. Militarismul vrea sé a­­junga la un inteligentă militară. Atacă pe ministrul de instrucțiune, care prin ordo­nanța sea ruineza punctul de vedere cul­tural al terii. In școle nu se învață limbi. El respinge proiectul. Strigări vine de »Éljen!“). Surdo­muții din România țiiarul maghiar Arad és Vidéke din Arad publica urmatorele cu privire la surdo­mu­ții din România : D. Iosef Roboz, activul director al Institutului surdo­muți din Arad lu­­creza de present la un memoriu a­­supra surdo­muților care îl va în­mâna Reginei României. Memoriul insistă asupra necesității instrucțiu­nei surdo­muților din România, unde sunt 3.000 surdo­muți pentru cari nu este nici un institut (Aci se în­­șală d. Roboz. Avem un ast­fel de institut la Teil. Nota Red.) Memoriul este de opt cale, scrise în limba germană, și afară de con­siderațiuni generale, cuprinde ur­­matorele capitole : 1. Surdo-muții, causa și urmările acestui defect; 2. Numărul surdo-muților se întinde în­ România și în alte state ; 3 Ne­cesitatea instrucțiune! surdo-muților; 4. Se pot instrua surdo-muții și până la ce grad?; 5. învață surdo-muții a vorbi?; 6. Planul unui institut ro­mân de surdo-muți; 7. Introducerea instrucțiunei surdo-muților în Ro­mânia. Partea caligrafică a memoriului este făcută de d. Augustin Wagner, abil profesor de senator. SCIRI DALE PILEI Monitorul de azei publică numele mai multor persone oficiale și particulare care au fost decorate cu ordinul ,Corona Ro­mâniei“ și „Steua României“. * * * Consiliul Județan de Tulcea este auto­­rizat ca, în sesiunea extraordinară pentru care este convocat, se alege și un membru comisar pe lângă casa creditului agricol. * * * Monitorul oficial de azi publică cestiu­­nele de caii se va ocupa consiliul județen de Ilfo în sesiunea estraordinara pentru care este convocat. Sunt 58 de puncte asupra căror d-nii membrii au a se pronunța. * * * Frăția din Focșani spune că d. Lazăr Niculescu Voentinenu a distribuit în Foc­șani pe la femeile germane, în cursul a­­cestei săptămâni, 40 sânii cu lemne, bine încărcate. Cei ajutați, m­ulțumesc d-lui Voentinenu, pentru ajutorul ce le-a dat acum când timpul este forte geros. Am dori ca acest exemplu să fie urmat și de alți cetâțeni. * ❖ * Același confrate anunță : Pentru Duminică 8 Ianuarie, ora 12 din di, sunt convocați membrii societate­ de meseriași din Focșani, în adunare gene­rală ordinară, spre a decide asupra ces­­tim­elor rǎmase nerisolvate din alte șe­dințe și a vota regulamentul de pielărie. * * * La Focșani jocul ruletei s’a interzis. * * * D. D. Apostoliu, directorul prefecturei județului Neamțu, este autorizat să ia parte la operațiunile consiliului de reviste al re­­crutarei pentru contingentul anului 1889, în locul d-lui prefect care se află împedi­­cat din causă de bali. * * * La 26 Decembre st. v. s’a dat la teatrul din Beriad un bal organisat de societatea Domnelor, în folosul participarea României la esposițiunea din Paris. * * * Relativ la incendiul isbucnit la semina­rul din Huși, aflam că ancheta începută a stabili deja că focul a fost pus cu tot di­­nadisul. D. procuror Însărcinat cu anchetarea a­­cestei afaceri a ordonat arestarea a trei persone, asupra cărora exist elemente su­ficiente fiice Epoca pentru a fi puși in pre­venție. Delegații ministerului­ de culte au înce­put și denșii ancheta care au fost însăr­cinați s- o facă. * * * Primim anteiul miner al diarului Poșta Stamănă din Brașov, unde acest diar a­­pare de doui ani. El este de un cuprins variat. * * * Se scrie din comuna Șotrile, plaiul Pra­hova, care are o­ poporațiune de 309 fa­milii, că acolo nu este scola de 12 ani și că peste 200 copii de ambe­ sexe, care ar putea să învețe, pierde acest drept al lu­­minei și civilisațiunei fiind­­că nu au uă scala comunală și că nici la altele din co­munele învecinate nu pot merge după si­­tuațiunea muntosă ce o are comuna Șo­trile. SOIRI DINT­AFARA Atentat Se depeșaza din Herat că cu ocasiunea unei reviste de trupe un soldat a împuș­cat asupra lui Abdurhaman. Emirul Onsé n’a fost nici măcar atins de glonț. Atentatorul a fost imediat omorât. Furtună Se scrie din New York că în Pensilva­­nia a bântuit că furtuna atât de grozavă, în­cât întregi sate au fost prăpădite, mai mulți omeni și animale au fost omorâte. Gen. Gurko Generalul Gurko a dat un ordin de a se face socotela câte vase comerciale sunt în Rusia, câtă capacitate au și cât din e­­fectivul armatei s’ar putea îmbarca pe densele. Un mare diamant In Africa de sud, unde se scie ca sunt munți ce cuprind diamant, s’a găsit acum de curând un bucata de diamant care cân­tărește 240 carele. Este una dintre cele mai mari bucăți cu­noscute până acum. Diamantului găsit i s’a dat numele de Davison. Un esplorator Doctorul Holub, renumitul esplorator al Africei va ține­­ filele astea uă noua con­ferința în Ungaria. De astă dată va vorbi publicului din Cinci­ biserici (peste Du­năre).­­ Femete în China In provinciile de pe fluviul Galben er a isbucnit un femete ingrozitore. Mizeria este atât de mare, în­cât abia se póte descrie. ÎNALT ORDIN DE pi M. S. Regele a adresat următorul ordin de a fi către oștire cu ocasiunea anului m­eț : « Ostași, «V’ați atras încrederea Țarei și a Mea «prin disciplina și împlinirea datoriei către «Patrie și Tron. » «Urmați fără șovăire pe acesta­­ cale, a­­«râzfind ast­fel câ sunteți demni de recu­­­noscința Țorei și că jertfele ce s’au făcut «pentu armata nu sunt zadarnice. «Eu, din parte’Mi, vé păstrez neschim­­«data Mea dragoste și îngrijirea cea mai «vine ce pururea am pentru scumpa Mea «armata. «Ofițeri, sub­ofițeri și soldați, ve urez «ani mulți și fericiți». Dat în Bucuresci, la 1 Ianuarie 1889, Carol. D’ALE INVETATORILOR D. Petru I. Chirițescu, învățătorul co­munei Tudor Vladimirescu, Brăila, ne scrie on scrisore prin care arată modul nedrept

Next