Romanulu, octombrie 1889 (Anul 33)

1889-10-24

1078 muzică instrumentală și jocuri naționale. j Trebue de altmintrerea se i se recunoscu • directorului acestei școle, domnului D. I. Monasterianu, meritul de a fi sciut sé susbstitue gimnastica, muzica și jocurile, adevăratelor producțiuni cu care uă scula de natura celei pe care o dirigeza ar fi trebuit se se recomande. Deca d. Monasterianu n’ar fi avut tinera de a recurge la acest procediment atât de iscusit, oricine ar fi putut se vadă că scala comunală de meserii pentru care comuna Iași cheltuește peste 90.000 de lei din venitul celor 10.000.000, nu dă de fapt nici un resultat practic, fiind condusă de un profan în ale meseriilor, care n’are alt titlu decât acel de licențiat în drept. * Mercuri M. S. Regele și A. S. Principele Moștenitor pleca la Vasluiu. Înalții ospeți vor visita mai întâia moșia Poem din acel județ, moșie care este proprietatea M. S. Pe drum Regele și Principele moștenitor vor fi însoțiți de mai multe din notabilitățile Iașului, cum și de 300 de locuitori din plasa Codru, cari, călări, vor forma cortegiul M. S. Regelui și A. S. Principelui. * E vorba ca în astă fără, Marți 10 Octombre, oă nouă procesiune a comercianților români și chiar a aristocrației să aibă loc, în nișce proporțiuni mai mari și mai impozante decât procesiunea organizată de comitetul comunitaței israelite. Daca acesta e adevărat, mânere voia trimite amănunte. Corespondent SCRISOARE DIN TULCEA (Corespondință particulară a Românului) Tulcea, 6 Octombre 1889. Domnule directore, Iarăși Simion, și tot de Simion e vorba,ziua și noptea. N așteptam din minut in minut, vine, a venit. Mercurea trecută a eșit In pădurea de la Cocoș, de la fântâna de pe drumul Cocoșului spre Isaccea. Gloria prefectului nostru nu mai era singură; av ea tovarăș, pe un flăcăiandru blond, cum mustața abia mijindă, înarmat ca și el. Amândouă s’au apropiat de căprarul mânâstirei, un mocan. Păzitorul de capre nu s’a deranjat de loc, văzând două inși, a crezut că sunt doui vânători. Eșirea banditului cu tovarăș nu o aștept. Bandiții s’au oprit la uă distanță mică și fără vorba Simion ’i-a făcut semn cu degetul să se apropie. Déri să lăsăm pe mocan sa vorbescu : — Abia m’am apropiat și primindu-me cu un potop de înjurături de cruce, m’a întrebat românesce daca îi cunosc nemul. Fără să’mi dea pas se îl răspund îmi trage două palme și cu pasul puștei me isbesce în coste. Din mânile lui Simion ,m’a scăpat tovarășul lui, un flăcărandru, care l’a rugat să mearte. — Scil de ce te-am bătut ? Acum îți pot erta banii cu cari m’ai înșelat. Altă dată să te înveți minte. — In adevĕr domnule (mocanul povestește d-lul S. D. T.) sunt mai multe săptămâni, într’uă <fi în amurg, pe când mă îndreptam cu caprele spre mânăstire, ’mi ese în cale un om mijlociu înarmat, care dându-mi un pumn de franci de argint, ’mi poruncește să îl cumpăr uă pâne și uă jumătate de oca de rachiu, să îi aduc noptea tot în acest loc, să fluer uă dată și el va eși. Am luat banii, erau peste 20 franci, m’am dus la mânăstire, am încercat să iau pâne și rachiu, dar pentru că n’am putut, l’am lăsat în plata Domnului, de atunci nu mai am dat pe acolo până a<Ji. In adevăr, d-le director, că gluma să îngr0șe de tot. Nu ne mai putem mișca din oraș. Treburile stau baltă pe afară, căci afară de isprava acesta făcută în pădure, Simion a făcut altă <Jiua ’nameza mare, în ochii poterei, pe sosea intre kilometrul 19 și Isacea. Mai alaltăieri veniam la Tulcea cu trăsura , eu mânam caii, și deuă dată văd doar prietenii cari veniau spre Sarica, d-nii Theodorof și Giambașu că ’mi fac semn că opresc. — Nu e un cos de când Simion a fost întâlnit în căruță pe șosea, cu încă doul mai. Venia despre Telița și se ducea spre Isacea. S’a recunoscut fórte line d. Hârjașca, care l'a întâlnit și care a și dat de veste, Baga de sémn. In adevăr să băgăm de semn. Simion își bate joc de noi, căci hatul de joc trebue se botez faptul ca indras*nește să ne plimbe in căruța dina ’a amărâ mare pe sosea. In adevăr, domnule director, în astfel de Împrejurări, nu mai remâne domnului prefect Merișescu ca mijloc, decât sa ordone rugăciuni, să stăruiască a se aduce în județ moaștele sfintei Filotea sau ale Sfântului Dumitru, căci cu măsurile ce a aflat și la Simion habar de grije n’are. Facă și singur rugăiuni până și in monastirestilic, numai să sfârșască uă datăr cu Simion. Mai avem noi curajul să ne vedem de trădra pe afară ? Acum gazdele sunt prinse, domnule prefect, a și arestat negustorii cinstiți și cu avere, cum remâne cu Simion? Pot afirma că în împrejurările acestea lipsește poliției administrative și chibzuință și energia. Nu acuz pe ceî d la centru ; măsurile trebue să le chibzuiască cel de aici, căci el știa apucăturile, văd împrejurările, simt urmele; dar dacă nu îi ajunge mintea, Simion face chef și cu ei și cu noi. Ar trebui să se sfârșăscă vă dată ! * Ca să încheia pentru, astă-da vă rog domnule director, a-mi permite să pun domnului Merișescu trei întrebări forțe modeste. — Este adevărat că în locul d-lui Petrescu a recomandat ca director al arestului pe un d. Georgescu? — Este adevărat ca a primit u scrisore anonimă care îl descăpta să scie ca d-nul Georgescu ar fi dat 200 lei advocatului L. Sterie din Galați în scopul d’a stărui să fie recomandat în slujba acesta ? — Scie d-sea ca tot orașul îl hulesce, și déca ar fi adevérat, mai scie d-sea ca atunci s’ar boteza, slujbele se vend? Aceste fapte mi le-a istorisit un domn în fața d-lor Tănasache Radovici și Ghenciu Gheșeri, afirmându-mi câ jumătate orașul le vorbesce. In corespondența mea viitóre aflând ceva moü, îmi voi permite să vi le comunic, nădăjduind ca prin colonele mult răspânditului d-vostrân jiar vor ajunge la urechile stăpânirei, se vor cerceta și se vor lua măsuri de Îndreptare. Îmi fac datoria și servesc cred și celor de sus. Primiți vă rog. D-le Director, asigurarea osebitei mele stime. N. S. Baicoianu. Viitorul domn al Bulgariei După cum se scrie din Petersburg țarul ar avea de gând să facă tot posibilul de a înlătura din Bulgaria pe principele Ferdinand de Coburg, și se așeie în locul lui pe tronul Bulgariei pe principele George, ginerele domnitorului Muntenegrului. Foile rusești spun că Germania n’ar fi nici ea contra acestui plan, după cum n’ar avea se se supere nici Austro-Ungaria, cărei i s-ar face și el parte în Balcani la oă nouă aranjare a situației. Se răspândise scirea că cu ocazia întrevedere! de la Berlin ar fi fost vorba, în urma propunerei principelui Bismarck, ca Rusia și Austria se se învoiască și să se împartă asupra peninsulei balcanice. Times desminte acesta scrie,jbcând că principele cancelar nu putea să propună așa ceva, nepresupuindu-se despre Austria că l’a autorizat să facă așa ceva. Austria ține la principele Bulgariei, și tocmai de aceia nu ar permite ca Rusia se aibă trecere prea mare la Sofia nici chiar în schimbul preponderatei ce i s’ar lăsa el la Belgrad. 8CIRI D’ALE PILEI Concursul pentru obținea burselor de la șcala veterinară din capitală a început. Pentru 10 locuri s’au presentat 36 de candidați. Cursurile acestei școli încep la 10 Octombre, * * * Direcțiunea generală a căilor ferate române a însărcinat pe d. inginer Rămniceanu ca să mergă în Germania spre a studia diferitele modele de gaze centrale. * * * Consiliul comunal al capitalei e convocat de a se întruni din nou Joi sării. * * * Direcțiunea căilor ferate a ordonat uâ anchetă în afacerea deraiârii trenului de marfă la Leurdenî pentru a se afla causa acestui accident. * * * Delegatul ministerului de resbel la congresul de chirurgie internațională d. colonel profesor dr. Demostene, sosește în capitală mâine dimineța, la orele 9. * * • Contele Goluschowsky, ministrul Austriei în Capitala, se întorce peste 5—>0 zile la postul său. Sosirea ministrului Austriei, este ,în legătura cu apropiata reluare a negocierilor pentru încheierea convențiunei comercialei I* #O D. Movila, directorul prefecturei județului Tulcea, este autorizat a lua parte la lucrarile consiliului județian, în tot timpul cât d. prefect locotenentul-colonel Merșescu, va lua parte la lucrările comisiunea pentru organisarea Dobrogei. * * * D. Vasile Alexandri, ministrul țărei la ROMANULU 24 OCTOMBRE Paris, care se află actualmente în ora, a cerut o prelungire de concediu, pentru motive de sănătate. * * * Un concediu de 40 flile, i’a acordat d-lui Enacovici, primarul orașului Botoșani, spre a merge în străinătate. * * * Trupele corpului al 2-lea de armată care fac manevre între Titu și Gâești vor fi desconcentrate Vineri diminață. Joi se va face la Gâești, înaintea statului-major al corpului, defilarea trupelor. * * * Pe ziua de eri era la ordinea dirii la tribunalul Ilfov secția I trei-deci procese de divorț. * * * Consemnăm urmatorea cerere a diarului Voința Națională: Protestăm din tote puterile nóstre contra măsurei luate de unii prefecți, de a se ridica țăranii cu forța de la munca câmpului și de a-l duce să lucreze la șosele. Cu chpul acesta arăturile și semănăturile de tananá sunt suspendate. Se scie ca pe timpul muncilor agricole țăranii sunt scutiți de a fi luați la lucrul șoselelor. D. L. Catargiu trebue s’o respecte și să ordone prefecților săi să nu mai facă acest lucru. * * * S’au presentat Regelui cu ocasiunea șederei săle în Iași, penă luni săra 9 Octomvre peste 400 petițiuni. Direcțiunea farului nostru rege pe toți prietenii séși bine-voitori domiciliați în țară, a se pune în relații cu Rommula, a comunica din când în când câte un articol,o corespondentă, precum și alte serii cari pot interesa publicul cititor. Sunt rugați cu insistență de asemenea prietenii noștrii, împrăștiați în diferitele orașe din străinătate a ne trimete corespondențe și alte articole cu orice conținut. Le vom fi forte recunoscători. Concursurile învețetoresci din Ilfov url s’au presintat la redacția nostră mai mulți învățători rurali, cari ne-au comunicat urmâtorele cu privire la concursurile ce se țin pentru ocuparea a 30 posturi învățâtoresci în Ilfov. S’au presintat 90 candidați la concursul in scris, și nu au trecut decât 16 învățători și 12 învățâtore. Cei respinși au înaintat un proces d-lui ministru de culte în care protesteza contra felului cum s’au ținut concursurile presidate de d. C. Stoicescu. El cer anularea concursurilor pentru urmatorele motive: 1. Concursul la religia s’a făcut în neregula ;— 2. Nu a fost supraveghiare cum se cade, unii au copiat; 3. S’au înaintat fese scrise de persone streine și după ce s’a terminat concursul; 4. Unul din concurenți a avut tesa scrisă de mai ’nainte ; 5. Câteva învățătore au dat concursurile la urmă și prin d-na Nestor, soția unuia din membrii comisiei,— precum s’au comis și alte neregularități. Noi speram că d-nul ministru va face dreptate. Pentru poliția Capitalei Aducem la cunoscința d-lui colonel Algiu, prefect al poliției Capitalei urmâtorele și ’l rugăm ca să facă cele cuvenite . Ni se comunică că alastă ori Luni a fost condus la secția 7, Anghel Păvulescu, cantonier de la No. 6, de pe șoseua Basarab și bătut forte cumplit de către comisar și ceilalți epistați, fără ca el să fie vinovat întru ceva. După cum ne a declarat că rudă a victimei, Păvulescu a mai fost bătut în patru rânduri rupându-I și costele acești sbiri. Abia era la ora 1 ÎI s’a dat drumul, a merge acasă, unde fu transportat într’uă birjă, căci pe jos nu putea să umble din causa bătăilor suferite. Atrăgând din nou atențiunea d-lui colonel Algiu și a prim-procurorului, NI rugăm să procedeze imediat la anchetarea faptelor și darea In judecată a celor vinovați. Vom revenii Convorbiri juridice Modestă epunere că am facut’o într’un număr al Dreptului asupra modului cum trebuesc citate în justiție cetele de moșneni și-a găsit critica sa într’un articol din jurnalul Romănului semnat Peregrinus. Simt că deosebită bucurie că încercarea mea de a interpreta într’alt chip decât pene acuma articolul 74 și 75 al. 8 pr. c., a deșteptat susținerea unei păreri contrare, pentru că numai dintr’o discuțiune contradictorie se pote vedea penă unde este întemeiată o idee și penă unde este de greșită alta. In numărul 57 din acest an al Dreptului susțineam că, cetele de moșneni trebuesc citate printr’o singură citațiune colectivă, înmânată primarului, care o va aduce în cunoșcința tuturor moșnenilor conf. art. 74 pr. civ. adică în persona și la domiciliu, procedând astfel, va chema prin bătie de tobă pe moșneni, le va citi citațiunea in audjul lor, celor cari vor veni ; iar pentru cei absenți, pentru denșii va îndeplini procedura la domiciliul lor comun, lipind citațiunea pe ușa primăriei; despre tote aceste operațiuni va încheia numai un singur proces-verbal, acel prevăzut de art. 75 al. 8 pr. c. în fine, în care va constata cari anume din moșneni au luat în persona cunoștință de citațiune și cari la domiciliul comun, primăria. Iată și argumentele ce aduceam în seminul acestui sistem . Legiuitorul prin art. 75 al. 8 <zice că citațiunea colectivă se va aduce la cunoștința tuturor moșnenilor, fără deosebire de presenți sau absenți și acesta se va face conf. art. 74 pr. c. adică în persona moșnenilor și la domiciliul moșnenilor. Domiciliul la care trebue se se aducă în cunoștință citațiunea pentru moșnenii absenți, nu póte fi domiciliul particular al fiecarui moșnan, ci domiciliul colectiv, comun, al tuturor, pentru că, legiuitorul prevăitend o singură citațiune în care să se arate numai numele cetei întregi și domiciliul general al cetei, a înțeles ca, procedura trebue îndeplinită într’un mod colectiv față de toți moșnenii, fără însă a ’i priva pe vr’unul de cunoșterea citațiunei. Drept garanție contra unui primar și consiliu comunal rău intenționat, trebue să se specifice în întregime tote operațiunile făcute cu ocasiunea citarei și anume căror din moșneni li s’a făcut cunoscută citațiunea în persona și anume căror moșneni la domiciliul lor comun (art. 75 al. 8 pr. c.). Articolul 75 al. 8 în fine,nu prevede decât un singur proces-verbal încheiat de primar cu consiliul comunal; orice alt proces verbal prevăzut de art 74 este exclus. Acesta era sistemul de citare a cetelor de moșneni precum și argumentele ce le aduceau în Dreptul. Sistemul apărat in Românul de Peregrinus, fără să se deosibesca în lotul de acela al nostru, totuși are un punt de deosebire capital care îl face aprope neaplicabil și plin de inconveniente pentru părți. Noi am discurdarea în cunoștința pentru moșnenii absenți să se facă la domiciliul lor comun, primăria, pe când in Românul se susținea ca trebue facutâ la domiciliul particular al fiecarui moșnan. Iata inconvenientele citârel la domiciliul particular al fiecărui cetaș : 1. Sunt unele cete ce trec peste o mie de omeni; din ei nu vin, de pildă, decât vă suta la primărie la bataia tobei, pentru toți ceilalți primarul va trebui se visiteze sitele lor de domicilii, să -și ia însemnări pentru fiecare moșnăn, după cum i-a făcut cunoscuta citațiunea la servitor, la rude său vecini, apoi se încheie la primărie mai înainte de a trece 7 cjiire procesul-verbal în care sa treca amănunțit tóte sutele de notițe luate pe la domicilii cu băgarea de semn cea mai tmare pentru ca nu care cumva să omită pe vreunul din moșneni sa se greșăsca domiciliul altuia, căci altfel, partea interesată îndată se va prevala de acesta greșala și va cere nulitatea procesului-verbal, întreb acum pe Peregrinus, deca în starea de cultură a primarilor noștri, deca cu mijlocele ce le au ei la îndemână și deca în mijlocul ocupațiunilor multiple ale primăriei, ar putea primarul îndeplini întrega operațiune de mai sus în termenul fatal de 7 dne și ar mai putea-o încă îndplini cu inteligența și bagarea de seamă cerută ? 2. Intențiunea legiuitorului a fost: când a preventat un deosebit chip de citare pentru moșneni, se simplifice procedura de chemare, să colectivizeze, se concentreze mai multe operațiuni intr’una singură; cum se va respecta acesta intențiune lăudabilă a legiuiuitorului, aplicând articolul 74 într’un mod orbesc in articolul 75, adică păstrând modul de citare individual din dreptul comun? 8. Art. 74, în fine, dic ® cal decà persona va lipsi de acasa seu nu vor fi nici servitori, rude, seu, vecini cari să o primăscu, atunci citațiunea se va lipi pe ușa seu se va încheia proces-verbal despre acesta, întrebam, prin urmare, cum va pune primarul citațiunea in cunoscința moșnenilor cari nu sunt acasa, ca« n’au servitor, nici rude, nici vecini cari să ia cunoștința de conținutul citațiunei? Va lipi, primarul, citațiunea pe ușa domiciliului ? dar, nu are decât oă singură citațiuine la el, va lipi un copie după citațiune ? acesta însă, după care tefe de lege și ce credință póte insufla copia primarului, când nu este el ofițerul în drept a emite citațiuni, ci numai executorul citațiunelor. Prin urmare, pentru niște asemenea moșneni, primarul n’ar putea în nici un chip îndeplini procedura ce ar trebui să-l lase fără cunoștință de citațiune în sistemul aparat de Peregrinus. 4. Se dice de către Peregrinus că, modul nostru de a cita pe moșnenii absenți la domiciliul lor comun, la primărie, ar face ca citarea cetelor de moșneni să devie cu totul ilustric; adevărul însă, nu este așa, deorece sunt moșnenii presenți cari iau personal cunoscuntă de citațiune, iar moșnenii absenți pot lua acesta cunoșcință la întorcerea lor, la primărie unde citațiunea s’a lipit. Mai ilustrie ni se pare că va fi citarea moșnenilor absenți la domiciliul lor propriu, deorece primarul nu lasă nici uă citațiune la domiciliu, nu îndeplinește nici uă formalitate materială, încăt se poate forte bine ca un primar rea intenționat se afirme că a fost la domiciliul tuturor moșnenilor absenți fără se puta dobândi inesactitatea spuselor sale decât numai declarând în fals procesul său verbal , dar daca espunem procesul-verbal al primarului atât de ușor Iară declarațiune în fals, nu vede oricine, că oricare din moșneni ar putea pretinde pentru a anula procedura că, el nu a avut nici servitor, nici rude, nici vecini la domiciliu care să fi luat cunoștință de citațiune precum pretinde primarul, și să aducă doi, trei martori cari să confirme cu ușurință alegațiunele sale? 5. Un inconvenient însă, care dă lovitura de marte sistemului apărat de Peregrinus și scote în relief avantajele celui susținut de noi, este următorul: Moșnenii dintr’un cétá, pot să nu’și aibă toți domiciliul într’uă singură comunâț’așa de pildă, pot cita din județul Doljiü ceata moșnenilor Risipiceni cari își au sediul lor principii, domiciliul marei majorități la comuna Risipiți; cu tote acestea sunt mulți alți moșneni Risipițeni cari locuesc prin comunele dimprejur, precum sunt Plenița, Caraula, Orodel, etc., pene chiar și în Craiova. Ei bine, întrebăm pe Peregrinus, cum se vor cita moșnenii risipițeni cari nu locuesc în comuna Risipiți, desigur că, la domiciliul lor particular din Plenița, Caraula, etc., ne va respunde; lucrul acesta éase, in condițiunile puse de art. 75 al. 8 pr. c. este nu numai imposibil, dar chiar și absurd. In adevăr, iată uă citațiune pentru cota moșnenilor risipițeni cari pleca din Craiova, portărelul o duce la primăria Risipiți, o înmânează primarului și încheie procesverbal se ia dovadă despre acesta; in timp de 74>le ense, de la sosirea citațiunei în comună, primarul trebue sa îndeplinesca întrega procedură de chemare și se încheie procesul verbal definitiv pe care să-l înainteze judecătoriei respective (art. 75, al. 8, pr. c.), astfel totul este isbit de nulitate (art. 76, pr. c.). Pentru moșnenii cari locuesc în Risipiți, primarul se va putea duce la domiciliul lor, dar pentru cel din cele alte comune, cum va face să le arate conținutul citațiunei? El singur nu se pute duce la Plenița, Orodel, etc., pentru că acestea nu sunt comunele sele, prin urmare, va trebui pe cale de corespondența cu cellalți primari să le facă citațiunea cunoscut și moșnenilor din acele comune. Va trebui, să aducă, mai ântâiu, citațiunea la cunoscința moșnenilor din Risipiți, apoi se trimitâ citațiunea împreună cu invitarea către primarul din Plenița pentru a o aduce la cunoscință moșnenilor de acolo, apoi după ce va primi resultatul va trimite citațiunea la primarul din Orodel, apoi la cel din Caraula, apoi la cel din Craiova și apoi, în fine, în tote comunele uinora unde vor mai fi locuind moșnenii risipineni, picem că tote acele operațiuni se vor îndeplini rând pe rând pentru ca primarul din Risipiți n’are nici un drept a emite copii cu vreun efect după citațiuni pentru a le trimite celorlalți primari, nici un test de lege nu ’l da acesta putere și apoi tuturor moșnenilor trebue sé li se facă cunoscut citațiunea enseși, emisă de judecătoria respectiva, iar nu copia primarului din Risipiți. Dar chiar deca am ceda asupra acestui punct și vom admite că primarul din Risipiți pute scote copii după citațiune și să le limita celorlalți primari, întrebam pe Peregrinus, se ne respunda, daca este posibil, nu in era nostra, dar chiar în altele cu un administrațiune mai perfecta, se vie in 7 4nie resultatul de la tote comunele la comuna din Risipiți, unde se se încheie procesul-verbal definitiv ? Avem dar dreptate, când susțineam ca, citarea la domiciliul individual a moșnenilor absenți, fie oriunde vor locui ei; este nu numai o imposibilitate în sistemul legei nostre, dar chiar și ua absurditate? Ceia ce este mai grav înse? din tote acestea, este calea libera ce se lasa șicanelor din partea unor moșneni cari voesc sa fuga de judecata. In adevăr, la fiecare înfățișare, moșnenii vor putea cere anularea procedurei de chemare pentru ca s’a omis Sa se citeac cutare dintre ei care locuesc în cutare comuna. Deși judecător tânăr, totuși am avut ocasiunea să mă conving personal despre inconvenientele ce le presintă modul cum înțeleg și primarii și instanțele nóstre judecătoresci, aplicarea articolelor 74 și 75, al. 8, pr. c., așa că, numai în urma unei gândiri seriose m’am convins ca singurul mijloc de a da un înțeles efectiv și nesupus nici unei îndoeli testului de lege relativ la citarea cetelor de moșneni, este numai acela ce l’am susținut în Dreptul, și pe care l’am resumat în capul acestui articol. . Cum se procedeza însă astăzi, este cu adevărată calamitate citarea cetelor de moșneni pentru părți; ar fi interesant se înfățișăm un statistică de durata proceselor de moșneni și de anularea procedurei de chemare din ele, putem însă să afirmăm ca nu este un proces de moșneni care să nu dureze deci de ani și nu este un singur model de proces-verbal de citare a cetelor cari să fi fost găsit bun de tote instanțele judecătoresci, îmi amintesc de un biet în pricinat cărei avea un proces de hotărnicie cu moșnenii și căruia i se anulase mai multe proceseverbale de chemare: în cele din urmă, înpricinatul, întrebând pe unul și pe altul, gasesce un proces-verbal redactat de un avocat distins și pe care un tribunal precare îl găsise bun; înpricinatul ia uă copie după acel proces-verbal, se duce la primar, și îi duce să redacteze întocmai după acea copie procesul său verbal. Radios că acuma, cel puțin, se va văii la procedura de chemare, înpricinatul își freca mânele, când colo, ce să vedi? președintele, îi spune câ, tribunalul anuliza procesul-verbal, nefiind in conformitate cu legea. trebuie să o recunoscá și Peregrinus, procesul-verbal de chemarea cetelor de moșneni este un adevărata piatră filosofală, așa, cum susține dumnealui, și după cum se înțelege de instanțele nóstre judecâtorescl, noi am arătat, din contra, fără să ne depărtăm de litera și spiritul legiuitorului că acest proces-verbal se pote realisa fără inconveniente nici pentru lege nici pentru părți. 1889, Octombre 6. Const. Gabrielescu, supleant la tribunalul Dolj. NUMIRI NUOI Urmatorele numiri s’au făcut în administrația județelor: — D. Pavel Jecu, este numit sub-prefect la plasa Podoleni din județul Falciu — B. I. Ionescu, este numit sub-prefect la plasa Prutu-Horincea. — D. Al. B. Stamati, este numit subprefect la plasa Șomuz-Moldova județul Suceava. — D. doctor Gadeni, este numit medic de plasă în județul Falciu, post creat din nou prin bugetul anului curent. — D. I. Stamati, este numit sub-prefect la plasa Berheci, din județul Tecuciu. — D. Ștefan Furtună s’a numit medicveterinar al târgului de râmători din Constanța. D. doctor Hasnaș, medic de plasă in județul Botoșani, este însărcinat și cu serviciul de medic la spitalul din Burdujeni. Congres de agricultură După cum am anunțat deja de mult, în ziua de 14 Octombre viitor se va ține un congres de agricultura în orașul Craiova pe care îl va visita și d. ministru al agriculturei. Era cestiunile cari se vor discuta cu ocasiunea acestui congres. 1. Care este cea mai bună varietate de grâu, proprie de a G adoptată ca tip pentru ora. 2. Amestecarea a două sau mai multor varietăți spre a fi semănate, ce avantagie sau des avantagir presintă ? In cașul d’ântaio, care este proporția amestecului ? 3. Care este mai bun metod de semănat și curățit semînța ? 4. Care este avantagiu quantitativ și qualitativ al semănaturei și culturei metodică ? 5. Despre raporturiurile prețului intre diferitele specii și varietăți de cereale în târgurile nostre ? 6. Bursele de comercia și influența lor asupra esportului nostru de grâne. 7. Condițiunile de desfacere în raport cu mijlocele de transport. 8. Dări de somn asupra esperiențelor făcute in privința esportului nostru de cereale în raport cu convențiunile comerciale și tariful autonom. 9. Importanța buletinelor agricole și comerciale, necesitatea introducerii lor, de către comunele cu centruri de desfacere 10. Asociațiunile agricole și folosese lor pentru propășirea agriculturei. 11. Școlele nóstre de agricultura, însemnătatea lor și progresele realizate în țesâ în raport cu influența ce au exercitat. 12. Esposițiunile agricole generale și speciale.