Romanulu, octombrie 1889 (Anul 33)
1889-10-27
ANUL ALXXXIII-LE Yoiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV........................40 bani Letton vm ii m ...... 2 lei „ biserțiuni și reclame pagina HI și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Jiarului, IN PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Benne, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Mast»! ÎN ELVEȚIA, la „ Din țările cele alte direct la administrațiunea iambii. , — Scrisorile nefrancate se refasă — Pe lângă Tipografia Românului instalându-se cu începere de la Sf. Dumitru un atelier de legătorie și localul actual ne mai fiind încăpător. Redacțiunea și Administrațiunea Românului, precum și atelierele nóstre de tipografie, stereotipie, galvanoplastie și legătorie de cărți, vor fi instalate în casele din strada Brezoianu No. 10 și 18, și strada 81*. Ionică No. 9, tin dosul teatrului Național). Grație îmbunătățirilor introduse, Tipografia Românului este în posițiune se efectueze, în condițiunile cele mai avantagiose, lucrările ce i se vor încredința de particulari și autorități, și Românulu apărând în modul cel mai repede, scrrile sale vor fi cele mai moi. Aducând acesta la cunoscința publicului și a corespondenților noștrii, le rugăm ca cu începere de la 27 Octombre, să ne adreseze comandele și corespondințele lor, strada Brezoianu No. 16 și 18, și strada Sf. Ionică No. 9. BUCURESCI, 26 BRUMAR Ne-am ridicat cu toții contra colectivității liberale și cu toții am luptat spre a răsturna, nu vă personă ci un regim, uă întragă sistemă de guvernământ. Nu aveam nimic personal, contra cutărei sau cutărei persone ci contra tuturor împreună, contra acelei grupări pe care d. E. Stătescu o botezase, atât de bine, cu numele de colectivitate de guvernământ. Nu puteam admite ca bărbați, cu principii cu totul opuse, să se grupeze numai în scop de a face tot ce cu putință este, ci spre a se menține la putere, numai și numai în vederea interesului acelei colectivități. Am credut, precum este încă credința noistră, că tolerarea abuzurilor este uă neertată greșală politică și că datoria tutor cetățenilor este să lupte pentru resturnarea colectivităților de guvernământ. Am luptat, am isbutit și... în loc de uă colectivitate ne-am pomenit cu două: una de guvernământ și alta de oposițiune. Căci ce alt pute fi oposițiunea celor cari voesc ca tote elementele pretinse liberale să se unască, spre a combate guvernul, fără a face un programă ? Precum cei cari s’au despărțit de partizanii lor naturali, spre a păstra puterea cu orice preț, au fost nevoiți să recruteze adepți, fără a alege, primind orice ofertă de serviciu, tot astfel cei cari vor cu orice preț să facă opoziție sunt nevoiți să recurgă la clientela nemulțumiților, goniților din slujbă, fără a putea alege pe aderenții lor. Șeful care spre a guverna s’a înconjurat numai de clienți, esclutând pe legitimii săi soldați, a rămas cu uă firmă grală, a format uă clientelă interesată, care fatalmente l’a dus la perre. Oposițiunea, care își recrutăză soldații în același mod, fatalmente ajunge la același resultat: uă colectivitate de oposițiune, nu un partid oposiționist. Din exemplul trecutului pare că n’am învățat nimic și de aceia dk Catargiu a venit la putere, nu înconjurat de adevărații conservatori, ci două amestecătură, două clientela, și astfel fatalmente a format o nouă colectivitate, care va fi desăvârșită prin introducerea lateralilor în minister. Oposițiunea n’a voit asemenea 86 Ințelegă că trebuie să facă un ESEMPLARUL “Ig BAN REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA DOAMNEI No Directors : VINTiLA C. A. ROSETTI Fundatore: C. A. ROSETTI grupare pe principii, nu alianțele cele mai monstruose, care isbutind să resturne ce este ar aduce același lucru, sub un altă firmă. Ea a jis : să ne strângem rândurile, suntem marea familie liberală, țara eliberală, vom isbuti. Și a propagat ideia d’a ne uni cu toții, uitând trecutul, sărutândue îndată, fără a mai cerceta ce voesce unul și ce doresce altul. Intr un cuvânt, a voit să formăm uă colectivitate de oposițiune. Ca și ieșenii, n’am putut primi asemenea uniri și am luptat, și urmăm a lupta pentru organisarea unei partide, care isbutind, să ne dea un guvern democrat, nu aă colectivitate. Acesta am crezut că e moral, acesta că e logic, spre a face ca țara să reintre în mersul regulat al statelor cu regim constituțional,ca al nostru, spre a se încinge lupta între conservatori și democrați, nu între colectivitate conservatore și colectivitate liberală. Cugetă liberalii cari vor opoziție cu orice preț, asupra consecinței ce pute avea formarea unei partide, cu clienții tutor grupurilor. Am putu în fiecare <jlrsă avem un rubrică — și cea mai bogată din tote,—intitulată Bătaia Silnică. In acestă rubrică am putu înregistra bătăile silnice pe cari funcționarii și militarii le administrază subalternilor și acelora dintre cetățeni cari nu vciți să se apere sau nu pot să dea și dânșii. Cașul ânsă de care voim a vorbi astăziî și asupra căruia atragem tótu atențiunea d-lui Catargiu e pră revoltător, denotă uă pra mare barbariă și uă pra nelegiuită desfidere a omenirei, pentru a nu ’1 tracta deosebit, chiar aci, lângă articolul nostru de fond. Și rugăm pe d. prim ministru, rugăm cu căldură, să ’1 citescă și, ’1 dăcă și d-nia sa nu va tresări de mâniă, cum am tresărit și noi, suntem gata a mărturisi că bine a făcut comisarul gărel din Ploesel. Eră cașul cum ni s’a povestit în redacția Românului de cei doui nenorociți bătuți și furați. Doui marchitani, țărani de ceia cari umblă cu marfă românăscă din sat In sat, se suiă în trenul de la Brăila pentru a veni în Bucuresci. Au legături cu dânșii, polițe achitate și neachitate, parale și oă mulțime de hârtii care atestă pe deplin identitatea lor. Ajung la Ploiesci și deuă dată se pomenesc că vine un impiegat al poliției gărei și le ordonă să se dea jos și să-l urmeze. Ambii marchitani ascultă, se dau jos și sunt, spre groza lor, duși în gară într’uă mică odată. Trenul plecă la Bucureșci i or comisarul gărei începe a’l bate și pe unul și pe altul. Cel mai în vârstă a fost militar; cel d’al douilea e un bățandru de vro 19—20. Ii bate sdravăn. De ce? nu le spune comisarul și nici el nu pot să ne spună nouă. După bătaie îl caută și ’n loc să dea peste hârtiele și polițele de la negustorii din Bucureșci, cari tóte ar fi probat dlui comisar al gărei că sunt ómeni cinstiți or nu hoți, în loc să dea peste asemenea probe, ci, comisar dă peste parale. In numele legei (!!!) probabil cea celui tânăr 32 de franci și celulalt 9, — totalul, și apoi merge la șeful gărei, le visază biletele și-lespeduesce liberi la Bucuresci cu trenul următor (zicându-le: duceți-vă haide ) și mulțămiți lui Delea că ați scăpat numai cu atâta. Să nu cumva să spuneți la Cameră despre asta că s’a sfârșit cu voi. Acestea ni le-au spus țăranii, și noi le aducem la cunoscința d-lui prim-ministru pentru ca d-sea să să întrebe : e őre un blestem, un spăimentatore anatemă ca disprețul legel, infamii de felul acesteia și bătaia degradatore să nu se mai sfârșască o dată din țara românască. E monstruos, e mai rea și mai tâlhăresc lucru decât fapta banditului din codru ceia ce a făcut comisarul gărel din Ploiesci. Să dai jos din tren doui cetățeni, să ’i dați, să le iei paralele, să pui iar în tren și să le zici, plecați și tăceți.&Noi cerem anchetă și pedepsirea exemplară a unor asemenea bașibuzuci. Trebue să se sfârșiscă o dată cu asemenea moravuri mârșave și sălbatice. Căpitan Costache astăzi ar fi omorît cu pietre. Nu trebue să tolerăm pe succesorii lui, mai lași ca el, căci se ascund să bată și să fure. . ■ [UNK]i'JJL-- •eressxssssssssssss» SERVICIUL TELEGRAFIC AL ROMANULUI* Messina, 25 Octombre. Perechia imperială a Germaniei a trecut în strâmtorea printr’uă vreme forte frumósa. Viena, 25 Octombre. Căsătoria arhiducelui Leopold Salvator cu principesa Blanche de Bourbon, s’a făcut la Frohsdorf aprope de Viena. Cernăuți, 25 Octombre. Membrii ruși ai comisiunei de delimitare a graniței austro-ruseșci au sosit aci spre a da aprobarea lor harfelor ce s’au făcut. Fraga, 25 Octombre. Deputatul d r. Gregr a propus Dietei cu prilejul adresei, că moțiune cerând să se pună la ordinea filei cestiunea drepturilor politice ale Boemiei, de cari legile constituționale nu țin semn in deajuns. Germanii au obținut tote, adaogă d. Gregr, limba lor e limba oficială, întrebuințată în administrație, in armată, pretutindeni, oratorul constată ca națiunea ceha are adversari în administrație; singurul leac pentru acesta stare de lucruri ar fi restabilirea regatului Boemiei în vechile drepturi pe cari Regele încoronfndu se le ar confirma sub jurământ. D. Rieger ia în urmă cuvîntul și declară că deși recunoște trebuința de a conserva un drepta măsură, față de forma și de cuprinsul adresei de și admite oportunitatea acesei adrese, el găsește că sunt chestiuni importante pentru poporul ceh, de cari trebue să se țină sema. El a cerut în consecință ca adresa să fie trimisa unei comisiuni care s’o studieze într-un chip aprofundat. Propunerea d-lui Rieger a fost adoptată prin aclamațiune. Munich, 25 Octombre. Se află din sorginte bulgara autorizata că știrile dupe cari Regele Belgiei ar fi refuzat să primesca pe Prințul Bulgariei sunt cu totul neîntemeiate. Prințul Ferdinand a evitat din principiu orice întâlnire cu suveranii. Belgrad, 25 Octombre. Verificarea titlurilor s’a terminat la Scupcină. Biroul Camerei a fost primit de Regenți. Clubul radicalilor a început erisera discuțiunea proiectului de adresă. Agenția Română Havas. ......... ...—miniimi TWH Unchi — Scrisore din Budapesta (Corespondință particulară a Românului) 23 Octombre: Domnule directore. Desigur veți fi luat notă de cele ce s’au petrecut până acum in parlament. Afară de ședința în care s’a desbătut afacerea cu stagul, nimic mai important nu s’a întâmplat. Se va întâmpla însă de aci încolo. Partidul Kossuthist care numără a<ji peste nouăzeci de deputați, toți aderenți înfocați ai principiilor revoluționare Kossutiste s’au întrunit eri și au luat un hotărire care desigur va produce zgomot și dincolo de hotarele Ungariei. D. Irányi, președintele partidului a propus ca să se pună sub acuzare d. Feherváry, ministru al honvezilor, pentru că a permis a se arbora în corpurile de armată ale honvezilor stagul negru galben. Opoziția se vede că este hotarîtă cu orice preț și la orice ocasiă a da asalt guvernului. D’aceia toți deputații au primit cu aplause propunerea d-lui Irányi, și l’au însărcinat ca să susțină în parlament acuzarea. Suntem deci în ajunul unui nou scandal parlamentar. Va fi, desigur, forte interesant. Mai ales că partida independentă nu are de scop ca să -1 dea în judecată, căci acesta și așa, nu va putea s’o facă, decât ca cu acestă ocasiune să discute pe «as»—și cuvântul pe care monarhul l’a adăugat în numirea armatei,, care până acum se intitula «cesaro-regală,» or d’aci se va Zce: «cesariă și regală», cestiunea asupra căreia d. Helffy vroise să vorbască chiar în ziua când decretul regal a apărut în fața oficială a guvernului. Se mai așteptă interesantă discuția cu ocazia dezbaterei listei civile, pe care d’altfel d. Tisza a depus-o era la biuroul Dietei. Oposiția vreace să aducă un amendament prin care monarhul să se oblige asta timp mai îndelungat aici în capitala țării, și între personele de serviciu de la curte să se ia și maghiari, ur nu să dea tóle funcțiile nemților. Erl s’a discutat asupra proiectului de lege pentru facerea mai multor drumuri comitatense publice, care să se facă de către guvern. A vorbit contra de Elek Papp, zicând că și prin acesta guvernul tindea centraliza. Deputatul Béni Baros a spriginit proiectul. După ce a mai vorbit și Beöthy, proiectul s’a primit. S’a observat forte mult că în respunsul său d. ministru Baross a fost cât se pate de enervat. A polemisat cu necas mai ales cu domnul Beöthy. țdcea că nu înțelege cum unii deputați numai pentru a combate un guvern, împiedică pe miniștrii de a lucra, d’a face bine. Ori pe ce cale s’ar face. Zice ministrul, bine va fi înmulțindu-se drumurile țărei cu încă 11 mii kilometrii, cât este nevoit a se mai face. * Cu privire la afacerea dintre mitropolitul Miron și Kulturegyelet, afacere de care ziarele de aici nu se ocupă tocmai cu atâta pasiune cum se vede că se ocupă cele din Ardal, pot să vă spun că noi nu prea ne-am încălzit la fapta mitropolitului. E ușor a te trage în degete cu Kullur egyletul, doria să-l vedem și cu guvernul. Atunci apoi am putea cu drept cuvânt să-l lăudăm. Până atunci , reservă ! Un vot al consiliului comunal Sistema d’a face oposițiune cu orice preț ne pare forte greșită, precum și aceia d’a atribui protivnicilor noștri intențiunile ce voim, spre a lovi în urmă în el, considerând acele intențiuni ca fapte împlinite. Cu tote acestea mulți se servesc de asemenea arme și unele persane, póte în mod sincer, se fac ecoul acelor sgomote. Astfel s'a pretins că în ședința consiliului comunal, de Jos, s’a ridicat uâ furtună în privința licitațiunea pentru luminarea cu electricitate, și că d-nul primar cerea cu orice chip ca licitațiunea pentru ca acesta concesiune se se adjudece asupra casei Schukert din Viena. S’a mai adăogat că d. primar a rămas furios tot restul ședinței, căci pené și partizanii săi au votat pentru cererea d-lui Paladi. Vom observa că discuțiunea la care se face alusiune a fost în ședință secretă, și că deci nu putem publica în întregul ei, discuțiunea ce s’a urmat, totuși éasé, cum prin intențiunile ce se atribuie d-iul Primar și prin modul cum este relatat votul consiliului, s’ar putea lovi în interesele Comunei, pretiijendu-se că s’a recunoscut dreptul societatei gazului fluid de a a DUMINECA, 27 OCTOMBRE (15 OCTOMB. st. v.) 1889 Luiminéta-te și vei fi. • . .v . /ff\ ABONAMENTE Jju. Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni tl lei, trei luni 12 lei; uă lunii 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sala abonamentul este redus la 30 lei pe an Pentru tóte țările Austiției poștale, trimestrul Iii lei. A se adresa: IN ROMANIA, la admitnistrațiunea fiarului și ofieiele poștale, LA PARIS, la Havas, Sainle et Guic, 8, Placi du la Bourse. IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la barourile poștale. — Articolele nepublicate» se ard — vea monopolul pentru iluminatul orașului, suntem nevoiți să dăm orecare lămuriri, din care se va vedea că întregul consiliu a fost de ideia d-lui Paladi și că însuși d. primar a propus acea soluțiune. Prin convențiunea încheiată la 2 Marte 1868 între d. Constantin Panaiot primar și d. A. Gottereau s’a concedat concesionarului dreptul esclusiv d’a aședa și conserva conducte de gaz extras din cărbuni de pământ supt caile publice. Orașul se obligă să aibă 4000 becuri, reservându-și dreptul se indice ca stradele și piețele unde va trebui să se introducă gazul și va putea secera strămutarea conductelor ori de câte ori interesul public o va cere, plătind ca lucrările de strămutare. S’a mai prevestut, în acel caez de suriul, că daci în urmă s’ar adopta în unul din orașele Europei, uă altă sistemă de luminare mai avantagiosă, comuna va putea cere și concesionarul va fi obligat, cu acea cheltuială, a o pune în lucrare și in Bucuresci. Astfel stând cestiunea și d. Primar crezând ca lumina electrică ar fi mai avantagiosă, a supus cazul consiliului comunal. Consiliul a numit un comisiune, care să studieze cestiunea și în urmă s’a decis a se cere societatea să înlocuiască gazul prin electricitate. D. primar, mergând la Paris a tratat chiar afacerea cu compania de care depinde cea din Bucuresci, dar acesta a facut mari dificultăți arătând ca ar costa mai mult, decât sistemul actual de luminare, și a cerut marirea prețului, deși prin contract se prevede numai scăderea. Ne putând ajunge la uâ înțelegere s’a consultat advocatul primăriei d. V. Bratianu, care a fost de părere că în fața retușului companiei de gaz, primăria e în drept să facă uă licitațiune. Din ofertele primite, cea mai avantagiosa a fost a d-lui Schubert din care resultă că se póte introduce lumina electrica cu preț mult maieftin. Compania de gaz casé a trimis, prin portărel, uă somațiune, pretinzând că ea singură e în drept să introducă electricitatea și amenințând pe primărie cu un proces. Acesta a fost adus la cunoștința consiliului în ședința de Joul. Deși toți au recunoscut dreptul primăriei să introducă electricitate, în stradele unde nu este gaz fluid, după cum s’a introdus și dat altul concesionar luminarea de petrol, totuși d. Paladi, și mai mulți alți consilieri au fost de părere că e mai bine să dăm curs somațiunei, votată deja de consiliul comunal, spre a cere companiei de gaz să introducă electricitatea. D. primar s’a raliat la acea propunere și se așteptă respunsul companiei. Dacă ea va primi să facă condițiuni tot atât de avantagiose ca ale d-lui Schubert, îi se va da preferință, decâ nu, comuna va usa de dreptul ei dând preferință celui care oferă prețuri maieftine pentru primărie și pentru cetățenii capitalei. Din acesta scurtă espunere a faptelor, se vede că n’au existat neînțelegerile de care se vorbesce și nici nu s’a ridicat vr’uă furtună în acestă privință. Compania de gaz n’are decât se esecute angajamentele sale pentru ca întregul consiliu să fie pentru ea; nu le va esecuta toți vor fi în contra ei. Să nu conteze deci pe diverging ce s’ar putea ivi în consiliu, ceea ce d’altfel ați făcut toți preoții din Sătmar, încheiam atunci articolul nostru esprimându-ne speranța că E. S. Episcopul de Gherla nu se va lăsa să cadă pe povârnișul pe care a alunecat, ci va opri ancheta pornită contra celui mai brav protopop român. Ei bine, ne am înșelat. Părintele episcop a voit să rămână consecvent cu trecutul să, venind în capul acelei decese prin grația guvernului maghiar, făcând acte umile, a voit ca tot astfel să se mențină ln acest onorabil post: deci nu numai că nu a oprit gena contra părintelui Berinde, ci ca să arate maghiarilor ce mult vroiesce să le facă pe plac, a și suspendat acum pe părintele protopop, înlocuindu-l tot de uădată prin d. Ion Horas, profesor de limba română la gimnasiul din Satmar. Foile maghiare din Ardal nu mai pot de bucurie : ele spun că Episcopul de Gherla este un bărbat atât de iubitor de dreptate, încât s’a pus în fața sentimentelor tutor românilor, numai ca dreptatea să triumfe, ca să fie pedepsit un dușman al Statului maghiar, și ca să se pilduiască și ceilalți agitatori. Tribuna însă, organul național care nici uă dată nu s’a dat îndărăt d’g, condamna actele umile, vătămătdre românilor de peste munți și românismului în genere, condamnă cu asprime pe acest episcop, unit care pentru a plăcea ungurilor, iubește cu atâta nemilă ln români. Noi din partea nostră nu vom observa decât atât: Sciam că Episcopul de Gherla e un slab român ; sciam ceva mai mult, că nu din slăbiciune, ci din răutate chiar se dă la fapte condamnabile , nu l’am fi crezut însă capabil d’a se lăsa instrument în mâna maghiarilor acum, când mai ales ar trebui ca să se pună stavilă contra curentului bolnăvicios ce se manifestă în sînul guvernului și societății maghiare, acum când un asemenea persecuțiune contra bravilor naționaliști pate să descuragieze cu desevârșire și pe cei cari au mai rămas cu inima la loc. Să sperăm ânsă aceste greutăți vor trece și ele peste capetele românilor, că frații noștrii se vor oferi cu atât mai mult, or părintelui Episcop al Gherlei i se va răsplăti pentru neromânescile lui fapte. Rândurile de sus erau tipărite deja când ne a sosit Gazeta Transilvaniei cu scirea că din Gherla se desminte scirea suspendărei protopopului Berinde. Ne bucurăm dacă e așa, și nu remâne atunci părintelui Episcop de Gherla decât să dovedască imediat că mai simte românesce, declarând verde pe față că nu este cal de urmărire contra protopopului Berinde, care și a îndeplinit datoria cea mai sfântă cu ocazia procesului. In pericol E fatal. Alt prelații români nu se mai pot ține în postul lor decât plecându-se voinței guvernului, decât jertfind interesele turmei ce le sunt încredințată intereselor rasei maghiare, azi tare și mare. Etă cel mai mare pericol pentru frații noștri de dincolo. Avem atâtea probe că așa e. AzI avem cu una mai mult. Am fost cel d’anteiü cari am anunțat în colónele Z*amului nostru cum Eminenția sea Episcopul Gherlei, părintele Szabó, iar săptămânile trecute a orînduit uă anchetă contra bravului protopop din Seini, Alecse Berinde, pentru că acesta cu ocasiunea pertractării procesului preotului Lucaci, a oficiat un Te-Deum. Engliteza în tripla alianță Din Londra i se scrie să scrie sensațională Ziarului Figaro, uă scrie care dacă se va adeveri, apoi are să facă un mare resunet în Europa întragă. Este vorba nici de mai mult nici de mai puțin decât că Englitera a intrat în tripla alianță, sau mai bine, a iscălit și ea un tratat în care se obligă ca pe viitor să procedeze, în cestiunile de politică externă, conform unor stipulațiuni primite și aprobate de statele din tripla alianță. Ar fi deci pe partea celor din tripla alianță statele: Engliteza, Suedia, Norvegia, Danemarca, și Turcia. Au rămas afară din puterile centrale din Europa numai Rusia și Francia. ----— I tmwm -w wmm>