Romanulu, octombrie 1889 (Anul 33)

1889-10-27

ANUL ALXXXIII-LE Yoiesco și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV........................40 bani L­etto­n v­m ii m ...... 2 lei „ biserțiuni și reclame pagina HI și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Jiarului, IN PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Benne, LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Mast»! ÎN ELVEȚIA, la „ Din țările cele alte direct la administrațiun­ea­­ iambii. , — Scrisorile nefrancate se refasă — Pe lângă Tipografia Românului in­stalându-se cu începere de la Sf. Dumitru un atelier de legă­­torie și localul actual ne mai fiind încăpător. Redacțiunea și Ad­­ministrațiunea Românului, pre­cum și atelierele nóstre de ti­pografie, stereotipie, galvanoplastie și legătorie de cărți, vor fi instalate în casele din strada Brezoianu No. 10 și 18, și strada 81*. Ionică No. 9, tin dosul teatrului Națio­nal). Grație îmbunătățirilor in­troduse, Tipografia Românulu­i este în posițiune se efectueze, în con­­dițiunile cele mai avantagiose, lucrările ce i se vor încredința de particulari și autorități, și Ro­­mânulu apărând în modul cel mai repede, scrrile sale vor fi cele mai m­oi. Aducând acesta la cunoscința publicului și a corespondenților noștrii, le rugăm ca cu începere de la 27 Octombre, să ne adreseze com­andele și corespondințele lor, strada Brezoianu No. 16 și 18, și strada Sf. Ionică No. 9. BUCURESCI, 26 BRUMAR Ne-am ridicat cu toții contra co­lectivității liberale și cu toții am luptat spre a răsturna, nu vă personă ci un regim, uă întragă sistemă de gu­vernământ. Nu aveam nimic personal, contra cutărei sau cutărei persone ci contra tuturor împreună, contra acelei gru­pări pe care d. E. Stătescu o bote­zase, atât de bine, cu numele de co­lectivitate de guvernământ. Nu puteam admite ca bărbați, cu principii cu totul opuse, să se grupeze numai în scop de a face tot ce cu putință este, ci­ spre a se menține la putere, numai și numai în vederea interesului acelei colectivități. Am cred­ut, precum este încă cre­dința noistră, că tolerarea abuzurilor este uă neertată greșală politică și că datoria tutor cetățenilor este să lupte pentru resturnarea colectivită­ților de guvernământ. Am luptat, am isbutit și... în loc de uă colectivitate ne-am pomenit cu două: una de guvernământ și alta de oposițiune. Căci ce alt pute fi oposițiunea celor cari voesc ca tote elementele pretinse liberale să se unască, spre a combate guvernul, fără a face un programă ? Precum cei cari s’au despărțit de partizanii lor naturali, spre a păstra puterea cu ori­ce preț, au fost ne­voiți să recruteze adepți, fără a­­ alege, primind ori­ce ofertă de ser­viciu, tot ast­fel cei cari vor cu ori­ce preț să facă opoziție sunt nevoiți să recurgă la clientela nemulțumiți­­lor, goniților din slujbă, fără a pu­tea alege pe aderenții lor. Șeful care spre a guverna s’a în­conjurat numai de clienți, esclu­tând pe legitimii săi soldați, a rămas cu uă firmă grală, a format uă clientelă interesată, care fatalmente l’a dus la perre. Oposițiunea, care își recrutăză sol­dații în același mod, fatalmente a­­junge la același resultat: uă colec­tivitate de oposițiune, nu un partid oposiționist. Din exemplul trecutului pare că n’am învățat nimic și de aceia dk Catargiu a venit la putere, nu în­conjurat de adevărații conservatori, ci do­uă amestecătură, do­uă cli­entela, și ast­fel fatalmente a format o­ nouă colectivitate, care va fi de­săvârșită prin introducerea lateralilor în minister. Oposițiunea n’a voit asemenea 86 Ințelegă că trebuie să facă un E­S­E­M­P­LARUL “Ig BAN REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA DOAMNEI No Directors : VINTiLA C. A. ROSETTI Fundatore: C. A. ROSETTI grupare pe principii, nu alianțele cele mai monstruose, care isbutind să resturne ce este ar aduce același lu­cru, sub un altă firmă. Ea a­­ jis : să ne strângem rându­rile, suntem marea familie liberală, țara e­liberală, vom isbuti. Și a propagat ideia d’a ne uni cu toții, uitând trecutul, sărutându­e în­dată, fără a mai cerceta ce voesce unul și ce doresce altul. Intr un cuvânt, a voit să formăm uă colectivitate de oposițiune. Ca și ieșenii, n’am putut primi a­­semenea uniri și am luptat, și ur­măm a lupta pentru organisarea unei partide, care isbutind, să ne dea un guvern democrat, nu aă colectivi­tate. Acesta am crezut că e moral, a­­cesta că e logic, spre a face ca țara să reintre în mersul regulat al statelor cu regim constituțional,ca al nostru, spre a se încinge lupta între con­servatori și democrați, nu între co­lectivitate conservatore și colectivi­tate liberală. Cugetă liberalii cari vor opoziție cu ori­ce preț, asupra consecinței ce pute avea formarea unei partide, cu clienții tutor grupurilor. Am putu în fie­care <jlr­să avem un rubrică — și cea mai bogată din tote,—intitulată Bătaia Silnică. In acestă rubrică am putu înre­gistra bătăile­­ silnice pe cari funcțio­narii și militarii le administrază su­balternilor și a­celora dintre cetă­țeni cari nu vciți să se apere sau nu pot să dea și dânșii. Cașul ânsă de care voim a vorbi astăziî și asupra căruia atragem tótu atențiunea d-lui Catargiu e pră re­voltător, denotă uă pra mare barba­­riă și uă pra nelegiuită desfidere a omenirei, pentru a nu ’1 tracta deo­sebit, chiar aci, lângă articolul nos­tru de fond. Și rugăm pe d. prim ministru, rugăm cu căldură, să ’1 citescă și, ’1 dăcă și d-nia sa nu va tresări de mâniă, cum am tresărit și noi, sun­tem gata a mărturisi că bine a fă­cut comisarul gărel din Ploesel. Eră cașul cum ni s’a povestit în redacția Românului de cei doui ne­norociți bătuți și furați. Doui marchitani, țărani de ceia cari umblă cu marfă românăscă din sat In sat, se suiă în trenul de la Brăila pentru a veni în Bucuresci. Au legături cu dânșii, polițe achi­tate și neachitate, parale și oă mul­țime de hârtii care atestă pe deplin identitatea lor. Ajung la Ploiesci și de­uă dată se pomenesc că vine un impiegat al poliției gărei și le ordonă­ să se dea jos și să-l urmeze. Ambii marchitani ascultă, se dau jos și sunt, spre groza lor, duși în gară într’uă mică odată. Trenul plecă la Bucureșci i or comisarul gărei în­cepe a’l bate și pe unul și pe altul. Cel mai în vârstă a fost militar; cel d’al douilea e un bă­țandru de vro 19—20. Ii bate sdravăn. De ce? nu le spune comisarul și nici el nu pot să ne spună nouă. După bătaie îl caută și ’n loc să dea peste hârtiele și polițele de la negustorii din Bucureșci, cari tóte ar fi probat d­lui comisar al gărei că sunt ómeni cinstiți or nu hoți, în loc să dea peste asemenea probe, ci, comisar dă peste parale. In numele legei (!!!) probabil cea celui tânăr 32 de franci și celul­­alt 9, — total­ul, și­ apoi merge la șeful gărei, le visază biletele și-l­es­­peduesce liberi la Bucuresci cu tre­nul următor (zicându-le: duceți-vă haide ) și mulțămiți lui D­elea că ați scăpat numai cu atâta. Să nu cum­va să spuneți la Cameră despre asta că s’a sfârșit cu voi. Acestea ni le-au spus țăranii, și noi le aducem la cunoscința d-lui prim-ministru pentru ca d-sea să să în­trebe : e őre un blestem, un spăi­mentatore anatemă ca disprețul le­gel, infamii de felul acesteia și bă­taia degradatore să nu se mai sfâr­­șască o dată din țara românască. E monstruos, e mai rea și mai tâlhăresc lucru de­cât fapta banditu­lui din codru ceia ce a făcut comisarul gărel din Ploiesci. Să dai jos din tren doui cetățeni, să ’i dați, să le iei paralele, să­­ pui iar în tren și să le zici, plecați și tăceți.­­&Noi cerem anchetă și pedepsirea exemplară a unor asemenea bașibu­­zuci. Trebue să se sfârșiscă o dată cu asemenea moravuri mârșave și sălbatice. Căpitan Costache astăzi ar fi omorît cu pietre. Nu trebue să to­lerăm pe succesorii lui, mai lași ca el, căci se ascund să bată și să fure. . ■­ [UNK]i'JJL-- •eressxssssssssssss» SERVICIUL TELEGRAFIC AL ROMANULUI* Messina, 25 Octombre. Perechia imperială a Germaniei a trecut în strâmtorea printr’uă vreme forte fru­­mósa. Viena, 25 Octombre. Căsătoria arhiducelui Leopold Salvator cu principesa Blanche de Bourbon, s’a fă­cut la Frohsdorf aprope de Viena. Cernăuți, 25 Octombre. Membrii ruși ai comisiunei de delimitare a graniței austro-ruseșci au sosit aci spre a da aprobarea lor harfelor ce s’au făcut. Fraga, 25 Octombre. Deputatul d­ r. Gregr a propus Dietei cu prilejul adresei, că moțiune cerând să se pună la ordinea­­ filei cestiunea drepturilor politice ale Boemiei, de cari legile consti­tuționale nu țin semn in deajuns. Germa­nii au obținut tote, adaogă d. Gregr, limba lor e limba oficială, întrebuințată în admi­­nistrație, in armată, pretutindeni, oratorul constată ca națiunea ceha are adversari în administrație; singurul leac pentru ace­­sta stare de lucruri ar fi restabilirea re­gatului Boemiei în vechile drepturi pe cari Regele încoronf­ndu se le ar confirma sub jurământ. D. Rieger ia în urmă cuvîntul și declară că de­și recunoște trebuința de a conserva un drepta măsură, față de forma și de cu­prinsul adresei de și admite oportunitatea aces­ei adrese, el găsește că sunt ches­tiuni importante pentru poporul ceh, de cari trebue să se țină sema. El a cerut în consecință ca adresa să fie trimisa unei comisiuni care s’o stu­dieze într-un chip aprofundat. Propunerea d-lui Rieger a fost adoptată prin aclamațiune. Munich, 25 Octombre. Se află din sorginte bulgara autorizata că știrile dupe cari Regele Belgiei ar fi re­fuzat să primesca­ pe Prințul Bulgariei sunt cu totul neîntemeiate. Prințul Ferdinand a evitat din principiu ori­ce întâlnire cu su­veranii. Belgrad, 25 Octombre. Verificarea titlurilor s’a terminat la Scup­­cină. Biroul Camerei a fost primit de Re­genți. Clubul radicalilor a început erisera discuțiunea proiectului de adresă. Agenția Română Havas. ......... ...—miniimi TWH Un­chi — Scrisore din Budapesta (Corespondință particulară a Român­ului) 23 Octombre: Domnule directore. De­sigur veți fi luat notă de cele ce s’au petrecut până acum in par­lament. Afară de ședința în care s’a desbătut afacerea cu stagul, nimic mai important nu s’a întâmplat. Se va întâmpla însă de aci în­colo. Partidul Kossuthist care numără a<ji peste nouă­zeci de deputați, toți aderenți înfocați ai principiilor revo­luționare Kossutiste s’au întrunit eri și au luat un hotărire care de­sigur va produce zgomot și dincolo de ho­tarele Ungariei. D. Irányi, președintele partidului a propus ca să se pună sub acuzare d. Feherváry, ministru al honvezilor, pentru că a permis a se arbora în­ ­ corpurile de armată ale honve­­zilor stagul negru galben. Opoziția se vede că este hotarîtă cu ori­ce preț și la ori­ce ocasiă a da asalt guvernului. D’aceia toți deputații au primit cu aplause propunerea d-lui Irányi, și l’au însărcinat ca să susțină în parla­ment acuzarea. Suntem deci în ajunul unui nou scandal parlamentar. Va fi, de­sigur, forte interesant. Mai ales că partida independentă nu are de scop ca să -1 dea în judecată, căci acesta și așa, nu va putea s’o facă, de­cât ca cu acestă ocasiune să discute pe «as»—și cuvântul pe care monar­­h­ul l’a adăugat în numirea arma­tei,, care până acum se intitula «ce­­saro-regală,» or d’aci se va Z­ce: «cesariă și regală», cestiunea asupra căreia d. Helffy vroise să vorbască chiar în ziua când decretul regal a apărut în fața oficială a guvernului.­­ Se mai așteptă interesantă discu­­ția cu ocazia dezbaterei listei civile, pe care d’alt­fel d. Tisza a depus-o era la biuroul Dietei. Oposiția vreace să aducă un a­­mendament prin care monarh­ul să se oblige a­sta timp mai îndelungat aici în capitala țării, și între perso­­nele de serviciu de la curte să se ia și maghiari, ur nu să dea tóle funcțiile nemților.­­ Erl s’a discutat asupra proiectului de lege pentru facerea mai multor drumuri comitatense publice, care să se facă de către guvern. A vorbit contra de Elek Papp, zi­când că și prin acesta guvernul tinde­a centraliza. Deputatul Béni Baros a spriginit proiectul. După ce a mai vorbit și Beöthy, proiectul s’a primit. S’a observat forte mult că în res­­punsul său d. ministru Baross a fost cât se pate de enervat. A polemi­­sat cu necas mai ales cu domnul Beöthy. țdcea că nu înțelege cum unii de­putați numai pentru a combate un guvern, împiedică pe miniștrii de a lucra, d’a face bine. Ori pe ce cale s’ar face. Zice mi­nistrul, bine va fi înmulțindu-se dru­murile țărei cu încă 11 mii kilo­metrii, cât este nevoit a se mai face. * Cu privire la afacerea dintre mi­tropolitul Miron și Kulturegyelet, a­­facere de care ziarele de aici nu se ocupă tocmai cu atâta pasiune cum se vede că se ocupă cele din Ar­­dal, pot să vă spun că noi nu prea ne-am încălzit la fapta mitropolitului. E ușor a te trage în degete cu Kullur egyletul, dor­ia să-l vedem și cu guvernul. Atunci apoi am pu­tea cu drept cuvânt să-l lăudăm. Până atunci , reservă ! Un vot al consiliului comunal Sistema d’a face oposițiune cu ori­ce preț ne pare forte greșită, precum și aceia d’a atribui protivnicilor noștri­ intențiunile ce voim, spre a lovi în urmă în el, con­siderând acele intențiuni ca fapte împlinite. Cu tote acestea mulți se servesc de a­­semenea arme și unele persane, póte în mod sincer, se fac ecoul acelor sgomote. Ast­fel s'a pretins că în ședința consi­liului comunal, de Jos, s’a ridicat uâ fur­tună în privința licitațiunea pentru lumi­narea cu electricitate, și că d-nul primar cerea cu ori­ce chip ca licitațiunea pentru ca acesta concesiune se se adjudece asupra casei Schukert din Viena. S’a mai adăogat că d. primar a rămas furios tot restul ședinței, căci pené și par­tizanii săi au votat pentru cererea d-lui Paladi. Vom observa că discuțiunea la care se face alusiune a fost în ședință secretă, și că deci nu putem publica în întregul ei, discuțiunea ce s’a urmat, totuși éasé, cum prin intențiunile ce se atribuie d-iul Pri­mar și prin modul cum este relatat vo­tul consiliului, s’ar putea lovi în interesele Comunei, preti­ijendu-se că s’a recunos­cut dreptul societatei gazului fluid de a a­ DUMINECA, 27 OCTOMBRE (15­ OCTOMB. st. v.) 1889 Luiminéta-te și vei fi. • . .v . /ff\ ABONAMENTE Jju. Capitală și districte, un an 48 lei; șese luni t­l lei, trei luni 12 lei; uă lunii 4 lei. Pentru Preoți, și învățătorii din sala abonamentul est­e re­dus la 30 lei pe an Pentru tóte țările Austiției poștale, trimestrul Iii lei. A se adresa: IN ROMANIA, la admitnistrațiunea­­ fiarului și ofieiele poștale, LA PARIS, la Havas, Sai­n­le et G­uic, 8, Placi­ du la Bourse. IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la ba­rourile poștale. — Articolele nepublicate» se ard — vea monopolul pentru iluminatul orașului, suntem nevoiți să dăm ore­care lămuriri, din care se va vedea că întregul consiliu a fost de ideia d-lui Paladi și că însuși d. primar a propus acea soluțiune. Prin convențiunea încheiată la 2 Marte 1868 între d. Constantin Panaiot primar și d. A. Gottereau s’a concedat concesiona­rului dreptul esclusiv d’a aședa și conserva conducte de gaz extras din cărbuni de pă­mânt supt caile publice. Orașul se obligă să aibă 4000 becuri, reservându-și dreptul se indice ca stradele și piețele unde va trebui să se introducă gazul și va putea se­cera strămutarea con­ductelor ori de câte ori interesul public o va cere, plătind ca lucrările de stră­mutare. S’a mai prevestut, în acel caez de sur­­iul, că daci în urmă s’ar adopta în unul din orașele Europei, uă altă sistemă de luminare mai avantagiosă, comuna va pu­tea cere și concesionarul va fi obligat, cu a­cea cheltuială, a o pune în lucrare și in Bucuresci. Ast­fel stând cestiunea și d. Primar cre­­zând ca lumina electrică ar fi mai avan­tagiosă, a supus cazul consiliului comunal. Consiliul a numit un comisiune, care să studieze cestiunea și în urmă s’a de­cis a se cere societatea să înlocuiască ga­zul prin electricitate. D. primar, mergând la Paris a tratat chiar afacerea cu compania de care de­pinde cea din Bucuresci, dar acesta a fa­­cut mari dificultăți arătând ca ar costa mai mult, de­cât sistemul actual de lumi­nare, și a cerut marirea prețului, de­și prin contract se prevede numai scăderea. Ne putând ajunge la uâ înțelegere s’a consultat advocatul primăriei d. V. Bra­­tianu, care a fost de părere că în fața re­tușului companiei de gaz, primăria e în drept să facă uă licitațiune. Din ofertele primite, cea mai avantagiosa a fost a d-lui Schubert din care resultă că se póte introduce lumina electrica cu preț mult mai­eftin. Compania de gaz casé a trimis, prin portărel, uă somațiune, pretinzând că ea singură e în drept să introducă electrici­tatea și amenințând pe primărie cu un proces. Acesta a fost adus la cunoștința consi­liului în ședința de Joul. De­și toți au recunoscut dreptul primă­riei să introducă electricitate, în stradele unde nu este gaz fluid, după cum s’a in­trodus și dat altul concesionar luminarea de petrol, totuși d. Paladi, și mai mulți alți consilieri au fost de părere că e mai bine să dăm curs somațiunei, votată deja de consiliul comunal, spre a cere compa­niei de gaz să introducă electricitatea. D. primar s’a raliat la acea propunere și se așteptă respunsul companiei. Da­că ea va primi să facă condițiuni tot atât de avantagiose ca ale d-lui Schubert, îi se va da preferință, decâ nu, comuna va usa de dreptul ei dând preferință celui care oferă prețuri mai­eftine pentru pri­mărie și pentru cetățenii capitalei. Din acesta scurtă espunere a faptelor, se vede că n’au existat neînțelegerile de care se vorbesce și nici nu s’a ridicat vr’uă furtună în acestă privință. Compania de gaz n’are de­cât se ese­­cute anga­jamentele sale pentru ca întregul consiliu să fie pentru ea; nu le va esecuta toți vor fi în contra ei. Să nu conteze deci pe diverging ce s’ar putea ivi în consiliu, ceea ce d’alt­fel ați făcut toți preoții din Sătmar, încheiam atunci articolul nostru esprimându-ne speranța că E. S. Episcopul de Gherla nu se va lăsa să cadă pe povârnișul pe care a a­­lunecat, ci va opri ancheta pornită contra celui mai brav protopop ro­mân. Ei bine, ne am înșelat. Părintele episcop a voit să ră­mână consecvent cu trecutul să, ve­nind în capul acelei d­ecese prin grația guvernului maghiar, făcând acte umile, a voit ca tot ast­fel să se mențină ln acest onorabil post: deci nu numai că nu a oprit gena contra părintelui Berinde, ci ca să arate maghiarilor ce mult vro­­iesce să le facă pe plac, a și sus­pendat acum pe părintele protopop, înlocuindu-l tot de uă­dată prin d. Ion Horas, profesor de limba ro­mână la gimnasiul din Satmar. Foile maghiare din Ardal nu mai pot de bucurie : ele spun că Episco­pul de Gherla este un bărbat atât de iubitor de dreptate, în­cât s’a pus în fața sentimentelor tutor româ­nilor, numai ca dreptatea să triumfe, ca să fie pedepsit un dușman al Sta­tului maghiar, și ca să se pilduiască și cei­lalți agitatori. Tribuna însă, organul național care nici uă dată nu s’a dat îndărăt d’g, condamna actele umile, vătămătdre românilor de peste munți și româ­nismului în genere, condamnă cu as­prime pe acest episcop, unit care pen­tru a plăcea ungurilor, iubește cu atâta nemilă ln români. Noi din partea nostră nu vom ob­serva de­cât atât: Sciam că Episcopul de Gherla e un slab român ; sciam ceva mai mult, că nu din slăbiciune, ci din răutate chiar se dă la fapte condam­nabile , nu l’am fi crezut însă ca­pabil d’a se lăsa instrument în mâna maghiarilor acum, când mai ales ar trebui ca să se pună stavilă contra curentului bolnăvicios ce se mani­festă în sînul guvernului și societă­ții maghiare, acum când un aseme­nea persecuțiune contra bravilor na­ționaliști pate să descuragieze cu desevârșire și pe cei cari au mai rămas cu inima la loc. Să sperăm ânsă aceste greutăți vor trece și ele peste capetele ro­mânilor, că frații noștrii se vor o­­feri cu atât mai mult, or părintelui Episcop al Gherlei i se va răsplăti pentru neromânescile lui fapte. Rândurile de sus erau tipărite deja când ne a sosit Gazeta Transilvaniei cu scirea că din Gherla se desminte scirea suspendărei protopopului Be­rinde. Ne bucurăm dacă e așa, și nu remâne atunci părintelui Episcop de Gherla de­cât să dovedască imediat că mai simte românesce, declarând verde pe față că nu este cal de urmărire contra protopopului Berinde, care și a îndeplinit datoria cea mai sfântă cu ocazia procesului. I­n pericol E fatal. Alt prelații români nu se mai pot ține în postul lor de­cât plecându-se voinței guvernului, de­cât jertfind interesele turmei ce le sunt încredințată intereselor rasei maghiare, azi tare și mare. Etă cel mai mare pericol pentru frații noștri de dincolo. Avem atâtea probe că așa e. AzI avem cu una mai mult. Am fost cel d’anteiü cari am a­­nunțat în colónele Z*amului nostru cum Eminenția sea Episcopul Gher­lei, părintele Szabó, iar săptămânile trecute a orînduit uă anchetă con­tra bravului protopop din Seini, A­­lecse Berinde, pentru că acesta cu ocasiunea pertractării procesului pre­otului Lucaci, a oficiat un Te-Deum. Engliteza în tripla alianță Din Londra i se scrie să scrie sensațională Ziarului Figaro, uă scrie care dacă se va adeveri, apoi are să facă un mare resunet în Europa întragă. Este vorba nici de mai mult nici de mai puțin de­cât că Engli­tera a intrat în tripla alianță, sau mai bine, a iscălit și ea un tratat în care se obligă ca pe viitor să pro­cedeze, în cestiunile de politică ex­­ternă, conform unor stipulațiuni pri­mite și aprobate de statele din tripla alianță. Ar fi deci pe partea celor din tri­pla alianță statele: Engliteza, Suedia, Norvegia, Danemarca, și Turcia. Au rămas afară din puterile cen­trale din Europa numai Rusia și Francia. ----— I tmwm -w wmm>

Next