Romanulu, octombrie 1889 (Anul 33)
1889-10-28
IIA < ANUL AL XXXIII-LE Pe lângă Tipografia Românului instalându-se cu începere de la Sf. Dumitru un atelier de legătorie și localul actual ne mai fiind încăpător, redacțiunea și Administrațiunea Românului, precum și atelierele nóstre de tipografie, stereotipie, galvanoplastie și legatorie de cărți, Vor fi instalate în casele din strada irezoianu No. 10 și 18, și strada Ionică No. 9. Un dosul teatrului Național. Grație îmbunătățirilor introduse, tipografia Românulu este in posițiune se efectueze, in condițiunile cele mai avantagiose, lucrările ce i se vor încredința de particulari și autorități, și Românulu apărând în modul cel mai repede, scriile sale vor fi cele mai mioi. Aducând acesta la cunoscința publicului și a corespondenților noștrii, îi rugăm ca cu începere de la X0 Octombre, să ne adreseze comandele și corespondințele lor, strada lrezoianu No. 10 și 18, și strada br. Ionică No. 9. BUCURESCI, 27 BRUMAR Nu ni se pare nici de cum politică remaniarea séa, după cum au zis oficioșii, completarea ministerială ce d. Lascar Catargiu voesce să facă în ajunul convocarei corpurilor legiuitóre. Ea va fi un nou ferment de neunire și de discordie în partida guvernamentală. Am înțelege ca un remaniare ministerială să fie politică înainte de convocarea corpurilor legiuitore, atunci când ea s’ar face într’uă țară cu partide politice bine hotărîte, și de‘ un guvern care în Camere s’ar întemeia pe o majoritate imposantă și bine legată în fața oricărei cestiuni. Că majoritatea guvernului actual este departe de a fi imposantă și bine legată în fața oposițiuției,—este un adevăr pe care chiar cei interesați în causă nu pot se’l ascundă. Că conesiune nu există între membrii partidei conservatdre, ar fi guvernamentale,—este iarăși un adevăr pe care nimeni nu pate să’l tăgăduiască. Prin urmare, a remania ministerul acum, când nimeni nu pate să’și dea sema de care și cum va fi configurațiunea parlamentului în viitorea sesiune, va să fi ca a mări sorții de nesiguranță. Crede cre^d. Catargiu că, mulțumind Un grup őrecare din cele flotante, își va mări contingentul de aderenți în ambele Adunări ? Mulțămirea grupului nemulțămit agli va provoca nemulțămirile unui grup sau unor grupuri cari ar fi par a fi mulțămite, și remaniarea în loc se’l folosésc, nu va face decât sĕ credca neunirea și discordia. Acestea ’s fatalitățile politicei de espediente, de amânări și de trimiteri la tomna a tuturor cestiunilor celor grele. Tomna a venit, tomna se duce și cu tóte acestea nimic nu s’a făcut. A<fi, mai mult decât la’nceput, guvernul nu este sigur de a fiua de mâine, și este încă și mai puțin sigur de Cameră și de Senat. Partita conservative a ’nceput de acolo de unde ori ce guvern obosit de putere sfârșesce pentru a cădea. Pipăita d. Catargiu pulsul țărel, cunosce cre dina seu părerile Senatorilor și deputaților, pentru a crede că azi remaniarea este oportună. De ce acum, cu câteva zile înnainte de convocare ? și de ce nu s’a făcut în sesiunea trecută, sau imediat după închiderea sesiunei? Țara ar fi crezut atunci că guvernul scre ceva și de aceia se remanieza. De atunci și până acum noi nu seim de s’a întrunit undeva partita guvernamentală, pentru a se consfătui și a găsi cu cale să remaniare. Deci, cum se incumeteza d. președinte al consiliului a hotărî să remaniare, când nimeni și nimic nu a putut să’i dea date sigure în acestă privință? Ore poftele unora și stăruințele altora s’au întețit întru atâta încât, obosit de densele, d. Catargiu a uitat până și primele regule parlamentare ale unui regim constituțional ? E că redere politicei care, din nenorocire, domnesce de vr’uă câțiva ani in țăra nostră. Fără programe, fără principii bine cunoscute și, mai cu semn, fără voință nestrămutată de a jertfi totul acelor principii, omenii noștri politici s’au lăsat a fi duși de evenimentele jlilei, de compromisurile și învoielile—nu totdeuna cinstite—ce li se înfățișau aic I mai multe și mâine mai puține; împrejurările îl aduc la putere; împrejurările îl mențin la putere; împrejurările le procură ocasiunea de a face bine sau de a face rea fiind la putere. Principiele pot să fie aici unele și mâine altele, căci deosebite sunt împrejurările. Tot aceste împrejurări hotărăsc și programele. Singura silință ce omul politic își dă astăzi este acela de a face să se crădă ca eeuir adi:«țiuirea nu esisi*» între programul de adl și cel de mâine. D. Catargiu pare a fi atât de îngenuchiat de împrejurări încât uită ce i se va întempla la Camere când li se .... .. V* ' ■ • - y> • ’ ‘ va presinta c’un minister remaniat. J Dar președintele consiliului nu putea face altminireli: împrejurările sunt mai puternice decât d-nia-sea. CONVENSIUNILE NOASTRE Vecinii noștrii din Austro-Ungaria au început să înțelagă că resbelul vamal pe care -l au declarat României nu pate să fie tocmai în folosul lor, cu totu credința ce avea că, închi jându-se României granițele despre Austro-Ungaria, mai curând sau mai tânsliu, va fi nevoită să cedeze la tote pretențiunile lor de cucerire economică. Numai câțiva ani de experiență le au dovedit că România pate să ’și găsăscâ și aiurea debușeuri pentru producțiunile ei și că, în ceia ce privesce esportul vitelor, n’are de ce să se târnă de urmările resbelului vamal. Pe când, din contră, Austria a avut să sufere pagube destul de însemnate, căci mărfurile și fabricatele ei, cari găsiseră în România un debușeu sigur pentru exportul lor, ne mai putând să intre la noi decât fiind supuse la taxele tarifului autonom, au trebuit să părdăm ji cum ji din traficul lor pe piețele nostre și să fie astfel reduse a -și căuta aiurea alte debușeuri, ceia ce pentru industria austriacă a fost oă lovitură dintre cele mai simțitore. N’avem decât să cercetăm cifrele din anii anteriori denunțărei Convențiunea comerciale cu Austro-Ungaria, spre a ne convinge pe deplin de pagubele pe cari le au suferit industria austriacă de la declararea resbelului vamal încoa. Milionele, pe Care altă dată România le plătea Austriei pentru mărfurile și fabricatele ei, au scăzut, în anii din urmă, la oă cifră forte neînsemnată, în raport cu importul acestor mărfuri și fabricate pe timpul cât a fost în vigore Convențiunea comercială. In schimb însă România, pe lângă ESEMPLARUL J § BAN I înființarea târgurilor de râmători și exportul vitelor sale în Italia, a putut să lupte cu succes în contra piedicilor ce i s’a pus, prin închiderea granițelor despre Ungaria. Și astăzi, Austria se vede nevoită că, printr’un modus vivendi cu Ungaria, se stabilescá uâ înțelegere cu România prin încheiarea unei noi Convențiuni comerciale, care să ’i asigure debușeul pe care ’l avea altă dată pe piețele nóstre mărfurile și fabricatele ei. Isbutiva până în cele din urmă Austria să stabilesca acest modus vivendi cu Ungaria și să ajungă la oă înțelegere cu noi pentru încheiarea unei asemenea Convențiuni ? Cu tota dorința ce avem de a putea ajunge la uă înțelegere cu monarhia vecină, ne temem însă că piedicele vor veni și de astă dată tot din partea Ungariei, care pare că a întreprins o adevărată campanie în contra intereselor economice ale Austriei. Ungaria, care voia să -și asigure comerciul producțiunilor sale în paguba intereselor economice ale Austriei, a interzis României, sub diferite proteste și în contra chiar a disposițiunilor Convențiunei comerciale ce era în vigore, importul vămătorilor și al vitelor cu care România făcea comerciu cu Austro-Ungaria. Și cuvântul nu era altul decât că Ungaria voia să protejeze piețele sale comerciale în contra oricărui import similar din România. Acesta procedare a Ungariei de interes cu totul local, a deșteptat, cu drept cuvânt, în cercurile comerciale din Austria uă adevărată nemulțumire, care, din ei în fii, a luat un caracter și mai accentuat, față cu pagubele suferite de industria ei prin aplicarea tarifului nostru autonom. Cu totă acesta nemulțumire, Ungaria însă a persistat în hotărîrea sea d’a nu voi câtuși de puțin să cedeze Austriei pe tărâmul economic. De aci neputința Austriei d’a se înțelege cu România pentru încheiarea unei noi Convențiuni comerciale , de aci tratativele cari durază de aprope trei ani și cari n’au ajuns încă la nici un resultat. După cum, deja am arătat aci, tratativele pentru încheierea unei Convențiuni — judecând după cele ce ne au spus telegramele din Viena și diarul Neue Freie Freise— pare că au să începa din nou ; și oprirea d-lui Al. Lahovary la Viena și convorbirile sale cu miniștrii Austriei și Ungariei n’au fost câtu ’și de puțin streine de acesta cestiune. Noi am spus, în nenumărate rânduri, care este părerea nostră cu privire la încheiarea unei Convențiuni comerciale cu Austro-Ungaria, și pe ce base credem noi că s’ar putea urma orice tratative cu acesta putere. Fără să mai revenim asupra celor disc, repetăm și acum ceia ce am susținut întotdeauna că adecă ne este cu neputință se încheiăm că Convențiune comercială cu Austro-Ungaria, decà ea nu văii basata pe deplina nóstra emancipare economică și pe principiul reciprocității de interese ale celor două părți contractante. Agenția Română nu ne-a comunicat telegrame, de dimineță, din causa serbătórei de ort. A se vedea ultime telegrame pe pagina III. Românul fiind uă tribună liberă, facem cunoscut tuturor că în colanele sale se publică ori și ce plângeri îndreptate în contra administrației, armatei sau a vreunul particular. Ori ce abuz, ilegalitate, persecuție, împilare sau bătae, săvârșită de ori și cine sunt biciute în diarul nostru, denunțate locului competent și stigmatizate după cum merită. Indrepte-se deci cu toții diarului nostru și stă siguri că le vom lua apărarea. ^ SUNT 28 OCTOMBRE ^16 ^ OCTOMB^ st vj>1889 SCRISOARE DIN IAȘI (De la corespondentul nostru special) Diarul „Fulgerul“ și lateralii.— O declarație a acestui Jiar.—Atitudinea lui față cu Regele. — O combinație, laterală.— 1. Mârzescu și antidinasticismul d-sale.—Dificultățile d-lui Catargiu.— O apropiere intre junimiști și conservatori. — Tratative urmate. Iasi, 14 Ocombre 1989. Domnule directore. Veți fi observat de sigur că „Fulgerul“ de joi 5. Octombre numea vizita M. b. Hegelul și A. b. Principelui moștenitor la Iași, o vizită de prisos. Pe cei mai mulți acesta calificare nu î-a surprins nici de cum, fiind dat ca „Fulgerul“ mai afirmase și în alte readuncuri ca „între Tron și între Țara exista o lupta continua“ și fiind dat de asemenea ca cel ce inspira și subvenționeză „Fulgerul“ este d-l N. Geaur-Aslan, cunoscut prin sentimentele sale anti-dinastice încă din 1866, sentimentele pe care le propaga cu orice ocazie in Iași și pe care le manifesta septâmânal prin câte un articol doué, în „Adeverul“ din București. Daca însă calificațiunea „Fulgerului“ — vizită de prisos—n’a surprins pe nimeni, ceia ce a surprins pe toți este atitudinea din urma a acestui «Jiar. In adever, numai după 3 zile de la aparițiunea articolului „O vizită de prisos 1l relevat de unele ziare bucureștene, „Fulgerul“, în numărul sed de Duminica 8 Octombre publica un feliu de declarație ca n’ar fi ziarul d-lui Mârzescu, ca între d-sa și „Fulgerul“ nu e nici o legătură și cu gazeta de care e vorba aparține unui grup de tineri „cari ad obiceiul—reci pate—de a spune totdeauna adevărul“. Toți se așteptau ca grupul tinerilor „deprinși a spune totdeauna adevărul“ sa afirme și sa susție mai departe prin hiarul lor ca vizita regala de la Iași e o vizita de prisos, sa dovedesca acesta și regelul și Moștenitorului și sa-l convingă ca între Dinastie și între Țară e o lupta continua. Așa ți-ai găsit!.. In același număr chiar, după cum și in numărul următor de joi 12 Octombre, gazeta lateralilor, departe de a da dovedi despre o așa consecvența de opiniuni, din contra se întrece cu Drapelul, cu Era Nouă și cu Curierul Balasan a întimpina pe Înalții ospeți cu cea mai extremă curtezie. • Cum se face acesta ?—s’am întrebat cu mirare toți acei cari au urmărit atitudinea „Fulgerului“ .J 0 fericita înprejurare m’a pus în posițiunea de a putea da deslegarea enigmei, ceia ce n’ași face-o daca ar fi vorba de o simplă halandala în direcția ziarului lateral,—ceia ce insa sunt dator s’o fac, ca conștiincios corespondent, când e vorba de o combinațiune calculată, care stâ în legătură cu alte fapte de o mai mare însemnătate. Se știe în adevăr câ d-l G. Mârzescu, șeful lateralilor locali, a fost totdeauna un antidinastic hotărît și statornic. D-sa de altmintrerea a declarat-o însuși acesta în Senat. Astazi d-l Mârzescu pare a se fi obosit de acest, feliu de poliloâ, ce nu produce nimic pentru un om cu casa grea. Câțiva ani de opoziție contra naționalilor liberali; un an, încheiat, de lupta contra junimiștilor, pare a i fi adus astazi o nespusă sete de putere. D-l Mârzescu voiește să intre cu orice preț în minister. Acum două săptamani în urmă, d-sa a bătut, cu regularitatea unui cosornic, de două ori pe săptamână calea de la București la Iași și de la Iași la București. Tóte aceste călătorii erau preparativele și punerile la cale care trebuiau să procedeze intrarea d-sale în cabinet. Acuma, cu ocaziunea venirei Regelui la Iași, d-l Mârzescu a găsit ocaziunea minunată ca să reabiliteze mâcar în parte reputațiunea sa de vrăjmaș al dinastiei. Deci, a cântat se-și creeze un prilej ca sa declare ca tot ce s’a scris in „Fulgerul 11 contra Regelui nu-l privește întru nimic pe d-sa, deorece d-sa nu inspiră „Fulgerul“, acest ziar aparținând unor băeți cu care d-sa n’are nimic de comun, dar cari au deradere în d-sa, mai mult decât atâta, ce arece acei bieți au încredere în d-sa, d-l Mârzescu lasă a se înțelege că le va iuune să-și modifice linia de purtare față cu Regele și Dinastia, să înceteze cu atacurile și sé transforme isiarul lor intr’un aar eminamente dinastie,------ceia ce s’a și întâmplat. Acesta fiind manopera, e aprape de înțelegerea fiecaruia ca retractările „Fulgerului 11 sunt scuzele d-lui Mârzescu, iar atitudinea dinastică a gazetei laterale, este profesiunea d-sale de credință pe viitor. Cu tote aceste d-l. Catargiu, cu care au fost câteva întrevederi în scopul de a primi pe d-l Mârzescu un minister, face pe dificilul. D-sa găsește în șeful lateralilor ieșeni un teren proprice pentru loviturile adversarilor, afară de acesta d-l Mârzescu nu i-ar aduce nici un contigent în Cameră, deorece d-l N. Ceaur-Aslan își va păstra în totul neatârnarea sa de acțiune dacă nu i se dă Primăria de Iași pe mâna, iar d. Miltiade Tzory—după cum se pute deduce din scrisorile adresate Națiunei— parea a fi regăsit calea cea bună și drepta pe care de o bucata de vreme o rătăcise.... Astfel cu încât d-l Mârzescu astăzi nu pote garanta ca nici măcar deputații laterali al Iașului îl vor urma, cu tote ca d-sale îi este încredințată direcțiunea politicei laterale și acțiunei parlamentare de catru comitetu disident din Iași. D. Mârzescu pare deci a fi montat în deșert manopera îe care am vorbit; împrejurările—mai puternice decât voința și dorințele d-sale—silesc pe d. L. Catargiu se nu l puta aduce la putere. Totuși șeful reacționarilor e convins ca singur nu mai pute merge înainte și ca un remaniare ministeriala se impune cu orice preț; dar un remaniare care se’l aduce un serios adaos pe lângă slâbânoga și problematica majoritate ce are în Camere. D. Catargiu știe—mai departe—ca singurul element pe care actualmente ar putea compta cu orecare succes, sunt junimiștii, constituționalii. Pentru acest sfârșit un persona sul pusă a încercat un apropiere între d. Catargiu și d. Carp, care se aflau amândoi în Iași cu ocaziunea venirei M. S. Regelui. încercarea însâ nu a dus la nici un resultat. D. Carp pretinde că e convins câ partidul conservator e un partid degenerat care nu mai pute merge înainte sub conducerea d lui Catargiu, bătrân pe care curentul științelor sociale l-a lasat în urmă. D-sa ar primi un alianța cu D. Catargiu, dar numai cu condițiunea ca acesta să aibă un rol secundar în conducerea afacerilor, iar d-sa să aibă direcțiunea. D-na Carp se învoește cel mult cu condițiunea ca Catargiu să fie președinte al Camerei, deorece ministru sub președinția d-lui Carp, Rosetti sau alt junimist e sigur ca nu va primi se fie. D. Catargiu, la rândul sau, ca e o chestie de demnitate personala pentru d-sa a nu ceda pretențiunilor leaderului junimist pe care-l găsește absurd, îngâmfat și grandoman. Întrebat de cineva pentru ce nu se împacă cu d-l Carp, d-l Catargiu a respuns: „ Apoi dă frate, nu se pate să fie doi „vezetei la o trăsură“ Prin urmare tratativele încercate în Iași pentru o apropiere care sâ garanteze durabilitatea regimului pentru o bucată de vreme n’au reușit nici cu d-l Mârzescu, pe care d- l Catargiu nu-l voește nici cu d-l Carp, care nu l voește pe d-l Catargiu. Șeful reacționarilor, își făcuse orecare iluzii ca cu ocazia solemnitatei în mijlocul căreia M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor au fost primiți la Iași, față cu entuziasmul și mișcarea generală ce a domnit în orașul nostru in zilele de 7, 8, 9, și 10 Octombrie, nu-și va întinde undița în zadar, ci va putea face o achizițiune care să-l înlesnăscă putința de a mai remânea la putere câțiva ani; —șeful reacționarilor, însă s’a dus din Iași cu totul desiluzionat și convins—sunt sigur—ca în urma celor întâmplate la Giurgiu, la Bârlad, la Ploești, și pe aiurea, neavând nici forța morala necesară unui guvern și nici măcar o majoritate puternică, care sa-1 sprijinesca, va trebui sa parasasca cel mai târziu.... la toamnă puterea pe care o dorea de atâta vreme și pentru care a luptat așa de mult s’o dobândescâ. Corespondent. P. S. — Ia scrisorile mele viitóre, pe lângă cele-l alte fapte din Iași ce vi le voiu comunica săptămânal, vâ voiu face și o descriere amănunțită a instituțiilor [nostre. Cred că aceste corespondențe vor interesa pe toți— și în special pe concetățeni mei. C. Serbările din Grecia (De la corespondințele nostru particular.) Smyrna, bordul vaporului arab „Derkahlie“, 4 (16,1 Octombre. Sunt în fața marei insule Lesbos, patria poetei Sapho, de unde va trimit puținele impresiuni culese din Constantinopol, cu ocasiunea trecerei mele pe acolo. Pentru a doua orâ admiram frumusețile ambelor țărmuri ale bătrânului Bosfor, și, cu tote acestea la fiecare sclipire a ochilor nu’mi puteam opri admirațiunea cea fără margini. Diferitele mahalale ale Constantinopolei sunt aruncate peste dealuri vecine înverzite și împodobite cu grădini frumose cu un farmec poetic și forte piitoresc. Coburgul însă cel mai principal este Galata, pe partea europanâ, unde sunt ambasadele, notabilii locuitori europeni etc., și care rea precum asemănarea unui oraș civilizat. De pe vapor am admirat palatul Dalma-bacca, ambasada englesâ și Buinchere. Aurăriile cu care sunt împodobite aceste palate, adeverresc povestele Kalima. Mișcarea pe Bosfor amil de vapore, corăbii, luntrii pescaresci etc., este atât de mare, incât produce asupra străinilor ou deosebită impresie. Interiorul este mai mult necivilisat. Strade strimte și fara nici o regula, suișuri, dealuri, strade cu trepte, case cu mai multe etaje, dar mai tate de scânduri, tramvaiuri și trăsuri de tot soiul; câini m mare număr, stafioneza pe trotuareie cele strâmpte și prin mijlocul ulițelor; toți jigăriți, urîți, bolnavi, plini de sânge din causa ca îl calca tramvaiurile și trasurile, mulți sunt și cu familiile lor destul de numerose ; îl lovesc cu piciorul și nu catadoresc sa se uite cel puțin la cutezătorul trecător; turcii îi hrănesc bine, ca să le ducă, dupe morte, sufletele in rai. Manie religiosa. La Mitilena ex-prințul de Samos, Aristarhh bey, a preferat să se dea din vapor jos, decât să nu’l lase in clasa I cu câinele, un câine forte prost și urît. Cu politica o duc și mai réți supușii lui Mahomed, căci starea lor a fost vecinie leneșa și nici undata nu se vor pune pe lucru. Acum fac pregătiri grozav de mari pentru a primi cu mai mare mărire pe imperatul Germaniei. Lefurile funcționarilor au fost reținute pe două sau trei luni spre a putea preîntâmpina guvernul Sultanului cheltuelile primirei înaltului monarh, care va veni în Constantinopol îndată după plecarea sa din Atena. Arsenalul flotei a primit ordin se repare oricâteva córe va putea ca se iasă întru întâmpinarea lui Wilhelm. Ofițerilor activi li s’au dat ordin se nu mai umble cu galoși, său deschiați, la tunici, sau cu umbrele, sau cu bastone sau lara nasturi, etc., dupe cum au obiceiu; acest ordin a fost publicat cu observațiu nea ca acela care nu va asculta, va fi imediat suspendat și chiar degradat. Pentru revista militară ce a ordonat Sultanul să se facă în fața împăratului la Idir Kioșk, au fost aduși în capitala cei mai buni musicanți din tote regimentele din imperiu, cari se vor exersa să cânte pe cal. Și stradele pe unde are să tră ca împăratul, se dreg, ziduri se dorîm și mai cu semn un zid mare care formăză un semicerc de aprope de grădina Taxim din pera, până la ambasadele Germaniei și Italia, se drege și în genere se curăța. Asemenea la Stambul la vechiul Bizanț, se repara stradele din jurul Sf. Sophii și hypodromul sau Atmeidan, unde sunt gramia lui Sultan Selim, colonele Ptolomeilor, Paleologilor, a șarpelui de bronz și museul ienicerilor. Constantinopolul se Împarte in trei deosebite limbi de pământ: Scutari în partea asiatica, Galata în cea europeană și Bizanțul (Stambul) tot în partea europeană, printre care se strecura golful Cornului de aur unde sunt arsenalul, renumitul turn de Galată, etc., iar la Stambul, partea cealaltă este vechiul sediu al domnilor din Fanar, pe cari Sultanul îi trimetea în România; aci se mai văd multe rămășițe din zidurile uriașe ale Paleologilor, Sf. Sofia cu cele patru minarete, Patriarhia Fanarului, marea scolă a Națiunei (Megali tu ghenus sholi) etc. Două poduri pe plute unesc ambele laturi ale golfului Cornului de aur unul percepe o taxa de 5 bani de la fiecare trecător, și aceștia sunt atât de numeroși, în cât de departe se vede întocmai ca regimente defilând;jilnic cei șase omeni de la capetele podului încasarâ mai bine de 100.000 ft. Aceștia sunt îmbrăcați în cămăși albe lungi, ca să nu pota fura banii podului. De la Sf. Sofia ca un mic