Romanulu, noiembrie 1889 (Anul 33)

1889-11-26

CURȚI ȘI­ TRIBUNALE Abuz de putere.— Substitutul tribuna­lului din Buzeu Pleșoianu, care se făcuse culpabil de abuz de putere, a fost desti­tuit de d. ministru al instrucției. —O— Procesul Cortazzi.—Procesul Cortazzi- Petrovan Lățescu a fost amânat. Prefectul de Constanța nu a înaintat dovada de în­­mânarea citației No. 6,647 trimisă de curte la 20 Octombre pentru Scarlatescu, actual vameș la Mamornița. Scarlatescu de­și presiune, a refuzat a răspunde și ast­fel curtea fu nevoita să amâne procesul pen­­ru lipsă de procedură. (12 k­ilometri) nu e șoseiit, cu tote astea pe vreme bună e mult mai frecventat. Ast­fel e de regretat, că drum­ul județian ce trece prin Nicoresci a fost legat, cu calea națională la un punct într’adevĕr în­semnat pentru circulațiunea pe acesta din urmă cale, prin acesta s’a sacrificat énsé avantagiul apropierei ce oferea cel­l­alt drum. Terenul podgoriilor de la Nicșorescl e format de dealuri și văi paralele, ce se întind de la N. către O. perfiându-se în câmpia, pe care e așezat orașul Tecuci.­­Aceste văi și dealuri merg urcându-se în înălțimea lor către malul stăng al Siretu­lui unde ’și gâsesce limita. Din acastă disposiție topografică rezultă, că viile de la Nicoresci pot avea esposiția de E. și V., mai arare ori de S. și nici uă dată de N. Cele mai bune vii sunt es­­puse la Răsărit și Meda­lii. Pământul acestor podgorii nu diferă de cel al câmpiilor, în ce privesce natura lui geologică: «solul» e pământ negru, la că­rei adâncime aprocsimativă e 60 cm., pe când la câmpie acesta adâncime trece a­­desea peste un metru, după cum am con­statat la Murășeșel și la Tâlpigi. «Subso­lul» e așa numitul «loess galben», a cărei adâncime e 3—4 m., cum se pote vedea la malurile râpilor, ce strebat văile dintre dealurile acoperite cu vii. După acest strat de lut galben urmeza unul din petriș sau prundiș ^(pietre rosto­golite), care constitue fundul râpilor amin­tite mai sus. Atât solul cât și subsolul a fost studiat de d. Ch. D. Druțu, doctor în agronomie și de subsemnatul cu ocazia teselor nóstre de doctorat. Din aceste studii vefil Untersuchungen über den Weinban Rumaeniens. Cercetări asupra viticulturei României Halle a §, 89 pag. 16 Ueber den Anban des Mais în Rumaenien und seine Verwertung. Despre cultura și întrebuin­țarea porumbului în România. Halle a (§, 1889 pag. 35 urm.) reese, că pământul negru de la Nicoresel e argilo-nisipos, can­titatea de nisip la sută fiind mai mică de­cât cea de argilă (65,623—­67,244 la suta). Sossul galben a fost de asemenea supus unei analize mecanice, dupa care cantitatea de argilă­­ și prin argilă se convenim a în­țelege aci părțile­ deosebite prin levigațiune, adică prin spălarea continuă a pământului de analisat în cilindrul lui Kühn, părți, care în realitate constau nu numai din argilă, ci cu deosebire din nisip forte fin; proprie­tățile acestuia onsé se apropie de ale argilei propria fn­se, așa că resultatele dobândite prin acest mod de analiză sunt forte prac­tice, puțin onse sem­nțifice( ( 49,032 la sută, iar restul e format de nisip mai mult ori mai puțin quarț). Proprietățile fisice ale acelui pâment sunt destul de favorabile, permițând a se lucra cu înlesnire ; totuși terenul e atât de cleios, în­cât după plac drumurile devin forte a­­nevoiase; ba mai mult încă cele ce merg dea curmezișul delurilor, adică de la deal la vale sunt de obștie impracticabile, căci sapa de plaie și-a găsit scursare prin ele­ și le mănâncă mereu. Ori­cum constat cu plăcere, că administrația locală a început deja împietrirea a trei din principalele dru­muri din comuna Nicoresci, de care aparțin cele mai renumite deluri din acesta pod­gorie ; din nefericire cnse lucrul merge forte încet, pe unul din aceste drumuri s’a pus piatră în întindere de abea 2 km. de­și săpăturile începuse deja de acum 4 ani. In construirea drumurilor vecinale și comunale sunt lăsate cu totul în voia și­­ mijilacele lor; ele nu au de la au­toritățile mai înalte de­cât cel mult îndem­nul moral de a -și face drumuri bune și fiind lipsite de mijilace, comunele nu pot face nici o dată expropierile necesare, așa că șoseaua nu îndeplineșc n­ici o condi­­țiune esențială în construirea drumurilor, adică de a fi traiectul cel mai scurt po­sibil între două puncte date. Cu tote acestea sa fim mulțumiți, că s’a făcut un început, căci acésta ne dovedesce, că lumea s’a încredințat de trebuința neapărată a îm­­potrivei drumurilor vicinale și comunale la podgorii și că prin urmare acesta lucrare va propuși mai mult ori mai puțin repede. In articolul viitor voia vorbi despre va­rietățile de struguri de la Nicoresci. N. D. Popovici Lupu, doctor în agronomie, vnla merge înainte. Fruntașii ei par a fi adepții școlei neogramaticale. Teoria aces­tora chiamâ în ajutorul ei pentru a se în­temeia pe base cât mai solide tóte seiin­­țele omenesei. S’ar crede c­a un linguist tre­­bue să aibă cunoștințe enciclopedice, pen­tru ca pașii și cercetările ce face să fi f­ructuase și mai cu semn nesupuse gre­­șelei. Noi nu intrăm cu amănunte în tarâmul pe care cu cunoscințe deplină și cu ageră destoinicia evoluază d. Șaineanu. Semna­lăm broșura pentru ca într’ânsa sunt cu­­prinse și bine judecate de autor tate .te­oriile ; uă lucrare de albină laboriosă că­reia, ca parte originală, d. Șaineanu îi dă aproprierile,­ comparațiunile și luminile lin­­guisticei române. In acesta parte a bro­­șurei și mai departe în cursurile sale la Facultatea, meritosul tânar doctor va a­­vea cu bogăție de secerat în snopi mari tot ce este referitor la linguistică. Mai mare și maestru de cale arozator,—maestro e­duca, ar fiice Dante—­d. Șaineanu are pe d. Hasdeu— a cărui pricepere și neîn­trecută intuițiune de linguist, i-a permis sâ vedá atâtea și atâtea din arcanele, din tainele acestei științe. Elev al d-lui Has­­deu, d-nu Câm­panu, după câte apare din acesta secțiune de inaugurare, este convins că adevérata originalitate și adevératul fo­los al cursului său la Facultatea de litere din Bucuresci vor consta din însemnătatea și din iubirea ce va arăta limbei române. Studiului ei istoric, linguistic și psih­ologic. Gion­ ad­e oficiale Ministerul domeniilor D. N. C. Popovici-Lupu, doctor in agro­nomie de la facultatea din Halle, se nu­­meste, pe fi­ua de 10 Noembre 1889, în postul de ajutor clasa 1 la secțiunea pro­­prietarei funciare din administrația centrală a ministerului, în locul d-lui N. C. Perti­­cari, destituit de la 1 Noembre a. c. Ministerul de finance Prin decretul regal după propunerea fă­cută de d. ministru secretar de Stat la departamentul de finance: D. N. Protopopescu, actual controlor clasa 3, este numit controlor clasa 2, în locul d-lui St. Ștefanescu, demisionat și d. Al. Dimitriu, bacalaureat, controlor clasa 3, in locul d-lui V. Protopopescu, înaintat. ARTE. — TEATRE Unul din cei mai celebri artiști con­timporani, vestitul pianist polonez Pade­­rewsky, autorul cunoscutului Menuet cân­tat de totă lumea, va da Duminica 19 No­embre un concert în sala Palatului Ate­neului. Biletele se găsesc la magasinul Ge­bauer. *** Disera la opera italiană in benefi­ciul d-sorei Brambilla Rigoletto. Publicul se va grăbi credem a asista în numer cât se pote de mare, spre a aplauda pe va­­lorosa beneficienta. — Mâne sora la Teatru Național Tar­­tuffa de Moltare, cu d-na Aristița Roma­­nescu și Nottara. — Mâne sora la circul Schumann, mare representație brilianta. F­ELURIMI Fonograful înaintea țarului.—Dumi­neca trecuta s’a arătat un fonograf și ța­rului. Acest fonograf este facut de Edison, și a fost trimis unui domn din Petersburg anume Iulius Block. Țarul nufiind că acest domn posedă un fonograf l’a rugat sa vină cu el la curte și sâ i’l arate și lui. Jv.D. Block, se înțelege că a împlinit pe dată dorința țarului și s’a dus. Fonograful este mai mic de­cât acela pe care l’a arătat săptămânile trecute la Viena și Budapesta de Wangenmann. El a recitat înaintea țarului o romanță cântată în fo­nograf de miss Stuart. A mai reprodus și zgomotul ce fa­lnic se aude în laboratoriul d-lui Edison. Dupe aceia țarevna a dictat în el câte­va cuvinte pe care fonograful le-a repro­dus fórte exact. Țarul nu prea avea chef și d’aceia n’a dis nimic în fonograf. Pe lângă familia imperială a mai luat parte la acesta representație și cornițele Dascov cu familia și adjutantul Richter. Sinuciderea unei fete frumose.­­ La Presburg a fâcut mare sensație sinuciderea tinerei fete, în vârstă numai de 19 ani, numită Susana Aigel, frumusețe vestită. Ea petrecuse mai mult timp la Viena și de acolo a venit acasă la mama ei; mai go­­sea plecând d’acasă și râmâind numai cu sora cea mai mică, o trimise și p’acesta d’acasă și apoi se sinuse cu revolver. Ea s’a sinucis, dupa cum singură a de­clarat doctorilor cari veniseră s’o caute, dn amor , iubea fără speranță d’a fi iu­bită. Calomnie și nu resorâtire. — Foile de dincolo s’au alarmat mai dilele trecute despre un fapt ce s’ar fi petrecut la Pe­tru­ în Ardeal, unde preotul Ioan Beda ar fi agitat pe țărani, ba punându-se in ca­pul lor, în mâna cu arme, ji~ar­­fi îndem­nat să omore pe toți evreii de prin prejur. Oreii de p’acolo au și telegrafiat minis­trului de interne că românii vor să-l o­­more. ROMANULU 26 NOEMBRE ! Se scrie acum că întrega alarmă este­­ fără vre­un fond serios. Totă întâmplarea­­ adevărată se pate refum­a în urmâtorele :" Fiind în ajunul alegerilor județene, numi­tul preot a îndemnat pe săteni ca să se presinte câți mai mulți la alegeri și se nu lase ca să învingă evreii cari și așa au subjugat poporul cu­­ rachiul lor păcătos. De revoluția nici vorbă n’a fost. Comercia cu fete.—La Panciova, în Banat s’au arestat dilele aceste două indi­­vizii, anume Milka Ioanovici și Martin Levar a căror crima nu este nici mai mult nici mai puțin de­cât ca au înșelat o mulțime de fete prin diferite orașe: ei fiice au ca sunt agenți cari pot să pună în slujbă fete sărace, pot să le facă guvernante, mena­­giere etc. Fetele credând, îi urmau, chiar cu în­voirea părinților. Șarlatanii de agenți care le duceau peste Dunăre, pe cele mai multe la Constanti­­nopol și Sofia, unde le aruncau în casele de prostituate ori alte asemeni stabilimente. Omorât de acid carbonic.­Căpitanul de vas Iosif Schuller mergând pe vas de la Viena spre Bavaria, a fost găsit, în a­­propiere de Passau mort în cabina s­a. El a fost as i­stat de acidul carbonic ce s’a desvoltat în odaia s­a. Un marinar, servitor al căpitanului, a fost primul care a dat peste cadavrul nefericitului căpitan Papa diat în judecată.­Dupa cum se scrie din Roma, papa a pâțit-o, a fost dat și el în judecata celor de pre pământ, și încă ce e mai nostim de un nepot al pa­pei decedat Pius IX. Era de ce, dupe mortea lui Pius a ră­mas un moștenire de un milion. Nepotul cere acum să i se dea densului acesta sumă. Se înțelege cu Curia din Vatican fiice ca nu e drepta cererea nepotului, de­ore­ce averea remusa nu a fost a lui Pius IX ci a sfântului Scaun. Și apoi cum nepotu­lui numai acum, dupa douisprezece ani de fin­e, i-a venit în minte să cărâ milionul ? Mommsen și francesii.— Academie des înscriptione et belles lettres în ședința de Sâmbăta a ales pe bătrănul și vestitul is­toric Mommsen membru al ei. Printr’acastă alegere francezii s’au ono­rat și pe ei, au în sinul lor un bărbat de știință recunoscut ca autoritate pretutindeni și, afară de asta, au dovedit încă odată câ în chestia de literatură ori de științe nu sunt preocupați șoviniști, și ca fiind vorba de a se recunosce meritele unui băr­bat literat ei, recunosc și se închină de ea văd meritele chiar la neamț. D’alt­fei francezii față cu Mommsen au fost tot­de­una curtenitorii Ast­fel : Gând cu câți­va ani înainte de asta re­­presentatul Franciei la Tunis­­. Charles Tissot a descoperit acolo mai multe anti­chități romane, bătrânul istoric l’a rugat imediat să i le puna și lui la disposiția pentru a se trece în Corpus Inscripționum. D. Tissot a stat puțin la îndoială dacă trebue să­ i le arate. Dar nu mult sentimen­­tele șovinistice l’au ținut în acesta stare. In curând el scrise lui Mommsen și-l ins­­cinta căci pune cu plăcere la disposițiune descoperirile sale. Inventatorul electricității.—Până aci se crede ca antemergătorul lui Franklin in ceia ce privesce descoperirea electricității a fost abatele Nollet. Credința acesta s’a dovedit acum de cu­rând că era falsă, căci s’a găsit o carte mititică, editată de Eusebiu Ignazio la Ve­neția în 1740, va­dică cu­dour înainte de a fi scris abatele despre electricitatea din noi carte in care se cuprind lucruri forte importante și în care se trateza cu destulă sciință despre electricitate. Titlul cărței este: Despre electricitatea corpurilor. Intre altele este un pasagiu în care se scrie: Ce surprindere colosală va fi pentru ex­perimentatorul care desvoltând puterea e­­lectrica pe o cale artificiala, va cădea cel dintâiu jertfă soluței, curentului electric. INFORMAȚIUNI D. Lascar Catargiu a sosit orl în capitală, venind de la Golășel. Fostul prim-ministru va lua parte la lucrările Camerei din care face parte ca deputat al Galaților. —x—■ înaintea Curței de apel din Iași, se înfățișază mâine apelul direcțiu­­nei C. F. fosta L. G. I. ce l’a făcut în procesul ce’l are cu d. I. Mărdă­­rescu, fost șef de stațiune, care a fost rănit în exercițiul funcțiunei. Credem că curtea va confirma în totul hotărîrea tribunalului, dându-se ast­fel satisfacțiune și d-lui Mărdă­­rescu cât și celor­l­alți funcționari de la căile ferate. — X — Timpul, de­și erl a fost frumos , s’a înăsprit agil puțin. Temperatura nu s’a scoborît. Anunțăm cu plăcere căsătoria a­­micului nostru Radianu, inspector silvic, cu d-ndra Maria A. Borănescu. Căsătoria s’a celebrat erl în comuna Isvorele, județul Olt. Felicitările nóstre tinerei perechi. --------------­Un consiliu de miniștrii se va ține apol la Palat sub preșidenția regelui. Se vor hotărî primele lucrări ale corpurilor legiuitore. ------X*— Mesagiul regal s’a dat deja la ti­par. El va apare în Monitorul oficial de poimâne, precum și un Romănulu, care va fi împărțit cititorilor imediat după citirea mesagiul­­ui de către Rege. — X-----­Din Iași ni se scrie că Sâmbătă se înfățișază înaintea curtei de apel secțiunea II, mult vestitul proces al milionelor, ce există deja de un timp îndelungat între frații Grigore și Di­­mitrie Sturdza cu sora lor Principesa Gorciacoff. Cel mai distinși jurisconsulți din țarâ, vor lua cuvântul în acest pro­ces. — X-----­Pentru mâine sora sunt convocați disidenți din capitală și județe la­uă întrunire ce se va ține la d. Dumitru Bratianu. Și d. Radu Pătărlăgeanu a primit convocare la acesta întrunire. -------X— Actu­ la orele 4 se întrunesc mem­brii comisiunei, pentru reorganisarea învățământului profesional. Va asista și d. Pâncescu. De asemenea s’a telegrafiat și d-lul Dobrescu-Argeșin­. Discuțiunea fiind importantă, vom face uă dare de semn în numărul nostru de mâne. — ------­Mai mulți deputați Catargiști au sosit in Capitală spre a lua parte la întrunirea de la clubul conservator. -------- — In bugetul anului viitor al minis­terului domeniilor s’a prevăzut la bu­getul stațiunei agronomice suma de 50.000 lei, în loc de 10.000 cum a fost până acuma. S’a sporit numărul funcționarilor. --------------­Fulgerul ne spune că liberalii­­disidenți (?) s’au întrunit în Iași și au decis să facă cea mai crâncenă oposițiune guvernului actual. In urmă s’a votat următórea moțiune: «Tote, direcțiunea politică a gru­­părei liberale­ disidente din Iași și totă acțiunea parlamentară, se încredin­­țăză în mâinile d-lui G. Mârzescu, senatorul colegiului II de Iași și pre­ședintele comitetului liberalilor disi­denți iașani». Telegram © Bruxel, 24 Octombre Nord publică un corespondență din P­e­tersburg care spune ca călătoria împăra­tului Wilhelm n’a avut probabil nici uă influență asupra constelațiunii politice a Europei. In ceea ce privește schimbarea ministe­rială in România, corespondență nu regretă căderea d-lui Lascar Catargi a cărui po­litică o trateza de incolărit. Venind în urma sa călătoria principelui Ferdinand al Bulgariei, corespondentul ți­arului Nord, se esprimă în termeni forte aspri și fiice câ Sntorcerea principelui n’a schimbat întru nimic situațiunea anarchi­­câ a Bulgariei, câ nu s’ar putea recunos­ce guvernul actual de ușurpare fără a jigni tratatele ce totă lumea are interes a conserva pe cât se pate neatinse. Atena, 24 Noembre. In urma negocierilor Regelui George, că căsătorie s’a decis între principepele Cris­tian, fiul principelui moștenitor al Dane­marcei cu principesa Margareta a treia fată a decedatului imperat Frederic al Germa­niei și sora impăratului actual. Logodna va fi anunțată într’un mod o­­ficial la Corfu. Roma, 23 Noembre. Un meeting s’a ținut afi­ la circul Fla­­minier, din inițiativa radicalilor, în scopul de a cere să lege protectare în contra accidentelor muncei. Mai mulți deputați, două consilieri mu­nicipali din Roma și aprope 1.500 de per­­sone au luat parte. Meetingul a aprobat ordinea de fii a co­mitetului organisator al întrunirei în pri­vința legii protectare cerută. Uă alta ordine de fii într’un scop anar­hic, propusă de un mic număr de anar­hiști presenți la adunare, n’a fost pusă la vot. Anarhiștii voind sa facă uă demonstra­­țiune, au fost dați afară din incintă de că­tre poliția. Meetingul s’a terminat intr’uă ordine perfectă. Bob­in, 24 Noembre. (Ziarele publică o­ scrisare a lui Emin pașa, adresată profesorului Schweinfurth, datată din Usambire 20 August și anun­țând sosirea lui Emin, lui Stanley și a to­varășilor săi. Emin mulțumește pentru bu­­na-voința și interesul ce i se dovedește în Germania și anunța că, cu tote ca suferă mult de ochi, se va sili să trimita uă a doua scrisore mai amănunțită. Constantinopol, 24 Noembre. Ambasadorul Italiei la Constantinopol a plecat la Roma, în urma știrei morței ma­mei sale. Behling-Hausen, 24 Noembre. Toți minerii închiși în puț în urma ac­cidentului anunțat ieri au putut fi scoși sănătoși. Veneția 24 Noembre Regele și regina Danemarcei au plecat la Viena la 2:40’ sera. Paris, 24 Noembre. Corespondenții presei străine la Paris, au oferit un banchet d-lui Bérardi, direc­tor al zi­arului „Indépendance Belge,“ care îl representase la Esposițio. Toa­te nume­­rase s’au ridicat Franciei. D. Berardi a rostit un discurs; el a băut­­ pentru cos­­mop­litismul presei, care va aduce înfrâ­­irea poparelor. Sofia, 24 Noembre. Un mare foc a isbucnit la Fi­lpopoli. Mai mult de 50 de prăvălii, aparținând u­­nor israeliți, au fost prada flăcărilor. La miesiul nopții puterea focului nu s’a mic­șorat. Agenția Română Haras. BULETIN METEOROLOGIC . 1889 25 Noembre pncnr«.icl nor » Slatina nor 1— Alexandria ceață 1 » Galați nor 7 » i­ac&ii nor 3 „r­ Giurgiu » 7 » Bârlad 2 » Hagi » 10 „ Botoșani „ 3 » lasî ploaie­­,9 « Brăila » ;3 10» Măgurcel » 8 « Bu­Zc’ű eenin 2 » Mangalia nor 1 » Călărași variat 2 » Postra » 7 „ Caracal » 2 » Pitesci » 7 » , C.­Lung » 6 » Pluesci sen­in 7 » Constanța » 3 » R.­Sărat „ 9 „ Craiova nor 6 » R.­Vâlcii „ 9 » Dorohoifi „ 8 » Roman nor 8 » Drăgășani » 9 » Severin senin 1 » Focșani » 8 „ Sinaia „ 1 » Circul Schumann Mâne 14 Noembre 1889 la 8 m­m. sera. MARE REPRESENTAȚIE BRILANTA Pentru prima oră. Coșurile musicale, scenă originală ese­­cutata de clownii electrici Girard și Ge­­rome. Tot pentru prima oră. La balancori, esecutat de cei doi cai a­­rabești dresați de directorul Schumann. Idem pentru primă oră Mare academie de voltige, esecutat de întregul personal. Concurs de sărituri, esecutat de cei doi cai engleji. __ BIBLIOGRAFI AMINTIRI ISTORICE Programele liberale A apărut și se află de vânstare la Ti­pografia Românulu. Acest volum conține : I. De la Paris la Stambul, călătoria fă­cuta de G. A. Rosetti, Golescu­ și D. Bră­­tianu in 1853. II. Reintrarea exilaților în România (2 scrisori ale d-nei Maria Rosetti din anul 1857). Scrisorea I către C. A. Rosetti. Scrisorea II câtre d-na X.­III. Va scrisore a lui G. A. Rosetti câ­tre d. Ion Ghica (1854). IV. Adresa școlarilor din Bucuresci că­tre G. A. Rosetti, când reintra din exiliu (Iulie 1857). V. Vă pagină din istoria independenței nóstre. Scrisorea lui G. A. Rosetti câtre re­gele Umberto al Italiei (1879) spre a cere recunoscerea independenței nóstre. Facsimul după iscălitura lui C. A. Ro­setti. VI. Vă adresă oficială. Scrisorea mem­brilor guvernului provisoriu din România (1848) câtre puterea esecutivă din Francia. VII. Scrisorea lui Lamartine (1848) că­tre guvernul provisoriu din România. VIII. Winterhalder. Locuința sea. » împământenirea sea. » 2 decrete ale guvernu­lui provisoriu din 1848. « Scrierile lui Winterhald. « Bătălia de la Câlugăreni. » Un episod din 1848. IX. Programele care au fost semnate de șefii partidei liberale de la 1848 pânâ es­­tă­zii. Constituțiunea din 1848. Programa din 1850. » din Republica Română. » din 1857. 1203 Dorințele Adunărei din Iași (1857). Programa din 1860. Soluțiunile grupului democrat - radical (1888). Programa socialiștilor. X. Conclusiune. — Programa de conci­­liațiune din 1889. Prețul volumului 2 lei. din 1861. » din 1863. « din 1866. » din 1867. » din 1875. De mult, doritorii și savanții cătau un doctorie care sa puta vindeca bólele de piept, dar tote cercetările au râmas fără resultat. Nuoi lucrări comunicate de cu­rând academiei de medicină din Paris și experiențele cele mai seriose făcute la spi­talul Brompton, din Londra, stabiliment consacrat fu­sicilor, au venit sa probeze că acas­ă teribila bula a întâlnit în sfârșit, când n’a ajuns in ultima perioda, un spe­cific puternic In Siropul de Hipofosfit de var. Tusea, guturaiul, catarhul, bronșitele, tușea măgăruscă cedeza repede înaintea în­trebuințării sale, iar astmaticii vor găsi în el un element sigur de vindecare. D-rul Petrescu Hagi Stoica (OCULIST) Reîntorcendu-se în capitală anunță pe clienții săi că dă consultațiuni de la 1—3 după amingii, Strada Coltei No. 10. SECȚIUNI DE LIMBA ELENA, de un vechiu profesor public. Preparațiuni pentru examenul de promoțiune, pre­cum și de admisiune în liceele fran­ceze. A se adresa la Administrația « Ro­mânului» sub inițialele P. G. N. VRABIESCU ADVOCAT Și-a strămutat domiciliul și biu­­roul în strada Nouă, No. 9, în fața grădinei Rașca. Orele de consultațiune : De la 8 peni la 11 dim. și de la 6 peni la 8 séra. CURSUL Z­ILEI BURSA BUCURESCI BURSE STRĂINE Renta rom. per. 1875 5"|, . 98*/»------­ Renta română amort. 5 °|a . 95 */» ~ * Renta amort. 4°|0 . . . , 82 V» — — » (Schnldverschreib.) .--------------------­Oblig, de Stat C. P. R. 6°|0 .--------------------­Renta rom. (Rnr, conv.) 6o|0 . 102 — — — împrumutul Municipal 5 °|6 . — —­­------­împrumutul Oppenheim 8*­0.--------------------­Obl. Casei Pensiunilor. . . 252 — — — Oblig.­ale­com Bucur.­ 1883. 88 *|»------­« * » » 1884. — — — — » » » » 1888 — — — „ com­. Buc. cu los.­a 20­1. 43 — — — Scrisuri func. rurale 7 ° 1 0. . 103 */»­­ — Scrisuri func. rurale 5*/„ , 96 "/« “ *~ Idem urbane 7°/„ .... 103 */« i** — » 6"/.............^101 -------------­» 5”/, .... 91 •/« — Scrisuri fonciare urb. Ian I . 74 — Banca Naț- (.5001. vărs într.) 10­67 — Loc. Dacia-Rom. (250 lei vărs) 285 — — Soc. d’Asig. Naț. (200­1. vărs.) 276 — — — Prima Soc. rom. de reasig. — — — — Soc. r. de con. (250 1. vărs) 106 — — — Soc. de basalt artificial . ---------------—------- — „ pentru fabrica hârtiei . — ■— — —• Agip. .................................... — — *— Schimb — — Londra 3 luni . . . . . 24­95 — — » cek............................... 25 21 — — Paris 3 luni .*.... 99­10 — — » cek. ........................... 99­80 — ■“* Berlin 3 luni.................... 122 — —* —• » cek. . ..... 123 — *­» *“ Viena ... ..... 209 — — •• » cek................... 212 */• ~ ■** Agio...............................’ --------------------­ 25 Noembre—4 ore p. m. Ultim Napoleon de aur............................ 9 45 . Galbenul................................................... Imperiul. . . ............................... . Lira turcescă.................. 10 80 Argintul contra hârtiei . . . ...­­*­00 — Ruble hârtie comptat ..................... 125^50 Acțiuni credit anstalt.................. £ 09 85 Renta metalică 5 la suta . . . . 85 30 Renta Hărtie . . .... 85 40 Renta aur ......................................... 109 30 SCHIMB. Londra la vedere..................... 119 20 „ Paris la vedere.................... 47 12 » Berlin la vedere............. 58 45 » Amsterdam la vedere . . 98 15 PARIS Renta francesă 4­­/, p ... 105 87 Renta română 5 sută............. —­­* Renta romănă 6 la sută C. P. R. . . — Credit mobiliar romăn.................. 94 — împrumutul d­en 1889 .......................... — ** » 1881 cu cupon .... 470 — Banca otomană............................ 548­12 Datoria .......................................... 472­98 Lose tnrce .......... ------­SCHIMB. Londra la vedere............. 25 25 » Amsterdam 3 lnnî , . . , 206 50 » Berlin 3 Inni..................... . 122 68 BERLIN Napoleon............................................... 13 Iff Renta amort. 5 snta C. P. R. .. *• 96 — Obligaținni non! 6 snta...... • 106 15' împrumutul Oppenheim 8'/. . . . • 101 40 Rubla hârtie comptant...... 214 95 SCHIMB. Londra 3 luni.................. 20 16 » Paris 2 luni ..... . 80 20 Amsterdam 2 hraS ....... 167 7ff:> Viena 25 Noembre

Next