Romanulu, noiembrie 1889 (Anul 33)
1889-11-26
CURȚI ȘI TRIBUNALE Abuz de putere.— Substitutul tribunalului din Buzeu Pleșoianu, care se făcuse culpabil de abuz de putere, a fost destituit de d. ministru al instrucției. —O— Procesul Cortazzi.—Procesul Cortazzi- Petrovan Lățescu a fost amânat. Prefectul de Constanța nu a înaintat dovada de înmânarea citației No. 6,647 trimisă de curte la 20 Octombre pentru Scarlatescu, actual vameș la Mamornița. Scarlatescu deși presiune, a refuzat a răspunde și astfel curtea fu nevoita să amâne procesul penru lipsă de procedură. (12 kilometri) nu e șoseiit, cu tote astea pe vreme bună e mult mai frecventat. Astfel e de regretat, că drumul județian ce trece prin Nicoresci a fost legat, cu calea națională la un punct într’adevĕr însemnat pentru circulațiunea pe acesta din urmă cale, prin acesta s’a sacrificat énsé avantagiul apropierei ce oferea cellalt drum. Terenul podgoriilor de la Nicșorescl e format de dealuri și văi paralele, ce se întind de la N. către O. perfiându-se în câmpia, pe care e așezat orașul Tecuci.Aceste văi și dealuri merg urcându-se în înălțimea lor către malul stăng al Siretului unde ’și gâsesce limita. Din acastă disposiție topografică rezultă, că viile de la Nicoresci pot avea esposiția de E. și V., mai arare ori de S. și nici uă dată de N. Cele mai bune vii sunt espuse la Răsărit și Medalii. Pământul acestor podgorii nu diferă de cel al câmpiilor, în ce privesce natura lui geologică: «solul» e pământ negru, la cărei adâncime aprocsimativă e 60 cm., pe când la câmpie acesta adâncime trece adesea peste un metru, după cum am constatat la Murășeșel și la Tâlpigi. «Subsolul» e așa numitul «loess galben», a cărei adâncime e 3—4 m., cum se pote vedea la malurile râpilor, ce strebat văile dintre dealurile acoperite cu vii. După acest strat de lut galben urmeza unul din petriș sau prundiș ^(pietre rostogolite), care constitue fundul râpilor amintite mai sus. Atât solul cât și subsolul a fost studiat de d. Ch. D. Druțu, doctor în agronomie și de subsemnatul cu ocazia teselor nóstre de doctorat. Din aceste studii vefil Untersuchungen über den Weinban Rumaeniens. Cercetări asupra viticulturei României Halle a §, 89 pag. 16 Ueber den Anban des Mais în Rumaenien und seine Verwertung. Despre cultura și întrebuințarea porumbului în România. Halle a (§, 1889 pag. 35 urm.) reese, că pământul negru de la Nicoresel e argilo-nisipos, cantitatea de nisip la sută fiind mai mică decât cea de argilă (65,623—67,244 la suta). Sossul galben a fost de asemenea supus unei analize mecanice, dupa care cantitatea de argilă și prin argilă se convenim a înțelege aci părțile deosebite prin levigațiune, adică prin spălarea continuă a pământului de analisat în cilindrul lui Kühn, părți, care în realitate constau nu numai din argilă, ci cu deosebire din nisip forte fin; proprietățile acestuia onsé se apropie de ale argilei propria fnse, așa că resultatele dobândite prin acest mod de analiză sunt forte practice, puțin onse semnțifice( ( 49,032 la sută, iar restul e format de nisip mai mult ori mai puțin quarț). Proprietățile fisice ale acelui pâment sunt destul de favorabile, permițând a se lucra cu înlesnire ; totuși terenul e atât de cleios, încât după plac drumurile devin forte anevoiase; ba mai mult încă cele ce merg dea curmezișul delurilor, adică de la deal la vale sunt de obștie impracticabile, căci sapa de plaie și-a găsit scursare prin ele și le mănâncă mereu. Oricum constat cu plăcere, că administrația locală a început deja împietrirea a trei din principalele drumuri din comuna Nicoresci, de care aparțin cele mai renumite deluri din acesta podgorie ; din nefericire cnse lucrul merge forte încet, pe unul din aceste drumuri s’a pus piatră în întindere de abea 2 km. deși săpăturile începuse deja de acum 4 ani. In construirea drumurilor vecinale și comunale sunt lăsate cu totul în voia și mijilacele lor; ele nu au de la autoritățile mai înalte decât cel mult îndemnul moral de a -și face drumuri bune și fiind lipsite de mijilace, comunele nu pot face nici o dată expropierile necesare, așa că șoseaua nu îndeplineșc nici o condițiune esențială în construirea drumurilor, adică de a fi traiectul cel mai scurt posibil între două puncte date. Cu tote acestea sa fim mulțumiți, că s’a făcut un început, căci acésta ne dovedesce, că lumea s’a încredințat de trebuința neapărată a împotrivei drumurilor vicinale și comunale la podgorii și că prin urmare acesta lucrare va propuși mai mult ori mai puțin repede. In articolul viitor voia vorbi despre varietățile de struguri de la Nicoresci. N. D. Popovici Lupu, doctor în agronomie, vnla merge înainte. Fruntașii ei par a fi adepții școlei neogramaticale. Teoria acestora chiamâ în ajutorul ei pentru a se întemeia pe base cât mai solide tóte seiințele omenesei. S’ar crede ca un linguist trebue să aibă cunoștințe enciclopedice, pentru ca pașii și cercetările ce face să fi fructuase și mai cu semn nesupuse greșelei. Noi nu intrăm cu amănunte în tarâmul pe care cu cunoscințe deplină și cu ageră destoinicia evoluază d. Șaineanu. Semnalăm broșura pentru ca într’ânsa sunt cuprinse și bine judecate de autor tate .teoriile ; uă lucrare de albină laboriosă căreia, ca parte originală, d. Șaineanu îi dă aproprierile, comparațiunile și luminile linguisticei române. In acesta parte a broșurei și mai departe în cursurile sale la Facultatea, meritosul tânar doctor va avea cu bogăție de secerat în snopi mari tot ce este referitor la linguistică. Mai mare și maestru de cale arozator,—maestro educa, ar fiice Dante—d. Șaineanu are pe d. Hasdeu— a cărui pricepere și neîntrecută intuițiune de linguist, i-a permis sâ vedá atâtea și atâtea din arcanele, din tainele acestei științe. Elev al d-lui Hasdeu, d-nu Câmpanu, după câte apare din acesta secțiune de inaugurare, este convins că adevérata originalitate și adevératul folos al cursului său la Facultatea de litere din Bucuresci vor consta din însemnătatea și din iubirea ce va arăta limbei române. Studiului ei istoric, linguistic și psihologic. Gion ade oficiale Ministerul domeniilor D. N. C. Popovici-Lupu, doctor in agronomie de la facultatea din Halle, se numeste, pe fiua de 10 Noembre 1889, în postul de ajutor clasa 1 la secțiunea proprietarei funciare din administrația centrală a ministerului, în locul d-lui N. C. Perticari, destituit de la 1 Noembre a. c. Ministerul de finance Prin decretul regal după propunerea făcută de d. ministru secretar de Stat la departamentul de finance: D. N. Protopopescu, actual controlor clasa 3, este numit controlor clasa 2, în locul d-lui St. Ștefanescu, demisionat și d. Al. Dimitriu, bacalaureat, controlor clasa 3, in locul d-lui V. Protopopescu, înaintat. ARTE. — TEATRE Unul din cei mai celebri artiști contimporani, vestitul pianist polonez Paderewsky, autorul cunoscutului Menuet cântat de totă lumea, va da Duminica 19 Noembre un concert în sala Palatului Ateneului. Biletele se găsesc la magasinul Gebauer. *** Disera la opera italiană in beneficiul d-sorei Brambilla Rigoletto. Publicul se va grăbi credem a asista în numer cât se pote de mare, spre a aplauda pe valorosa beneficienta. — Mâne sora la Teatru Național Tartuffa de Moltare, cu d-na Aristița Romanescu și Nottara. — Mâne sora la circul Schumann, mare representație brilianta. FELURIMI Fonograful înaintea țarului.—Dumineca trecuta s’a arătat un fonograf și țarului. Acest fonograf este facut de Edison, și a fost trimis unui domn din Petersburg anume Iulius Block. Țarul nufiind că acest domn posedă un fonograf l’a rugat sa vină cu el la curte și sâ i’l arate și lui. Jv.D. Block, se înțelege că a împlinit pe dată dorința țarului și s’a dus. Fonograful este mai mic decât acela pe care l’a arătat săptămânile trecute la Viena și Budapesta de Wangenmann. El a recitat înaintea țarului o romanță cântată în fonograf de miss Stuart. A mai reprodus și zgomotul ce falnic se aude în laboratoriul d-lui Edison. Dupe aceia țarevna a dictat în el câteva cuvinte pe care fonograful le-a reprodus fórte exact. Țarul nu prea avea chef și d’aceia n’a dis nimic în fonograf. Pe lângă familia imperială a mai luat parte la acesta representație și cornițele Dascov cu familia și adjutantul Richter. Sinuciderea unei fete frumose. La Presburg a fâcut mare sensație sinuciderea tinerei fete, în vârstă numai de 19 ani, numită Susana Aigel, frumusețe vestită. Ea petrecuse mai mult timp la Viena și de acolo a venit acasă la mama ei; mai gosea plecând d’acasă și râmâind numai cu sora cea mai mică, o trimise și p’acesta d’acasă și apoi se sinuse cu revolver. Ea s’a sinucis, dupa cum singură a declarat doctorilor cari veniseră s’o caute, dn amor , iubea fără speranță d’a fi iubită. Calomnie și nu resorâtire. — Foile de dincolo s’au alarmat mai dilele trecute despre un fapt ce s’ar fi petrecut la Petru în Ardeal, unde preotul Ioan Beda ar fi agitat pe țărani, ba punându-se in capul lor, în mâna cu arme, ji~arfi îndemnat să omore pe toți evreii de prin prejur. Oreii de p’acolo au și telegrafiat ministrului de interne că românii vor să-l omore. ROMANULU 26 NOEMBRE ! Se scrie acum că întrega alarmă este fără vreun fond serios. Totă întâmplarea adevărată se pate refuma în urmâtorele :" Fiind în ajunul alegerilor județene, numitul preot a îndemnat pe săteni ca să se presinte câți mai mulți la alegeri și se nu lase ca să învingă evreii cari și așa au subjugat poporul cu rachiul lor păcătos. De revoluția nici vorbă n’a fost. Comercia cu fete.—La Panciova, în Banat s’au arestat dilele aceste două indivizii, anume Milka Ioanovici și Martin Levar a căror crima nu este nici mai mult nici mai puțin decât ca au înșelat o mulțime de fete prin diferite orașe: ei fiice au ca sunt agenți cari pot să pună în slujbă fete sărace, pot să le facă guvernante, menagiere etc. Fetele credând, îi urmau, chiar cu învoirea părinților. Șarlatanii de agenți care le duceau peste Dunăre, pe cele mai multe la Constantinopol și Sofia, unde le aruncau în casele de prostituate ori alte asemeni stabilimente. Omorât de acid carbonic.Căpitanul de vas Iosif Schuller mergând pe vas de la Viena spre Bavaria, a fost găsit, în apropiere de Passau mort în cabina sa. El a fost as istat de acidul carbonic ce s’a desvoltat în odaia sa. Un marinar, servitor al căpitanului, a fost primul care a dat peste cadavrul nefericitului căpitan Papa diat în judecată.Dupa cum se scrie din Roma, papa a pâțit-o, a fost dat și el în judecata celor de pre pământ, și încă ce e mai nostim de un nepot al papei decedat Pius IX. Era de ce, dupe mortea lui Pius a rămas un moștenire de un milion. Nepotul cere acum să i se dea densului acesta sumă. Se înțelege cu Curia din Vatican fiice ca nu e drepta cererea nepotului, deorece averea remusa nu a fost a lui Pius IX ci a sfântului Scaun. Și apoi cum nepotului numai acum, dupa douisprezece ani de fine, i-a venit în minte să cărâ milionul ? Mommsen și francesii.— Academie des înscriptione et belles lettres în ședința de Sâmbăta a ales pe bătrănul și vestitul istoric Mommsen membru al ei. Printr’acastă alegere francezii s’au onorat și pe ei, au în sinul lor un bărbat de știință recunoscut ca autoritate pretutindeni și, afară de asta, au dovedit încă odată câ în chestia de literatură ori de științe nu sunt preocupați șoviniști, și ca fiind vorba de a se recunosce meritele unui bărbat literat ei, recunosc și se închină de ea văd meritele chiar la neamț. D’altfei francezii față cu Mommsen au fost totdeuna curtenitorii Astfel : Gând cu câțiva ani înainte de asta representatul Franciei la Tunis. Charles Tissot a descoperit acolo mai multe antichități romane, bătrânul istoric l’a rugat imediat să i le puna și lui la disposiția pentru a se trece în Corpus Inscripționum. D. Tissot a stat puțin la îndoială dacă trebue să i le arate. Dar nu mult sentimentele șovinistice l’au ținut în acesta stare. In curând el scrise lui Mommsen și-l inscinta căci pune cu plăcere la disposițiune descoperirile sale. Inventatorul electricității.—Până aci se crede ca antemergătorul lui Franklin in ceia ce privesce descoperirea electricității a fost abatele Nollet. Credința acesta s’a dovedit acum de curând că era falsă, căci s’a găsit o carte mititică, editată de Eusebiu Ignazio la Veneția în 1740, vadică cudour înainte de a fi scris abatele despre electricitatea din noi carte in care se cuprind lucruri forte importante și în care se trateza cu destulă sciință despre electricitate. Titlul cărței este: Despre electricitatea corpurilor. Intre altele este un pasagiu în care se scrie: Ce surprindere colosală va fi pentru experimentatorul care desvoltând puterea electrica pe o cale artificiala, va cădea cel dintâiu jertfă soluței, curentului electric. INFORMAȚIUNI D. Lascar Catargiu a sosit orl în capitală, venind de la Golășel. Fostul prim-ministru va lua parte la lucrările Camerei din care face parte ca deputat al Galaților. —x—■ înaintea Curței de apel din Iași, se înfățișază mâine apelul direcțiunei C. F. fosta L. G. I. ce l’a făcut în procesul ce’l are cu d. I. Mărdărescu, fost șef de stațiune, care a fost rănit în exercițiul funcțiunei. Credem că curtea va confirma în totul hotărîrea tribunalului, dându-se astfel satisfacțiune și d-lui Mărdărescu cât și celorlalți funcționari de la căile ferate. — X — Timpul, deși erl a fost frumos , s’a înăsprit agil puțin. Temperatura nu s’a scoborît. Anunțăm cu plăcere căsătoria amicului nostru Radianu, inspector silvic, cu d-ndra Maria A. Borănescu. Căsătoria s’a celebrat erl în comuna Isvorele, județul Olt. Felicitările nóstre tinerei perechi. --------------Un consiliu de miniștrii se va ține apol la Palat sub preșidenția regelui. Se vor hotărî primele lucrări ale corpurilor legiuitore. ------X*— Mesagiul regal s’a dat deja la tipar. El va apare în Monitorul oficial de poimâne, precum și un Romănulu, care va fi împărțit cititorilor imediat după citirea mesagiului de către Rege. — X-----Din Iași ni se scrie că Sâmbătă se înfățișază înaintea curtei de apel secțiunea II, mult vestitul proces al milionelor, ce există deja de un timp îndelungat între frații Grigore și Dimitrie Sturdza cu sora lor Principesa Gorciacoff. Cel mai distinși jurisconsulți din țarâ, vor lua cuvântul în acest proces. — X-----Pentru mâine sora sunt convocați disidenți din capitală și județe lauă întrunire ce se va ține la d. Dumitru Bratianu. Și d. Radu Pătărlăgeanu a primit convocare la acesta întrunire. -------X— Actu la orele 4 se întrunesc membrii comisiunei, pentru reorganisarea învățământului profesional. Va asista și d. Pâncescu. De asemenea s’a telegrafiat și d-lul Dobrescu-Argeșin. Discuțiunea fiind importantă, vom face uă dare de semn în numărul nostru de mâne. — ------Mai mulți deputați Catargiști au sosit in Capitală spre a lua parte la întrunirea de la clubul conservator. -------- — In bugetul anului viitor al ministerului domeniilor s’a prevăzut la bugetul stațiunei agronomice suma de 50.000 lei, în loc de 10.000 cum a fost până acuma. S’a sporit numărul funcționarilor. --------------Fulgerul ne spune că liberaliidisidenți (?) s’au întrunit în Iași și au decis să facă cea mai crâncenă oposițiune guvernului actual. In urmă s’a votat următórea moțiune: «Tote, direcțiunea politică a grupărei liberale disidente din Iași și totă acțiunea parlamentară, se încredințăză în mâinile d-lui G. Mârzescu, senatorul colegiului II de Iași și președintele comitetului liberalilor disidenți iașani». Telegram © Bruxel, 24 Octombre Nord publică un corespondență din Petersburg care spune ca călătoria împăratului Wilhelm n’a avut probabil nici uă influență asupra constelațiunii politice a Europei. In ceea ce privește schimbarea ministerială in România, corespondență nu regretă căderea d-lui Lascar Catargi a cărui politică o trateza de incolărit. Venind în urma sa călătoria principelui Ferdinand al Bulgariei, corespondentul țiarului Nord, se esprimă în termeni forte aspri și fiice câ Sntorcerea principelui n’a schimbat întru nimic situațiunea anarchicâ a Bulgariei, câ nu s’ar putea recunosce guvernul actual de ușurpare fără a jigni tratatele ce totă lumea are interes a conserva pe cât se pate neatinse. Atena, 24 Noembre. In urma negocierilor Regelui George, că căsătorie s’a decis între principepele Cristian, fiul principelui moștenitor al Danemarcei cu principesa Margareta a treia fată a decedatului imperat Frederic al Germaniei și sora impăratului actual. Logodna va fi anunțată într’un mod oficial la Corfu. Roma, 23 Noembre. Un meeting s’a ținut afi la circul Flaminier, din inițiativa radicalilor, în scopul de a cere să lege protectare în contra accidentelor muncei. Mai mulți deputați, două consilieri municipali din Roma și aprope 1.500 de persone au luat parte. Meetingul a aprobat ordinea de fii a comitetului organisator al întrunirei în privința legii protectare cerută. Uă alta ordine de fii într’un scop anarhic, propusă de un mic număr de anarhiști presenți la adunare, n’a fost pusă la vot. Anarhiștii voind sa facă uă demonstrațiune, au fost dați afară din incintă de către poliția. Meetingul s’a terminat intr’uă ordine perfectă. Bobin, 24 Noembre. (Ziarele publică o scrisare a lui Emin pașa, adresată profesorului Schweinfurth, datată din Usambire 20 August și anunțând sosirea lui Emin, lui Stanley și a tovarășilor săi. Emin mulțumește pentru buna-voința și interesul ce i se dovedește în Germania și anunța că, cu tote ca suferă mult de ochi, se va sili să trimita uă a doua scrisore mai amănunțită. Constantinopol, 24 Noembre. Ambasadorul Italiei la Constantinopol a plecat la Roma, în urma știrei morței mamei sale. Behling-Hausen, 24 Noembre. Toți minerii închiși în puț în urma accidentului anunțat ieri au putut fi scoși sănătoși. Veneția 24 Noembre Regele și regina Danemarcei au plecat la Viena la 2:40’ sera. Paris, 24 Noembre. Corespondenții presei străine la Paris, au oferit un banchet d-lui Bérardi, director al ziarului „Indépendance Belge,“ care îl representase la Esposițio. Toate numerase s’au ridicat Franciei. D. Berardi a rostit un discurs; el a băut pentru cosmoplitismul presei, care va aduce înfrâirea poparelor. Sofia, 24 Noembre. Un mare foc a isbucnit la Filpopoli. Mai mult de 50 de prăvălii, aparținând unor israeliți, au fost prada flăcărilor. La miesiul nopții puterea focului nu s’a micșorat. Agenția Română Haras. BULETIN METEOROLOGIC . 1889 25 Noembre pncnr«.icl nor » Slatina nor 1— Alexandria ceață 1 » Galați nor 7 » iac&ii nor 3 „r Giurgiu » 7 » Bârlad 2 » Hagi » 10 „ Botoșani „ 3 » lasî ploaie,9 « Brăila » ;3 10» Măgurcel » 8 « BuZc’ű eenin 2 » Mangalia nor 1 » Călărași variat 2 » Postra » 7 „ Caracal » 2 » Pitesci » 7 » , C.Lung » 6 » Pluesci senin 7 » Constanța » 3 » R.Sărat „ 9 „ Craiova nor 6 » R.Vâlcii „ 9 » Dorohoifi „ 8 » Roman nor 8 » Drăgășani » 9 » Severin senin 1 » Focșani » 8 „ Sinaia „ 1 » Circul Schumann Mâne 14 Noembre 1889 la 8 mm. sera. MARE REPRESENTAȚIE BRILANTA Pentru prima oră. Coșurile musicale, scenă originală esecutata de clownii electrici Girard și Gerome. Tot pentru prima oră. La balancori, esecutat de cei doi cai arabești dresați de directorul Schumann. Idem pentru primă oră Mare academie de voltige, esecutat de întregul personal. Concurs de sărituri, esecutat de cei doi cai engleji. __ BIBLIOGRAFI AMINTIRI ISTORICE Programele liberale A apărut și se află de vânstare la Tipografia Românulu. Acest volum conține : I. De la Paris la Stambul, călătoria făcuta de G. A. Rosetti, Golescu și D. Brătianu in 1853. II. Reintrarea exilaților în România (2 scrisori ale d-nei Maria Rosetti din anul 1857). Scrisorea I către C. A. Rosetti. Scrisorea II câtre d-na X.III. Va scrisore a lui G. A. Rosetti câtre d. Ion Ghica (1854). IV. Adresa școlarilor din Bucuresci către G. A. Rosetti, când reintra din exiliu (Iulie 1857). V. Vă pagină din istoria independenței nóstre. Scrisorea lui G. A. Rosetti câtre regele Umberto al Italiei (1879) spre a cere recunoscerea independenței nóstre. Facsimul după iscălitura lui C. A. Rosetti. VI. Vă adresă oficială. Scrisorea membrilor guvernului provisoriu din România (1848) câtre puterea esecutivă din Francia. VII. Scrisorea lui Lamartine (1848) către guvernul provisoriu din România. VIII. Winterhalder. Locuința sea. » împământenirea sea. » 2 decrete ale guvernului provisoriu din 1848. « Scrierile lui Winterhald. « Bătălia de la Câlugăreni. » Un episod din 1848. IX. Programele care au fost semnate de șefii partidei liberale de la 1848 pânâ estăzii. Constituțiunea din 1848. Programa din 1850. » din Republica Română. » din 1857. 1203 Dorințele Adunărei din Iași (1857). Programa din 1860. Soluțiunile grupului democrat - radical (1888). Programa socialiștilor. X. Conclusiune. — Programa de conciliațiune din 1889. Prețul volumului 2 lei. din 1861. » din 1863. « din 1866. » din 1867. » din 1875. De mult, doritorii și savanții cătau un doctorie care sa puta vindeca bólele de piept, dar tote cercetările au râmas fără resultat. Nuoi lucrări comunicate de curând academiei de medicină din Paris și experiențele cele mai seriose făcute la spitalul Brompton, din Londra, stabiliment consacrat fusicilor, au venit sa probeze că acasă teribila bula a întâlnit în sfârșit, când n’a ajuns in ultima perioda, un specific puternic In Siropul de Hipofosfit de var. Tusea, guturaiul, catarhul, bronșitele, tușea măgăruscă cedeza repede înaintea întrebuințării sale, iar astmaticii vor găsi în el un element sigur de vindecare. D-rul Petrescu Hagi Stoica (OCULIST) Reîntorcendu-se în capitală anunță pe clienții săi că dă consultațiuni de la 1—3 după amingii, Strada Coltei No. 10. SECȚIUNI DE LIMBA ELENA, de un vechiu profesor public. Preparațiuni pentru examenul de promoțiune, precum și de admisiune în liceele franceze. A se adresa la Administrația « Românului» sub inițialele P. G. N. VRABIESCU ADVOCAT Și-a strămutat domiciliul și biuroul în strada Nouă, No. 9, în fața grădinei Rașca. Orele de consultațiune : De la 8 peni la 11 dim. și de la 6 peni la 8 séra. CURSUL ZILEI BURSA BUCURESCI BURSE STRĂINE Renta rom. per. 1875 5"|, . 98*/»------ Renta română amort. 5 °|a . 95 */» ~ * Renta amort. 4°|0 . . . , 82 V» — — » (Schnldverschreib.) .--------------------Oblig, de Stat C. P. R. 6°|0 .--------------------Renta rom. (Rnr, conv.) 6o|0 . 102 — — — împrumutul Municipal 5 °|6 . — —------împrumutul Oppenheim 8*0.--------------------Obl. Casei Pensiunilor. . . 252 — — — Oblig.alecom Bucur. 1883. 88 *|»------« * » » 1884. — — — — » » » » 1888 — — — „ com. Buc. cu los.a 201. 43 — — — Scrisuri func. rurale 7 ° 1 0. . 103 */» — Scrisuri func. rurale 5*/„ , 96 "/« “ *~ Idem urbane 7°/„ .... 103 */« i** — » 6"/.............^101 -------------» 5”/, .... 91 •/« — Scrisuri fonciare urb. Ian I . 74 — Banca Naț- (.5001. vărs într.) 1067 — Loc. Dacia-Rom. (250 lei vărs) 285 — — Soc. d’Asig. Naț. (2001. vărs.) 276 — — — Prima Soc. rom. de reasig. — — — — Soc. r. de con. (250 1. vărs) 106 — — — Soc. de basalt artificial . ---------------—------- — „ pentru fabrica hârtiei . — ■— — —• Agip. .................................... — — *— Schimb — — Londra 3 luni . . . . . 2495 — — » cek............................... 25 21 — — Paris 3 luni .*.... 9910 — — » cek. ........................... 9980 — ■“* Berlin 3 luni.................... 122 — —* —• » cek. . ..... 123 — *» *“ Viena ... ..... 209 — — •• » cek................... 212 */• ~ ■** Agio...............................’ -------------------- 25 Noembre—4 ore p. m. Ultim Napoleon de aur............................ 9 45 . Galbenul................................................... Imperiul. . . ............................... . Lira turcescă.................. 10 80 Argintul contra hârtiei . . . ...*00 — Ruble hârtie comptat ..................... 125^50 Acțiuni credit anstalt.................. £ 09 85 Renta metalică 5 la suta . . . . 85 30 Renta Hărtie . . .... 85 40 Renta aur ......................................... 109 30 SCHIMB. Londra la vedere..................... 119 20 „ Paris la vedere.................... 47 12 » Berlin la vedere............. 58 45 » Amsterdam la vedere . . 98 15 PARIS Renta francesă 4/, p ... 105 87 Renta română 5 sută............. —* Renta romănă 6 la sută C. P. R. . . — Credit mobiliar romăn.................. 94 — împrumutul den 1889 .......................... — ** » 1881 cu cupon .... 470 — Banca otomană............................ 54812 Datoria .......................................... 47298 Lose tnrce .......... ------SCHIMB. Londra la vedere............. 25 25 » Amsterdam 3 lnnî , . . , 206 50 » Berlin 3 Inni..................... . 122 68 BERLIN Napoleon............................................... 13 Iff Renta amort. 5 snta C. P. R. .. *• 96 — Obligaținni non! 6 snta...... • 106 15' împrumutul Oppenheim 8'/. . . . • 101 40 Rubla hârtie comptant...... 214 95 SCHIMB. Londra 3 luni.................. 20 16 » Paris 2 luni ..... . 80 20 Amsterdam 2 hraS ....... 167 7ff:> Viena 25 Noembre