Romanulu, decembrie 1889 (Anul 33)

1889-12-08

~o face în cursul viitorei săptămâni, de asemenea și forte multe consilii ru­rale și urbane chiar, vor fi disol­­vate. A plecat cu trenul de agii dimi­­nață baronul Nicolici de Rudna fost guvernator al Bosniei, care fusese în afaceri de interes personal în Ca­pitală. —x— D. general Vlădescu, nuoul minis­tru de resbel, a orânduit că ancheta în urma celor denunțate de un qi­at din Capitală, că un ofițer s’a făcut culpabil pentru faptul de deflorarea unei minore. însuși d. ministru Vlădescu a in­terogat era copila. ---XTM Monitorul oficial de au­r publică uă listă de prețurile cerealelor din ju­dețele Constanța, Brăila și Galați. N’ar fi rea credem ca ast­fel de liste de prețuri curente să se tră­­mită și pe la cele­l­alte­­ fiare din Capitală. Dispra la Teatrul Național mare representație a trupei de operă ita­liană. Programul e forte variat: Par­tea 1. — Fra­diavolo (actul 2); Par­tea 2. — România (Carmen Saecu­­lare); Partea 3. — Gioconda (actul 3 și 4) Partea 4. — Hughenoții (ac­tul 4). Luni Firea și Mercur­ pentru în­chiderea stagiunei Furitani. Miercuri 29 Noembre se va înfă­țișa înaintea înaltei curți de casație recursul d-lui B. Pisone inginer, în procesul de presă ce îl l-a intentat d. Ion Rămniceanu arh­itect și aju­tor de primar al Bucurescilor. —X— Vor fi înlocuiți Următorii prefecți de județe: Olt, Suceava, Romanațî și Tuto­va. S'au și desemnat personele cari vor înlocui pe actualii prefecți. ---X— Aflăm că consiliul general al Băn­­cei Naționale a României, a decis sa plutescă cu începerea de la 1 (13) Decembre a. c. pentru fie­care ac­țiune un acompt de 30 de lei din dividentul cuvenit pe 1889. —X--­Suntem în plină iarnă. De aici napte un viscol e în Ca­­pitală. Un vânt rece de tot suflă de la Nord. Temperatura a scăzut forte mult. Termometrul arată 5—. In restul țerei zăpadă. In Dobro­­gea marea e agitată. —x— Pentru anii înainte de 12 e con­vocat un consiliu de miniștrii. După ce se vor especia afacerile curente și după ce se vor semna mai multe decrete se va discuta asupra situați­­unei. —X— Vinerea viilare se înfațișază Inain­tea secțiunei II a înaltei curți de casațiune procesul de presă al d-lui Ion Brănișteanu.­­x­ Cei patru soldați cari au recla­mat ministerului personal contra bru­­talităței suferită la instrucțiune, și cari au fost întorși din Bucuresci la regimentul de Dorobanți din Ploesci, —despre cari am vorbit—se află acum încarcerați pentru că au cute­zat să reclame contra purtărei șefi­lor lor. Acastă încărcare ordonată într-un mod escesiv de asprime, ne demon­stra măsurile prea severe ce fac or­dinea de gli în armată, împreună cu Democratul ploeștean, protestam contra acestor măsuri es­­cesive în asprime de a corige pe nisce docili soldați și cerem să se intereseze cel în drept de sorta lor­­ X— Consiliul de resbel al orașului Bu­cureșci, pentru recrutarea tinerilor se va compune în anul acesta din următorele persone : dr. Georgescu, col. Macca, col. Algiu, prefectul po­liției, un consilier comunal și un membru al consiliului județean. D. colonel Algiu va presida. ---X--­ In urma deschiderei Corpurilor le­­giuitore, ministrul justiției acordă au­diențe la minister o dată pe săptă­­mână. Marți dimineța la ore 10 și jum. până la 12. —x— Următorele consilii comunale ru­rale au mai fost disolvate : Strâmptu (Mehedinți), Jilavele (Ialomița), Corbi (Muscel), Radiu (Vasluiu). Decretele au și apărut în Monito­rul oficial. — x— Au sosit de vr’o două grile în Bu­­curesci, trei ofițeri bulgari, dânșii vor fi primiți aici la legațiunea bul­gară din capitală. ---X— Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor, face cunoscut, că liniile telegrafice terestre Braziliene s’au redeschis pentru corespondența tele­grafică. S’a spus și Românulu a înregis­trat zgomotul, că printre piesele pre­­sintate la concurs, pentru premiul de 1,000 lei, s’ar afla și una a d-lui P. Macri, cu pusei, și tunuri și cu 7 feluri de otrăvuri. D. Macri, astă­gi­ când se cunosce resultatul concursului, ne cere să rectificăm acea informațiune. Din parte-ne ne grăbim a recu­­noasce că nici una din piesele pre­­sintate nu erau în cazul spus mai sus, și că piesa, Mihnea și Baba, care ne spune d. Macri că era lu­crată de d-sea, era una din cele mai bine scrise, de­și nu a întrunit con­­dițiunile cerute spre a fi presintata. In curând vom reveni asupra a­cestui concurs. T­eleggrí&nae Zanzibar, 6 Decembre. Stanley și tovarășii săi au sosit aci. Dresda, 6 Decembre. Mirza Riza, ministru al Persiei a remis regelui scrisorile sale de creanța. Berna, 6 Noembre. Consiliul­­ național a aprobat in unani­mitate creditul de 17 milione și fum. pen­tru fabricarea a 150.000 puști cu repeti­ție model al colonelului Schmidt, și mu­niții necesare. Londra, 6 Decembre. Canoniera englezesca Wachfull s’a scu­fundat aprope de Lowestoft, ea pare pier­dută ; încercările făcute până acum pentru a o scăpa au rămas fără resultat. Meran, 6 Decembre. Principesa regală a Suediei Victoria, și principii Gustav­ Adolf și Wilhelm, fiii săi, au sosit la Meran unde vor sta iarna. Nou - Orleans, 6 Decembre.­­Fostul președinte al Statelor­ Unite Jef­­ferson Davis a murit. Zanzibar. 6 Decembre. Căpitanul Wissmann s’a dus la 4 De­cembre spre întâmpinarea lui Stanley și a lui Emin­ Pașa pene la Casti. Primirea ce s’a făcut esploaratorilor­­ a 5 Decembre la Bagamezo a fost entusiasta. Comandantul încrucișatorului german i-a salutat în nu­mele Împăratului. Un banchet h s’a ofe­rit în sera sosirei lor de către căpitanul Wissmann, s­au­ ridicat toasturi cari s’au aclamat cu entusiasm. Roma, 6 Decembre Vaticanul pregatesce u o protestare in contra legii de reformă a instituțiunilor de bine­faceri, actualmente în discuție la Ca­mera italiană. — Corveta Bausan a fost desemnată pentru a merge în curând în apele din Somali și din Zanzibar. Tanger, 6 Decembre. Se asigură că ua conspirație ar fi fost descoperita la Maroc. Sultanul ar fi făcut să se răpască unul din frații săi și l-ar fi închis în urma unei scene violente, în­năuntrul țârii ar fi is­bucnit câte­va tulburari. Saga. 6 Decembre. întâia Cameră a aprobat cu 30 voturi contra 18 modificarea legii asupra învă­­țământului primar (subvențiuni de acordat școlilor profesionale). Cair, 6 Decembre Soiri din Bagamoyo semnalază o îmbu­natățire in starea lui Emin Pașa, cu tote că sesiunile interne sunt grave. Viena, 6 Decembre. Politische Corresponded primește din Bucuresci un scrisóre în care se face să se valoreze semnificarea alegerii președin­­elui și a biuroului Camerei. La Cameră se cuvenea se se arate puterea partidelor și votul favorabil ideilor guvernului pro­beza ca majoritatea conservatorie va sus­ține cabinetul. Aceiași scrisore anunță că ministerul a­­facerilor străine d din Roma a promis gu­vernului din Bucuresci tot concursul seu, pentru libera vi­rare a vitelor românesc], chiar acelea provenind din Galați și din Brăila. Ridicarea prohibițiunii acordata pen­tru vitele din târgul Constanța probaza ca guvernul acorda masurilor sanitare ob­servate în România­­ încrederea ce me­nta , se dorește ca și alte State să urmeze exemplul Italiei. Debușeul deschis prove­­nințelor românești de către acesta din urmă care va despăgubi în parte pe producătorii din România de pierderile ce suferă în urma răsboiului vamal cu Austro-Ungaria. Agenția Română Havas. Ședința de la 25 (7) Decembre Ședința se deschide la orele 2 și 20 p.m. sub prezidenția d-lui Brailoiu vice­președinte. I Presenți 92 d-nn senatori. La ordinea cjiler sunt indigenate și re­cunosceri. ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 25 (7)\Decmbre 1889 Ședința se deschide la orele 1 și jum. sub președenția d-lui președinte Gr. Can­­tacuzino, fiind presenți 112 d-nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aproba. Se citește demisia d-lui Pake-Protopo­­pescu de membru în comisia comunală. Se pune la vot și demisia se primește. D. Gh. Baladi cere ca se se ia ucid­ chiar în discuție indigenatele. D. Radu Bătdrlăgeanu cere a se vota uă dată cele 143 de indigenate votate de Senat (zgomot). D. Baladh, dice că aceste indigenate se se aibă la votare o prioritate asupra ce­lorlalte. Mai rogă Camera a sta pana la o­rele 6 și a se ocupa cu recunoscen. D. Ressu propune se se voteze câte 20- 30 de indigenate în bloc (ilaritate). D. N. Voinov, e in contra părerei d-lui Ressu pe motiv ca ea e în contra spirituali Constituțiunei. Se unește d. Voinov cu părerea d-lui Paladi de a se consacra Sâmbetele pentru indigenare, petiții etc. Se pune la vot prin sculare și ședere propunerea d-lui Paladi de a se vota mai ântâia indigenatele și recunoscerile cele care au raportul gata. Se primesce cu mare majoritate. Propunerea d-lui Resu a cu­rut. D. Boenaru- Bordea repetă cererea sea făcută în mai multe rânduri in anul tre­cut, de a a i se pune la disposiție dosa­rul construcției tunelului Bărboși și a va­riantei Independența. D. D. Cesianu și M. Balș își dau de­misia din comisia bugetară. Se ia apoi în discuție indigenatul d-lui Constantin Steria, român macedonean, do­miciliat în Călărași. D. D. R. Rosetti, citesce raportul a­­cestui indigena . D. M. Cogâlniceanu, combate votarea a­­cestui indigenat pe motiv că actele sunt neregulate-D. Nec. Ionescu, e în contra parcrei d-lui Gog­dolceanu, tjice ca mai bine să se a­­mâne votarea acestui indigenat pené ce se vor lua deslușiri de la Comisiunea de indigenat. Se nu se respingă indigenatul căci mo­tivele d-lui Cogâlniceanu nu sunt înte­meiate și suficiente. D. Cogâlniceanu, vorbesce în sensul de mai sus și rogă ancă vă dată a nu se vota indigenatul. D. Poenaru-Bordea, ca deputat al jude­țului Ialomița, dă mai multe detailii în pri­vința celui care cere indigenatul. Ilice că e om onest, se bucură de sim­patie și e stabilit în sara de mai bine de 20 de ani. D. G. Vernescu, e de părerea d-lui N. Ionescu. Se amână cu discuția acestui indigenat pentru altă data, când Camera va avea în posesiunea sea actul de naștere în regulă a petiționarului. D. D. R. Rosetti, citește raportul asupra cererei de indigenat a d-lui Nestor Măce­­laru. Pusă la vot cererea d-lui Nestor se admite cu 75 bile albe, contra 12 negre. D. Mihail Caracostea citește raportul asupra indigenatului d-lui Enache Cons­tantin Nicola. D. D. Alecsandrescu întrebă pe d. ra­portor Caracostea, de unde rees e că pe­tiționarul e născut român. Raportorul dă explicațiile cerute (ficend că nu mai e nevoe ca Adunarea să discute acest indigenat de­ore­ce a fost votat de Senat. ü. D. Alexandrescu, vra să­­ fic), noi suntem un cameră de înregistrare numai a lucrărilor Senatului ? (Ilaritate, apro­­bar). D. M. Cogălnicanu, observă ca comisia de indigenare lucreza cu ușurința când e vorba de discuția actelor presentate de so­licitatorul cetățeniei române. Cere deci se se amâne discuțiunea acestui indigenat. V. Poienaru-Bordea e în contra proec­­tului d-lui Cogâlniceanu. E un eresie dire­ct­sa de a pretinde de la Macedoneni acte civile, când se știe de tota lumea câ Tur­cia a introdus starea civilă de la 1881 în­­coce de abia. D. D. Alexandrescu, vra sa <fică cunoști și legile turcesc! ? (Ilaritate). D. Poenaru-Bordea, mai bine de cât d-tea. (Ilaritate generala). D. Alecsandrescu, cere a se respinge a­­cest indigenat. Pus la vot, Adunarea a adoptat acest indigenat cu 48 de voturi, în contra a 44 din 92 votanți. nusmmamm ULTIME INFORMAȚIUNI Din causa viscolului de agil nópre comunicațiunea mai multor linii te­legrafice, a fost întreruptă. Restabilindu-se liniile, comunica­țiunea a reînceput. —x— Scrisorile creditului funciar urban din Iași au­ început a se urca pe piața Bucuresci. Se așteptă acuma votarea creditu­lui de 1.300000 fr. ca ele să-și re­capete valorea și trecerea lor de o­­dinioră. —x— Mișcarea in magistratură ce o pro­­ectază d. Theodor Rosetti, cuprinde tribunalele județelor Ilfov, Craiova, Vlașca și Dâmbovița. Se vor grad­a cu ocasiunea grilei de 28 Noembre a. c. peste 90 de o­­sândiți din diferitele penitenciare din țară. D. Burada procuror general a și întocmit lista cuvenită. Respunsul la adresa tronului va fi gata pe Luni. Tot atunci va fi și împărțit deputaților. ---X--­S’au împărțit agil d-lor deputați mai multe proecte de lege pentru a­­cordarea de indigenare, deschidere de credite etc. Se vor face în curând mai multe înaintări în personalul serviciului central al ministerului de interne. Decretele se urcă la vr’uă 10. In ședința de agil a camerei s’au votat următorele două indigenate a d-lor : Nestor Urechiă și Enache Con­stantin Nicola, români Macedoneni. Aceste indigenate au fost votate deja de Senat. —x— In pas deca proectul de respuns la mesagiul tronului, nu va fi re­dactat pene Luni de comisiunea a­­lesă de adunare, deputații vor trece Luni în secțiuni. —x— Membrii comisiunei bugetare se vor intruni Luni după amiagii spre a lua în discuție proectul de buget al C. F. R. cu exercițiul anului vi­itor, ce se va depune la biuroul ca­merei Luni. Mâne se face la Ploesou alegerea colegiului I pentru comună, și de astă dată sunt trei liste : a libera­lilor disidenți, a naț­-liberali și a ad­­ministrațiunei. Disera întruniri la tustresele par­tide. —x— D. Gh. Cantacuzino, președintele Camerei plecă cu trenul de discrá la Ploesci. —x­­In locul d-lor Mihail Balș și Ce­sianu, demisionați, s’au ales în co­misia bugetară din m­on­d-nii Gh. Panu și M. M. Seulescu cu 58 de voturi. Din peste 1.500 cereri de indige­nare ce au fost înaintate Camerei, numai trei sute au fost cercetate de comisia de indigenat și de abia au fost votate 25. —X­Aspri membrii partidului liberal­­conservator rămași fideli d-lui Catar­­giu și Vernescu au ținut o­ întru­nire la Otel de France. Scopul întrunirei a fost de a se insulta asupra demisiunilor ce mem­brii partidului aleși în diferitele co­­misiuni din Cameră și Senat tre­buie să le dea. Au vorbit do. Pache Protopopescu, care a fost de părere că nu trebue ca membrii partidului să voteze alt. D. C. Cogălnică nu insistă asupra necesității ca partidul să aibă un singur șef și atacă pe d. Pake. Se produce un incident zgomotos care împiedica pe d. Cogâlniceanu de a mai vorbi. întrunirea se ridică după orele 11 după ce au mai vorbit d-nii Ca­­targiu și Vernescu. Ambii șefi au fost de părere ca membrii partidului să demisioneze din ori­ce comisie vor fi aleși. Adunarea primește. Telegrame Roma, 7 Decembre. Deputații radicali Imbriani și Ferrari au insistat cu ocasiunea discuțiunei adresei Camerei asupra obligațiunei de a întreține cu Francia nu numai legături bune co­merciale dar și bune relațiuni politice. D. Crispi a afirmat în respunsul său ca raporturile politice între cele două țâri sunt escelente ; divergența nu s’a produs de­cât asupra terenului economic. Guvernul ita­lian a deschis cel di­ntâiu calea unei so­lutioni avantagiose reciproce. Tarifurile di­ferențiale ale Italiei nu s’au stabilit de­cât după tarifele franceze intrate în vigore în Februarie 1888. Primul ministru speră că inițiativa luata într’un mod spontaneU de Italia nu va remâne fără resultat și va contribui a stabili între cele două țări re­­lațiunile amicale ce fie­care din ele le do­rește. (Farte bine). D. Ferrari și Imbriani se declară satisfăcuți. Adresa e votată. Viena, 7 Decembre. Presse­de erl anunță că negocierile pen­tru cumpărarea drumurilor de fier orien­tale cari se urmau între societatea liniilor austriace și baronul de Hirsch au fost rupte de acesta din urmă, pentru că nu presinta după părerea sa nici uâ șansă de a isbuti; chiar nu s’a ajuns a se pune de acord asupra participării la beneficiile și asupra dreptului de vot al acțiunilor de prioritate. Petersburg, 8 Decembre. Ueasul privitor la introducerea limbei rusești în actele autorităților municipale din provinciile baltice și suprimarea pentru 4 ani a dreptului la vot al unor clase a fost promulgat. Sofia. 7 Decembri. Vinderea rămășițelor dijmelor principa­tului se va face la 4 (16) Decembre cu facultatea de supra-licitație de 5 la suta. Vinderea definitiva se va face la 5 (17), 6 (18) și 7 (19). Agenția Română Havas. Concursurile nóstre Amintim cititorilor noștrii că la 15 Decembre se va da premiul pentru cele mai bune nuvele ce ni se vor trimite, pene la acea dată. Basmele și legendele de Crăciun, intrând în cercul lucrărilor ce se pot trimite, vor fi înserate în Românulu care apare la 25 Decembre. Cea mai bună lucrare va primi un răsplată de 100 lei, a 2-a un abonament de un an la Românulu, a 3-a un abonament de 6 luni. Redacțiunea își reservă dreptul de a publica tele­scrierile ce i se va trimite. Premiurile se vor remite irevocabil în glipa de 15 (27) Decembre. Scrierile ce se trimet trebuesc a­­dresate d-lui Vintilă Rosetti, cu men­țiunea pentru concurs. Ele pot fi semnate numai cu un pseudonim. ^•iTîT’rnf ffitiUri-lY fiBfj bibliografi Peste câte­va fiile va apare în editura A. Berman Reischer, str. Stefan cel Mare, No. 35, str. Primărie No. 29 Iași. Vadu- Mecum al advocatului de Ion G. Ghica ad­vocat, formatul va fi mic de buzunar și cu îmbunătățirile cerulte de d-nii advocați. Prețul va fi 75 bani. Adresele d-lor advocați se primesc spre așezare pe prețul de 1 leu trimes prin poșta editorului până la 1 Decembre a. c. A apărut de sub tipar , Albumul „Peleșiu”, conținând pe lângă portretele MM. N­. Regele și Regina, A. S. Principelui moștenitor și mai tate ve­derile interne și externe ale Castelului Pe­­leșiu, precum și clădirilor mai importante din Sinaia. De vemsare la Tipografia Carol Gobi, Bucuresci, 14. Strada Domnei, 14. Circul Schumann Duminecă 26 Noembre 1889 MARE REPREZENTAȚIE BRILANTA­ TĂ distincți an © Pe baza cercetărilor amănunțite asupra substanțelor din cari se compune medica­mentul, apa anti-apoplectică, precum și în urma resultatelor de vindecare, obținute atât de favorabile prin ele, juriul de la ESPOSIT­IA INTERNATIONALA HIGENICA-MEDICALA de la Gând (Belgia) 1889 Compus din recunoscutele celebrități de stiința medicală, au premiat Apa anti-apopleetică a dr. Roman Weis­­mann ca remediu în contra boalelor nenușe și apoplexie cu MEDALIA DE ARGINT conform Diplomei din 30 Septembre 1889. Acestă distincțiune din partea comisiunei compusă din celebrități de stiință, e una din cele mai mari aprobațiuni fiind ca pentru PRIMA OARA s’a acordat acesta unui a­­semenea remediu. Broșura despre bele nervose și­­ apo­­plexie se elibereza gratis și franco de că­tre d-nii farmaciști: I. A. Ciura, str. Lip­scani Bucuresci, C. F. Eitel, Galați, F. M Keresztes, Romaus Ch. Herzen­berg, Iași și Dr. E. Hainal la Bot­oșani, 1247 falnicii mamă, surori, frați, ne­­pote, nepoți, cumnate, cumnați, au durerea a anunța prietenilor și cu­noscuților familiei încetarea din viață a prea­iubitului lor fiu, frate, un­­chiu și cumnat Nae B. Constantinescu fost magistrat și avocat în etate de 38 ani încetat din viață la 24 Noembre. Ce­remonia funebră va avea loc Dumi­necă 26 Noembre In Sf. biserică Agiu, la 12 p. m. de unde cortegiul va porni la cimitirul Șerban-Vodă (Belu). Toți cunoscuții care din erere n’au primit invitațiuni, vor considera a­­cesta ca atare. 24 Noembre, 1889, Bucuresci. Ființele cele cu desăvârșire mititele sunt la ordinea fiilor. Prezența lor e causa re­cunoscuta a tuturor bulelor transmisibile ce năvălesc constitutive dărăpănate, e origina afecțiunilor de piept, datorite mai cu sema împuținării fosfatului de calce în organele nostre. Pentru a se opune acestei tendințe, doctorii prescriu vinul sau siropul Dysart cu lactofosfat de calce; aceste preparațiuni stimuleza funcțiunile digestive, sporesc pu­terile, repara tate țesăturile și pregătesc reîntorcerea la plinătatea corpului și la să­nătate. La bólele de copil care cer așa de adese ori un tratament antiacid, este recomandat cu preferința din partea medicilor pentru acțiunea sa blândă MATTQn­: ABA MmCBASA în indigestriile acide ale stomacului, scro­­fule, rachitism, hypertrofia gangionelor (gâlcî) etc. tot așa și în catarul căilor respiratore și tușă convulsivă (măgărus­­ca) Vedi Monografia d-lui Löschner cons. imper. despre Giesshüdler Puch­­stein.___________________________ Heinrich Mattoni, Karlsbad și Viena CURSUL. pILEI BURSA BUCURESCI Senta rom. per. 1875 5 °!.. . 98 ’/• Renta română amort. 5 ®|„ . 95 ’/» — ” Renta amort. 4 ° 10 . . . , 83 */« — ~* » (Schuldverschreib.) , — — — — Oblig, de Stat <J. F. B. 6Ö|, .-------- — Benta rom. (Bnr, conv.) 6°!,, . 100 — — — Împrumutul Municipal 5 ° 1. .--------------------­împrumutul Oppenheim 8%. — — — — Obl. Casei Pensiunilor. . . 254 —------­Oblig, ale cern Bucur." 1883. 88 ■,« —• — „ » » » 1884. — — — —­ » » » » 1888 •» — „ com Buc. cu los­­a 20­1. 43 —------­Scrisuri func. rurale 7 °­.. . 104 90­­ — Scrisuri func. rurale 5 °/„­­ 96 V* ~ ~ Idem urbane 7°/0 .... 1C4 — — — » 6°/................... 103 ----------------­ » 5V. ... 92 V« — Scrisuri fonciare urb. Ingl . 74 — Banca NaJ­ (­5001. vărs într.) 10­94 ------­Soc. Dacia-Rom. (250 lei Tire) 300 —------­Soc.d’Asig. Nat. (200­1. vărs.) 299 — —■ — Prima Soc. rom. de reasig. — — — — Soc. r. de con. (250­1. vira) 111 — — — Soc. de basalt artificial . ----------------------— — „ pentru fabric, hârtiei . — — — — Agio......................................... ..........— —< Schimb — — Londra 8 luni . . . . . 24 93*/* ’ — — > cek............................... 25­16------­Paris 3 luni ...... 99 60 — —­ » cek....................... 99­80 — —, Berlin 3 luni............. 122 — — — » cek....................... 128 — — — Viena . . *■',..................... 209 *|« — — » cnk........................... 212 V«------­Agio..............................• , — — — — 7 Decembre—4 ore p. m, ^asa BURSE STRĂINE Viena 7 Decembre Napoleon de aur.................................... 9 42 lalbenul....................................................................... Imperial.............................................. 9 74 jira turcescă............................... 10­78 argintul contra hârtiei..................... 10 ° — duble hârtie comptat ..................... 126 15 scțiuni credit anstalt.......................... .815 50 lenta metalică 5 la suta ". . . . 85 80 lenta Hârtie................................ 85 30 lenta aur ......................................... 109 30 iCHIMB. Londra la vedere..................... 118 70 „ Paris la vedere..................... 47 05 > Berlin la vedere..................... 58 20 » Amsterdam la vedere . . 97 90 P A B I 8 ,enta francesă 4 ’/, p °/.................. 105 45 enta română 5 sută ...... — — lenta română 6 la sută C. F. R. . .------­vedit mobiliar român.......................... 94 — nprumutul elen 1889 .......................... —■ —­­ 1881 cu cupon .... 470 __ anca otomană.................................... '648­12 atoria turcescă................................... 472 93 ose turce......................................... .­­-------3 HIMB. Londra la vedere..... 25 23 5 » Amsterdam 3 luni . . . t 206 50 » BeRlin 3 luni . . . . 122 50. BERLIN­apoleon ...........­­ 1« 18- enta. amort. 5 suta C. F. R. ... ț 90 go tligajiuni noul 6 suta...... 106 15 nprumutul Oppenheim 8*/» . . . • 101 75: îbla hârtie comptant....... 217 —­­3H1ME. Londra 3 luni..................... 20­18 » Paris 2 luni ...... 80 30 nsterdam % luni. ............................... 167 8.H

Next