Romanulu, mai 1891 (Anul 35)
1891-05-31
V w r ANUL AL XXXV-LE 0300 SI vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV............... 40 ban fett0 .» » » „ HI.............2 lei - „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. IN PARIS, la Havas- Laffire et Cune, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nil Haacenstein et Vogler, Otto Maas») IN ELVEȚIA la „ n „ Din ferite cele alte direct la administrațiunea ziarului. — Scrisorile nefrancate se refustí — Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIAKU, No. 12 DUMINECA, B1 MAI (19 MAI st. v.) 1891 Luminezate și vei fi: ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este redus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et Cale, 8. Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la biurourile poștale. — Articolele Republicate se ari. — La președința s’a ridicat și a rămas ca să se voteze astăzi, când credem că d. Cămărășescu, după ce va fi luat consilii de la noptea care a trecut, nu se va mai opune. Sâmbătă dimineta 1 BUCURESCI, 30 FLORAR După ce Senatul își începe ședințele sale la trei ore și le sfârșește la patru, apoi unii din d-nii senatori tot se enervezá de atâta muncă și încep se manifeste nervositatea lor. După cum se întâmplă în tote zilele, așa s’a întâmplat și ieri. S’a votat recompensa națională de 1.000 lei pe lună d-lui Gh. Chiu; s’a schimbat câteva cuvinte intre d. Orescu și d. președinte asupra interpelărei d-lui D. Giani despre sistemul adoptat de guvern ca Senatul să nu mai facă respuns la mesagiul regal, s’a votat câte va indigenate și s’a resolvat câte-va petițiuni privitore la cereri de pensiuni viagere, trimițându-le la ministerul cultelor sau financelor. Lucrul a mers liniștit până aci. Chiar d. Orăscu, care avea mare dreptate susținând că interpelarea d-lui Giani trebue să se discute grabnic, fiindcă aci este u c cestiune constituțională de resolvat, nici d sa nu ’și’a perdut calmul său natural. Cu tote acestea votarea unui indigenăt a adus luituna și a silit lăsarea perdelei înainte de a se termina representația. Erea în discuție recunoscerea cetățeniei d-lui Zaharia C. Panțu, român din Transilvania, domiciliat în Bucuresci, unde și-a absolvit cursurile secțiune! de științe naturale și a trecut tote esamenile parțiale cerute de reglement și unde de asemenea d-sea se află de cinci ani In serviciul institutului botanic. D. Panțu avea actul de naștere, actul prin care se constată că și a făcut studiire în țară și e funcționar aici și declarațiunea sea prin care se lepăda de supunerea austro-ungară. D. Cămărășescu nu se mulțumesce numai cu aceste acte, d-sea voesce și un certificat din partea consulatului că într’adevăr s’a făcut comunicarea și consulatul a primit’o. Cu alte cuvinte senatorul de Ialomița voesce oă adresă consulară trimisă d-lui Panțu că guvernul austroungar s’a șters din centróle și că e liber a deveni cetățean român. Pate că cererea domnului Cămărășescu sa pară seriosa la prima vedere, dar în realitate este și nepractica și periculosă pentru românime décâ s’ar adopta de corpurile nóstre legiuitóre. E destul ca consulatele se refuse certificatele cerute pentru ca nici un român din celelalte părți cari nu fac parte din regatul României să nu mai put avea recunoscerea împământenire. Constituțiunea prevede ca sé se cera numai declarațiunea aceluia care voeace sé ia împământenirea că se lepada de protecțiune, ci nici de cum că consulul trebue să’l libereze de acea protecțiune. A se adopta sistemul d-lui Cămărășescu este pe două parte a se călca pactul nostru fundamental, oi pe de alta a se pune tóte recunoscerile cetățenesci la disposițiunea consulatelor. Senatul astfel a înțeles afacerea și de acea a primit cu mirarea acastă teoria In legislatura nóstra. Cu tóte acestea d. Cămărășescu a stă fuit, s’a agitat, a protestat și până Ia sfârșit, când recunoscerea s’a pus la voliț numărul senatorilor nu mai era îndestulător ca să dea putere unui proect de lege. Regele și Senatul M. S. Regele va sta de vorbă cu tinerii din dealul Metropolis, dar aceste cinste nu vor avea-o bătrânii din Palatul Academiei, astfel a hotărât, în marea sea înțelepciune, d. general Florescu. Procedând milităreșce, marele strategist a crezut că ostea nu are trebuință să cunoscă planurile generalului și că suficient este a da ordinele sale credinciosului său președinte, al Senatului, pentru ca ele să fie esecutate. S’a înșelat însă de astă dată, d. general, lucrurile nu merg la Senat ca la cazarmă. Aci sunt bărbați cu judecată, ei se conduc cu capul lor, nu cu al domnului general, el voesc să scie ce fac și pentru ce fac acesta. Ei mai au marele păcat, pentru domnul general, d’a cunosce mai bine decât dânsul, usurile parlamentare și d’a pune respectul constituțiunel mai presus decât dorințele generalului. Astfel fiind, unul dîntrânșii, s’a făcut interpretul acestora și a cerut lămuriri d-lui președinte al Senatului. Pentru ce, spuse d. senator Dim. Giani, nu s’a pus încă la ordinea jilei alegerea comisiunei de răspuns la mesagiul tronului? Pentru că, a răspuns bătrânul bătrânilor, venerabilul președinte, pentru că cred eu, eu sunt de părere și tot eu, căci nu ii da mâna a spune biuroul, sciind că părerea sea, séü mai drept, porunca pe care o primise, nu erea a majorității biuroului ci numai a d-lor miniștrii, cari, temându-se ca Senatul să-și spuie vederile M. S. Regelui, au crezut mai nemerit să închidă gura de astă data și au hotărît ca el să nu mai răspundă mesagiului de deschidere. A protestat Insă: In mod demn și energic Senatorele Dâmboviței, arătând că dacá Senatul n’ar trebui să răspung la, fiindcă n’a fost disolvat, M. S. Regele n’ar fi spus în adresă , d-lor Senatori, d-lor Deputați. Când ți se adresezá cuvântul firesc este, pentru orice om bine crescut, că trebue să respingți. Miniștrii actuali, au fost se vede crescuți la altă șcală, ei cred că buna cuviință cere ca atunci când regele se adreseza către Senatori, el trebue să se prefacă că nimic n’aud și se întorce spatele, fără a da vreun răspuns. Cestiune de educațiune, am putea spune miniștrilor, și simpaticului președinte al Senatului și discuția ar fi sfîrșită, dar este să cestiune mai presus, că cestiune de interes mai mare, căci însăși regimul constituțional este amenințat prin procedarea urmată. Nu putem decide cât se dăm uă mare importanță faptului ridicat de d. Dim. Giani. S’a luat Senatului unul din drepturile cele mai însemnate, acela d’a vorbi cu capul statului, acela de ași spune și densul care sunt vederile sale asupra situațiunei, asupra jubileului, asupra proectelor de care vorbesce mesagiul. Chiar admițând că de astă data ESEMPLARUL 16'bANI fCdițiunea <1 © dimíne|ft Senatul n’ar avea mult de spus, ceeace nu seim, totuși este dator să respund că spre a nu se crea un precedent care ar da dreptul guvernului, oricând să oprască pe representanții națiunei de a vorbi Coronel, isolând astfel pe rege de țară. Lucru și mai grav, guvernul spre ași ascunde adevăratul scop, care nu pate fi altul decât frica ce are de acel contact al regelui cu națiunea, guvernul nu numai insinuiază, dar chir pe față a spus d. general Florescu că însăși M. S. Regele nu voesce să stea la vorbă cu cinii senatori, că ordinul M. S. Regelui este ca răspuns să nu i se facă de astă data. Deci ne observarea usurilor parlamentare, necuviința este aruncată în spinarea Capului Statului și densul eferít în vritojul luptelor nóstre politice, de însăși consilierii tronului. Nu putem primi un astfel de discuție, n’o primim nici chiar cu miniștrii, cari n’au nici un drept a se rosti în acestă cestiune, care privesc numai pe biurou, care este dator se observe regulamentul Senatului, se procedă imediat la alegerea comisiunei pentru răspuns la mesagiul de deschidere. Deci restul biuroului înpărtășesce vederile președintelui, seni să spună, deci nu, este de datoria rea să declare că nu este de acestă părere, că nu admite ca asemenea cessiuni să se resolve pe calea de interpelare. Până vom avea acele lămuriri, suntem nevoiți a ne mărgini a constata lovirea ce se aduce instituțiunilor nostre și a face pe întregul birou al Senatului răspunzător. Buletin Parlamentar Urmarea ședinței de ieri. D. ministru Olănescu respunde că s’au făcut mai multe studii, din care resulta câ patru traseuri sunt posibile. Unul pe valea Jijiei la Ungheni, care a și fost părăsit, altul pe Cacaina sed pe la Copou, cum cere d. Vizanti și care e și mai scurt, dar care cere cu șase misiune mai mult cheltueli, atâta pentru a face doua tuneluri, din care unul e peste un mie de metri In lungime cât și pentru exproprierele ce sunt a se face In orașul Iași. Apoi din studiul inginerilor, resulta ca terenul pe care ar trece acel traseu e fugace și linia nu ar fi solida. Deci ramâne proiectul cel mai potrivit prin Cucuteni care deși e mai lung, dar va fi mai folositor Iașilor din tote punctele de vedere. D. Ceaur Aslan, are cuvîntul, se revolta în contra felului acesta de a rezolvi un cestiune, deorece prin proiectul de lege s’a hotărît simplu linia Dorohani-Iași fără a se lașa Iașul două parte. Apoi arată cu multa vervă, câte sacrificii au făcut Iașii pentru solidificarea statului român, se cuvine déja se i se dea mai multă atensiune și să nu se vorbesca de scumpete și cheltueli prea mari. Deja Iașul nu numéra aih, decât 70.000 locuitori dintre care 20.000 de Români numai și 50 mii de evrei. Oare vrea guvernul să nu mai rémâna nici un Român acolo ? Primul-ministru Florescu spune ca el și colegii săi vor sta totdeauna alături, spre a apăra interesele Moldovei și ale Iașului, dar lucrurile trebue judecate fară pasiune. Se cere închiderea discuției. Se cere Închiderea discuției. D. Voinov, vorbesce contra închiderei. D. Vizinti, da cetire urmatorei moțiuni. Asupra interpelarei d-lui Viz nti, Camera ascultând răspunsul d-lui ministru al lucrărilor publice și dorind a da satisfacere unei cereri legitime, a orașului Iași autoriza construcția liniei ferate, Dorohoi-Iași, urmând traseul de la Iași la Larga prin Iepureni și valea Căcainei, precum a fost votata și la ordinea cailor. D. Ceaur-Aslan interpeleza asupra culpabilităței administrației din Iași fața de invadarea elementului jidovesc in lari. La 4 și un sfert, s’a ridicat ședința. Din Parlamentul maghiar Parlamentul maghiar este în ajunul unor evenimente cari sunt de uă capitală importanță pentru statul vecin și de mare interes și pentru frații noștri de dincolo , e vorba de proiectul de lege al reformării în sens concentrativ al administrației. Partida Kossuthistă stă singură în potriva acestui proiect, care de altfel este atât de combătut și urât în Ungaria, încât pe lângă o mulțime de comitete cari au protestat in potriviă-I, apoi e viu combătut chiar lu sânul partidei guvernamentale, din care au eșit până acum nouă membri votând că ministrul president insistă asupra discuțiunei și votării acelui proiect. Intre cei eșiți din partida guvernamentală este și vestitul jurist al maghiarilor Horvath, care și-a dat demisia și din deputăție, alegătorii ânsă probabil cu tot lui îi vor da încrederea lor. In curând ne putem deci aștepta la luptă desperată și dintre cele mai zgomotase in Parlamentul maghiar, deorece opozitia independentă a hotărît obstrucționismul, lupta pe ori ce căi și cu orice mijloace contra guvernului care voesce se nimicescá autonomia deuă mie de ani a județelor. Cerealele în Germania Freisinnige Zeitung, într-un articol intitulat deficitul cerealelor și pericolul resbelului, arată cum Germania depinde pentru a noua parte a consumațiunei sale de grânele străine, cum administrațiunea resboiului înmagazinera însemnate aprovisionări pentru a fi gata la mobilizarea maselor enorme de omeni și de cal și cum neîndestularea celei din urmă recolte, adăugată lângă dreptul prea ridicat asupra importațiunei cerealelor, a redus rezerva la un minimum îngrijitor. Psanul germane termină declarând că: * Suspendarea drepturilor de vamă asupra importațiunei cerealelor singură pate modifica on stare de lucruri așa de periculosă. Acesta suspendare nu este numai uă necesitate civilă, interesul apărărei naționale impune că strictă datorie guvernului. Evreii și Exposițiunea din Moscova S’a luat măsuri destul de aspre contra evreilor în Rusia, dar nici evreii nu se lasă pe jos, și el caută prin tote micjlacele a răspunde prin alte fapte la măsurile guvernului rusesc. Să știe că la începutul acestei luni s’a deschis o exposițiune franceză în vechia capitală a țarilor. Se știe de asemenea că rușii nu prea au fost delicat cu francezii, după cum se așteptau el. In loc de acea primire entusiastă visată de francezi, ei nu au întâlnit decât piedici și indiferență. Acum Novoe Vremja primește următorea telegramă din Moscova, cu data de 20 Mai: «Astă gir s’a presentat la exposițiunea franceză neguțătorul de blăni, israelitul Gruenwald, și a cerut un milion două sute de mii de bilete de intrare care i-au și fost vândute de către bancherul francez Jouanno. Luând biletele, el a declarat că exposiția este acum proprietatea sa. Comitetul nu a primit acesta. Convorbiri continue. Se asigură că d. Poliakof, directorul băncei fonciare din Moscova, participă la acesta cumpărare de bilete. «Am vâdjut pe d. Jouanno, membru al comisiunei superiore a esposițiunei care ne-a declarat acesa: „ Nici unul din membrii comisiunei, nici colegii mei nici eu singur, nu am voit să facem cu esposițiunea ceea ce se chiamă uă afacere. Noi am tratat cu un vînlător în gros pentru desfacerea cu amanetul al unui număr determinat de tichete, în interesul esposițiunei pentru a atrage cât de mai multă lume posibilă și fără ca vîncilătorii se pot interveni oricum va fi in administrațiunea interiora a esposițiunei. Vinzător în gros este astfel d. Gruenwald. Noi am tratat cu el pentru că ne oferea garanții din tóte punturile de vedere și că casa mea este una din cele mai onorabile. El s’a presentat la noi făcându-ne oferiri și nu ne-am preocupat de acei cărei religiuni aparține. Am ales sistemul de tichete. Nici uă monedă divisionară rusesc, ne echivalând cu francul, tichetele sunt 33 copeice cari fac un franc. Avem intențiune a vinde trei pentru că rubla, care valoreza trei franci.» După cum se vede din acesta telegramă neguțătorul de blant, israelitul Gruenwald, a cumpărat 1,200,000 bilete este drept să facă specule, dar totd’tădată să pue mâna și pe exposițiune ca se putá apoi să dicteze și orecari condițiuni în favorul coreligionarilor săi. Daca el nu va pune la vânzare acele bilete, negreșit că exposițiunea nu va mai fi visitată de nimeni și va face un fiasco complect. Acest fiasco va pune in posițiune pe organizatorilor să reclame intervenirea guvernului rusesc. Comisiunea a refuzat nu e vorba a considera pe Gruenwald ca proprietar al exposițiunei, însă el stăruesce că deorece a cumpărat cel mai mare număr de bilete, lui aparține și dreptul asupra ei. Nu stim cum se va resolva acestă afacere, dar noi prevedem un conflict. Țarul la exposiția Corespondentul Ziarului Templ scrie din Moscova următorele în privința visitei țarului la exposiția din Moscova : Eu am convincția că țarul chiar daci va veni la Moscova, va evita a visita exposiția, cu tote că a fost rugat să facă acest acest lucru. D’altfel de când s’a deschis exposiția, guvernul rus a observat cea mai mare reserva față de exposanți, evitând ori și ce corespondență sau atingere oficiosä cu comitetul de exposiție. Tóte precedentele militezá pentru a ne intâri în convincția că țarul nu va visita exposiția. El caută a evita chiar Moscova până ce ține exposiția, de aceea venirea lui și a familiei sale la Moscova anunțată deja, s’a amânat. E caracteristic în același timp că oă mare parte din foile ruse atacă exposiția și pe francezii exposanți. Merge bine prietenia ruso-franceză. Tinerii Chefii Ia ședința de la 27 curent deputatul Herold a luat cuvântul și a ținut în numele tinerilor cehi uă filipică cât se pate de aspră contra guvernului austriac, pe care la acuzat că de 12 ani n’a făcut nimic pentru desvoltarea autonomică a constituției. Din respunsul dat de primul ministru Taaffe, a zis d. Herold, să vede că guvernul nu voiesce se locuiesc, cele ce sunt de locuit în Boemia, și astfel cestia boemă rămâne rană deschisă. Ministrul president Taaffe a răspuns imediat. In respunsul său a vorbit despre împăcarea ceho-germană și zice că întru cât privesce introducerea limbii cehe ca limbă oficială în administrația și justiția Boemiei, apoi asta nu promită să o facă, deorece guvernul nu este dispus a acorda Cehilor acastă favore. D. Herold după ce spune că ei nu cer favore, ci că tinerii cehi luptă pentru drepturi, declară că nu e satisfăcut cu răspunsul pe care l-a dat primul ministru. Elefantul alb Rusia, țara eminamente autocrată și puțin curtenitare chiar și față de statele mari cu care este în prietenie, dovadă afacerea exposiției de la Moscova, pare a-și schimba maniera sea de până acum. Ea începe să cultive prietenia și relațiunile chiar cu un stat cum este Siamul. Astfel Țarul a trimis în capitala acestui regat pe marele principe Nicolae pe care de aitmintrea regele Siamului l-a primit în mod cât se pate de curtenitor. Intre altele l’a condus săadă chiar și tesaurul său familial, unde marele principe n’a putut îndestul de mult să admire comorile adunate. Văzând regele că atât de mult *l plac aceste comori, a dat din ele, mai ales pietre prețiose, și principelui rus Nicolae. Darul să urcă la mai multe sute de mii ruble. Pe lângă pietrele scumpe ce ia dat, regele Siamului a dăruit principelui Nicolae și duci elefanți albi, unul însă a murit puțin după ce marele principe l’a luat în posesiune. Informațiuni Românul literar va conține mâine Duminică , D’ale săptămâneî. La mortea lui Ion Brătianu, poesie, de A. G. Polychroniade. Boboteza, de Oscar Leoni. Poșta redacții. Blestemul unei mame, cântec popular. Cronică. Care e versta cea mai fericită ? A. Mariewsky. Cafeaua ca antiseptic. Resultatul concursului 11 și concursul al 12-lea. Neastâmpăr, poesia de d-ra Lucreția Suciu. Cronică medicală. Corbul, după Edgar Poe de Gripen. —x— Comitetul Ligei culturale a românilor, a mai primit telegrame de felicitare, cu ocazia congresului, de la d-nil C. Secășianu, din Brăila, studenții, membrii asociațiunei generale al Academii comerciale din Anvers, Vicol din Paris, secția din Slatina, Tinerimea română din Cluj, Oregia d’Isola din Turin și asociația generală a studenților din Neapole. —x— D. Hagi Stoica a fost ales ajutor de primar în locul d-lui Râmnicenu. D. Serafim a fost delegat ca ofițer al stărei civile. , —x— Iată propunerea ce s’a depus pe biuroul Senatului și care s’a trimis ln secțiuni spre a se studia : «Subsemnații, propunem ca imediat să se proceda la alegerea comisiunei pentru răspuns la Mesagiul Tronului». Dim. Giani, Al. Ordscu, Mandache Chiriacescu,Aurelian, N. Crețulescu, C. Cotescu. •—x—* Aprope tote secțiunele Camerei au primit proiectul pentru reducerea tabsei de 5 la sută asupra lofurilor funcționarilor. —x— Ministrul instrucțiunei, din causa aglomerărei elevilor in școli, va cere comisiunei bugetare să sporască fondul pentru înființări de clase. —x—Mai multe ziare anunță că d. St. Sihlenu, casier al clubului naționalliberal, va fi dat în judecată pentru că s’a pus drapelul negru la acel club, cu ocasiunea morții Iuli Meschin.