Romanulu, mai 1891 (Anul 35)

1891-05-31

V w r ANUL AL XXXV-LE 0300 SI vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere, petit pagina IV............... 40 ban fett0 .» » » „ HI.............2 lei - „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. IN PARIS, la Havas- Laffire et C­une, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nil Haacenstein et Vogler, Otto Maas») IN ELVEȚIA la „ n „ Din ferite cele alte direct la administrațiunea­­ ziarului. — Scrisorile nefrancate se refustí — Fundator: C. A. ROSETTI REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA STRADA BREZOIAKU, No. 12 DUMINECA, B1 MAI (19 MAI st. v.) 1891 L­umineza­te și vei fi:­­ ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă­ lună 4 lei. Pentru Preoți și învățătorii din sate abonamentul este re­dus la 30 lei de an. Pentru tote țările Uniunei poștale, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ ziarului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ale, 8. Place de la Bourse IN GERMANIA, AUSTRIA, ITALIA, și BELGIA, la biu­rourile poștale. — Articolele Republicate se ari. — La­­ pre­ședința s’a ridicat și a rămas ca să se voteze astăzi, când credem că d. Cămărășescu, după ce va fi luat consilii de la noptea care a trecut, nu se va mai opune. Sâmbătă dimineta 1 BUCURESCI, 30 FLORAR După ce Senatul își începe ședin­țele sale la trei ore și le sfârșește la patru, apoi unii din d-nii senatori tot se enervezá de atâta muncă și încep se manifeste nervositatea lor. După cum se întâmplă în tote­­ zi­­lele, așa s’a întâmplat și ieri. S’a votat recompensa națională de 1.000 lei pe lună d-lui Gh. Chi­u; s’a schimbat câte­va cuvinte intre d. Orescu și d. președinte asupra in­­terpelărei d-lui D. Giani despre sis­temul adoptat de guvern ca Senatul să nu mai facă respuns la mesagiul regal, s’a votat câte­ va indigenate și s’a resolvat câte-va petițiuni privi­­tore la cereri de pensiuni viagere, trimițându-le la ministerul cultelor sau financelor. Lucrul a mers liniștit până aci. Chiar d. Orăscu, care avea mare dreptate susținând că interpelarea d-lui Giani trebue să se discute grab­nic, fiind­că aci este u c cestiune constituțională de resolvat, nici d sa nu ’și’a perdut calmul său natural. Cu tote acestea votarea unui in­­digenăt a adus lui­tuna și a silit lă­sarea perdelei înainte de a se ter­mina representația. Erea în discuție recunoscerea ce­tățeniei d-lui Zaharia C. Panțu, ro­mân din Transilvania, domiciliat în Bucuresci, unde­­ și-a absolvit cursu­rile secțiune! de științe naturale și a trecut tote esamenile parțiale ce­rute de reglement și unde de a­­semenea d-sea se află de cinci ani In ser­viciul institutului botanic. D. Panțu avea actul de naștere, actul prin care se constată că și a făcut studiire în țară și e funcționar aici și declarațiunea sea prin care se lepăda de supunerea austro-un­­gară. D. Cămărășescu nu se mulțu­­mesce numai cu aceste acte, d-sea voesce și un certificat din partea consulatului că într’adevăr s’a făcut comunicarea și consulatul a primit’o. Cu alte cuvinte senatorul de Ialo­mița vo­esce oă adresă consulară tri­misă d-lui Panțu că guvernul austro­­ungar s’a șters din centróle și că e liber a deveni cetățean român­. Pate că cererea domnului Că­­mărășescu sa pară seriosa la prima vedere, dar în realitate este și ne­­practica și periculosă pentru româ­­nime décâ s’ar adopta de corpurile nóstre legiuitóre. E destul ca con­sulatele se refuse certificatele cerute pentru ca nici un român din cele­lalte părți cari nu fac parte din re­gatul României să nu mai put­ a­­vea recunoscerea împământenire­. Constituțiunea prevede ca sé se cera numai declarațiunea aceluia care voeace sé ia împământenirea că se lepada de protecțiune, ci nici de cum că consulul trebue să’l li­bereze de acea protecțiune. A se a­­dopta sistemul d-lui Cămărășescu este pe do­uă parte a se călca pac­­tul nostru fundamental, oi pe de alta a se pune tóte recunoscerile cetă­­ț­enesci la disposițiunea consula­telor. Senatul ast­fel a înțeles afacerea și de acea a primit cu mirarea a­­castă teoria In legislatura nóstra. Cu tóte acestea d. Cămărășescu a stă­ fuit, s’a agitat, a protestat și până Ia sfârșit, când recunoscerea s’a pus la voliț numărul senatorilor nu mai era îndestulător ca să dea putere u­­nui proect de lege. Regele și Senatul M. S. Regele va sta de vorbă cu tinerii din dealul Metropolis, dar a­­ceste cinste nu vor avea-o bătrânii din Palatul Academiei, ast­fel a ho­tărât, în marea sea înțelepciune, d. general Florescu. Procedând milită­reșce, marele stra­tegist a crezut că ostea nu are tre­buință să cunoscă planurile genera­lului și că suficient este a da ordi­nele sale credinciosului său preșe­dinte, al Senatului, pentru ca ele să fie esecutate. S’a înșelat însă de astă dată, d. general, lucrurile nu merg la Senat ca la cazarmă. Aci sunt bărbați cu judecată, ei se conduc cu capul lor, nu cu al domnului general, el voesc să scie ce fac și pentru ce fac acesta. Ei mai au marele păcat, pentru domnul general, d’a cunosce mai bine de­cât dânsul, usurile parla­mentare și d’a pune respectul con­­stituțiunel mai presus de­cât dorin­țele generalului. Ast­fel fiind, unul dîntrânșii, s’a făcut interpretul acestora și a cerut lămuriri d-lui președinte al Sena­tului. Pentru ce, spuse d. senator Dim. Giani, nu s’a pus încă la ordinea­­ ji­­lei alegerea comisiunei de răspuns la mesagiul tronului? Pentru că, a răspuns bătrânul bă­trânilor, venerabilul președinte, pen­tru că cred eu, eu sunt de părere și tot eu, căci nu ii da mâna a spune biuroul, sciind că părerea sea, séü mai drept, porunca pe care o pri­mise, nu erea a majorității biurou­­lui ci numai a d-lor miniștrii, cari, temându-se ca Senatul să-și spuie vederile M. S. Regelui, au crezut mai nemerit să­ închidă gura de astă data și au hotărît ca el să nu mai răspundă mesagiului de deschidere. A protestat Insă: In mod demn și energic Senatorele Dâmboviței, ară­tând că dacá Senatul n’ar trebui să răspung la, fiind­că n’a fost disolvat, M. S. Regele n’ar fi spus în adresă , d-lor Senatori, d-lor Deputați. Când ți se adresezá cuvântul fi­resc este, pentru ori­ce om bine crescut, că trebue să respingți. Miniștrii actuali, au fost se vede crescuți la altă șcală, ei cred că buna cuviință cere ca atunci când regele se adreseza către Senatori, el trebue să se prefacă că nimic n’aud și se întorce spatele, fără a da vre­un răspuns. Cestiune de educațiune, am putea spune miniștrilor, și simpaticului președinte al Senatului și discuția ar fi sfîrșită, dar este să cestiune mai presus, că cestiune de interes mai mare, căci însăși regimul constitu­țional este amenințat prin proceda­rea urmată. Nu putem deci­de cât se dăm uă mare importanță faptului ridicat de d. Dim. Giani. S’a luat Senatului unul din drep­turile cele mai însemnate, acela d’a vorbi cu capul statului, acela de ași spune și densul care sunt vederile sale asupra situațiunei, asupra jubi­leului, asupra proectelor­ de care vor­­besce mesagiul. Chiar admițând că de astă data ES­EM­PLARUL 16'bANI fCdițiunea <1 © dim­íne|ft Senatul n’ar avea mult de spus, ceea­­ce nu seim, totuși este dator să res­­pund că spre a nu se crea un prece­dent care ar da dreptul guvernului, ori­când să oprască pe representa­n­­ții națiunei de a vorbi Coronel, iso­­lând ast­fel pe rege de țară. Lucru și mai grav, guvernul spre ași ascunde adevăratul scop, care nu pate fi altul de­cât frica ce are de acel contact al regelui cu națiu­nea, guvernul nu numai insinuiază, dar chir pe față a spus d. general Florescu că însăși M. S. Regele nu voesce să stea la vorbă cu ci­nii se­natori, că ordinul M. S. Regelui este ca răspuns să nu i se facă de astă data. Deci ne observarea usurilor par­lamentare, necuviința este aruncată în spinarea Capului Statului și den­sul e­ferít în vritojul luptelor nóstre politice, de însăși consi­lierii tronu­lui. Nu putem primi un ast­fel de dis­cuție, n’o primim nici chiar cu mi­niștrii, cari n’au nici un drept a se rosti în acestă cestiune, care pri­vesc­ numai pe biurou, care este dator se observe regulamentul Se­natului, se procedă imediat la ale­gerea comisiunei pentru răspuns la mesagiul de deschidere. Deci restul biuroului înpărtășesce vederile președintelui, se­ni să spună, deci nu, este de datoria rea să de­clare că nu este de acestă părere, că nu admite ca asemenea cessiuni să se resolve pe calea de inter­pelare. Până vom avea acele lămuriri, suntem nevoiți a ne mărgini a con­stata lovirea ce se a­duce instituțiu­­nilor nostre și a face pe întregul birou al Senatului răspunzător. Buletin Parlamentar Urmarea ședinței de ieri. D. ministru Olănescu respunde că s’au făcut mai multe studii, din care resulta câ patru traseuri sunt posibile. Unul pe valea Jijiei la Ungheni, care a și fost părăsit, altul pe Cacaina sed pe la Copou, cum cere d. Vizanti și care e și mai scurt, dar care cere cu șase misiune mai mult chel­­tueli, atâta pentru a face doua tuneluri, din care unul e peste un mie de metri In lungime cât și pentru exproprierele ce sunt a se face In orașul Iași. Apoi din studiul inginerilor, resulta ca terenul pe care ar trece acel traseu e fugace și linia nu ar fi solida. Deci ramâne proiectul cel mai potrivit prin Cucuteni care de­și e mai lung, dar va fi mai folositor Iașilor din tote punctele de vedere. D. Ceaur Aslan, are cuvîntul, se revolta în contra felului acesta de a rezolvi un cestiune, de­ore­ce prin proiectul de lege s’a hotărît simplu linia Dorohani-Iași fără a se lașa Iașul do­uă parte. Apoi arată cu multa vervă, câte sacrificii au făcut Iașii pentru solidificarea statului român, se cuvine déja se i se dea mai multă a­­tensiune și să nu se vorbesca de scumpe­te și cheltueli prea mari. Deja Iașul nu numéra aih, de­cât 70.000 locuitori din­tre care 20.000 de Români numai și 50 mii de evrei. Oare vrea guvernul să nu mai rémâna nici un Român acolo ? Primul-ministru Florescu spune ca el și colegii săi vor sta tot­dea­una alături, spre a apăra interesele Moldovei și ale Ia­șului, dar lucrurile trebue judecate fară pasiune. Se cere închiderea discuției. Se cere Închiderea discuției. D. Voinov, vorbesce contra închiderei. D. Vizinti, da cetire urmatorei mo­țiuni. Asupra interpelarei d-lui Viz nti, Camera ascultând răspunsul d-lui ministru al lucră­rilor publice și dorind a da satisfacere u­­nei cereri legitime, a orașului Iași autoriza construcția liniei ferate, Dorohoi­-Iași, ur­mând traseul de la Iași la Larga prin Ie­­pureni și valea Căcainei, precum a fost votata și la ordinea cailor. D. Ceaur-Aslan interpeleza asupra cul­­pabilităței administrației din Iași fața de invadarea elementului jidovesc in lari. La 4 și un sfert, s’a ridicat ședința. Din Parlamentul maghiar Parlamentul maghiar este în aju­nul unor evenimente cari sunt de uă capitală importanță pentru statul vecin și de mare interes și pentru frații noștri de dincolo , e vorba de proiectul de lege al reformării în sens concentrativ al administrației. Partida Kossuthistă stă singură în potriva acestui proiect, care de alt­fel este atât de combătut și urât în Ungaria, în­cât pe lângă o­ mulțime de comitete cari au protestat in po­­triviă-I, apoi e viu combătut chiar lu sânul partidei guvernamentale, din care au eșit până acum nouă mem­bri v­otând că ministrul president insistă asupra discuțiunei și votării acelui proiect. Intre cei eșiți din partida guver­namentală este și vestitul jurist al maghiarilor Horvath, care și-a dat demisia și din deputăție, alegătorii ânsă probabil cu tot lui îi vor­ da încrederea lor. In curând ne putem deci aștepta la luptă desperată și dintre cele mai zgomotase in Parlamentul maghiar, de­ore­ce opozitia independentă a hotărît obstrucționismul, lupta pe ori ce căi și cu ori­ce mijloace contra guvernului care voesce se nimicescá autonomia de­uă mie de ani a ju­dețelor. Cerealele în Germania Freisinnige Zeitung, într-un articol intitulat deficitul cerealelor și perico­lul resbelului, arată cum Germania depinde pentru a noua parte a con­­sumațiunei sale de grânele străine, cum administrațiunea resboiului în­­magazinera însemnate aprovisionări pentru a fi gata la mobilizarea ma­selor enorme de omeni și de cal și cum neîndestularea celei din urmă recolte, adăugată lângă dreptul prea ridicat asupra importațiunei cereale­lor, a redus rezerva la un minimum îngrijitor. Psanul germane termină declarând că: * Suspendarea drepturilor de va­mă asupra importațiunei cerealelor sin­gură pate modifica on stare de lucruri așa de periculosă. Acesta suspendare nu este numai uă necesitate civilă, interesul apărărei naționale impune că strictă datorie guvernului. Evreii și Exposițiunea din Moscova S’a luat măsuri destul de aspre contra evreilor în Rusia, dar nici e­­vreii nu se lasă pe jos, și el caută prin tote micjlacele a răspunde prin alte fapte la măsurile guvernului ru­sesc. Să știe că la începutul acestei luni s’a deschis o­ exposițiune franceză în vechia capitală a țarilor. Se știe de asemenea că rușii nu prea au fost delicat­ cu francezii, după cum se așteptau­ el. In loc de acea pri­mire entusiastă visată de francezi, ei nu au întâlnit de­cât piedici și indiferență. Acum Novoe Vremja primește ur­­mătorea telegramă din Moscova, cu data de 20 Mai­: «Astă­ gir s’a presentat la exposi­țiunea franceză neguțătorul de blăni, israelitul Gruenwald, și a cerut un milion două­ sute de mii de bilete de intrare care i-au și fost vândute de către bancherul francez Jouanno. Lu­ând biletele, el a declarat că expo­­siția este acum proprietatea s­a. Co­mitetul nu a primit acesta. Convor­biri continue. Se asigură că d. Po­­liakof, directorul băncei fonciare din Moscova, participă la acesta cumpă­rare de bilete. «Am vâdjut pe d. Jouanno, mem­bru al comisiunei superiore a espo­­sițiunei care ne-a declarat aces­a: „ Nici unul din membrii comi­siunei, nici colegii mei nici eu singur, nu am voit să facem cu esposițiunea ceea ce se chiamă uă afacere. Noi am tratat cu un vîn­lător în gros pentru desfacerea cu amanetul al unui număr determinat de tichete, în interesul esposițiunei pentru a a­­trage cât de mai multă lume posi­bilă și fără ca vîncilătorii se pot­ in­terveni ori­cum va fi in administra­­țiunea interiora a esposițiunei. Vin­­zător în gros este astfel d. Gruenwald. Noi am tratat cu el pentru că ne oferea garanții din tóte punturile de vedere și că casa mea este una din cele mai onorabile. El s’a presentat la noi făcându-ne oferiri și nu ne-am preocupat de a­cei cărei religiuni a­­parține. Am ales sistemul de tichete. Nici uă monedă divisionară rusesc, ne echivalând cu francul, tichetele sunt 33 copeice cari fac un franc. Avem intențiune a vinde trei pentru că rubla, care valoreza trei franci.» După cum se vede din acesta te­legramă neguțătorul de blant, israe­litul Gruenwald, a cumpărat 1,200,000 bilete este drept să facă specule, dar tot­d’tădată să pue mâna și pe ex­posițiune ca se putá apoi să dicteze și ore­cari condițiuni în favorul co­religionarilor săi. Daca el nu va pune la vânzare acele bilete, negreșit că exposițiunea nu va mai fi visitată de nimeni și va face un fiasco complect. Acest fiasco va pune in posițiune pe organizatoril­or să reclame intervenirea guvernului ru­sesc. Comisiunea a refuzat nu e vorba a considera pe Gruenwald ca pro­prietar al exposițiunei, însă el stă­­ruesce că de­ore­ce a cumpărat cel mai mare număr de bilete, lui a­­parține și dreptul asupra ei. Nu stim cum se va resolva a­­cestă afacere, dar noi prevedem un conflict. Țarul la exposiția Corespondentul Ziarului Templ scrie din Moscova următorele în pri­vința visitei țarului la exposiția din Moscova : Eu am convincția că țarul chiar daci va veni la Moscova, va evita a visita exposiția, cu tote că a fost rugat să facă acest acest lucru. D’alt­­fel de când s’a deschis exposiția, guvernul rus a observat cea mai mare reserva față de exposanți, evi­tând ori și ce corespondență sau a­­tingere oficiosä cu comitetul de ex­­posiție. Tóte precedentele militezá pentru a ne intâri în convincția că țarul nu va visita exposiția. El caută a evita chiar Moscova până ce ține exposiția, de aceea venirea lui și a familiei sale la Moscova a­­nunțată deja, s’a amânat. E caracteristic în același timp că oă mare parte din foile ruse atacă exposiția și pe francezii exposanți. Merge bine prietenia ruso-fran­­ceză. Tinerii Chefii Ia ședința de la 27 curent depu­tatul Herold a luat cuvântul și a ți­nut în numele tinerilor cehi uă fili­pică cât se pate de aspră contra guvernului austriac, pe care l­a a­­cuzat că de 12 ani n’a făcut nimic pentru desvoltarea autonomică a constituției. Din respunsul dat de primul ministru Taaffe, a zis d. He­rold, să vede că guvernul nu voiesce se locuiesc, cele ce sunt de locuit în Boemia, și ast­fel cestia boemă rămâne rană deschisă. Ministrul president Taaffe a răs­puns imediat. In respunsul său a vorbit despre împăcarea ceho-ger­­mană și zice că întru cât privesce introducerea limbii cehe ca limbă oficială în administrația și justiția Boemiei, apoi asta nu promită să o facă, de­ore­ce guvernul nu este dispus a acorda Cehilor acastă fa­­vore. D. Herold după ce spune că ei nu cer favore, ci că tinerii cehi luptă pentru drepturi, declară că nu e satisfăcut cu răspunsul pe care l-a dat primul ministru. Elefantul alb Rusia, țara eminamente autocra­­tă și puțin curtenitare chiar și față de statele mari cu care este în prie­tenie, dovadă afacerea exposiției de la Moscova, pare a-și schimba ma­niera sea de până acum. Ea începe să cultive­ prietenia și relațiunile chiar cu un stat cum este Siamul. Ast­fel Țarul a trimis în capitala acestui regat pe marele principe Ni­colae pe care de aitmintrea­ regele Siamului l-a primit în mod cât se pate de curtenitor. Intre altele l’a condus să­­adă chiar și tesaurul său familial, unde marele principe n’a putut îndestul de mult să admire comorile adu­nate. Văzând regele că atât de mult *l plac aceste comori, a dat din ele, mai ales pietre prețiose, și principe­lui rus Nicolae. Darul să urcă la mai multe sute de mii ruble. Pe lângă pietrele scumpe ce ia dat, regele Siamului a dăruit princi­pelui Nicolae și duci elefanți albi, unul însă a murit puțin după ce ma­rele principe l’a luat în posesiune. Informațiuni Românul literar va conține mâine Duminică , D’ale săptămâneî. La mortea lui Ion Brătianu, poe­­sie, de A. G. Polychroniade. Boboteza, de Oscar Leoni. Poșta redacții. Blestemul unei mame, cântec po­pular. Cronică. Care e versta cea mai fericită ? A. Mariewsky. Cafeaua ca antiseptic. Resultatul concursului 11 și con­cursul al 12-lea. Neastâmpăr, poesia de d-ra Lu­creția Suciu. Cronică medicală. Corbul, după Edgar Poe de Gripen. —x— Comitetul Ligei culturale a româ­nilor, a mai primit telegrame de fe­licitare, cu ocazia congresului, de la d-nil C. Secășianu, din Brăila, stu­denții, membrii asociațiunei gene­rale al Academii comerciale din An­vers, Vicol din Paris, secția din Sla­tina, Tinerimea română din Cluj, Oregia d’Isola din Turin și asocia­ția generală a studenților din Nea­­pole. —x— D. Hagi Stoica a fost ales ajutor de primar în locul d-lui Râmnicenu. D. Serafim a fost delegat ca ofi­țer al stărei civile. , —x— Iată propunerea ce s’a depus pe biuroul Senatului și care s’a trimis ln secțiuni spre a se studia : «Sub­semnații, propunem ca ime­diat să se proceda la alegerea co­misiunei pentru răspuns la Mesa­giul Tronului». Dim. Giani, Al. Ordscu, Man­­dache Chiriacescu,­Aurelian, N. Cre­­țulescu, C. Cotescu. •—x—* Aprope tote secțiunele Camerei au primit proiectul pentru reducerea tab­­sei de 5 la sută asupra lofurilor funcționarilor. —x— Ministrul instrucțiunei, din causa aglomerărei elevilor in școli, va cere comisiunei bugetare să sporască fon­dul pentru înființări de clase. —x—­Mai multe ziare anunță că d. St. Sihlenu, casier al clubului național­­liberal, va fi dat în judecată pen­tru că s’a pus drapelul negru la acel club, cu ocasiunea morții Iul­i Meschin.

Next